3 ACŢIUNEA FLUIDELOR ASUPRA

CORPURILOR SOLIDE

3.1. NOŢIUNI TEORETICE

Fluidele în repaus absolut acţionează asupra corpurilor cu care sunt în

contact. Deoarece fluidele sunt în repaus absolut şi vâscozitatea lor nu se
manifestă, forţele exercitate de fluide asupra corpurilor solide sunt forţe de presiune.

Principiul lui Arhimede. Un corp imersat într-un fluid în repaus este împins
de jos în sus cu o forţă numită forţă arhimedică F A egală cu volumul V de fluid
dezlocuit de corp:

F A  V . (3.1)

Suportul forţei F A trece prin centrul de greutate al volumului V.

Forţe de presiune pe suprafeţe plane. Forţa de presiune rezultantă F p

exercitată de un fluid de densitate  pe o suprafaţă plană este egală cu presiunea
relativă în centrul de greutate G al suprafeţei, situat la adâncimea hG sub suprafaţa
liberă, înmulţită cu aria suprafeţei A:

F p  hG A , (3.2)

unde   g reprezintă greutatea specifică a fluidului. Forţa de presiune este

normală pe suprafaţa A şi îndreptată spre ea.
Punctul de aplicaţie al forţei F p poartă numele de centru de presiune C, iar
coordonatele acestuia în raport cu un sistem de axe cartezian Oxyz , la care axa
Ox coincide cu intersecţia planului A cu suprafaţa liberă a lichidului, iar axa Oy
aparţine planului lui A şi are sensul descendent, sunt:
64 Probleme de mecanica fluidelor

I xy
xC  xG  ; (3.3)
yG A

I x
yC  y G  , (3.4)
yG A

unde I x şi I xy  sunt respectiv momentul de inerţie axial în raport cu axa Gx 

şi momentul de inerţie centrifugal în raport cu axele Gx  şi Gy  , ale suprafeţei
A. Axele Gx  şi Gy  sunt paralele cu axele Ox , respectiv Oy ale
sistemului de axe cartezian Oxyz .

Forţe de presiune pe suprafeţe curbe. Forţa de presiune rezultantă F p pe

o suprafaţă curbă A are o direcţie oarecare şi determinarea ei este mult mai
complicată decât în cazul pereţilor plani.
Dacă se alege triedrul Oxyz astfel încât planul Oxy să coincidă cu
suprafaţa liberă a lichidului, iar axa Oz fiind verticală şi îndreptată în sens
ascendent, componentele forţei de presiune se calculează cu formulele:

F px  z Gx Ax , (3.5)

F py  z Gy A y , (3.6)

F pz  V , (3.7)

unde: Ax , A y sunt proiecţiile suprafeţei curbe A pe planele Oyz , respectiv

Oxz ;
z Gx , z Gy - adâncimile centrelor de greutate G x şi G y ale proiecţiilor Ax ,
respectiv A y , faţă de suprafaţa liberă a lichidului; V – volumul corpului de
presiune cuprins între suprafaţa curbă A pe care acţionează lichidul şi planul Oxy .
Suporturile forţelor F px şi F py trec respectiv prin centrele de presiune ale
proiecţiilor Ax şi A y , iar suportul forţei F pz , prin centrul de greutate al
volumului V. Cele trei forţe sunt orientate de la fluid către suprafaţă.

3.2. PROBLEME REZOLVATE

Acţiunea fluidelor asupra corpurilor solide 65

3.2.1. O sferă din oţel OL  7800 kg/m3 de rază R  100 mm este
introdusă într-un vas cu mercur  Hg  13600 kg/m3 (fig. 3.1). Să se determine
linia de plutire.

a
b

Hg

Fig. 3.1. Vas cu mercur.

Rezolvare. Se scrie echilibrul hidrostatic al forţelor care acţionează asupra sferei

mg   Hg g V  Vc  ,
unde:
4
V  R 3 , este volumul sferei;
3
a 2
Vc   3R  a  este volumul calotei sferice; m  OLV este masa
3
sferei.

