Universitatea de Stat ,,Alecu Russo “ din Bălți

Facultatea de Științe Reale, Economice și ale Mediului

Catedra de științe economice

Eseu

la unitatea de curs ,,Teorie economică II’’

Cu tema : Birocrația: ,,plusuri” și ,,minusuri”

Elaborat : Ilașciuc Nicoleta, gr.FB11Z

Profesor:Trusevici Ala,

dr.,conf. universitar

Bălți, 2018
 Introducere
Birocratia este un sistem de organizare încadrat în teoria statului de drept, care functioneaza în
mod specific si este structurat în mod ierarhic, având scopul de a administra un anumit volum de
resurse prin intermediul unui personal specializat, sistem care pe lânga responsabilitati si atributii
dispune si de o autoritate birocratica, limitata însa prin legi si regulamente.

În contextul economic actual, birocraţia a început să deţină un rol din ce în ce mai important.
Având în vedere faptul că fenomenul birocratic şi-a făcut simţită prezenţa pe parcursul istoriei
încă de la începutul primelor civilizaţii (în cazul Imperiului Roman existau numeroase instituţii
publice care prin intermediul funcţionarilor acestora percepeau taxe şi impozite în numele
împăratului, dar ofereau şi diferite aprobări sau avize de desfăşurare a anumitor activităţi) şi până
astăzi, este greu de crezut că în momentul de faţă acest fenomen nu are un rol important asupra
progreselor sociale şi economice.

2
 Birocratia : plusuri si minusuri

Conform definitiei lui Max Veber birocratia reprezinta un sistem de dirijare rational
organizat, in care toate treburile sunt solutionate de functionari la un nivel profesionist
corespunzator si in stricta corespundere cu legea si alte reguli.
Ca fenomen social birocratia este de cele mai multe ori contestata in societate. Trasaturile
de baza ale acestui fenomen sunt urmatoarele:
a)      Birocratia este un fenomen social, caracteristic doar societatii.
b)      Birocratia, la fel ca si democratia, este un fenomen legat indivizibil de putere. In
acelasi timp birocratia si democratia reprezinta doua modalitati diametral opuse de
organizare a puterii in colectivul social
c)      Birocratia, la fel ca si democratia, poate fi caracteristica nu doar puterii de stat, dar
si puterii in oricare alta organizatie (in partid, bunaoara).
d)      Birocratia, spre deosebire de democratie, poate avea loc doar in cazul cand
subiectul puterii este separata (instrainat)  de obiectul acestei puteri, fenomen
caracteristic anume puterii de stat.
 Anume separarea subiectului si obiectului puterii constituie baza obiectiva a
birocratiei, patul ei germinativ. In acest sens birocratismul statului constituie materializarea
instrainarii politice a acestuia.
            Eradicarea completa a birocratiei este posibila doar in cazul in care birocratia este lipsita
de baza sa obiectiva prin trecere la metode principial noi de administrare – in primul rand, la
autoadministrare, care presupune coincidenta deplina sau partiala a subiectului si obiectului
puterii
 Sa urmarim in ce mod separarea subiectului si obiectului puterii in organizatiile sociale
contribuie la aparitia birocratiei. Intr-o formatiune sociala subiectul puterii este abilitat cu putere
in interesul acestor formatiuni si a societatii in intregime, in scopul gestionarii eficiente si social
utile a acestor formatiuni. Dar necoinciderea reala a subiectului si obiectului puterii, separarea
lor, conduce obiectiv la necoinciderea (totala sau partiala) intereselor acestora, fapt care
genereaza pericolul potential ca subiectul abilitat cu putere va converti aceasta puteri in folosul
sau, utilizandu-o pentru satisfacerea intereselor aparatului puterii si/sau a membrilor acestuia. In
aceasta si consta esenta si pericolul birocratiei. Esenta antisociala a birocratismului este ilustrata
si o sintagma metaforica cunoscuta, care caracterizeaza birocratismul la nivel de stat ca pe un
„furt al puterii de la popor”.
            Anterior s-a mentionat ca o metoda radicala de lupta cu birocratusmul ca fenomen
antisocial, este schimbarea principiilor de gestiune, adica trecerea la autoadministrare. Insa o

