RĂZBOAIELE MONDIALE, 

denumirea celor două mari conflagrații din sec. 20.

Primul Război Mondial (1914-1918), conflict armat izbucnit ca urmare a contradicțiilor intre marile
puteri, în lupta pentru reîmpărțirea sferelor de influență și pentru acapararea de colonii și teritorii străine.
A început prin ofensiva Puterilor Centrale (Germania și Austro-Ungaria) împotriva Antantei (Franța,
Marea Britanie și Rusia), antrenând, în final, 33 de țări cu o populație de peste un miliard locuitori. A
izbucnit prin atacarea Serbiei de către Austro-Ungaria (28 iul. 1914), pretextând asasinarea prințului
moștenitor al Austriei, Franz Ferdinand, la Sarajevo. Principalele acțiuni militare s-au desfășurat în
Europa, acțiuni secundare având loc în Africa, Asia și Oc.Pacific. În 1914 armatele germane au
ocupat V Belgiei (aug.) și o parte a Franței, fiind oprite de armatele franco-engleze pe Mama, iar în E,
ai oprit ofensiva rusă prin victoriile de la Tannenberg și Lacurile Mazuriene (sept.). La sfârșitul lui
1914 fronturile stabilizându-se, războiul a devenit un război de poziții. În 1915 frontul răsăritean a fost
mai activ; ofensiva Puterilor Centrale s-a soldat cu ocuparea Poloniei, Lituaniei și a Galiției. Ofensiva
armatei italiene, intrată în război alături de Antantă (mai), este oprită în Alpi. După intrarea în război a
Bulgariei (oct.), alături de Puterile Centrale, Serbia este înfrântă și ocupată, iar Antanta debarcă trupe
în Grecia (oct.), formând frontul de la Salonic. În 1916 pe frontul de V au avut loc marile bătălii de
la Verdun și de pe Somme, iar în E armata rusă, în urma ofensivei din iun.-sept., a silit armata
austro-ungară să se retragă din Galiția răsăriteană și din Bucovina. La 14/26 1916, după doi ani de
neutralitate, România s-a alăturat Antantei, care promitea terit. românești stăpânite de de Austro-
Ungaria (Transilvania, Banat, Bucovina). După câteva succese militare în Transilvania, armata
română înfrântă pe Frontul de Sud, la Turtucaia, a fost obligată să se retragă. În dec. 1916, trupele
inamice au ocupat Capitala și, o dată cu ea, aproximativ 2/3 din terit. României, frontul stabilizându-se la
începutul anului 1917, pe linia Siretului, de-a lungul Dunării și al brațului Sf. Gheorghe. În 1917, prin
intrarea în război a S.U.A., Chinei și a altor state, alături de Antantă, șansele acesteia de a obține
victoria s-au mărit. Pe frontul românesc, armată română reorganizată a desfășurat ofensiva de la
Mărăști și a zdrobit ofensiva armatei germane de la Mărășești. În febr. 1917, în urma revoluției
bolșevice, țarismul a fost răsturnat, iar ca rezultat al insurecției de la Petrograd (24-25 oct./6-7 nov.
1917) este instaurată puterea sovietică, Rusia fiind proclamată Republică Sovietică Federativă
Socialistă (ian. 1918). În condițiile refuzului Germaniei de a încheia o pace fără anexiuni, Rusia
Sovietică a semnat, în interesul salvării revoluției, Tratatul de Pace de la Brest-Litovsk (3 mart. 1918).