  
Rezultă a  3a R  4 R 1  OL 0.
3 2 3
 Hg 
 

Se înlocuieşte numeric

a 3  300a 2  1705882,35  0

şi se obţine a  90,17 mm.

3.2.2. Să se determine poziţia liniei de plutire a unui plutitor paralelipipedic

din lemn de dimensiuni a  300 mm, b  400 mm, l  3 m, introdus în petrol
(fig. 3.2) ştiind că  petrol  820 kg/m3 şi  lemn  720 kg/m3.
66 Probleme de mecanica fluidelor

l b

a
x
petrol

Fig. 3.2. Vas cu petrol.

Rezolvare. Notăm cu x adâncimea de scufundare a plutitorului şi scriem
echilibrul hidrostatic al forţelor care acţionează asupra plutitorului

mlemn g   petrol gVc

unde mlemn   lemn abl şi Vc  blx .

Se obţine

 lemn 720
x a  0 ,3  0 ,263 m = 263 mm.
 petrol 820

3.2.3. O supapă din oţel OL  7800 kg/m3 de formă sferică de rază
R  100 mm închide etanş un orificiu circular de rază r  60 mm plasat pe fundul
unui rezervor ce conţine apă   1000 kg/m3 până la înălţimea H  2 m (fig. 3.3).
H


h

Fig. 3.3. Supapă.

Să se determine forţa F necesară pentru a deschide supapa.

Rezolvare. Se notează:

4
G  mg  OL g R 3 , greutatea sferei;
3
Acţiunea fluidelor asupra corpurilor solide 67

h 2
Vc   3R  h  , volumul calotei sferice de înălţime
3
hR R 2  r 2  0 ,1  0 ,12  0 ,06 2  0 ,02 m.
Forţa F necesară pentru a deschide supapa este

4  h 2 
F  OL g R 3  g r 2 H   3R  h    g 4 R3
3  3  3

Înlocuind datele numerice se obţine

4    0 ,02 2 
F  7800  9 ,81     0 ,13  1000  9 ,81    0 ,06 2  2   3  0,1  0,02  
3  3 
4
 1000  9,81     0 ,13  502,22 N.
3

3.2.4. Într-un lichid a cărui densitate variază cu adâncimea după legea

   0  kx se află un cub de latură l şi masă m (fig. 3.4). Să se afle latura cubului
dacă la echilibru centrul cubului este la adâncimea H.
 x
H

dx

Fig. 3.4. Cub cufundat

în lichid.

Rezolvare. Se consideră un strat infinit de subţire, de grosime dx, aflat la

adâncimea x care dezlocuieşte masa de fluid

dm   x  dV    0  kx  Adx    0  kx  l 2 dx

Masa totală dezlocuită este

l
H
2


m  dm   
l
0  kx  l 2 dx    0  kH  l 3 .
H
2

Deoarece masa de fluid dezlocuită este egală cu masa cubului, rezultă

68 Probleme de mecanica fluidelor

m
l 3 .
 0  kH

3.2.5. O tijă subţire de lungime l  200 mm şi densitate  0  720 kg/m3

fixată cu un capăt într-o articulaţie fixă O are celălalt capăt cufundat într-un vas cu
apă   1000 kg/m3 (fig. 3.5).
O

h
FA

Fig. 3.5. Bară articulată cufundată în lichid.

Să se afle:
a) lungimea porţiunii de tijă cufundată în apă;
b) unghiul format de tijă cu suprafaţa apei, dacă înălţimea articulaţiei O faţă
de nivelul lichidului este h  100 mm.

Rezolvare. a) Se scrie ecuaţia de momente în raport cu articulaţia fixă O,

l  x
G cos   FA  l   cos 
2  2

d 2 d 2
unde: G  mg   0 g l este greutatea tijei; FA  g x este
4 4
forţa arhimedică.
Se obţine

    720 
x  l 1  1  0   0 ,2  1  1    0 ,0942 m = 94,2 mm.
   1000
   

h h 0,1
sin      0,189
b) lx  720
1 0 1
 1000
  10 ,89 0 .
Acţiunea fluidelor asupra corpurilor solide 69

3.2.6. Un cub cu latura l  200 mm confecţionat din plumb

 Pb  11300 kg/m3 trebuie scos dintr-un vas cu apă   1000 kg/m3 (fig. 3.6).
Să se determine valoarea forţei F cu care se acţionează asupra barei articulată
în punctul fix O, dacă a  500 mm şi b  800 mm.

a b
F

FA

Fig. 3.6. Cub cufundat în lichid.

