Un cunoscut al sotiei mele, medic nutritionist, ne trimite materialul de mai jos, care mo

consumul de peste !! n
 
Dr. Virgiliu Stroescu
Iata mai jos cateva vorbe despre.....peste:
 
1.     Pesco-vegetarian?
Este mai greu să schimbi o concepţie decât să o păstrezi.
                                                                                                            Friedrich Hebbel
Cu ani în urmă, vizitând Londra, am cunoscut o familie deosebit de plăcută. Locuiau într-un cartier
cu toţii erau vegetarieni convinşi. Aveau şi o puternică credinţă religioasă, deci, toate condiţiile pent
era pur şi simplu disperată. De ce? Pentru că soţul cerea ca în fiecare seară, când venea de la serv
soţie se plângea că nu mai poate suporta faptul că întreaga casă, îmbrăcămintea şi părul, totul era
Iar soţul, cu toate insistenţele şi protestele soţiei, nu considera necesar să-şi schimbe modul de alim
său, de faptul că nu-şi îmbâcseşte corpul cu carne, şi că se poate bucura de nutrienţii valoroşi din p
Londrei ar fi adoptat felul său de a se hrăni.
Am încercat, cu multă prudenţă, pentru a nu încălca bunele maniere englezeşti, să-i atrag atenţia a
peştelui prăjit, dar fără nici un succes. Gentlemanul era atât de convins şi atât de sincer în credinţa
Această sinceritate mi-a adus aminte de ilustraţia teologului elveţian, Emil Brunner. În gara din Fran
voind să ajungă la Paris. Se instalează comod în colţul compartimentului, sperând ca în cele cinci o
porneşte, călătorul închide ochii, pentru ca, după zece minute, cel care controla biletele să-i spună
urce în acceleratul de Paris, s-a instalat în rapidul de Berlin. Sinceritatea, spunea Emil Brunner, oric
premise eronate, nu te ajută să ajungi la ţintă.
Aceasta era situaţia amicului nostru londonez. Mai există pesco-vegetarieni, chiar dacă numărul lor
bucură de o reputaţie deosebit de bună, chiar şi printre omnivorii care nu au timp să se informeze te
lucrare, înseamnă că nu faceţi parte din categoria la care m-am referit şi, pentru că aţi ajuns cu citit
a vă convinge au crescut foarte mult. Iată, deci, câteva date despre carnea de peşte:
 
1.       În primul rând, câteva cuvinte despre modul de preparare. Prăjirea alimentelor în ulei, untură
dăunătoare decât bănuim.
Uleiurile şi grăsimile încălzite suferă procesul de autooxidare, iar intensitatea autooxidării e proporţi
cu prezenţa sau absenţa substanţelor ce favorizează sau frânează oxidarea.
S-a constatat că grăsimea animală (unt, untură) suferă mai repede autooxidarea decât uleiurile veg
în cea mai mare parte, acizi graşi saturaţi. Aceasta se datorează lipsei antioxidanţilor naturali în gră
La încălzirea uleiurilor, alterările termooxidative cele mai mari au loc cu grăsimile polinesaturate. As
cu 3 duble legături (cum este cazul uleiului de floarea soarelui sau de germene de porumb, în care
suferă procesul autooxidării de 10.000 de ori mai uşor decât un acid gras mononesaturat (în uleiul d
mononesaturaţi).
În urma încălzirii uleiurilor şi a grăsimilor la temperaturi înalte, iau naştere peroxizi, aldehide, cetone
cu efecte toxice.
Prin expunerea grăsimilor saturate şi polinesaturate (cum ar fi uleiul de floarea soarelui), la o tempe
schimbă într-atât, încât, dacă se folosesc pentru hrana animalelor de laborator, produc leziuni hepa
uleiurile cu grăsimi polinesaturate şi chiar cele cu grăsimi mononesaturate, timp mai îndelungat, la
vor prezenta tulburări hepatice severe. (J.Am.oil Chem.Soc.1978;55:711)
Acizii graşi peroxidaţi din grăsimile încălzite atacă şi sistemul circulator, putând determina leziuni m
în cursul proceselor de fabricare, majoritatea uleiurilor sunt încălzite la 220° C şi apoi încă o dată, în
ne dăm seama câte substanţe nocive se dezvoltă în ele. În restaurantele unde se servesc peşte şi
noaptea! Indiferent ce este în tigaie (peşte, altă carne, cartofi, ceapă sau chiftele de soia)  prăjirea,
o greşeală strigătoare la cer. Iar recomandarea în unele emisiuni radiofonice sau în cărţi de bucate
constituie o crimă!
Prietenul nostru londonez nu ştia că, prin prăjirea uleiului, indiferent de provenienţă, iau naştere aci
(„rău”) şi-l scad pe cel „bun” (HDL), şi nici că, prin procesele de dezodorizare a uleiului de rapiţă şi s
naştere acizi graşi trans, care vor fi prezentaţi în capitolul despre grăsimi.
 
