NOTĂ INFORMATIVĂ

pe marginea proiectului Strategiei de dezvoltare a sectorului de lapte

în Republica Moldova pentru anii 2012 - 2027

Prezenta Strategie descrie situaţia curentă în domeniu, defineşte problemele,

stabileşte obiectivele şi măsurile necesare de a fi întreprinse, etapele de
implementare, precum şi aspectele legate de impactul implementării acesteia.
Sectorul de lapte este un sector strategic în asigurarea securităţii alimentare a
ţării, deoarece laptele şi produsele lactate sunt produse social importante şi sunt un
element indispensabil în raţiile alimentare ale populaţiei, inclusiv în alimentaţia
copiilor şi bătrînilor, precum şi păturilor social vulnerabile.
O analiză amplă a sectorului de producere şi procesare a laptelui în Republica
Moldova denotă următoarele:
- efectivele de vaci mulgătoare sunt în permanentă descreştere;
- 97% din efectivele de vaci se întreţin în gospodăriile individuale a populaţiei
rurale (pe la casele ţăranilor);
- s-a înrăutăţit situaţia sanitar-igienică şi ecologică în localităţile rurale ale
ţării;
- laptele produs în gospodăriile individuale este o producţie sezonieră şi de
calitate inferioară, ce face dificilă asigurarea capacităţilor de prelucrare cu
materie primă toamna şi iarna, precum şi fabricarea de către întreprinderile
de procesare a producţiei calitative şi competitive;
- capacităţile întreprinderilor de procesarare a laptelui sunt utilizate în medie
la 22,6%.
Situaţia poate fi ameliorată prin trecerea treptată a efectivelor de taurine de la
casele cetăţenilor în extravilan, revitalizarea şi modernizarea fermelor existente şi
construcţia de noi capacităţi.
Fermele zootehnice vor fi dotate cu echipament şi utilaj modern, ce va permite
obţinerea producţiei de lapte calitative. Va fi posibilă implementarea tehnologiilor
performante de întreţinere, nutriţie şi exploatare a animalelor, care de rînd cu
ameliorarea genetică şi crearea unei baze furajere suficiente va conduce la sporirea
productivităţii taurinelor, majorarea volumelor de producere a laptelui şi asigurarea
maximală a capacităţilor întreprinderilor de procesare cu materie primă.
De rînd cu trecerea efectivelor de taurine la fermele situate în extravilan vor fi
implementate măsuri de ameliorare genetică prin metodele însămînţărilor artificiale şi
transferului de embrioni, crearea unei reţele de ferme de prăsilă cu un şeptel de vaci
nu mai mic de 25% din efectivul total, conform normelor zootehnice, ce va permite
asigurarea fermelor de producere a laptelui cu animale autohtone de reproducţie cu
un potenţial înalt de productivitate.
Deasemenea, Strategia prevede crearea de către întreprinderile de procesare a
fermelor afiliate, asocierea fermelor de producere a laptelui în bază de contracte de
1
lungă durată cu întreprinderile de procesare şi întreprinderile agricole producătoare
de furaje.
Revitalizarea fermelor existente şi construcţia fermelor noi va conduce la
crearea de noi locuri de muncă, majorarea veniturilor crescătorilor de animale,
asigurarea unui nivel de viaţă echitabil pentru agricultori, preţuri rezonabile pentru
consumatori şi promovarea stilului rural de viaţă, specific mediului rural.
Modernizarea întreprinderilor de procesare a laptelui va permite diversificarea
asortimentului de produse lactate şi asigurarea consumatorilor cu producţie
competitivă şi calitativă de origine autohtonă. La aceste întreprinderi se vor
implementa sistemele de management al calităţii HACCP şi ISO 22000.
Pentru implementarea Strategiei vor fi atrase credite bancare, resursele
financiare ale investitorilor locali şi străini, donatorilor, procesatorilor, precum şi
mijloace financiare din fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli.
Strategia de dezvoltare a sectorului de lapte este elaborată în conformitate cu
Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2011-2014, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului nr. 179 din 23.03.2011 (Monitorul Oficial, 2011, nr. 46-52, art.212).

Viceministru Ştefan GHITOROAGĂ

Ex. I. Bizuţchi, 210062

2
 Proiect

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

HOTĂRÎRE

Nr.____ din______________ 2011

pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sectorului de lapte

în Republica Moldova pentru anii 2012 – 2027

Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Strategia de dezvoltare a sectorului de lapte în Republica
Moldova pentru anii 2012 – 2027 (se anexează).
2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului
Agriculturii şi Industriei Alimentare.

PRIM-MINISTRU Vladimir FILAT

Contrasemnează:

Ministrul Agriculturii şi
Industriei Alimentare Vasile Bumacov

Ministrul Finanţelor Veaceslav Negruţa

3
 Proiect

Strategia de dezvoltare a sectorului de lapte

în Republica Moldova pentru anii 2012 - 2027

I. INTRODUCERE
Ridicarea nivelului de trai al populaţiei întotdeauna a fost asociată cu
îmbunătăţirea alimentaţiei lui.  Laptele este unicul produs care este fabricat de însăşi
natura special pentru alimentaţie. Cu toate acestea, laptele este un produs perisabil şi
depăşirea acestei particularităţi se face posibilă prin fabricarea unei varietăţi de
produse lactate. Îmbunătăţirea bunăstării şi a nivelului de trai conduce la sporirea
necesităţii şi creşterea cererii pe piaţă. Pentru a satisface cererea este necesară
sporirea volumului de producere, îmbunătăţirea calităţii produselor lactate,
perfecţionarea asortimentului de produse şi tehnologiilor de producere şi prelucrare a
laptelui. Perfectarea asortimentului şi programului de producere este un factor
important a creşterii economice în subdiviziunea lapte a complexului agroalimentar.
Sectorul de lapte în Republica Moldova este un sector strategic. Condiţiile
climaterice ale ţării şi solurile fertile sunt favorabile pentru creşterea taurinelor de
lapte, iar amplasarea geografică este avantajoasă pentru comerţul cu produse lactate
cu ţările din estul şi vestul Europei, precum şi cu statele din Asia Mijlocie şi ţările
arabe.
Sectorul de lapte este un sector important pentru majoritatea ţărilor şi i se
acordă o atenţie deosebită dezvoltării lui, fapt ce conduce la majorarea volumelor de
producere a laptelui. Astfel, producerea globală a laptelui a fost notificată în anul
2008 la 693 milioane tone şi a crescut pînă la 710 mln tone în 2009. Conform
estimărilor FAO producerea laptelui în 2011 va atinge cifra de 724 mln tone,
înregistrînd o creştere cu 2% faţă de anul 2009. O mare parte a creşterii va fi
reprezentată de ţările în curs de dezvoltare, în special Argentina, Brazilia, China şi
India, acest sector va avansa deasemenea şi în ţările dezvoltate în frunte cu UE, Noua
Zeelandă şi SUA.
Întîietatea în lume la producerea laptelui, după datele statistice FAO în 2008,
este deţinută de SUA – 86,2 mln tone, urmată de India – 44,1 mln tone, China – 35,9
mln tone şi Federaţia Rusă – 32,1 mln tone. Producereaea anuală în ţările vecine
Republicii Moldova în anul 2008 a fost: Ucraina – 11,5 mln tone, România – 5,5 mln
tone.
Ultimi ani în Federaţia Rusă a scăzut considerabil efectivul de animale
(conform datelor statistice FAO în anul 2008 au fost înregistrate 8,5 mln vaci
mulgătoare) însă producţia anuala a laptelui a sporit dat fiid faptul că productivitatea
la o vacă a crescut în medie pînă la 3,5 t./an, deoarece vacile cu randament scăzut de
productivitate sunt înlocuite cu vaci cu randament superior, importate din Olanda,
Germania şi Estonia.
Producţia de lapte este una dintre principalele activităţi agricole din UE. În
2008, un milion de agricultori au produs 150 de milioane de tone de lapte, în valoare
de peste 40 de miliarde de euro, ceea ce reprezinta 14% din valoarea productiei
agricole a UE. Peste 60% din carnea de vita produsa in UE provine de la septelurile

