Tema 4.

Instrumente financiare
5.1 Recunoașterea și evaluarea instrumentelor financiare
(IAS32, IAS 39, IFRS 9)
5.2 Prezentarea informațiilor privind instrumentele
financiare (IFRS 7)
 5.1 Recunoașterea și evaluarea
instrumentelor financiare (IAS 32, IAS39,
IFRS 9)
IAS 32 Instrumente financiare: prezentare – stabilește
principiile pentru prezentarea instrumentelor financiare
drept datorii sau capitaluri proprii

IAS 39 Instrumente financiare: recunoaştere şi

evaluare – conține prevederi privind recunoaşterea şi
evaluarea instrumentelor financiare. Este înlocuit gradual
cu IFRS 9.

IFRS 9 Instrumente financiare – stabilește principiie

pentru raportarea financiară a activelor financiare şi a
datoriilor financiare.
Cele mai importante definiții:
Instrument financiar - orice contract care generează simultan un
activ financiar al unei entităţi şi o datorie financiară sau un
instrument de capitaluri proprii al unei alte entităţi.
De exemplu:
Un invoice (o factură) emis la vânzarea bunurilor cu plată ulterioară
va genera un activ financiar (creanță) la vânzător și o datorie
financiară la cumpărător.

Un credit contractat la bancă - datorie financiară la entitate și activ

financiar la bancă

Investiții în acțiunile altei entități – activ financiar la entitatea care

face investiții și instrument de capital propriu la emitent
Activ financiar - orice activ care reprezintă:
(a) numerar
(b) un instrument de capitaluri proprii al unei alte entităţi
(c) un drept contractual de a primi numerar sau un alt activ
financiar de la o altă entitate sau de a schimba active financiare sau
datorii financiare cu altă entitate în condiţii care sunt potenţial
favorabile entităţii
(d) un contract care va fi sau poate fi decontat în propriile
instrumente de capitaluri proprii ale entităţii şi este:
(i) un instrument nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligată
să primească un număr variabil al propriilor instrumente de capitaluri
proprii
(ii) un instrument derivat care va fi sau poate fi decontat altfel decât prin
schimbul unei sume fixe de numerar sau al unui alt activ financiar cu un
număr fix din propriile instrumente de capitaluri proprii ale entităţii.
O datorie financiară este orice datorie care reprezintă:
(a) o obligaţie contractuală:
(i) de a livra numerar sau alt activ financiar unei alte entităţi
(ii) de a schimba active financiare sau datorii financiare cu altă
entitate în condiţii care sunt potenţial nefavorabile entităţii
(b) un contract care va fi sau poate fi decontat în propriile
instrumente de capitaluri proprii ale entităţii şi este:
(i) un instrument nederivat pentru care entitatea este sau poate fi
obligată să livreze un număr variabil al propriilor instrumente de
capitaluri proprii; sau
(ii) un instrument derivat care va fi sau poate fi decontat altfel
decât prin schimbul unei sume fixe de numerar sau al unui alt
activ financiar cu un număr fix din propriile instrumente de
capitaluri proprii ale entităţii
Un instrument de capitaluri proprii este orice contract care
certifică existenţa unui interes rezidual în activele unei entităţi după
deducerea tuturor datoriilor acesteia

De exemplu, entitatea Alfa emite 10000 acțiuni cu valoarea

nominală de 10 lei fiecare. Acțiunile au fost subscrie la un preț de
30 lei. Cum va fi reflectată această tranzacție?

Debit Numerar 300000 lei (10000 acțiuni x 30 lei)

Credit Capital acționar 100000 lei (10000 acțiuni x 10 lei)
Credit Capital suplimentar 200000 lei (10000 acțiuni x (30-10 lei)

Instrumentele de capitaluri proprii nu sunt supuse evaluării

ulterioare! (modificările în valoare justă sunt suportate de către
investitor)
Instrument deriviat - un instrument financiar sau un alt contract
care întruneşte toate cele trei caracteristici de mai jos:
(a) valoarea sa se modifică drept reacţie la modificările anumitor rate
ale dobânzii, preţului unui instrument financiar, preţului mărfurilor,
cursurilor de schimb valutar, indicilor de preţ sau ratelor, ratingului de
credit sau indicelui de creditare, sau ale altor variabile (așa numitele
suport)
(b) nu necesită nici o investiţie iniţială netă sau necesită o investiţie
iniţială netă care este mai mică decât s-ar impune pentru alte tipuri de
contracte care se preconizează să aibă reacţii similare la modificările
factorilor pieţei
(c) este decontat la o dată viitoare.
Valoarea instrumentele financiare derivate, de regulă, derivă din
prețul sau rata unui element de suport. De regulă, acestea includ:

Contracte forward – un contract de a vinde sau procura un activ la

un preț stabilit și la o dată viitoare stabilită

Contractele futures – similar contractelor forward doar că au o

formă standardizată și prevăd libera negociere pe o piață financiară
organizată

Contracte pe opțiuni

Contracte swap
Exemplul 2. Entitatea este parte contractuală a două contracte
distincte:

1. Un angajament ferm de a procura o anumită cantitate de frigidere.

Nici o înregistrare în contabilitate

2. Un contract forward de a procura o cantitate specificată de

frigidere, la un preț specificat și o dată prestabilită.