2.      Fiind un produs de origine animală, carnea de peşte, prin aminoacizii pe care-i conţine, are ac
vită, pasăre sau porc, care au fost prezentate în capitolul anterior. Un studiu efectuat de către Socie
arătat că ingestia crescută de peşte se asociază cu o frecvenţă mai mare de cancere de sân. Acea
conţinutul în grăsimi şi de modul de pregătire. (J.Nutr.2003;133:3664-3669)
 
3.      Cu aproximativ 30 de ani în urmă, cercetătorii japonezi au descoperit în produsele de carne ş
acţiune cancerigenă: aminele heterociclice. Aceste substanţe se formează în orice carne pregătită
câteva minute. Ulterior, amine heterociclice au fost găsite şi în grăsimi pregătite prin încălzire la 100
surprinzătoare a fost că ele se pot forma şi la temperaturi mai mici de 100° C, de exemplu, în peştii
Aminele heterociclice au fost găsite şi în crusta de făină a produselor de peşte sau orice altă carne
metabolizate în compuşi bioactivi, care lezează acidul dezoxiribonucleic (substratul genelor).
 
 
4.      Mai sunt unii care nu ştiu că peştele – ca orice produs animal – conţine o cantitate apreciabilă
comparaţie cu carnea de vită, pasăre sau porc, proporţia acizilor graşi polinesaturaţi, faţă de acizii g
carnea de peşte, totuşi nu e aşa de favorabilă cum este în majoritatea alimentelor de origine vegeta
 
Tabelul 4          Conţinutul în colesterol al alimentelor uzuale
 
Alimentul   Colesterol (mg) Alimentul
Lapte integral 100 ml                14 Rac fiert 100 g        
Lapte din soia  100 ml                  0 Hering la grătar 100 g        
Lapte de capră 100 ml                11 Scrumbie  100 g        
Brânză de vaci 100 g                26 Stridie crudă 100 g        
Camembert  100 g                72 Midie fiartă 100 g        
Caşcaval Gouda 100 g              114 Creveţi fierţi 100 g        
Parmezan  100 g                79 Sardele conserve 100 g        
1 ou              210 Somon, conserve 100 g        
Îngheţată 125 ml                30 Păstrăv 100 g        
Carne slabă de vacă 100 g                85 Ştiucă 100 g        
Creier de miel 100 g            2200    
Măruntaie pasăre 100 g              393 Nuci şi seminţe,  orice        
Cârnaţi de pasăre 100 g              101 cantitate        
Inimă de miel 100 g              260 Legume, orice        
Ficat de pasăre 100 g              631 cantitate        
Gâscă la cuptor 100 g                91 Zarzavaturi, orice        
Porc la grătar 100 g               94 cantitate        
Curcan la grătar 100 g               82 Fructe, orice        
Viţel la grătar   100 g               82 cantitate        
Carne de cerb   100 g               80    
         
 
 