4
de vaci de lapte. Conform datelor Federatiei Internationale a Producatorilor de Lapte
(IDF), UE produce 27% din productia mondială de lapte.
Producţia laptelui joacă un rol foarte important în menţinerea structurii
economice si sociale a zonelor defavorizate. De fapt, 60% din fermele de lapte din
UE se gasesc în zone defavorizate. Producţia de lapte este una dintre activităţile cele
mai potrivite pentru a menţine familiile de agricultori în zonele defavorizate şi,
împreuna cu creşterea bovinelor şi ovinelor, joacă un rol major în conservarea şi
dezvoltarea peisajului şi a mediului.
Daca se doreşte menţinerea şi dezvoltarea producţiei de lapte ca un sector
viabil în Republica Moldova, producătorii de lapte trebuie sa obţină un venit
echitabil, care să le permită sa ducă o viaţă normala şi, de asemenea, să se investească
în viitorul lor ca producatori de lapte. Stabilitatea preţurilor la poarta fermei, care le
asigură agricultorilor un venit rezonabil, este benefică pentru agricultori şi
consumatori. Ar fi o greşeală majoră ca Republica Moldova să devină dependentă de
importuri de produse lactate aşa cum s-a întamplat, ca rezultat al unor preţuri scăzute.
Este esenţial să se aloce mult mai multe resurse zootehniei, prevenirii bolilor la
animale, precum şi cercetării şi inovării la nivelul fermelor pentru a se permite
dezvoltarea unei industrii mai eficiente. Este nevoie de mai multă cercetare şi inovare
la nivelul producerii şi procesării pentru a se dezvolta noi produse, în vederea
creşterii cererii de piaţă.
Scopurile elaborării Strategiei sectorului de lapte sînt:
- asigurarea populaţiei cu lapte şi produse lactate calitative şi competitive în
asortiment, conform normelor fiziologice şi în perspectivă – conform normelor FAO;
- asigurarea pieţei interne şi posibilităţilor existente de export cu lapte şi
produse lactate în asortiment de calitate înaltă şi la preţuri accesibile pentru
consumatori;
- utilizarea eficientă a tuturor factorilor de producţie, asigurarea nivelului ridicat
de eficienţă privind producerea, achiziţia, prelucrarea şi comercializarea laptelui şi
produselor lactate.
- protecţia mediului ambiant şi promovarea stilului rural de viaţă, specific
mediului rural.

II. DESCRIEREA SITUAŢIEI

2.1. Ramura de creştere a taurinelor

Creşterea taurinelor în Republica Moldova a avut cel mai înalt grad de

dezvoltare în perioada anilor înainte de reformare (1989-1990). În aceşti ani s-au
înregistrat indicii superiori ai efectivului de taurine (1112 mii capete, inclusiv vaci –
402 mii capete), a productivităţii lor (3735 kg la o vacă) şi a producţiei globale de
lapte (1511 mii tone) şi carne de bovină (159,1 mii tone). În următorii ani din cauza
reformelor agrare nereuşite s-a produs o retrogradare a tuturor ramurilor agriculturii,
inclusiv a sectorului de creştere taurinelor, a ponderii acestui sector în tot produsul
agricol global, a indicilor economici de producere a laptelui şi cărnii de bovină.

5
 Privatizarea pământului şi divizarea terenurilor în sute de mii de parcele mici –
cote a proprietarilor de pământ, dispariţia fermelor de prăsilă, a bazei furajere şi
materiale a creşterii taurinelor concomitent cu lipsa investiţiilor pentru crearea
fermelor noi, lipsa deplină a subvenţionării producerii laptelui şi cărnii, scumpirea
resurselor energetice, etc. au condiţionat apariţia unei situaţii de criză în ramura
creşterii taurinelor. Spre regret, pînă în prezent se prelungeşte reducerea efectivului
de taurine, sacrificarea neargumentată a tineretului taurin la o vârstă timpurie, nu se
realizează acţiuni concrete şi efective pentru creşterea productivităţii animalelor şi a
producţiei globale de lapte şi carne de taurină.
Pentru o ţară ca Republica Moldova în care creşterea taurinelor este o ramură
tradiţională şi cu o istorie bogată la producerea laptelui pe scară largă, reducerile
drastice a efectivelor de taurine şi volumelor de producere a laptelui în ultimii 20 de
ani reprezintă o mare pierdere economică.
În tabelul 2 sunt prezentaţi indicii de bază care caracterizează evoluţia
principalilor criterii din ramura creşterii taurinelor în ultimii 20 de ani.
Tabelul 1

Creşterea taurinelor în Republica Moldova în gospodăriile de toate categoriile

Anul
1990 1995 2000 2005 2008 2009 2010
Efectivul de bovine la începutul
1112 751 423 331 232 218 216
anului, mii capete
inclusiv vaci mulgătoare, mii
402 367 275 231 169 160 154
capete
Creşterea anuală a vitelor
151,9 53,8 26,6 26,6 18,4 20,5 19,6
(în masă vie), mii tone
Producţia medie de lapte pe o
3735 2043 2039 2800 3011 3316 3435
vacă/an, kg
Producţia anuală a laptelui,
1511 762 574 659 510 539 554
mii tone

La începutul anului 2010 în gospodăriile de toate categoriile efectivul de

bovine constituia 216 mii capete, sau numai 51,1 % comparativ cu anul 2000 şi
19,4% faţă de anul 1990. În aceeaşi perioadă s-a redus şi efectivul vacilor, respectiv,
la 56 şi 38,3%. Numărul total de taurine s-a micşorat de 5,2 ori, inclusiv al vacilor –
de 2,6 ori. Producţia anuală de lapte a vacilor a scăzut în aceeaşi perioadă de 2,7 ori şi
creşterea animalelor în masă vie – de 7,7 ori.
Principalele cauze care au dus la retrogradarea ramurii sunt următoarele:
a) gospodăriile ţărăneşti (de fermier) dispun de terenuri mici de pământ, ceea
ce nu permite înfiinţarea unor ferme de creştere a taurinelor înalt productive şi
implementarea tehnologiilor intensive de producere a laptelui şi cărnii de taurină;
b) deţinătorii de taurine din gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi gospodăriile
cetăţenilor care practică producerea laptelui şi a cărnii de taurină nu dispun de capital
pentru înfiinţarea unor noi exploataţii cu tehnologii intensive (performante) de
producere a produselor animaliere;

6
 c) reducerea considerabilă a suprafeţelor culturilor furajere şi respectiv a
producerii furajelor, necesare pentru realizarea potenţialului productiv de lapte şi
carne al taurinelor;
d) în perioada posprivatizaţională a scăzut potenţialul genetic al producţiei de
lapte şi carne al raselor de taurine omologate în ţară şi lipsa materialului genetic
modern ;
e) reducerea la cea mai joasă cotă a taurinelor de prăsilă. Eficacitatea activităţii
de ameliorare în continuu a producţiei animalelor poate fi obţinută dacă efectivul
taurinelor de prăsilă va constitui nu mai puţin de 30 % din numărul total de animale.
Actualmente taurinele de prăsilă au o pondere mai mică de 1% din efectivul
animalelor existente;
f) existenţa unui mare decalaj între preţul de cost al laptelui şi cărnii şi cel de
achiziţionare a materiei prime de către întreprinderile industriei alimentare;
Din motivele menţionate şi alte cauze similare numai în întreprinderile agricole
din 1995 şi până în 2004 producerea cărnii de taurină a devenit nerentabilă, iar din
2003 aceeaşi situaţie este şi cu laptele. La acest capitol situaţia nu este mai bună nici
în gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi a cetăţenilor.