Rezolvare. Se scrie ecuaţia de momente în raport cu articulaţia fixă O ,

Fb   G  FA  a  0

unde G  mg   Pb gl şi FA  gl 3 .
Se obţine

a 0 ,5
F    Pb   l 3 g  11300  1000  0 ,2 3  9 ,81   505,22 N.
b 0 ,8

3.2.7. În figura 3.7 se prezintă un ventil cu plutitor de forma unui cilindru pentru
menţinerea nivelului constant al apei într-un bazin. Alimentarea se face printr-o
conductă de diametru d  20 mm, la o suprapresiune p  0,3 bar. Plutitorul şi dopul
obturator de închidere al accesului apei sunt fixate pe o pârghie, care se poate roti în
jurul articulaţiei fixe O . Să se determine distanţa b astfel încât plutitorul să fie numai
pe jumătate imersat în apă. Se cunosc: a  60 mm; diametrul plutitorului D  100
mm; înălţimea plutitorului H  100 mm; masa plutitorului m  360 g; densitatea
apei   1000 kg/m3. Se neglijează greutatea pârghiei şi a dopului obturator.
70 Probleme de mecanica fluidelor

b a
FA

H
O

G
D

Fig. 3.7. Ventil cu plutitor.

Rezolvare. Se scrie ecuaţia de momente în raport cu articulaţia fixă O ,

 FA  G  a  b   F p a  0

D 2 H G  mg d 2
unde: F A  g ; ; Fp  p.
4 2 4
Rezultă

 d 2 
 p 
ba  4  1 .
 D 2 H 
 g  mg 
 4 2 

Înlocuind numeric se obţine

   0 ,02 2 
  0 ,3  10 5 
b  0 ,06   4  1   1,71 m.
 2
  0 ,1 0,1 
 1000  9 ,81    0 ,36  9 ,81 
 4 2 
3.2.8. În figura 3.8 se prezintă camera de nivel constant a unui carburator, în
care se introduce benzină   760 kg/m3 printr-o conductă circulară de diametru
d  4 mm la o suprapresiune p  0,2 bar. În timpul funcţionării, nivelul benzinei
în cameră se menţine constant prin intermediul unui plutitor sferic de masă
m1  0 ,04 g ce acţionează un ac de masă m 2  0 ,01 g care obturează orificiul de
alimentare. Plutitorul şi acul se găsesc pe o pârghie care se poate roti în jurul
articulaţiei fixe O . Să se determine raza plutitorului sferic dacă nivelul benzinei se
Acţiunea fluidelor asupra corpurilor solide 71

menţine constant pentru poziţia semiimersată a plutitorului. Se cunosc: a  20

mm; b  60 mm. Se neglijează greutatea pârghiei.

F
d p

FA
b
 O
a
m1g m2g

Fig. 3.8. Camera de nivel constant a carburatorului.

Rezolvare. Se scrie ecuaţia de momente în raport cu articulaţia fixă O:

 d 2 
 FA  m1 g  b   p  m 2 g  a  0
 4 

2
unde F A  gR 3 este forţa arhimedică ce acţionează asupra plutitorului.
3
Din relaţia de echilibru rezultă