 
5.      În ultimii 30 de ani s-a făcut multă reclamă acizilor graşi omega-3, care se găsesc în uleiul de
vegetale), şi care scad riscul decesului subit şi al decesului prin infarct miocardic, precum şi riscul r
şi operaţia bypass. Este vorba despre acidul alfa-linoleic (acid gras omega-3 cu lanţ intermediar, ca
precum şi în unele vegetale), şi acizii eicosapentaenoic, docosapentaenoic şi docosahexaenoic (cu
obţin acizii graşi cu lanţuri lungi omega-3 din algele cu care se hrănesc sau consumând peşti erbivo
gras esenţial, deoarece nu poate fi sintetizat din acizi graşi saturaţi sau din acizi graşi polinesaturaţ
Acizii graşi omega-3 se găsesc în fosfolipidele din membranele celulare, influenţând fluiditatea, gro
proteinelor din aceste membrane.  (Am J Clin Nutr 2006;83:1467S-1476S)
     Aşa cum se întâmplă de obicei, la început entuziasmul a fost foarte mare. Unele studii arătau că
linoleic cu 1% scade riscul infarctului miocardic cu 39%. Iar industria farmaceutică, mereu pe fază,
preţ destul de mare. După reclamele care circulau, se putea trage concluzia că populaţiile care nu c
peşte, foarte curând, vor dispărea prin infarct miocardic sau cerebral, ceva asemănător cu potopul
În literatura medicală au apărut studii, în care se arăta că acizii graşi polinesaturaţi omega-3 au acţ
boala Raynaud, psoriazis, colită ulceroasă, boala Crohn, stări depresive, agresivitate şi, posibil, în p
chiar şi a pneumopatiei cronice obstructive. (AM J Clin Nutr 2006;83:1536S-1538S)
Dar, deja în anul 1995, cercetători de la Universitatea Harvard, SUA, au publicat rezultatele studiulu
care a reieşit că bărbaţii care au servit 6 sau mai multe porţii de peşte pe săptămână, au avut un ris
decât cei ce au consumat o porţie de peşte pe lună sau mai puţin. (N Engl J Med 1995;332:977-98
O cercetare efectuată în Finlanda timp de 6,1 ani, asupra a 21.930 bărbaţi fumători, având între 50
protector al acizilor omega-3 împotriva bolii coronariene. Iar un studiu îndelungat asupra a 2033 bă
suferit un infarct miocardic recent, a arătat că sfatul de a consuma săptămânal cel puţin două porţii
tensiunea arterială. (J Human Hypertension 1999;13:729-733)
Cercetătorii de la Departamentul de Cardiologie şi Departamentul de Endocrinologie şi Metabolism
urmărit, timp de 5,7 ani, 47.949 persoane, cu vârsta medie de 56 ani şi au constatat că riscul fibrila
de acizi graşi omega-3 din peşte, dimpotrivă, acest risc a crescut cu consumul de ulei de peşte. (Am
Reexaminarea cu atenţie a studiilor publicate atrage atenţia asupra lipsei unor dovezi sigure privind
omega-3. Dovada scăderii infarctelor şi a mortalităţii este mai puţin concludentă decât cum s-a crez
omega-3 nu au o acţiune semnificativă în ateroscleroza coronariană. De asemenea, nici pretenţia c
nu este sprijinită. (Nature 2006;440:813-814)
 
Nici suplimentările cu ulei de peşte nu previn tulburările de ritm cardiac. Cercetătorii de la universită
cred că persoanelor cu angină pectorală nu trebuie să li se recomande consumul în cantităţi mari d
755, Heart 2006;92:166-169)
 
6.      Cine se decide să folosească ulei de peşte, trebuie să ştie că doza zilnică recomandată (de a
colesterol, adică ceva mai mult decât o friptură de vacă de 100 g. Folosirea zilnică va duce, cu sigu
Datorită faptului că stau mult timp pe rafturile magazinelor, capsulele de ulei de peşte conţin o prop
leza endoteliul arterelor.
Consumul de ulei de peşte scade trigliceridemia, însă creşte LDL (colesterolul „rău”). (Am J Clin Nu
 
Nou-născuţii sunt foarte sensibili faţă de efectele acizilor graşi polinesaturaţi, care, în lipsa unor can
tocoferol) pot determina leziuni ale plămânilor, ochilor şi hemoliza eritrocitelor. Astfel de leziuni s-au
datorită alimentaţiei bogate în acizi graşi omega-3 a mamelor.
Prin scăderea producţiei de insulină, uleiul de peşte poate creşte glicemia la diabetici.
Alimentaţia bogată în peşte şi în ulei de peşte poate creşte mult timpul de coagulare. Eschimoşii au
hemoragii cerebrale. Alimentaţia bogată în peşte modifică într-atâta funcţia trombocitelor, încât sân
Uleiul de peşte, luat ca supliment, poate tulbura echilibrul vitaminic al organismului, poate creşte vit
produce un deficit de vitamina E.
Alte cercetări arată că folosirea capsulelor cu ulei de peşte slăbeşte sistemul imunitar.
În luna aprilie 2006, Lee Hooper de la Universitatea din Norwich, Anglia, a publicat o lucrare în care
privind acizii graşi omega-3, găsiţi din abundenţă în peştele gras, ajunge la concluzia că, spre deos
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aceşti acizi graşi nu exercită nici un rol protector împotriva bolilor
asupra a peste 30.000 persoane, a arătat că suplimentarea cu acidul gras omega-3 nu scade morta
frecvenţa bolii canceroase. (BMJ 2006;332:752-760)
 