2.2. Producerea laptelui – materie primă

Efectivele de animale şi producţia de lapte. La situaţia de la data de
01.01.2011 în toate categoriile de gospodării din ţară se întreţineau 216 mii capete
bovine de rase pentru lapte şi lapte-carne (rasele Bălţată cu negru tip Moldovenesc,
Roşie Estoniană şi în ultimii 2 ani Holshtein şi Simmental), inclusiv 154,4 mii vaci şi
26,9 mii junci de la 18 luni şi mai mari. Bovinele sunt întreţinute în 94 ferme
zootehnice de producere a laptelui şi 144,6 mii deţinători individuali de animale (cîte
1 – 2 vaci în gospodărie). În anul 1990 în Moldova activau cca 1150 de ferme de
producere a laptelui.
Numai pe parcursul ultimilor 5 ani în ţară au fost lichidate din diferite pricini mai
mult de 25 ferme mari cu un efectiv de peste 6 mii vaci, inclusiv şi de prăsilă, cum
ar fi fermele de la Ţarigard din raionul Drochia, Corlăteni din Rîşcani, Sturzăuca din
Glodeni, Balasineşti din Briceni, Stăuceni din mun. Chişinău, etc.). La momentul
actual această situaţie este ieşită de sub control şi dacă nu vor fi luate măsuri urgente,
declinul în ramură nu va fi depăşit.
Din totalul de 154,4 mii vaci numai 3,8 mii vaci (2,5%) se întreţin la fermele
zootehnice de producere a laptelui din cadrul gospodăriilor agricole de diverse forme
de proprietate şi doar 0,3% (400 capete) sunt întreţinute în gospodăriile ţărăneşti (de
fermieri). Celelalte 149,9 mii vaci (97,2%) se întreţin în gospodăriile individuale ale
cetăţenilor (figura 1).
În anul 2010, datorită susţinerii de către stat a activităţilor de ameliorare a sporit
productivitatea vacilor, şi, ca urmare, în pofida reducerii efectivelor de animale cu
8,5% faţă de anul 2008, volumele totale de producere a laptelui de vacă au sporit cu
8,6%.

7
 Figura 1
Apartenenţa efectivelor de vaci după tipurile de gospodării

fermele
gospodăriilor
0,30% ţărăneşti (de
fermieri) 0,30%
2,50% ferme de lapte ale
оntreprinderilor
agricole 2,5%
97,20%
gospodării
individuale 97,2%

În anul 2010 în total pe ţară s-a produs 554,1 mii tone lapte de vacă, inclusiv 14
mii tone (2,37%) la fermele întreprinderilor agricole, 0,8 mii tone (0,14%) la fermele
gospodăriilor ţărăneşti (de fermieri) şi 576,4 mii tone (97,49%) în gospodăriile
individuale ale cetăţenilor (tabelul 2).
Tabelul 2
Structura ramurii de creştere a taurinelor de lapte

Specificare Efectiv Ponderea,%

2008 2009 2010 2008 2009 2010
Efectivele de vaci la finele anului, mii cap.:
Total 168,8 160,3 154,4 100 100 100
inclusiv la:
Întreprinderi agricole 5,2 4,5 4,5 3,1 2,8 2,8
gospodării ţărăneşti (de fermier) 0,8 0,5 0,5 0,5 0,3 0,3
sectorul individual 162,8 155,3 149,4 96,4 96,9 96,9
Producerea laptelui de vacă, mii tone:
Total 510,5 538,9 554,1 100 100 100
inclusiv la:
întreprinderi agricole 16,1 16,0 14,0 2,9 2,79 2,37
gospodării ţărăneşti (de fermier) 0,5 0,7 0,8 0,1 0,11 0,14
sectorul individual 493,9 522,2 538,9 97,0 97,1 97,49
Productivitatea medie la o vacă, kg 3011 3316 3435 100 100 100
În pofida reducerii efectivelor de vaci (de la 168,8 mii capete în anul 2008 pînă
la 154,4 mii capete în anul 2010), an de an sporeşte productivitatea animalelor (de la
3011 kg în anul 2008 pînă la 3435 kg în anul 2010) şi volumul de producere a laptelui
(de la 510,5 mii tone pînă la 554,1 mii tone). Sporirea productivităţii vacilor se
datorează măsurilor întreprinse de ameliorare genetică prin metoda însămînţării
artificiale, procurării junincilor de rase performante din import, modernizării fermelor

8
şi implementării tehnologiilor progresive de întreţinere, nutriţie şi exploatare a
animalelor.
Deţinătorii individuali de vaci. În perioada reformelor în agricultură, 98% din
efectivul de bovine din fermele zootehnice ale gospodăriilor agricole, situate în
extravilan, a fost transferat în sectorul individual, pe la casele sătenilor. Ca urmare a
întreţinerii a cîte o vacă în gospodărie:
- nu se respectă nici o tehnologie de întreţinere şi nutriţie a animalelor;
- nu este posibilă utilizarea tehnicii şi utilajului la procesele tehnologice de
întreţinere, pregătire a furajelor şi nutriţie a bovinelor. Toate lucrările se execută
manual;
- laptele produs în gospodăriile individuale este de calitate inferioară şi face
dificilă fabricarea de către întreprinderile de procesare a producţiei competitive;
- s-a înrăutăţit situaţia sanitar-igienică şi ecologică în localităţile rurale ale ţării.
În anul 2010 la 100 de gospodării din localităţile rurale revin numai 19 vaci,
faţă de 24 de vaci în anul 2007 şi 30 de vaci în anul 2003. Diminuarea efectivelor de
vaci în gospodăriile cetăţenilor se datoreză secetei din anul 2007 şi preţurilor mici de
achiziţie a laptelui din anii 2007 – 2009. Cca 80 la sută din efectivele de vaci sunt
întreţinute de persoanele pensionate.
Producţia de lapte la producătorii individuali este sezonieră. Primăvara şi vara
întreprinderile de procesare au surplus de lapte şi respectiv preţurile de achiziţie
diminuează. Iarna există un deficit de materie primă, preţurile de achiziţie fiind în
creştere.
Conform estimărilor, deţinătorii individuali de vaci utilizează în gospodărie
pentru consumul propriu cca 13,2% din producţia de lapte, 37,8% se prelucrează în
condiţiile casnice, 43,6% din producţia de lapte se comercializează atît la oficiile de
colectare a laptelui pentru procesare la întreprinderile de prelucrare, cît şi la pieţele
agricole din oraşele şi localităţile rurale ale ţării.
În ultimii 2 ani deţinătorii de taurine comercializează vacile, tăuraşii şi viţelele
firmelor de colectare şi îngrăşare a bovinelor pentru exportul lor în ţările arabe.
Astfel, numai în anul 2010 din Republica Moldova s-au exportat în ţările arabe
(Libia, Siria şi Liban) 18636 capete de bovine vii, din care 7000 capete vaci, 1409
capete bovine cu greutatea de peste 300 kg, 10036 capete cu greutatea între 160 – 300
kg şi 161 capete cu greutatea între 80 şi 160 kg. Din 11636 capete tineret de bovine
cca 5800 capete sunt viţele. Cca 90% din numărul bovinelor exportate au fost
colectate din sectorul individual.
Amplasarea animalelor pe la casele cetăţenilor în localităţile rurale creează
probleme în vederea poluării mediului, precum şi la colectarea laptelui pentru
asigurarea întreprinderilor de procesare cu materie primă. În acest context accentul se
pune pe crearea fermelor de bovine în extravilanul localităţilor, ceea ce va permite
utilizarea tehnologiilor moderne de întreţinere, nutriţie şi exploatare a animalelor şi,
ca urmare, sporirea esenţială a productivităţii acestora.
Totodată, luînd în consideraţie faptul, că o mare parte din efectivele de taurine
din sectorul individual sunt întreţinute de păturile social vulnerabile ale populaţiei
rurale şi producţia de lapte în prezent este unica lor sursă de venit, nu se pune în
discuţie lichidarea acestui sector de producere a laptelui.
9
 Fermele zootehnice de producere a laptelui din posesia întreprinderilor
agricole de diverse forme de proprietate, inclusiv gospodăriile ţărăneşti (de fermieri),
constitue un sistem integru cu destinaţia producerii laptelui - materie primă. Ele sînt
compuse din încăperi, animale, utilaj tehnologic şi amenajări.
După reformele din agricultură şi implementarea Programului ,,Pămînt” fermele
zootehnice au fost incluse în cote valorice a foştilor membri ai colectivelor acestora.
În legătură cu aceasta:
- o mare parte a fermelor zootehnice au fost demolate;
- la fermele zootehnice nu s-a investit nimic, acestea fiind uzate moral şi fizic;
- majorarea costurilor la resursele energetice, furaje, tehnică şi utilaje au
majorat preţul de cost al laptelui şi cărnii de bovină;
- preţurile mici de achiziţie a laptelui şi a cărnii conduc la falimentarea
deţinătorilor de bovine, diminuarea efectivelor de animale şi volumelor de producţie,
creînd motiv pentru importul excesiv al laptelui şi produselor lactate, cărnii şi
produselor din carne, punînd sub pericol securitatea alimentară a ţării. Efectivele de
vaci s-au redus de la 402 mii capete în anul 1990 pînă la 154,4 mii capete în anul
2010, sau cu 60%. Prin urmare, fără intervenţia statului acest declin nu poate fi oprit.
La situaţia din 01.01.2011 în ţară existau 94 ferme zootehnice, inclusiv 14
ferme în gospodăriile ţărăneşti (de fermieri), în care se întreţineau 10,8 mii capete
bovine, inclusiv 4,2 mii vaci (tabelul 3). Din punct de vedere tehnologic şi importanţa
în producerea laptelui –materie primă, fermele zootehnice se situează pe o treaptă
ierarhic superioară faţă de gospodăriile individuale ale cetăţenilor.
Tabelul 3
Clasificarea fermelor după numărul de vaci
(conform situaţiei de la data de 01.01.2011)
Nr.d/o Numărul de vaci Numărul de ferme %
1. 05 – 20 28 29,8
2. 21 – 50 34 36,2
3. 51 – 100 13 13,8
4. 101 – 200 15 15,9
5. 201 şi mai multe 4 4,3
TOTAL: 94 100