3  d 2  
R3  p  m 2 g a  m1 gb  .
2gb  4  

Înlocuind datele numerice se obţine

3    0 ,0042  
R 3   0 ,2  105   0 ,01  9 ,81  0 ,02  0 ,04  9 ,81  0 ,06  0 ,032
2    760  9 ,81  0 ,06  4  
m.
3.2.9. Pentru măsurarea densităţii unui lichid mai dens decât apa
  1000 kg/m3 se foloseşte densimetrul din figura 3.9 ce are domeniul de măsură
cuprins între 1000  2000 kg/m3. Cunoscând masa densimetrului m  45 g şi
diametrul tijei gradate d  13 mm să se determine indicaţia h a densimetrului
ştiind că lichidul a cărei densitate se măsoară este glicerina  0  1200 kg/m3.
72 Probleme de mecanica fluidelor

0

h
Fig. 3.9. Densimetru.
Rezolvare. Se scrie echilibrul hidrostatic al forţelor care acţionează asupra
densimetrului

G  FA ,

unde: G  mg este forţa de greutate;

F A   0 gVt este forţa arhimedică.
d 2
Volumul total Vt este Vt  V  h,
4

m
unde V  este volumul densimetrului.

m d 2 
Rezultă mg  g   h  de unde se obţine
 4 

4m 1 1  4  0 ,045  1 1 
h         0 ,0565 m.
d 2   0
2
   0 ,013  1000 1200 
Acţiunea fluidelor asupra corpurilor solide 73

3.2.10. Densimetrul din figura 3.10 are masa m  45 g, lungimea l  330

mm şi diametrul tijei gradate d  13 mm.
d

1000 kg/m3

h
l
2000 kg/m3

Fig. 3.10. Densimetru.

Să se afle:
a) raza sferei r;
b) densitatea fluidului pentru care densimetrul se ridică cu h  100 mm.

Rezolvare. a) Din echilibrul hidrostatic al forţelor ce acţionează asupra

densimetrului,

 d 2 4 
mg   min g  l  r 3  ,
 4 3 

se obţine

3  m d 2  3  0 ,045   0 ,013 2 
r3   l   3    0 ,33   0 ,00663 m.
4   min 4 

4    1000 4 

m 0,045
 2
  1418
b) m d 0 ,045   0 ,013 2 kg/m3.
 h   0,1
 min 4 1000 4

3.2.11. Densimetrul din figura 3.11 are domeniul de măsură cuprins între
720  790 kg/m3, masa m  35 g şi diametrul tijei gradate d  6 mm. Introdus
într-un lichid cu densitatea    0  790 kg/m3 acesta coboară. În raport cu punctul
de contact O se cunosc: a  45 mm - distanţa până la centrul de greutate al
densimetrului; b  45,5 mm - distanţa până la centrul de greutate al volumului;
c  155 mm - distanţa până la originea scării tijei gradate.
Să se determine:
74 Probleme de mecanica fluidelor

a) indicaţia h a densimetrului dacă densitatea lichidului măsurat este

  780 kg/m3 (fig. 3.11, a);
b) indicaţia h1 dacă densimetrul atinge fundul vasului şi se înclină cu
unghiul  (fig. 3.11, b);
c) reacţiunea N.

d
720 kg/m3


FA2
h

790 kg/m3

FA1

N
G
O

a) b)
Fig. 3.11. Densimetru.

Rezolvare. a) Din echilibrul hidrostatic al forţelor care acţionează asupra

densimetrului se obţine

G  FA ,

unde: G  mg este greutatea densimetrului; F A  gVt este forţa arhimedică;

m
Vt  V  Ah este volumul total dezlocuit de densimetru; V  este volumul
0
d 2
densimetrului; A  este aria secţiunii tijei gradate.
4
Rezultă

4m 1 1  4  0,035  1 1 
h         0 ,02 m.
d 2    0    0 ,006  780 790 
2

b) Se scrie ecuaţia de momente faţă de punctul de contact O

Acţiunea fluidelor asupra corpurilor solide 75

 h 
aG cos   bFA1 cos    c  1  FA2 cos  ,
 2

unde: G  mg  g V  Ah  ; F A1  gV ; FA2  gAh1 .