3
astfel de trecere nu este posibila in orice conditii sociale si nu pentru toate sistemele de putere. In
astfel de cazuri trebuiesc elaborate si aplicate sisteme de masuri tactice de combatere a
burocratismului. Sarcina de baza a unor astfel de sisteme este crearea legaturii de comunicare
reciproca permanenta intre subiectul si obiectul puterii. Mijloacele pentru constituirea unei astfel
de legaturi sunt cunoscute fiind de natura democratica: procedurile democratice de formare si
functionare a sistemului puterii in stat, care permit influentarea structurii si componentei
personale a acestui sistem; multiple mecanisme de monitorizare si control, etc.
            Aici trebuie mentionat, ca in mecanismul de stat diferite organe ale puterii sunt deschise
in mod diferit unei astfel de actiuni si influentari din partea societatii. Din aceasta motiv diferite
structuri ale puterii de stat sunt supuse birocratizarii in mod diferit. Cel mai inalt grad de
birocratizare si netransparenta in raport cu societatea este inregistrat in structurile administrative
si profesionale ale functionarilor aparatului de stat. Anume aceste structuri sunt supuse cel mai
mult riscului degenerarii lor in structuri birocratice. In timp ce structurile puterii de stat
reprezentative constituite pe cai democratice sunt mai bine controlate de societate si sunt mai
putin expuse birocratizarii. Cu toate ca si aici au loc tendinte birocratice – orientarea deputatilor
spre interesul personal, sau interesul birocratic al parlamentului in ansamblu ca structura
distincta a puterii de stat; promovarea proiectelor de legi favorabile anumitor grupe inguste de
interese, etc. Deosebit de periculoasa este birocratia in organele de drept, care in activitatea sa
utilizeaza cele mai „dure” procedee de exercitare a puterii. Orientarea acestor structuri spre
indicatori formali si spre interesele de grup ale acestor structuri, poate afecta sau incalca in mod
esential interesele vitale ale oamenilor.
            Asadar, birocratismul poate fi caracterizat ca o anomalie sociala, o patologie
caracteristica sistemelor profesionale (separate de obiectul gestionarii) ale puterii
administrative, esenta careia (a anomaliei) consta in faptul ca subiectul puterii pierde treptat
rolul de element component al sistemului integru „subiect – obiect”, adica inceteaza sa se
orienteze in activitatea sa profesionala spre acel scop de dragul caruia a si fost creat, incepand sa
activeze in interesul propriu, in interesul pastrarii si consolidarii propriului statut, trecand mai
apoi la expansiune devastatoare in interiorul sistemului, ceia ce in final conduce la distrugerea
insasi a sistemului puterii administrative. Ultima circumstanta invocata este o consecinta sociala
fireasca a dezvoltarii fara sens a unui sistem care nu mai constituie un element al altui sistem si
reprezinta de fapt un proces de autodistrugere, care conduce inevitabil sistemul la o eruptie din
interior (asemeni exploziei balonului umflat peste masura). Exact la fel este lipsita de sens si
imposibila existenta sistemului puterii administrative, care s-a detasat complet de obiectul
gestionat, „uitandu-si” functiile. Subiectul puterii care se contrapune obiectului gestiunii este pur

4
si simplu neviabil in afara relatiilor sociale utile. Adesea in astfel de situatii, obiectul puterii
devine subiect si elimina disfunctiile sistemului puterii afectat de plaga birocratismului. 
            Tinand cont de cele enuntate mai sus, pot fi evidentiate urmatoarele trasaturi ale
birocratismului ca fenomen ce caracterizeaza un anumit mod de organizare al puterii:
1. Birocratismul este un fenomen social.
2. Birocratismul este legat indivizibil de fenomenul social al puterii.
3. Birocratismul poate fi atasat oricarei puteri ( de stat sau nestatale) organizate conform
principiului separarii subiectului si obiectului puterii.
4. baza obiectiva a birocratismului o constituie separarea subiectului si obiectului puterii,
instrainarea lor, care genereaza pericolul utilizarii de catre subiect a puterii cu care este
abilitat in folosul sau si al sistemului puterii din care face parte – aici este esenta
birocratismului.
5. O metoda radicala de lupta cu birocratia este schimbarea formei de organizare a puterii si
gestiunii – trecerea la autoadministrare. Insa o asemenea trecere este posibila nu in orice
conditii sociale si nu pentru toate structurile puterii. In aceste cazuri trebuieste stabilita o
permanenta comunicare reciproca intre subiectul si obiectul puterii.
6. Diferite structuri ale organelor de stat sunt afectate de birocratism intr-o masura mai mare
sau mai mica. Cel mai mult sunt predispusi birocratizarii reprezentantii aparatului
profesional al administratorilor si functionarilor de stat, care alcatuiesc baza puterii
executive; cel mai putin organele de stat eligibile, formate prin metode democratice.
7. „Birocratia” este forma de organizare a puterii, iar „birocratismul” este totalitatea
calitatilor ce caracterizeaza sistemul puterii de stat organizat birocratic.
8. Birocratia si democratia se constituie ca doi antipozi, reprezentand metode diametral
opuse prin esenta lor de organizare a puterii.