La fermele zootehnice este posibilă aplicarea tehnologiilor moderne de

întreţinere, de nutriţie şi preparare a nutreţurilor, de reproducţie şi ameliorare genetică,
precum şi de exploatare a animalelor.
Ameliorarea genetică a efectivelor de taurine este efectuată de către
Întreprinderea de Stat "Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia
Animalelor", şi Instituţia Publică Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în
Zootehnie şi Medicină Veterinară. În componenţa Centrului Republican activează 31
de centre teritoriale cu 840 oficii locale.
Centrul Republican, prin intermediul specialiştilor centrelor teritoriale,
organizează şi desfăşoară activitatea de ameliorare la fermele de prăsilă în
conformitate cu planurile de selecţie şi de împerecheri a taurinelor. Pe parcursul

10
anului la aceste ferme este organizată aprecierea producţiei individuale de lapte la
vaci şi bonitarea tuturor taurinelor reproducătoare.
În conformitate cu planurile de rotaţie a liniilor de tauri, la oficiile locale este
desfăşurată activitatea de reproducţie a taurinelor prin metoda însămînţării artificiale.
La banca genetică a Centrului Republican este păstrat un volum de peste 7 mln doze
de material seminal congelat, obţinut de la tauri reproducători, mamele cărora au
deţinut o productivitate de 10-16 mii litri de lapte pe lactaţie. Odată cu desfăşurarea
traselor de alimentare a oficiilor locale cu azot lichid, este repartizat şi materialul
seminal congelat destinat însămînţării artificiale a taurinelor.
În scopul extinderii arealului animalelor de prăsilă, este necesar ca în cadrul
Centrului Republican să fie iniţiate următoarele activităţi:
- reluarea activităţii Eleverului taurin, unde anual să fie întreţinuţi 20 de tauri
reproducători, din care 10-12 capete din rasele de lapte. De la aceşti tauri va fi obţinut
material seminal, care ulterior va fi supus testării după calitatea descendenţei şi
utilizării în reţeaua de reproducţie a taurinelor;
- iniţierea controlului oficial al producţiei de lapte (COPL) a taurinelor la
agenţii economici indiferent de forma de proprietate. Este necesară procurarea
echipamentului tehnologic pentru laboratorul de apreciere a indicilor calitativi ai
laptelui, care ca rezultat va facilita implementarea COPL;
- iniţierea bazei informaţionale de date zootehnice. Analiza şi monitorizarea
rezultatelor contorlului oficial al producţiei de lapte şi bonitării taurinelor, vor servi
ca bază pentru evaluarea calităţilor de prăsilă a acestora, planificarea şi prognozarea
rezultatelor de selecţie şi reproducţie în cirezi şi ca rezultat sporirea progresului
genetic taurin.
Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor, în comun
cu Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară,
vor evalua şi efectua o analiză amplă a resurselor genetice taurine existente în ţară şi
vor elabora un program cu propuneri concrete de ameliorare şi utilizare a acestora.
Asigurarea ştiinţifică în sectorul zootehnic din republică este efectuată de către
Instituţia Publică Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi
Medicină Veterinară. În cadrul Institutului se efectuează lucrări de ameliorare în
scopul creării liniilor noi de taurine in cadrul raselor omologate în ţară, se efectuează
selectarea tăuraşilor destinaţi pentru creştere şi reproducţie, testarea acestora după
producţia proprie, indicii fiziologici, spermogramei etc. Cercetătorii acordă suport
ştiinţific, consultanţă agenţilor economici, organizează şi desfăşoară seminare
raionale şi republicane pe diverse probleme ce ţin de tehnologia creşterii şi
exploatării taurinelor.
Pregătirea cadrelor pentru sectorul zootehnic este efectuată de instituţiile de
învăţămînt cu profila agrar. Centrul Republican de Ameliorare şi Reproducţie a
Animalelor, Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină
Veterinară şi Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală (ACSA) efectiează reciclarea
cadrelor de nivel regional şi local din sectorul zootehnic în scopul perfecţionării
cunoştinţelor în aplicarea tehnologiilor performante de creştere, exploatare şi
reproducţie a animalelor.