Rezultă

ba h  h  
gV  gA 1  c  1   h  0 ,
a a  2 

de unde se obţine

 V
h12  2ch1  2 ah   a  b    0
 A

o ecuaţie de gradul doi cu soluţia convenabilă

 V
h1  c  c 2  2ah   a  b   .
 A

Înlocuind numeric se obţine

 4  0 ,035 
h1  0 ,155  0 ,155 2  2 0 ,045  0 ,02   0 ,045  0 ,0455  2 
 0 ,00534
 790    0 ,006 
m.

c) Din echilibrul forţelor pe verticală rezultă

N  mg  gV  gAh1 .

Deoarece mg  gV  gAh , în final se obţine

d 2
 h  h1   780  9,81    0,006  0,02  0,00534  0,00317
2
N  g
4 4
N.
76 Probleme de mecanica fluidelor

b) Pentru determinarea

poziţiei C al punctului de aplicaţie al forţei de
presiune rezultante F p se ţine seama că această forţă trece prin originea O şi
notând cu  C unghiul punctului C se obţine

Fpy 
tg C   ,
Fpx 2


de unde rezultă  C  arctg  57,510 .
2

3.2.12. Pentru suprafeţele din figura 3.12 aşezate pe un perete vertical să se

determine forţa de presiune exercitată de un lichid de greutate specifică  şi
poziţia centrului de presiune.

b b
O O O
x x x
G x'
H

G x' C
h

h
C
G x'
h

C
y y
b
y

a) b) c)
Fig. 3.12. Suprafeţe plane supuse forţei de presiune exercitată de un lichid.
Rezolvare. a) Coordonata y G a centrului de greutate (fig. 3.12, a) este

h
yG  .
2

Forţa de presiune este

bh 2
F p  y G A   ,
2

unde A  bh reprezintă aria suprafeţei.

Coordonata y C a centrului de presiune este dată de relaţia

Acţiunea fluidelor asupra corpurilor solide 77

bh 3
I h 2
y C  y G  x   12  h ,
yG A 2 h 3
bh
2

bh 3
unde I x  este momentul de inerţie axial faţă de o axă orizontală care trece
12
prin centru de greutate G.

b) Pentru suprafaţa din figura 3.12, b rezultă:

h  h
y G  H  ; F p  y G A   H  bh ; A  bh ;
2  2
3
bh
I x h 12 3 2 H  h  2  h 2 bh 3
yC  yG  H    ; I x  .
yG A 2  h 6 2 H  h  12
 H  bh
 2

c) Pentru suprafaţa din figura 3.12, c rezultă:

h bh 2 bh
yG  ; F p  y G A   ; A ;
3 6 2
bh 3
I h h bh 3
y C  y G  x   36  ; I x  .
y G A 3 h bh 2 36
3 2
3.2.13. Să se determine forţa de presiune exercitată de un lichid de greutate
specifică  şi poziţia centrului de presiune pentru suprafeţele din figura 3.13
aşezate pe un perete vertical.
a 2b
O x O x O x
G
x'
h

C
G G
2h

b x' C x'
C

y
y
y

a) b) c)
Fig. 3.13. Suprafeţe plane supuse forţei de presiune exercitată de un lichid.
78 Probleme de mecanica fluidelor

Rezolvare. a) Coordonata y G a centrului de greutate (fig. 3.13, a) este

h a  2b
yG  .
3 ab

Forţa de presiune este

h a  2b a  b a  2b
F p  y G A   h  h 2 ,
3 ab 2 3

ab
unde A  h reprezintă aria suprafeţei.
2

Coordonata y C a centrului de presiune este dată de relaţia

I x
h3
h a  2b  36 a  b 

a 2  b 2  4ab 
h a  3b
yC  yG     ,
y G A 3 a  b  h  a  2b  a  b  2 a  2b
  h
3  a  b  2 

unde I x 
h3
36 a  b 
 
a 2  b 2  4ab este momentul de inerţie axial faţă de o axă

orizontală care trece prin centrul de greutate G.