Se declanșează războiul civil (1918-1922), în sprijinul forțelor albgardiste intervenind Marea Britanie,
Franța, S.U.A., Japonia și Italia, ostile puterii sovietice. În 1918 armatele Antantei trec la ofensivă pe
toate fronturile. În Balcani ele înaintează rapid spre Dunăre; Bulgaria, unde izbucnise o răscoală
republicană, capitulează (sept.). În Austro-Ungaria au loc mișcări de eliberare națională și pentru
transformări democratice ale cehilor, slovacilor, sârbilor, croaților, românilor. Revoluția din Ungaria,
izbucnită în oct., a proclamat abolirea dualismului austro-ungar, independența Ungariei, republică
democratică; Croația, Slovenia, Muntenegru, Bosnia s-au unit cu Serbia, formând Regatul Sârbilor,
Croaților și Slovenilor, iar Cehia și Slovacia au format Cehoslovacia. În nov. a fost restabilit statul
polon independent. Austro-Ungaria înfrântă și pe frontul italian a semnat armistițiul la 3 nov., iar
Germania la 11 nov. România, care încheiase cu Puterile Centrale, Bulgaria și Turcia, Pacea de
la Buftea-București, o denunță printr-un ultimatum la 27 oct./9 nov., reintrând în război. În
împrejurările prăbușirii Imp. Habsburgic și a țarismului în Rusia a apărut posibilitatea încheierii
procesului de formare a statului național unitar român. Basarabia, Bucovina și Transilvania se unesc
cu România, ca urmare a hotărârilor adoptate în 1918 la Chișinău (27 mart./9 apr.), Cernăuți (15/28
nov.) și Alba Iulia (18 nov./1 dec.). Primul Război Mondial a luat sfârșit cu victoria Antantei,
concretizată prin sistemul de tratate de pace de la Versailles, cel mai important, cu Germania, fiind
semnat la 28 iun. 1919. În acest război s-au folosit submarinele, gazele toxice (Ypres, 1916) și
avioanele. S-au pricinuit uriașe pierderi umane (c.9.700.000 morți și c. 20.000.000 răniți) și materiale
(evaluate la peste 278 miliarde dolari).
Al Doilea Război Mondial (1939-1945), cel mai mare conflict militar, politic, economic și diplomatic
din istoria omenirii, care a cuprins în final, 72 de state cu o populație de c. 1.700.000.000 de oameni
(80% din populația lumii), fiind mobilizați sub arme 110.000.000 de oameni. A fost dezlănțuit de
Germania, aliată cu Italia și Japonia, cu scopul instaurării dominației lor asupra lumii. La 1 sept. 1939
Germania a atacat Polonia, dezlănțuind războiul. Marea Britanie și Franța, deși au declarat război
Germaniei (3 sept.) n-au întreprins acțiuni militare de anvergură („Războiul ciudat”), Polonia fiind înfrântă
în 26 zile. După ce au ocupat Danemarca și Norvegia, armatele germane au invadat Olanda, Belgia,
Luxembourg și Franța care, atacată și de Italia (intrată în război la 10 iun. 1940), a semnat armistițiul
la 22 iun. 1940. Prin intrarea Italiei în război, au început operațiunile militare și în Africa. Prinsă între
Germania și U.R.S.S., care își delimitaseră sferele de interese prin Pactul Molotov-Ribbentrop (23
aug. 1939), România s-a găsit izolată pe plan extern, lipsită de orice sprijin din afară; în acest context,
i-au fost impuse importante cesiuni teritoriale: Basarabia, partea de nord a Bucovinei și ținutul Herța au
fost anexate (iun. 1940) de U.R.S.S.; partea de NE a Transilvaniei, prin Dictatul de la Viena (aug.
1940) a fost cedată Ungariei, iar apoi Bulgariei partea de S a Dobrogei – Cadrilaterul (sept. 1940). La
6 sept. 1940 regele Carol al II-lea renunță la tron, puterea fiind preluată de generalul Ion Antonescu;
din oct. 1940 trupele germane intră în țară. În primăvara lui 1941, Germania ocupă Iugoslavia și Grecia
(atacată anterior de Italia), instaurându-și controlul în Pen. Balcanică. La 22 iun. 1941, trupele germane,
încălcând Tratatul de neagresiune încheiat între U.R.S.S. și Germania în 1939, au atacat prin surprindere
Uniunea Sovietică, sperând ca prin desfășurarea „războiului fulger” să o învingă până la sfârșitul anului.