11
 Atragerea investiţiilor. În scopul stimulării atragerii investiţiilor în crearea şi
modernizarea fermelor zootehnice pentru producerea laptelui, statul subvenţionează
40% din costul utilajului tehnologic procurat, 40 lei/kg la procurarea junincilor
gestante şi la un nivel de 51,3% cheltuielile deţinătorilor de animale la însămînţarea
artificială a vacilor.
În perioada anilor 2008 – 2010, datorită stimulării atragerii investiţiilor în
sectorul zootehnic:
- au fost atrase investiţii capitale ale deţinătorilor de ferme zootehnice de creştere
a taurinelor în construcţia şi reconstrucţia acestora în valoare de 230 mln lei;
- au fost create 4 ferme moderne noi, reconstruite şi modernizate – 5 ferme
vechi, modernizate parţial – 42 ferme, inclusiv 5 ferme ale gospodăriilor ţărăneşti (de
fermieri). La 7 ferme se utilizează tehnologia de întreţinere a vacilor la stabulaţie liberă
şi mulsul vacilor în sălile de muls, 2 ferme sunt integrate cu întreprinderile de
procesare a laptelui.
- deţinătorii de animale au procurat 993 juninci gestante înalt productive,
inclusiv 480 capete din Germania, Olanda, Estonia şi Austria;
- volumul producţiei zootehnice globale, la întreprinderile cumpărătorilor de
animale de prăsilă constituie 29,9 mln lei;
Volumul de producere a laptelui s-a majorat de la 506 mii tone în anul 2007 pînă
la 554,1 mii tone lapte în anul 2010, productivitatea medie de lapte a cresut de la
2871 kg în 2007 pînă la 3435 kg per vacă în 2010.
Măsurile întreprinse au contribuit la sporirea eficienţei selecţiei şi reproducţiei
în ramura de creştere a bovinelor, şi anume:
- a crescut ponderea însămînţărilor artificiale la bovine, în ansamblu pe ţară, de
la 29,7% în anul 2005 pînă la 56,3 % în anul 2010, sau cu 26,6 %;
- a crescut volumul de lapte colectat prin intermediul oficiilor locale pentru
prestarea serviciilor zooveterinare, de la 150 mii tone în anul 2005 pînă la 238 mii t
în anul 2010, sau cu 58,7 %;
- a sporit nivelul de asigurare a populaţiei cu lapte în raport cu normele FAO de
la 47,4% în anul 2007 pînă la 62,9% în anul 2010.
Pentru crearea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii încadrate în
activităţile economice cu profil agricol, stimularea creşterii productivităţii şi
veniturilor în spaţiul rural prin asigurarea accesului antreprenorilor la cunoştinţe,
tehnologii moderne şi finanţare în Republica Moldova, cu suportul Uniunii Europene,
activează cu succes Proiectul de Finanţare Rurală şi Dezvoltare a Întreprinderilor
Mici IFAD şi Programul Naţional RISP.
Problemele principale cu care se confruntă producătorii din ramura de creştere
a taurinelor sunt:
- concurenţa neloială creată pe piaţa internă de importul laptelui şi produselor
lactate, care fiind subvenţionate în străinătate, sunt importate la preţuri mai joase
decît preţul de cost al producţiei autohtone;
- baza materială şi infrastructura învechită a fermelor şi complexelor
zootehnice ce determină tehnologii depăşite şi calitate proastă a produsului finit şi
productivitate scăzută a muncii;
- lipsa mijloacelor financiare circulante;
12
 - înaccesul producătorilor produselor zootehnice la credite ieftine;
- rentabilitatea extrem de mică şi ca rezultat pierderile economice ce provoacă
falimentul producătorilor în zootehnie;
- riscul major al investiţiilor din cauza instabilităţii preţurilor de achiziţie a
producţiei zootehnice;
- preţul costisitor al utilajelor tehnologice, maşinilor, a resurselor genetice de
prăsilă şi lipsa sau deficitul acestora la noi în ţară.

2.2. Achiziţia şi procesarea materiei prime

Fabricile de prelucrare a laptelui colectează centralizat materia primă (laptele)

de la fermele zootehnice în direct, iar de la deţinătorii individuali de vaci – prin
intermediul oficiilor (punctelor) de colectare, 609 la număr, care în marea majoritate
aparţin întreprinderilor de prelucrare iar 58 din ele fiind proprietatea intermediarilor.
În raioanele din zona de nord, în care se întreţin 73,5 mii cap. vaci (47,7%) laptele
este colectat de 462 oficii, în zona de centru – 67 oficii şi în raioanele din zona de sud
– 80 de unităţi.
Toate oficiile de colectare sunt dotate cu instrumentariu pentru aprecierea
calităţii şi frigidere pentru răcirea şi păstrarea laptelui.
Preţul de achiziţie a laptelui variază în dependenţă de anotimp, întreprindere de
procesare cît şi statutul punctului de colectare şi variază de la 1,7 lei pînă la 4,5 lei.
În medie pe ultimii 3 ani (2008 – 2010), principalele întreprinderi de procesare
au aciziţionat de la fermele zootehnice şi oficiile de colectare a laptelui 128,4 mii
tone lapte – materie primă. Dat fiind faptul, că producţia de lapte în sectorul
individual, principalul furnizor de lapte-materie primă, poartă un caracter sezonier,
cea mai mare cantitate se achiziţionează în perioada martie – septembrie.
Datorită preţurilor mici de achiziţie, tot mai mulţi deţinători individuale de vaci
comercializează la pieţele agricole din localităţile ţării laptele şi produsele lactate
(smîntînă, brînză de vaci), obţinute în condiţii de casă.
Totodată, din insuficienţa materiei prime capacităţile întreprinderilor de
prelucrare a laptelui sunt utilizate în medie la 22,6%. Producţia autohtonă nu acoperă
necesităţile de consum intern, acestea fiind compensate în mărime de 15% din
import.
Neutilizarea la maxim a capacităţilor de prelucrare şi echipamentul învechit
generează pierderi mari de producere. Preţul de cost al produselor lactate autohtone
fiind unul sporit favorizează importul acestora la compartimentul competitivitate.
Utilajul şi tehnologiile învechite sporesc consumul de energie şi întru diminuarea
cheltuielilor este necesară reutilarea întreprinderilor de procesare a laptelui. Unele
întreprinderi (SA „JLC”, SA „Incomlac” şi SA „Fabrica de brînzeturi din Soroca”) au
iniţiat procedura de reutilare şi în perspectivă implementarea HACCP-lui şi ISO
22000.
Insuficienţa materiei prime impune colectarea laptelui de la distanţe mari, ce de
asemenea duce la sporirea cheltuielilor de transport şi respectiv majorarea preţului de
cost la produsele finite.

13
 2.3. Consumul de lapte
În ultimii ani, consumul de lapte şi produse lactate în Republica Moldova pe
cap de locuitor a crescut semnificativ, însă este net inferior nivelului din ţările
Uniunii Europene. Din anul 2000, în statele europene consumul global de produse
lactate a crescut în medie cu 2,5% în fiecare an. Această creştere s-a redus în perioada
anilor 2008-2010 la 1% pe an.
În prezent în ţară, conform datelor statistice, consumul mediu de lactate anual
este 180 kg pe persoană (figura 2), s-au cu 15% mai mic faţă de necesarul asigurării
consumului fiziologic calculat (214 kg/ cap de locuitor) pentru Republica Moldova.
Figura 2

185
180
175
170
165
producerea
160
155 consumul
150
145
140
135
2008 2009 2010

Figura 2 demonstrează că consumul de lapte si produse lactate, recalculate în

lapte cu grăsimea 3,5%, a cunoscut o crestere continuă, ajungand în anul 2010 la un
nivel de 180,0 kg pe cap de locuitor faţă de 155,0 kg înregistrat în anul 2008.
Tabelul 4
Producerea, exportul , importul şi consumul de lapte

Specificare Unitate de A n i i
măsură 2008 2009 2010 2011
pronostic
Volumul total de producere a laptelui mii tone 543,4 574,6 591,2 620
inclusiv: lapte de vacă mii tone 510,5 538,9 554,1 580
Exportul produselor lactate, recalculate mii tone 21,5 13,0 10,0 13
în lapte
Importul produselor lactate, recalculate mii tone 32,0 41,2 60,5 60
în lapte
Consumul de lapte, total mii tone 553,9 602,8 641,7 667
Ponderea importului produselor lactate % 5,8 6,8 9,4 9,0
în volumul total al consumului de lapte
Numărul populaţiei mii pers. 3572,7 3567,5 3563,7 3560
Consumul de lapte pe cap de locuitor kg 155,0 168,9 180,0 187,4
Normele fiziologice privind consumul kg 214 214 214 214
de lapte pe cap de locuitor
Normele FAO privind consumul de kg 298 298 298 298
lapte pe cap de locuitor
Nivelul de asigurare cu lapte faţă de % 72,4 78,9 84,1 87,6
normele fiziologice
Nivelul de asigurare cu lapte faţă de % 52,0 56,7 60,4 62,9
normele FAO

14
 Diferenţa din raportul producere/consum este asigurată de importul de produse
lactate, care, recalculate în lapte cu grăsimea de bază (3,5%), au crescut de la 32 mii
tone în anul 2008 pînă la 60,5 mii tone în anul 2010 (tabelul 4). Ponderea importului
în volumul total de consum al producţiei de lapte a crescut de la 5,8% în anul 2008
pînă la 9,4% în anul 2010.
În perioada anilor 2008 – 2010 a crescut nivelul de consum al laptelui de la
72,4% în anul 2008 pînă la 84,1% în anul 2010 faţă de normele fiziologice şi,
respectiv, de la 52% pînă la 60,4% faţă de normele FAO.
Laptele şi produsele lactate sunt unele din cele mai necesare surse de proteină
de origine animală, cu o valoare biologică importantă. Ţinînd cont de calităţile
biologice şi nutritive ale laptelui sunt recomandate următoarele cantităţi anuale de
produse lactate pe cap de locuitor: produse acidolactice şi lapte - 164 kg, brînză
proaspătă de vaci - 7,4 kg, brînzeturi - 6,4 kg, unt - 5,5 kg, smîntînă - 6,6 kg etc.,
recalculate în lapte integral cca 450 kg sau cca 1,5 kg pe zi.

