Data

Tema 5. Proprietăţile fiziologice ale inimii.

Lucru individual
1. Completează tabelul, ce urmează.

Tab 5.1 Caracteristicile fibrelor cardiace cu răspuns rapid comparativ cu celulele pacemaker
Cardiomiocite tipice lucrătoare Celulele pacemaker
Automatism nu da
Răspuns Mai rapid Mai lent
PR (faza 4) -85 -90 -60
Prezența patoului în da nu
PA
Durata 0,15 sec

2. Notează fazele ciclului cardiac.

Sistola ventriculară:
a. contracție izovolumetrică(0,05sec)
b. ejecție rapidă(o,1sec)
c. ejecția lentă(0,2sec)
Diastola ventriculară:
a. protodiastola(0,025sec)
b. relaxarea izovolemetrică(0,05sec)
c. umplerea rapidă(0,1sec)
d. umplerea lentă(0,2 sec)
3. Explică modificările de volum şi presiune în diferite camere ale cordului în fazele ciclului cardiac:
Sistola ventriculară:
a. 60-80mmHg în ventriculul sting
b. 120-140mmHg în ventriculul sting și se eliberează 70% din volumul sistolic
c. presiunea din ventricol este egala cu a cea din aortă(120 mmHG), se eliberează restul 30% din vol
sistolic
Diastola ventriculară:
a. presiune începe treptate să scadă în ventricolul stang=>valva aortică se închide
b. presiunea venticolului stang brusc începe sa scadă pana la 0 mmHg, volumul sangvin rămane constat
c. presiunea din ventricolul stang este 0 mmHg, 70% se umple cu sânge
d. presiunea din atriul stang=presiunea din ventricolul stang, se umple înca 10% din volumul sangelui

4. Reprezintă grafic variaţiile de presiune şi volum în fazele ciclului cardiac:

 5. Notează valorile şi explică volumele cardiace:
a. volumul sistolic 70ml
b. volumul telesistolic 40-50ml
c. volumul telediastolic 110-120ml
d. minut-volumul cardiac.
6. Reprezintă grafic potenţialul de acţiune al cardiomiocitului contractil ventricular împreună cu curba de
contracţie:

7. Cum se explică pauza compensatorie postextrasistolică (vezi Figura)

se explica prin faptul ca stimulul fiziologic surprinde cordul în contracție suplimentara

Schema înregistrării extrasistolei cu pauză compensatorie.

8. Explică rolul fazei refractare pentru funcţionarea inimii şi apariţia pauzei compensatoare în extrasistola
ventriculară.
Datorită faptului ca exista și este prezenta perioada refractara membrana este slab excitabila , nu se dezvolta tetania

9. Notează, pe desenul de mai jos, fazele potenţialului de acţiune şi modificările excitabilităţii fibrelor
miocardice cu răspuns rapid, indică durata fiecărei perioade.

I.depolarizarea (1-2msec), influx de Na+

II.repolarizarea rapidă (eflux de K+, influx de Cl)
III.platoul de Ca++(influx de Ca++, eflux de K+), 200msec
IV.repolarizarea finala(influx și eflux de K+)
V.potential de repaus

durata potențialului de acțiune în ventricole-0,3 sec, în atrii-0,2 sec

 10. Notează structurile sistemului excito-conductor şi explică rolul
acestora.
1.

Nodulul SA are capacitatea de a genera 60-80 PA pe minut

2.

Cai internodulare transmit excitatia de la nodul SA către nodul AV

3.

Nodulul AV poate genera de 40-45 impulsuri pe minut

4.

Fasciculul His- poate genera 20-25 impulsuri pe minut , se împarte în 2 ramuri : dreapta și stanga

5.

Reteaua Purkinje poate genera 10-15 impulsuri pe minut

11. Reprezintă grafic potenţialul de acţiune al celulelor pacemaker.

12. Explică gradientul automatismului cardiac

Cu cât ne indepartam de nodul SA spre fibrele Purkinje capacitatea de automatism scade.
Semnătura profesorului