Entitatea recunoaște o datorie financiară (IFRS 9)

Noțiunile de contract şi contractual se referă la un acord între două
sau mai multe părţi care are consecinţe economice clare, astfel încât
părţile au posibilitatea redusă sau nu au deloc posibilitatea de a le
evita, de obicei din cauza faptului că acordul are putere executorie.

Contractele, şi prin urmare instrumentele financiare, pot lua diverse

forme şi nu este obligatoriu să fie sub formă scrisă.

Noțiunea de entitate include persoanele fizice, parteneriatele,

organismele încorporate, trusturile şi agenţiile guvernamentale.
Nu sunt instrumente financiare:

Activele, care îmbracă o formă fizică (de exemplu, stocurile,

imobile, mașini, utilaje

Cheltuielile anticipate și veniturile amânate

Datoriile și activele care nu pot fi contractuale după natura sa

Instrumente financiare compuse

În anumite situații un instrument financiar conține

atât elemente de datorii financiare cât și un instrument
de capitaluri proprii.

De exemplu, obligațiunile convertibile, adică acele

instrumente care conțin o opțiune de a fi mai degrabă
convertite în acțiuni decât a fi decontate în numerar.

Astfel de componente trebuie evaluate separat.

Exemplul 1. La începutul anului N entitatea A emite 2000
obligațiuni pe o durată de 3 ani, având o valoare nominală de 1000
lei fiecare. Respectiv, suma totală a împrumutului = 2000000 lei.
Dobânda aferentă este achitată anual în arierate la o rată nominală
anuală de 6%. Fiecare obligațiune este convertibilă la orice dată în
250 acțiuni ordinare.

La data emisiei obligațiunilor, rata dobânzii, dacă acestea nu ar fi

fost convertibile, ar fi de 9%.

Care este mărimea elementului de capital propriu în

componența obligațiunilor?
Inițial actualizăm toată suma, astfel valoarea actualizată a
principalului = 1544000 lei [2000000 / (1+9%)3]

Valoarea cumulativă actualizată a dobânzii = 303 720 lei

Mărimea dobânzii =120000 (2000000 x 6%)
Valoarea cumulativă actualizată a dobânzii = 303720 [120000
x (1 - (1+9%)-3)/9% )] sau 120000 x 2,531(tabelul anuităților)

Total element de datorie financiară = 1847720 lei (1544000 +

303720

Elementul de capital = 152 280 (2000000 – 1847720)

 Fluxurile de Factorul de Valoarea actualizată a
numerar actualizare (9%) fluxurilor de numerar
viitoare
Anul 1 120000 0,917 (1/1,09) 110040
(dobânda) (2000000 x 6%)
Anul 2 120000 0,842 (1/1,09²) 101040
(dobânda) (2000000 x 6%)

Anul 3 2120000 0,772 1636640

(dobânda +
principalul)
Valoarea justă a datoriei financiare 1847720

Valoarea elementului de capital = 152280 lei (2000000

– 1847720)
Dacă o entitate îşi redobândeşte propriile instrumente de
capitaluri proprii, acele instrumente (acţiunile de
trezorerie/tezaur) trebuie deduse din capitalurile proprii.

Câştigurile sau pierderile legate de cumpărarea, vânzarea, emiterea

sau anularea propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entităţii
nu trebuie recunoscute în profit sau pierdere.

Astfel de acţiuni de trezorerie pot fi dobândite şi deţinute de entitate

sau de alţi membri ai grupului consolidat. Contravaloarea primită
sau plătită trebuie recunoscută direct în capitalurile proprii.
Dobânda, dividendele, câştigurile şi pierderile aferente unui
instrument financiar sau unei componente a acestuia care este o
datorie financiară trebuie recunoscute drept venituri sau cheltuieli în
profit sau pierdere.

Distribuirile către deţinătorii unui instrument de capitaluri proprii

trebuie debitate de către entitate direct în capitalurile proprii, la o
valoare netă rezultată după deducerea oricăror beneficii din
impozitul pe profit aferent.