Figura 3
Produsele lactate clasificate la poziţia tarifară 0401
„Lapte şi smîntînă, neconcentrate, fără adaos de zahăr sau alţi îndulcitori”

70000
60000
50000
40000
producerea
30000
consumul
20000
10000
0
2007 2008 2009 2010

Tabelul 5
Producerea, importul, exportul şi consumul produselor lactate de la poziţia
tarifară 0401
Specificare A n i i
2007 2008 2009 2010
Producerea, tone 55558,4 66879,5 61602,7 65220,4
Importul, tone 590,5 809,0 756,6 945,9
Total, tone 56148,9 67823,5 62434,1 66234,0
Stocuri la finele anului, tone 135,0 74,8 67,7 50,9
Exportul, tone - - 0,9 -
Consumul, total pe ţară, tone 56013,9 67748,7 62366,4 66183,1
Consumul pe cap de locuitor, kg 15,6 18,9 17,5 18,6
Raportul producere/consum, % 99,1 98,7 98,7 98,5

Consumul produselor lactate este calculat reieşind din voulmele: de producere

+ import – stoc – export şi este prezentată în tabelele 5 – 9 şi figurile 3 – 8. Producţia
autohtonă de produse lactate nu acoperă necesităţile de consum intern, aceasta fiind
compensată în mărime de 15 – 30% cu produse din import. Analiza situaţiei privind
consumul produselor lactate clasificate la poziţia tarifată 0401 „Lapte şi smîntînă,
neconcentrate, fără adaos de zahăr sau alţi îndulcitori” denotă o uşoară creştere
15
comparativ cu anul 2007, totodată prevalînd producerea cu 1,5% acoperire din import
(figura 3, tabelul 5).
Raportul producere/consum la producţia de lapte şi smîntînă neconcentrate
constitue 98,5 – 99,1 % şi o uşoară creştere a producerii de 3% va da posibilitate
întreprinderilor de procesare să exporteze această producţie (cu condiţia
competitivităţii acesteea după calitate şi preţ).
O situaţie inversă întîlnim la sortimentele de produse lactate clasificate la
poziţia tarifară 0402 „Lapte şi smîntînă din lapte, concentrate sau cu adaos de zahăr
sau alţi îndulcitori (edulcoranţi)” (figura 4, tabelul 6), care demonstrează o
descreştere a consumului, (în anul 2010 a scăzut cu 45,5% faţă de anul 2007), ceea ce
denotă orientarea de producere a produselor lactate pe tipuri de sortimente la
întreprinderile de prelucrare a laptelui în dependenţă de cererea pe piaţă, respectiv în
anul 2010 cererea a fost completată cu 75% produse din import. Cu alte cuvinte,
produsele lactate fabricate în ţară cu îndulcitori nu pot concura cu cele din import. În
anul 2010 importul acestor produse este de 1,8 ori mai mare faţă de volumele de lapte
şi smîntînă concentrate,sau cu adaos de zahăr şi îndulcitori. Totodată, consumul
acestor produse în anul 2010 a constituit doar 0,8 kg pe cap de locuitor.

Figura 4
Produsele lactate clasificate la poziţia tarifară 0402
„Lapte şi smîntînă din lapte, concentrate sau cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi)”

4000
3500
3000
2500
2000 producerea
1500 consumul
1000
500
0
2007 2008 2009 2010

Tabelul 6
Producerea, importul, exportul şi consumul produselor lactate de la poziţia
tarifară 0402

Specificare A n i i
2007 2008 2009 2010
Producerea, tone 2676,0 2693,0 1821,0 1216,8
Importul, tone 2140,8 2013,9 2226,9 2149,0
Total, tone 4816,8 4706,9 4047,9 3365,8
Stocuri la finele anului, tone - - - -
Exportul, tone 1326,5 1085,0 1317,1 498,2
Consumul, total pe ţară, tone 3490,3 3621,9 2730,8 2857,6
Consumul pe cap de locuitor, kg 1,0 1,1 0,8 0,8
Raportul producere/consum, % 75,0 74,3 66,7 42,6

16
 Consumul produselor lactate clasificate la poziţia tarifară 0405 „Unt şi alte
substanţe grase provenite din lapte; paste lactate pentru tartine” (figura 5, tabelul 7)
practic a rămas neschimbat însă producerea a crescut cu 22% în 2010 comparativ cu
2007, e remarcabil faptul că exportul prevalează importul la acest capitol cu 40%.
Consumul de unt pe cap de locuitor în anul 2010 a constituit doar 1 kg, sau
doar 18% din normele FAO.
Figura 5
Produse lactate clasificate la poziţia tarifară 0405
„Unt şi alte substanţe grase provenite din lapte; paste lactate pentru tartine”

4500
4000
3500
3000
2500
producerea
2000
consumul
1500
1000
500
0
2007 2008 2009 2010

Tabelul 7
Producerea, importul, exportul şi consumul produselor lactate de la poziţia
tarifară 0405

Specificare A n i i
2007 2008 2009 2010
Producerea, tone 3387,3 4337,9 3819,3 4165,4
Importul, tone 351,5 122,9 593,3 231,7
Total, tone 3738,8 4849,4 4835,3 4458,2
Stocuri la finele anului, tone 388,6 422,7 61,1 462,0
Exportul, tone - 713,8 497,0 329,5
Consumul, total pe ţară, tone 3641,5 3712,9 4277,2 3666,7
Consumul pe cap de locuitor, kg 1,0 1,0 1,2 1,0
Raportul producere/consum, % 93 116,8 89,3 114

Situaţia produselor lactate clasificate la poziţia tarifară 0406 „Brînzeturi şi

caşuri” (figura 6 şi tabelul 8) denotă o uşoară creştere atît consumul cît şi producerea
însă prevalează totuşi consumul şi insuficienţa producerii cu 39% este acoperită cu
produsele din import.

17
 Figura 6
Produse lactate clasificate la poziţia tarifară 0406
„Brînzeturi şi caşuri”

10000
9000
8000
7000
6000
5000 producerea
4000 consumul
3000
2000
1000
0
2007 2008 2009 2010

Tabelul 8
Producerea, importul, exportul şi consumul produselor lactate de la poziţia
tarifară 0406

Specificare A n i i
2007 2008 2009 2010
Producerea, tone 6059,8 6783,7 6267,2 7181,8
Importul, tone 2573,8 2039,3 2421,9 2824,6
Total, tone 8633,6 9216,9 9318,7 10470,0
Stocuri la finele anului, tone 393,9 629,6 463,6 530,1
Exportul, tone 88,3 18,2 35,5 206,7
Consumul, total pe ţară, tone 8645,3 8569,1 8819,6 9733,2
Consumul pe cap de locuitor, kg 2,4 2,4 2,5 2,7
Raportul producere/consum, % 70 79,1 71 73,8

Producerea cît şi consumul în anul 2010 a produselor lactate clasificate la

poziţia tarifară 0403 „Lapte acru, lapte prins şi smîntînă, iaurt, chefir şi alte sorturi de
lapte şi smîntînă fermentate sau acidulate, chiar concentrate, chiar cu adaos de zahăr
sau alţi îndulcitori (edulcoranţi), sau aromatizate, sau cu adaos de fructe, nuci sau
cacao” (figura 7, tabelul 9) sunt în uşoară creştere, (cu 10 la sută comparativ cu anul
2007) satisfacerea cererii la acest capitol este acoperită cu produsele din import (în
anul 2010 cu 13%).