7.      Vieţuitoarele marine sunt un rezervor de boli infecţioase. Experţii din Statele Unite consideră c
marine sunt de 15 ori mai numeroase decât cele survenite prin carne de vită, porc sau pasăre. În a
prezintă un record sinistru. Filtrând particulele mici din apă, scoicile reţin virusuri, bacterii, poluanţi,
microorganismele pot fi distruse prin fierbere, mai mult sau mai puţin îndelungată, substanţele neur
repetate ori, numeroase victime. (American Scientist 2006;94:316-325)
 
8.      De obicei, preparatele de carne şi, în special de peşte, se consumă cu o cantitate mare de sa
avertizează că, cine consumă zilnic 12-15 g sare îşi dublează riscul cancerului de stomac. Obiceiul
acum, cancerul de stomac este cea mai frecventă formă de neoplazie în Japonia (Brit J Cancer 200
peştele sărat creşte riscul cancerului nazofaringian (New Scientist 23 sept. 2006).
 
9.      În organismul peştilor se concentrează substanţele toxice din apa în care trăiesc, în special  î
mercur, ca să amintim numai câteva. Pe glob există peste 900 pesticide diferite în aproximativ 40.0
200 de substanţe chimice diferite. În anul 2002 în Japonia, s-au găsit 1.970 micrograme de mercur
5.000 de ori mai mult decât limita admisă de guvernul japonez.
În legătură cu substanţele toxice cu care vin în contact vieţuitoarele ,se vorbeşte de două procese:
Bioacumularea e procesul prin care toxinele se acumulează, în mod treptat, în anumite organe, în s
Bioamplificarea este procesul prin care toxinele devin, progresiv, mai concentrate, pe măsură ce se
Substanţele toxice pătrund în plantele din apă, în care, cu timpul, se concentrează până la de 500 d
se concentrează în peştii erbivori de 10.000 până la 30.000 de ori, iar în peştii care se hrănesc cu p
de ori mai mari decât în apa în care trăiesc.
Dioxinele şi policlordifenilul au efecte cancerigene, neurotoxice şi imunotoxice.
Agenţia de Protecţie a Mediului din Statele Unite consideră că organismele acvatice pot acumula to
faţă de concentraţia din apă.
Azi, cantităţile cele mai mari de policlorură difenil, la care este expusă populaţia, provin din consum
din crescătorii e mai sănătos, se înşală. Somonul din crescătorii conţine mai mult dioxin şi alte canc
trebui să se consume decât, cel mult ,o porţie pe lună (Science 2004;303:226).
Problema cea mai gravă în legătură cu substanţele toxice din peşti sunt copiii. În Anglia  s-a găsit c
expuşi la o cantitate mare de policlorură difenil, prezentau tulburări în dezvoltarea intelectuală.
Consumând peşte în organismul căruia se găsesc cantităţi mari de mercur, viitoarea mamă expune
naştere prematură. (NewScientist 14 oct. 2006)
În sfârşit, consumul de peşte contaminat cu mercur, creşte riscul diabetului. Metil-mercurul, forma s
fiind foarte oxidant, poate ucide celulele pancreatice care secretă insulina (Chemical Research and
 
Fără nici o bază, populaţia se teme mai mult de contaminarea fructelor şi vegetalelor decât de acee
statisticile arată că, cu cât se consumă mai multe vegetale, cu atât riscul bolilor canceroase e mai m
 
Există posibilitatea de a beneficia de acţiunile acizilor omega-3 fără a consuma peşte sau capsule c
produce din acidul linoleic din plante acizii graşi polinesaturaţi cu lanţuri lungi: acidul eicosapentaen
(C22:6n-3). Seminţele de in, uleiul de in, rapiţă, soia şi uleiul de soia, nucile şi uleiul de nuci, semin
şi zarzavaturile cu frunze mari sunt surse excelente de acid linoleic. Dar şi alimentele consumate zi
bananele oferă acizi graşi omega-3.