Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Simplificand lucrurile, iata cum putem descrie momentul in care furia ne copleseste:
Centrii din creier care se activeaza atunci cand traim o emotie puternica, preiau controlul, iar zonele
din creier responsabile de logica si ratiune nu mai au suficient control asupra comportamentului
nostru.
Ne pierdem astfel temporar abilitatea de a reactiona rational, de a analiza logic situatia si de a decide
ce e mai bine pentru noi, putand avea comportamente violente sau cel putin bizare:).
Pentru ca centrii responsabili de ratiune nu mai sunt (suficient de) activi, nu te poti astepta ca atunci
cand copilul tau este furios sa se calmeze doar pentru ca ii explici in mod rational ca nu are de ce sa
se enerveze.
Pasul 1. Raspunde emotiei, nu comportamentului. Exprima verbal emotiile sale: „Inteleg ca te simti
suparat si nervos. Imi pare rau pentru asta. Poti sta la mine in brate pana te linistesti, daca vrei.”
Pasul 2. Permite-i copilului sa se linisteasca inainte de a vorbi cu el rational.Linistirea poate sa
presupuna si plans. Daca cel mic prefera, il poti tine in brate pana se linisteste.
Pasul 3. Dupa ce s-a linistit, poti aborda situatia rational. Vorbeste cu el despre motivul supararii,
arata-i ca ii intelegi motivele furiei sale, indruma-l prin intrebari catre o posibila solutie sau propune-i
tu una.
Pasul 4. La final, vorbiti impreuna despre lucrurile pe care le poate faceatunci cand este nervos.
Explica-i copilului ca emotiile sunt stari trecatoare, pe care le poate incuraja sau descuraja el insusi, in
functie de propriile ganduri. Ajuta-l pe copil sa gaseasca modalitati de exprimare a furiei: poate face
miscare fizica, poate desena, poate incerca exercitii de respiratie etc. Puteti gasi mai multe idei
despre activitati care il ajuta pe copil sa faca fata emotiilor negative si le puteti strange intr-o cutie a
emotiilor.
Ce fac daca eu, parintele, sunt prea nervos pentru a raspunde astfel?
Ia o pauza. Poti pune stop discutiei: „Hai sa ne linistim inainte sa vorbim mai multe, da?”.
In timpul pauzei, acorda atentie propriei tale stari emotionale: esti furios la randul tau, dezamagit,
frustrat, te simti obosit sau descurajat? Identifica propriile stari emotionale, pentru ca ele sunt cele
care iti pot dicta reactii care sa duca la consecinte si mai neplacute. Cand esti suficient de calm
pentru a raspunde emotiilor copilului tau, reia discutia.
Nu esti responsabil de emotiile copilului tau. Fiecare copil este unic, existand lucruri care ii vor
enerva in mod inevitabil. Responsabilitatea ta nu este sa il protejezi pe copil de toate emotiile
neplacute, ci sa il cresti in siguranta si iubire si sa il inveti sa faca fata emotiilor dificile. Inainte de a
putea face acest lucru, este esential sa iti poti gestiona propriile emotii: anxietatea, furia, tristetea,
frustrarea pe care le trezesc crizele de furie ale copilului tau.
Copilul invata de la tine cum sa se calmeze. Il ajuti sa invete sa isi gestioneze emotiile in cel putin
doua modalitati:
oferindu-i un model de urmat: copilul invata prin observatie cum sa actioneze atunci cand e
furios, trist etc.
Capacitatea de a face fata emotiilor se invata in timp, nefiind „perfecta” la niciunii dintre noi. Insa
exersand si fiind aproape de copilul tau chiar si atunci cand are comportamente neplacute dictate de
emotii puternice, il vei ajuta sa isi antreneze aceasta abilitate.