Figura 7

18
 Produse lactate clasificate la poziţia tarifară 0403
„Lapte acru, lapte prins şi smîntînă, iaurt, chefir şi alte sorturi de lapte şi smîntînă fermentate sau
acidulate, chiar concentrate, chiar cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi), sau
aromatizate, sau cu adaos de fructe, nuci sau cacao”

30000

25000

20000

15000 producerea
consumul
10000

5000

0
2007 2008 2009 2010

Tabelul 9
Producerea, importul, exportul şi consumul produselor lactate de la poziţia
tarifară 0403

Specificare A n i i
2007 2008 2009 2010
Producerea, tone 23851,4 23934,4 24464,4 25593
Importul, tone 2533,1 2966,5 3070,4 3395,3
Total, tone 26384,5 26900,9 27534,8 28988,3
Stocuri la finele anului, tone 48,8 25,4 21,4 11,6
Exportul, tone 1,9 - - -
Consumul, total pe ţară, tone 26386 26924,3 27538,8 28998,1
Consumul pe cap de locuitor, kg 7,4 7,5 7,7 8,1
Raportul producere/consum, % 91 89 89 89

II. DEFINIREA PROBLEMELOR CARE NECESITĂ IMPLICAREA

GUVERNULUI PRIN APLICAREA POLITICII DE RIGOARE

Pentru realizarea deplină a pezentei Strategii şi asigurarea securităţii alimentare

cu lapte şi produse lactate,este necesară implicarea Guvernului prin aplicarea
politicilor:
- de stimulare a atragerii investiţiilor prin subvenţionarea în mărime de 50% a
dobînzii la creditele bancare, obţinute pentru construcţia şi utilarea fermelor noi de
creştere a bovinelor, reconstrucţia şi modernizarea capacităţilor existente ale fermelor
şi întreprinderilor de procesare existente, la procurarea şi importul junincilor cu un
potenţial înalt de productivitate, utilajelor tehnologice pentru modernizarea fermelor
zootehnice de creştere a bovinelor şi întreprinderilor de procesare a laptelui, precum
şi a tehnicii şi agregatelor de colectare, preparare şi distribuire a furajelor;
- de subvenţionare a construcţiei şi utilării fermelor noi de creştere a bovinelor,
reconstrucţiei şi modernizării capacităţilor existente ale fermelor şi întreprinderilor de
19
procesare existente, procurării şi importului junincilor cu un potenţial înalt de
productivitate, precum şi a tehnicii şi agregatelor de colectare, preparare şi distribuire
a furajelor;
- leasing-ul animalelor de prăsilă, utilajelor tehnologice şi tehnicii şi agregatelor
pentru recoltarea culturilor furajere şi prepararea nutreţurilor.

III. OBIECTIVELE GENERALE ŞI SPECIFICE

Reieşind din spectrul destul de diversificat de influenţă preconizată asupra

dezvoltării în continuare a sectorului de producere a laptelui şi întru realizarea
acţiunilor prevăzute în prezenta Strategie, se evidenţiază următoarele obiective
generale şi specifice:

Obiective generale:

1. Asigurarea populaţiei cu lapte şi produse lactate calitative şi competitive în

asortiment, conform normelor fiziologice şi normelor FAO;
2. Utilizarea eficientă a tuturor factorilor de producţie, asigurarea nivelului
ridicat de eficienţă privind producerea, achiziţia, prelucrarea şi comercializarea
laptelui şi produselor lactate.
3. Protecţia mediului ambiant şi promovarea stilului rural de viaţă, specific
mediului rural.

Obiective specifice:

1. Majorarea volumelor de producere a laptelui de vacă de la 554, 1 mii tone în

anul 2010 pînă la 1018 mii tone în anul 2027.
2. Redirecţionarea efectivelor de bovine din curţile sătenilor în ferme situate în
extravilan şi majorarea efectivelor de vaci în fermele de producere a laptelui de la
5300 de capete în anul 2010 pînă la 112,3 mii capete în anul 2027.
3. Sporirea productivităţii medii pe ţară a vacilor de la 3445 kg în anul 2010
pînă la 6272 kg în anul 2027 şi la fermele zootehnice de la 3015 kg în anul 2010 pînă
la 7000 kg în anul 2027.
4. Construcţia fermelor noi de lapte de diverse capacităţi, inclusiv de familie, şi
modernizarea celor existente, completarea lor cu animale cu un potenţial înalt de
productivitate (către anul 2027 nu mai puţin de 450 de ferme).
5. Cooperarea şi integrarea fermelor de producere a laptelui cu întreprinderile
de procesare sub forme de asociaţii sau ferme afiliate (către anul 2027 nu mai puţin
de 20 de ferme afiliate şi 5 asociaţii).
6. Reutilarea întreprinderilor de procesare şi implementarea sistemelor de
calitate HACCP şi ISO 22000.

IV. MĂSURILE NECESARE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR

ŞI REZULTATELOR SCONTATE
20
 Pentru atingerea obiectivelor propuse este necesară realizarea măsurilor
următoare:
● elaborarea şi armonizarea la exigenţele UE a actelor legislative şi normative
ce ţin de promovarea politicii statului în domeniile de producere, achiziţie şi
prelucrare a laptelui - materie primă, de politică fiscală la atragerea investiţiilor în
dezvoltarea sectorului de producere şi procesare a laptelui;
● perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ în vederea elaborării şi
promovării unei politici fiscale şi creditare favorabile pentru atragerea
investiţiilor, producerea, colectarea şi procesarea laptelui - materie primă;
● elaborarea şi aprobarea prin ordinul Ministerului Agriculturii şi Industriei
Alimentare a proiectelor de ferme-model de producere a laptelui de diverse capacităţi
şi tehnologiilor de întreţinere, nutriţie şi exploatare a vacilor;
● elaborarea şi aprobarea Regulamentului Eleverului taurin;
● subvenţionarea construcţiei şi utilării fermelor noi, reconstrucţiei şi
modernizării fermelor şi întreprinderilor de procesare existente, restituirea datoriilor
la modernizarea fermelor zootehnice de creştere a taurinelor;
● atragerea investitorilor locali şi străini la crearea fermelor noi de bovine,
amplasate în extravilanul localităţilor, reconstrucţia şi modernizarea fermelor
existente şi procurarea animalelor, inclusiv din import, cu un potenţial înalt de
productivitate;
● construcţia în afara localităţilor a fermelor de bovine moderne de diverse
capacităţi, reconstrucţia şi reutilarea capacităţilor existente de producere a laptelui;
● crearea fermelor de lapte integrate cu întreprinderile de prelucrare, în care
rolul procesatorilor urmează a fi atît acel de investitor direct la organizarea fermelor,
precum şi cel de garantare a preţurilor de achiziţie şi a pieţei de desfacere a laptelui –
materie primă;
● ameliorarea genetică a efectivelor de animale, prin:
- implementarea tehnologiilor performante de colectare a materialului
seminal şi embrionilor, de reproducere prin metodele de însămînţare
artificială şi transferului de embrioni la taurinele reproducătoare;
- crearea şi ţinerea la ÎS „Centrul Republican pentru Ameliorarea şi
Reproducţia Animalelor” a registrului genealogic şi bazei de date a
animalelor de prăsilă;
- implementarea controlului oficial al producţiei de lapte şi subvenţionarea
întreţinerii animalelor înalt productive (cu productivitatea mai mare de 10
mii kg pe lactaţie);
- subvenţionarea procurării taurilor cu un potenţial genetic înalt pentru
completarea Eleverului, precum şi procurării furajelor pentru nutriţia
acestora;
- stimularea procurării junincilor gestante cu un potenţial înalt de
productivitate, inclusiv de peste hotarele ţării;
- crearea fermelor de creştere a viţelelor de la fermele zootehnice de
bovine şi de la populaţie, obţinute din însămînţări artificiale cu
comercializarea ulterioară sectorului individual pentru reproducere;
21
 ● crearea unei reţele de ferme de prăsilă pentru creşterea taurinelor de diferite
rase, capabile să asigure fermele zootehnice de producere a laptelui cu animale cu un
potenţial înalt de productivitate;
● modernizarea întreprinderilor de procesare a laptelui cu utilizarea
tehnologiilor economisitoare de energie şi lărgirea asortimentului de produse lactate;
● asocierea fermelor de producere a laptelui cu întreprinderile de procesare şi
întreprinderile agricole producătoare de furaje;
● implementarea la fermele reproducătoare (de prăsilă), de producere a laptelui
şi la întreprinderile de procesare a sistemelor de calitate (HACCP şi ISO 22000);
● efectuarea în termenele stabilite a măsurilor sanitar-veterinare de lecuire a
bolilor şi prevenirea apariției şi a răspândirii lor;
● implementarea Programului acţiunilor strategice de supraveghere, profilaxie
şi combatere a bolilor transmisibile de la animale la om şi protecţia mediului de lungă
durată.