Costurile unei tranzacţii de capitaluri proprii trebuie contabilizate ca

o deducere din capitalurile proprii, la o valoare netă rezultată după
deducerea beneficiilor din impozitul pe profit aferent.
Principiile pentru raportarea financiară a activelor financiare şi
a datoriilor financiare care vor prezenta informaţiile relevante şi
utile utilizatorilor situaţiilor financiare pentru evaluarea sumelor,
plasării în timp şi incertitudinii fluxurilor de trezorerie viitoare ale
entităţii sunt stabilite în IFRS 9.

O entitate trebuie să aplice IFRS 9 pentru toate activele din

domeniul de aplicare al IAS 39 Instrumente financiare:
recunoaştere şi evaluare.
O entitate trebuie să recunoască un activ financiar sau o datorie
financiară în situaţia poziţiei sale financiare atunci când, şi numai
atunci când, entitatea devine o parte a prevederilor contractuale
ale instrumentului.

Consecință: toate instrumentele derivate apar în situația poziției

financiare. Diferă de criteriile de recunoaștere din Cadrul general și
alte standarde.
La recunoaşterea iniţială, o entitate trebuie să evalueze un activ
financiar sau o datorie financiară la valoarea sa justă plus sau
minus, în cazul activului financiar sau datoriei financiare care nu
este la valoarea justă prin profit sau pierdere, costurile tranzacţiei
care sunt direct atribuibile dobândirii sau emiterii activului financiar
sau datoriei financiare.

După recunoaşterea iniţială, o entitate trebuie să evalueze:

un activ financiar la valoarea justă sau la costul amortizat

o datoriie financiară la costul amortizat utilizând metoda

dobânzii efective (excepţii).
Exemplul 3. Entitatea A emite o obligațiune în valoare 503778 lei de la data de 1
ianuarie N. Obligațiunea nu prevedea plata unei dobânzi, dar va fi răscumpărată
peste 3 ani la o valoare de 600000 lei.
Rata efectivă a dobânzii este de 6 %.

Ce sumă va fi reflectată în situația rezultatului global și care e mărimea

datoriei financiare la 31 decembrie N?

În situația rezultatului global va fi reflectată sumă de 30227 lei

(503778 x 6 %)
Datoria la 31.12.2012 = 534005 (503778 + 30227)
O entitate trebuie să derecunoască un activ financiar atunci când,
şi numai atunci când:
(a) drepturile contractuale asupra fluxurilor de trezorerie care
decurg din activul financiar expiră, sau
(b) transferă activul financiar, iar transferul îndeplineşte condiţiile
pentru derecunoaştere

O entitate trebuie să derecunoască datorie financiară (sau o parte

a unei datorii financiare) din situaţia poziţiei sale financiare atunci
când, şi numai atunci când, este lichidată - adică atunci când
obligaţia specificată în contract este stinsă sau anulată sau expiră.
Recunoașterea instrumentelor financiare în situaţia poziţiei financiare atunci
când entitatea devine o parte a prevederilor contractuale ale instrumentului

Clasificarea activelor financiare: Clasificarea datoriilor

• evaluate la valoarea justă financiare:
• evaluate la cost amortizat • evaluate la valoarea justă
În baza modelulului de afaceri al entităţii prin profit sau pierdere
pentru administrarea activelor financiare şi • evaluate la cost
caracteristicile fluxului de trezorerie aferent. amortizat

Reclasificarea activelor financiare doar dacă IFRS 9 interzice

îşi modifică modelul de afaceri pentru reclasificarea datoriilor
gestionarea activelor sale financiare financiare.

Derecunoașterea atunci cînd:

• drepturile contractuale asupra fluxurilor
Drecunoaștere atunci când
de trezorerie expiră, sau
o datorie financiară este
• transferă activul financiar, iar transferul
lichidată
îndeplineşte condiţiile pentru
derecunoaştere
Întrebări de recapitulare:
1. Ce este un instrument financiar?
2. Definiți un activ financiar conform IAS 32.
3. Definiți o datorie financiară conform IAS 32.
4. Cheltuielile anticipate sunt considerate instrumente financiare. Adevărat sau
Fals.
5.2 Prezentarea informațiilor privind
instrumentele financiare (IFRS 7)
Obiectivul IFRS 7 este de a impune entităţilor să prezinte în
situaţiile lor financiare informaţii care să permită evaluarea de către
utilizatori a:
(a) importanţei instrumentelor financiare pentru poziţia
financiară şi performanţa financiară ale entităţii; şi
(b) naturii şi extinderii riscurilor generate de instrumentele
financiare la care este expusă entitatea în decursul perioadei şi la
finalul perioadei de raportare, precum şi a modului în care entitatea
gestionează riscurile respective.

Principiile din IFRS 7 completează principiile de recunoaştere,

evaluare şi prezentare ale activelor financiare şi ale datoriilor
financiare din IAS 32 Instrumente financiare: prezentare şi din IFRS
9 Instrumente financiare