Proiectarea activitaii didactice este un ansamblu coordonat de operatii de anticipare a desfasurarii unui program de instruire. Fiecare cadru didactic îşi poate pune amprenta asupra proiectarii, personalizarea demersului didactic având rolul de a încuraja o gândire critică în rândul elevilor şi înţelegerea cât mai apropiată de adevărul ştiinţific .Nu trebuie uitat nici stilul de predare al fiecărui cadru didactic, stil care poate- şi pune amprenta pe activitatea didactica propriu-zisă. Proiectarea didactica este o actiune continua, permanenta, care precede demersurile instructiv- educative, indiferent de dimensiunea, complexitatea sau durata acestora. La nivel micro, ea presupune de fapt stabilirea sistemului de relatii si dependente existente intre continutul stiintific vehiculat, obiectivele operationale si strategiile de predare, invatare si evaluare. Proiectarea demersului didactic presupune: -lectura personalizată a programelor şcolare; -planificarea calendaristică; -proiectarea unităţilor de învăţare. Unitatea de învăţare este o structură didactică flexibilă cu următoarele caracteristici: -este unitară din punct de vedere tematic; -permite formarea la elevi a unui comportament specific prin formarea unor competenţe specifice; -este realizată într-o perioadă de timp determinată; -se finalizează prin evaluare. Proiectarea unităţii de învăţare începe prin parcurgerea schemei următoare: Conceptul de unitate de învăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat, flexibilizând proiectarea didactică şi definind în acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic. Identificarea unei unităţii de învăţare se face prin tema acesteia. Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei, este primul pas în identificarea unităţilor de învăţare în care va fi împărţită materia anului şcolar, respectiv, în organizarea unui demers didactic personalizat. Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor învăţării, formulări fie originale, fie preluate din lista de conţinuturi a programei, sau din manual formulări care reflectă din partea profesorului o înțelegere profundă a scopurilor activităţii sale, talent pedagogic, inspiraţie, creativitate. Activităţile de învăţare se construiesc prin corelarea competenţelor cu conţinuturile şi presupun orientarea către un anumit scop, redat prin tema activităţii. În momentul propunerii lor spre rezolvare elevilor, activităţile de învăţare vor fi transpuse într-o anumită formă de comunicare inteligibilă nivelului de vârstă. Într-o abordare pragmatică, resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de învăţare. Astfel, profesorul va menţiona în această rubrică forme de organizare a clasei (tipuri de interacţiuni ale resurselor umane), mijloace de învăţamant, alocarea de timp, precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile în derularea scenariului didactic. Proiectul unei unităţi de învăţare poate fi realizat potrivit reperelor de mai jos:
„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 → Conţinuturi (detalieri) - se menţionează detalieri de conţinut care explicitează anumite parcursuri și care oferă un cadru de structurare a competențelor. → Competenţe specifice - se precizează numărul criterial al competenţelor specifice din programa şcolară. → Activităţi de învăţare – sunt cele vizate/recomandate de programa şcolară sau altele adecvate pentru realizarea competenţelor specifice. → Resurse - se precizează resurse de timp, de loc, forme de organizare a clasei, material didactic, resurse educaţionale deschise. → Evaluare - se menţionează metodele, instrumentele sau modalităţile de evaluare utilizate.
Proiectarea demersului didactic pe baza unităţii de învăţare are cel puţin următoarele avantaje: - profesorul are o imagine coerentă asupra programei şcolare pe care trebuie să o aplice pe parcursul unui an şcolar; - profesorul are o imagine cuprinzătoare asupra fiecărei unităţi de învăţare care valorifică potenţialul lecţiei prin integrare în unitatea de învăţare; -se schimbă şi relaţia dintre lecţii (relaţia devine neliniară, lecţiile sunt integrate în diferite secvenţe ale unităţii de învăţare); - fiind vizat un interval mai mare de timp pentru o temă majoră, profesorul are în mai mare măsură posibilitatea unor abordări diferențiate, individualizării învățării în raport cu ritmul de învăţare pe care îl au elevii; - la nivelul elevilor, învăţarea dobândeşte un plus de coerenţă prin chiar modul în care este proiectată învăţarea pe termen mediu şi lung; - proiectul unităţii de învăţare devine un instrument util de lucru pentru profesor, prin depăşirea unor cerinţe formale.
„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020