b) Pentru suprafaţa din figura 3.13, b rezultă:

y G  h ; F p  y G A  2 bh 2 ; A  2bh ;
bh 3 3
I x 3 7h ; I x  bh .
yC  yG  h  3
yG A 2bh 2 6

c) Pentru suprafaţa din figura 3.13, c rezultă:

l 3 l 3 3l 2 3 9 3 3l 2 3
yG  ; F p  y G A    l ; A  ;
2 2 2 4 2
5l 4 3
I l 3 16 23l 3 5l 4 3
y C  y G  x    ; I x   .
yG A 2 l 3 3l 2 3 36 16
2 2
Acţiunea fluidelor asupra corpurilor solide 79

3.2.14. Să se calculeze forţa de presiune exercitată de un lichid de greutate

specifică  şi poziţia centrului de presiune pentru suprafeţele din figura 3.14
aşezate pe un perete vertical.

O x O x O x
d G
C x' a

h
h

b
G x' G x'
C d C

y y

a) b) c)
Fig. 3.14. Suprafeţe plane supuse forţei de presiune exercitată de un lichid.

Rezolvare. a) Coordonata y G a centrului de greutate (fig. 3.14, a) este

y G  h.

Forţa de presiune este

d 2
F p  y G A  h ,
4

d 2
unde A  reprezintă aria suprafeţei.
4

Coordonata y C a centrului de presiune este dată de relaţia

d 4
I d2
y C  y G  x  h  64 2  h  ,
yG A d 16h
h
4

d 4
unde I x  este momentul de inerţie axial faţă de o axă orizontală care trece
64
prin centrul de greutate G.

b) Pentru suprafaţa din figura 3.14, b rezultă:

80 Probleme de mecanica fluidelor


sin
2 2  4 R  2d ;
yG  OG  R
3  3 3
2
2d d 2 d3
F p  yG A    ;
3 8 12
d 2
A ;
8
  1  4
  d
I x 2d  128 18  2d
yC  yG      0 ,0823d ;
y G A 3 2d d 2
3
3 8
2
1 d 4  2d  d 2   1  4
I x  I x  OG 2  A      d .
2 64  3  8  128 18 

c) Pentru suprafaţa din figura 3.14, c rezultă:

y G  h  b ; F p  y G A    h  b  ab ; A  ab ;
ab 3
b 3 ; I x  ab .
3
I x 4
yC  yG  hb hb 4
yG A  h  b  ab 4 h  b 
3.2.15. Să se determine forţa de presiune exercitată de apă   1000 kg/m3 şi
punctul ei de aplicaţie pe peretele lateral al unui bazin paralelipipedic (fig. 3.15) de
lăţime b  4 m, dacă înălţimea apei este H  6 m.


O
2H
3

Fp
C

Fig. 3.15. Bazin paralelipipedic.

Rezolvare. Forţa de presiune este

Acţiunea fluidelor asupra corpurilor solide 81

H
Fp  yG A   bH 
2
6
 1000  9,81   4  6  706320 N .
2

Coordonata y C a centrului de presiune este dată de relaţia

2 2
y C  H   6  4 m.
3 3

3.2.16. Un rezervor în care se află apă   1000 kg/m3 (fig. 3.16) este
prevăzut cu un capac circular de diametru D  600 mm. Să se determine forţa de
presiune exercitată de apă asupra capacului şi punctul ei de
aplicaţie, dacă înălţimea apei este H  5 m. O


H
G

D
y

Fig. 3.16. Rezervor

cu capac circular.

Rezolvare. Coordonata y G a centrului de greutate este

D 0 ,6
yG  H  5  4 ,7 m.
2 2

Forţa de presiune este

 D  D 2  0 ,6    0 ,6 2
F p  y G A    H    1000  9 ,81   5    13029,84
 2 4  2  4
N.

Coordonata y C a centrului de presiune este dată de relaţia

D 4
I D 64 D D2
yC  yG  x  H    H   .
yG A 2  D  D 2 2  D
H   16 H  
 2 4  2
82 Probleme de mecanica fluidelor

0,6 2
0,6
 5   4,705
 0,6 
2 m.
16 5  
 2 
3.2.17. Un rezervor cu apă   1000 kg/m3 are un perete plan înclinat cu un
unghi   60 0 (fig. 3.17). O deschidere circulară practicată în peretele înclinat
este închisă cu un capac plan circular de
diametru D  600 mm. Se cere să se

O
determine forţa de presiune exercitată de
apă asupra capacului şi punctul ei de
H

aplicaţie, dacă H  2 m.
G

Fig. 3.17. Rezervor cu perete plan înclinat.