Termenul de birocratie provine din cuvintul francez  bureau care însemna birou si

cuvântul grecesc cratos care înseamna conducere. Chiar creatorul termenului de birocratie,
Monsieur de Gournay, i-a dat un sens peiorativ ( 1745). În spiritul aceleiasi întelegeri asupra
conceptului de birocratie s-a situat si Honore de Balzac, care a denumit birocratia ca fiind o
putere uriasa detinuta de pigmei.

Birocratia este un mod de a organiza mari ansambluri umane, administrative si teritoriale.

Caracteristicile organizatiei de tip birocratic:

5
 1. specializarea stricta - presupune o distribuire riguroasa a sarcinilor în procesul muncii.
Ca urmare activitatile sunt standardizate si uniformizate dupa reguli care nu permit interpretari
sau deviatii.

2. ierarhia clar demarcata a autoritatii - adica fiecare functie este controlata si

supervizata de o functie superioara. Organizatia birocratica arata ca o piramida având pozitia cu
cea mai mare autoritate în vârf;

3. întreaga autoritate functioneaza pe principiul competentei - aceasta deriva din

autoritatea cu care este investita conducerea;

4. comportamentul functionarilor de la toate nivelurile este reglementat prin reguli

scrise - relatiile interumane sunt practic despersonalizate, individul fiind un agent neutru în
actiune;

5. actele administrative, deciziile, dispozitiile au caracter strict formal si sunt

consemnate în scris;

6. separarea sarcinilor functionarului din cadrul organizatiei de viata lui personala;

7. nici un membru al organizatiei nu poseda resurse materiale cu care opereaza;

Plusurile birocratiei

- specializarea stricta - de aici rezultând eficienta, precizie si calitate în rezolvarea

problemelor.

- impartialitatea în relatiile interpersonale determina justetea actelor de decizie,

promoveaza competenta si valoarea si elimina orice subiectivism.

-Eficienta-birocratia este eficienta pentru ca:

a) Rationalizeaza activitatea
b) Descrie sarcinile si atributile
c) Are personal specializat
d) Rezolva un volum mare de termeni

6
 - Predictibilitatea-pentru ca toate reglementarile sunt scrise si explicite rolurile si
nivelele de putere si de autoritate corelate acestora clar definite,activitatile si solutiile
adoptate de organizatile birocratice ,au un grad inalt de predictibilitate
- Birocratia este impersonala-reglemetarile si procedurile sunt aplicate riguros si
obiectiv,fara a se face referire la factori personali sau la contextul situational al problemei

Minusurile birocratiei

- procesul decizional este afectat de lantul ierarhic si poate fi subminat prin modificarea
informatiilor;

- dispersarea responsabilitatii;

- duce la aparitia de structuri informale care submineaza structura formala;

- rigiditate excesiva;

- nu ia în considerare structura informala a organizatiei;

- favorizeaza tendinta spre conformism si gândirea de grup;

- nu realizeaza valorificarea deplina a resurselor umane datorita lipsei de încredere si

fricii de mijloace coercitive.

 Incurajeaza conformismul si limiteaza abordarile emotive de tip personal

- se favorizeza conformismul se recompenseaza comportamentele repetitive,astfel incat

atitudinile si reactiile individului sunt previzibile si chiar mecanice

- inovatiile isi fac cu greu loc,fiind blocate de sistemul rigid de comunicare verticala si
conducere piramidala

Rigiditatea structurilor si gradul redus de adaptare la noi solicitari

- separarea rigida a functilor de conducere si de executie ,gen autocratia manageriala

7
Tendinta de eliminare ,ignorare a structurilor si retelelor relationale de tip informal

- retelele informale,cand  exista apar ca ceva clandestin,ilegal,nonrational,de aceea structurile

birocratice nu incurajeaza prezenta mai multor culturi organizationale,ce sunt considerate ca
un pericol pentru eficienta si optimalitatea organizatiei.Culturile multiple produc
dezordine,pot incuraja dizidente fata de reguli si fata de cultura manageriala a
birocratiei=>dezinteres pentru ethosul profesional,climatul organizational ,ce sunt
considerate ca variabile nesemnificative

Comportamentul birocratic, ca produs al birocratiei  genereaza o serie de

disfunctionalitati, precum:

 - evitarea responsabilitatii;

- dispersarea responsabilitatii;

- concentrarea autoritatii;

- formalism si ritualism;

- sabotajul birocratic.