Împreună cu Germania au început operațiuni militare împotriva Uniunii Sovietice, România, Finlanda,
Slovacia, Ungaria și Italia. Prin concentrarea de forțe și amploarea bătăliilor, frontul sovieto-german a devenit
principalul front al războiului. În primele luni, trupele germane au ocupat o mare parte a terit. U.R.S.S.,
dar în dec. au suferit, în fața Moscovei, prima mare înfrângere. În Extremul Orient, Japonia, care continua
războiul împotriva Chinei, a atacat baza maritimă a S.U.A. de la Pearl Harbor (7 dec. 1941), provocând
intrarea S.U.A. în război. S-a constituit astfel coaliția statelor antifasciste. Un rol însemnat în lupta împotriva
Germaniei l-au avut mișcările de rezistență din țările ocupate de Reich. În 1942, pe Frontul de Est
începe la 19 nov. contraofensiva de la Stalingrad, terminată printr-un mare dezastru pentru trupele
germane și române. Pe frontul din Extremul Orient, unde Japonia câștigase până atunci o serie de
victorii, începe contraofensiva anglo-americană. În Africa de N aliații trec la ofensivă, provocând grele
pierderi trupelor italo-germane (El Alamein). Anul 1943 a marcat trecerea definitivă a inițiativei strategice în
mâinile coaliției antifasciste. Pe frontul răsăritean, după bătălia de la Kursk, ofensiva armatei sovietice
silește armatele germane la retragere. În iul. 1943, armatele anglo-americane debarcă în Italia. În
sept. Italia iese din război și declară război Germaniei, ceea ce provoacă ocuparea Italiei de N și
centrale de către germani (Republica de la Salò). În unele țări – U.R.S.S., Iugoslavia, Italia, China –
mișcarea de rezistență ia o amploare deosebită, provocând grele pierderi ocupanților. În 1944, pe
frontul de E armatele sovietice au zdrobit mari grupuri de armate germane și, după eliberarea terit. U.R.S.S.,
au depășit granițele de stat ale acesteia, desfășurând operațiuni militare victorioase pe terit. Poloniei,
României, Bulgariei, Iugoslaviei, Ungariei, Cehoslovaciei, Austriei, Danemarcii, Norvegiei. În sept.,
Finlanda cere armistițiu. În V, puternice forțe anglo-americane au debarcat în Normandia (6 iun.) și,
împreună cu Forțele Franceze din interior, au început operațiunile de eliberare a Franței. Anul 1944 a
fost anul unor victorii hotărâtoare ale coaliției antifasciste, al insurecțiilor din Paris (aug.), Slovacia
(aug.), Bulg. (sept.) și al ofensivei forțelor de rezistență antigermană din Iugoslavia, Grecia, Albania.
În oct. 1944, trupele engleze au debarcat în Grecia. România, în urma loviturii de stat de la 23 august
1944, a întors armele împotriva Germaniei, alăturându-se coaliției antifasciste. Schimbarea de orientare
a dus la prăbușirea dispozitivului german din Balcani, deschizând larg calea înaintării rapide a armatelor
sovietice, grăbind victoria armatelor aliate împotriva Germaniei. După alungarea, la 25 oct. 1944, a
tuturor trupelor hitleristo-horthyste de pe întreg teritoriul României trupele române au luptat alături de
Armata Roșie, contribuind la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei și a unei părți din teritoriul Austriei. În 1945,
armatele sovietice încercuiesc Berlinul și-l ocupă (2 mai), după lupte îndârjite. La 5 mai izbucnește
insurecția de la Praga, orașul fiind eliberat la 9 mai. Înfrântă, Germania capitulează fără condiții (9 mai
1945). În Extremul Orient, Japonia suferea înfrângeri importante. În iun. 1945, americanii debarcă
pe terit. Japoniei, în arh.Ryūkyū. În aug. 1945, U.R.S.S. începe operațiunile militare împotriva Japoniei, în
Manciuria, iar la 6 și respectiv 9 aug., S.U.A. efectuează bombardamente atomice asupra orașelor
Hiroshima și Nagasaki. Zdrobită, Japonia capitulează fără condiții la 2 sept. 1945. În cel de-al Doilea
Război Mondial au pierit c. 50.000.000 de oameni. Încălcând convențiile internaționale, Germania, Italia și
Japonia au folosit metode barbare de ducere a războiului. Hitler a dus o politică de exterminare a populației
evreiești din spațiul german și din terit. ocupate vremelnic („Holocaust”). Numai în lagărele de concentrare
au pierit c. 6 mil. oameni din rândurile evreilor. Pierderile materiale se cifrează la c. 1.384 miliarde dolari.
Crimele de război săvârșite au fost condamnate la procesele de la Nürnberg și Tōkyō. După terminarea
războiului s-au încheiat la Paris (febr. 1947) tratatele de pace cu Italia, România, Bulgaria, Ungaria și
Finlanda. Germania a fost divizată în urma ocupării ei de către forțele S.U.A., U.R.S.S., Marii Britanii și
Franței și a începutului Războiului rece (în 1949 s-au constituit cele două state germane R.F.G. și R.D.G.).
În sept. 1951, S.U.A. și Marea Britanie au încheiat un tratat de pace separat cu Japonia; în 1956, încetează
starea de război dintre U.R.S.S. și Japonia. În mai 1955 a fost semnat Tratatul de Pace cu Austria.