Rezolvare. Forţa de presiune este

2
 D  D
Fp   H  sin   
 2  4
2
 0,6    0,6
 1000  9,81   2  sin 600   6264,88 N .
 2  4

Coordonata y C a centrului de presiune este dată de relaţia

D 4
I H D 64 H D D2
yC  yG  x       .
yG A sin  2  H D  D 2 sin  2  H D
   16  
 sin  2  4  sin  2 

Numeric se obţine

2 0,6 0,6 2
yC     2,618
sin 60 0
2  2 0,6  m.
16 0
 
 sin 60 2 
Acţiunea fluidelor asupra corpurilor solide 83

3.2.18. Un capac circular de diametru D  400 mm închide o deschidere

circulară înclinată cu unghiul   30 0 faţă de un plan orizontal (fig. 3.18).
Să se determine forţa de presiune exercitată de apă   1000 kg/m3 şi
punctul ei de aplicaţie, dacă înălţimea apei este H  4 m.

Rezolvare. Forţa de presiune a lichidului asupra capacului circular este dată

de relaţia

2
 D  D
Fp   H  sin   .
 2  4
Numeric se obţine
2
 0,4    0,4
Fp  1000  9,81   4  sin 300   4805,33 N .
 2  4

Coordonata y C a centrului de presiune este dată de relaţia

D 4
I H D 64 H D D2
yC  yG  x      
yG A sin  2  H D  D 2 sin  2  H D
   16  
 sin  2  4  sin  2 

Numeric rezultă

4 0,4 0,4 2
yC     7,801
sin 30 0
2  4 0,4  m.
16 0
 
 sin 30 2 


H

Fig. 3.18. Rezervor cu capac

circular înclinat.
84 Probleme de mecanica fluidelor

3.2.19. Un rezervor cu apă   1000 kg/m3 deversează printr-o conductă

prevăzută cu o vană mobilă de diametru D  600 mm
(fig. 3.19). Să se afle momentul necesar pentru
deschiderea vanei. O


H
G

D
y

Fig. 3.19. Vană mobilă.

Rezolvare. Forţa de presiune este

D 2
F p  H .
4

Coordonata y C a centrului de presiune C este dată de relaţia

D 4
I D2
yC  yG  x  H  64 2  H  .
yG A D 16 H
H
4

Momentul necesar pentru deschiderea vanei este

D 4   0 ,6 2
M  Fp  yC  H    1000  9,81   173,27 Nm.
64 64
3.2.20. Să se determine forţa de presiune rezultantă şi punctul ei de aplicaţie
pe peretele dreptunghiular de lăţime b  4 m ce desparte două bazine în care se
găseşte apă   1000 kg/m3 (fig. 3.20). Se cunosc H  6 m şi h  4 m.


Fp C
H

Fp1
Fp2
h
yC

C1
H
3

C2
3
h

O x

Fig. 3.20. Două bazine despărţite de un perete dreptunghiular.

Acţiunea fluidelor asupra corpurilor solide 85

Rezolvare. Forţele de presiune exercitate asupra peretelui despărţitor sunt:

bH 2
F p1  y G1 A1   ;
2
bh 2
F p2  y G2 A2   .
2

Forţa de presiune rezultantă este

F p  F p1  F p2  
b
2
  4
 
H 2  h 2  1000  9 ,81   6 2  4 2  392400 N.
2

Coordonatele y C1 şi y C 2 ale centrelor de presiune sunt:

H h
y C1  ; y C2  .
3 3

Punctul de aplicaţie al forţei F p se determină din relaţia

F p y C  F p1 y C1  F p2 y C2

de unde rezultă

H 2  Hh  h 2 6 2  6  4  4 2
yC    2,53 m.
3 H  h  3 6  4 