V. ESTIMAREA IMPACTULUI ŞI A COSTURILOR

(FINANCIARE ŞI NONFINANCIARE) AFERENTE IMPLEMENTĂRII

Estimarea impactului

Impactul economic:
- dezvoltarea sectorului zootehnic, în special a ramurii creşterii bovinelor, în
vederea creşterii cantitative şi calitative a produselor animaliere, a valorificării
resurselor vegetale şi a creşterii numărului de exploataţii viabile şi eficiente;
- integrarea procesatorilor cu producătorii de lapte şi garantarea de către
procesatori a pieţei de desfacere a laptelui – materie primă;
- sprijinirea veniturilor crescătorilor de bovine va contribui la stabilizarea şi
înbunătăţirea situaţiei economice a acestora şi a statului;
- îmbunătăţirea activităţii de marketing şi diversificarea gamei sortimentale
a produselor;
- promovarea progresului tehnic, alocarea optimă a resurselor, creşterea
producţiei de lapte.

Impactul social:
- sprijinul financiar se adresează crescătorilor de bovine.
- majorarea veniturilor crescătorilor de animale;
- asigurarea unui nivel de viaţă echitabil pentru agricultori, preţuri rezonabile
pentru consumatori.

Impactul asupra mediului:

22
 - dezvoltarea sectorului de creştere a bovinelor se desfăşoară în extravilanul
localităţilor cu respectarea măsurilor de biosecuritate, cu impact minor asupra
condiţiilor de protecţie a mediului;
- valorificarea integrală, eficientă şi raţională a condiţiilor şi posibilităţilor
naturale, precum şi a resurselor furajere de către specia bovine.

Estimarea costurilor
Costul unei juninci cu un potenţial înalt de productivitate, procurate din import
– 30 mii lei;
Costul reconstrucţiei unei ferme cu capacitatea de 100 de vaci – 5 mln lei;
Costul construcţiei unei ferme noi cu capacitatea de 100 de vaci – 7,5 mln
lei;
Costul utilajului tehnologic pentru ferma de 100 de vaci – 2,5 mln lei
În total, fondarea unei ferme noi şi popularea ei cu animale se estimează la cca
13,0 mln lei.
Pentru revitalizarea ramurii de creştere a bovinelor într-o perioadă de 15 ani
(2012 – 2027) sunt necesare mijloace financiare în valoare de 7,05 mlrd lei, din care
705 mln lei vor constitui investiţiile private ale deţinătorilor de feme zootehnice.
Pentru modernizarea întreprinderilor de procesare a laptelui vor fi necesare
investiţii în valoare de 90 mln lei.
Identificarea provenienţei resurselor financiare necesare pentru dezvoltarea
ramurii:
- mijloacele proprii ale potenţialilor investitori locali şi externi;
- asistenţă directă din partea statului prin alocări bugetare pentru
subvenţionarea parţială a activităţilor de creare şi modernizare a fermelor
şi întreprinderilor de procesare, procurarea animalelor de prăsilă,
ameliorarea genetică a efectivelor de animale şi asistenţa indirectă prin
scutiri de impozite şi taxe la aceste activităţi;
- atragerea finanţărilor externe sub formă de credite şi granturi de la
organismele internaţionale şi organizaţiile specializate;
- creditele bancare;
- creditele oferite de procesatori.

23
 ANALIZA SWOT

Puncte tari (Strengths) Puncte slabe (Weaknesses)

 Este iniţiat procesul de armonizare a  Tehnologiile tradiţionale de prelucrare
cadrului legislativ şi normativ în domeniul a laptelui nu permit fabricarea unor
zootehniei; produse competitive;
 soluri fertile şi condiţii climaterice  Cea mai mare cantitate de lapte este
favorabile pentru creşterea culturilor produspă în sectorul individual;
furajere pentru nutriţia taurinelor;  Utilizarea insuficientă a capacităţii de
 Existenţa întreprinderilor ce dispun de procesare;
capacităţi de procesare a laptelui;  Strategii inadecvate de marketing;
 Prezenţa instituţiilor de cercetări  Invazia produselor lactate de import
ştiinţifice în domeniul zootehnic; ce sunt de o calitate joasă şi preţ redus;
 Disponibilitatea de a produce mai mult;  Activitatea ineficientă a Asociaţiei
 Forţa de muncă comparativ ieftină; producătorilor de lapte şi carne de bovine;
 Posibilităţi de export în ţările CSI;  Producţia sezonieră de lapte şi
 Existenţa asociaţiei producătorilor de ineficienţele legate de achiziţia laptelui
lapte şi carne de bovine; prin intermediul punctelor de colectare;
 Intensificarea eforturilor de elaborare şi  Insuficienţa fondurilor pentru
implementare a unor politici în sectorul modernizarea şi dotarea întreprinderilor
zootehnic; de procesare a laptelui;
 Mediu atractiv juridic şi comercial,  Inaccesul producătorilor autohtoni la
capabil să reglementeze activitatea credite ieftine;
economică a investitorilor şi organizaţiilor  Nivel redus de abilităţi tehnice
internaţionale. (şcolarizarea).
Oportunităţi (Opportunities) Ameninţări (Threats)
 Intensificarea relaţiilor cu UE, care  Voinţa politică;
permit o aproximare explicită de cele mai  Tergiversări în aprobarea cadrului
bune practici europene, precum şi o legislativ şi normativ, datorită
armonizare coerentă a legislaţiei naţionale procedurilor anevoioase de avizare de
cu cea a UE; către alte autorităţi ale administraţiei
 Produsele procesate din lapte vor deveni publice;
competitive atât pe piaţa internă cât şi pe  Progresul lent de tranziţie de la
piaţa externă; sistemul de standarde bazat pe GOST-uri
 Implementarea sistemului de la unul bazat pe standardele
management al calităţii; internaţionale, tergiversează pătrunderea
 Îmbunătăţirea climatului investiţional produselor lactate pe pieţele
pentru investitori. internaţionale;
 Insuficienţa mijloacelor financiare de
a implementa reforma în sectorul
zootehnic.

24
 VI. REZULTATELE SCONTATE ŞI INDICATORII DE PROGRES

În perioada anilor 2012 – 2027 sectorul de producere a laptelui urmeză a fi

restructurat calitativ prin formarea fermelor affiliate întreprinderilor de procesare şi
asociaţiilor şi cooperativelor producătorilor de lapte în componenţa producătorilor de
materie primă şi procesatorilor.
În perioada menţionată se prevede susţinerea în continuare a deţinătorilor de
bovine de lapte prin subvenţionarea creării şi modernizării fermelor de bovine situate
în extravilan, inclusiv celor de familie cu o capacitate de 10 – 50 de vaci, ameliorării
fondului lor genetic şi implementării în continuare a tehnologiilor progresive de
ameliorare, reproducere, întreţinere şi nutriţie a bovinelor şi sporirii productivităţii
animalelor.
În perspectivă se prevede majorarea producerii laptelui către anul 2027 pînă la
969 mii tone (figura 8), inclusiv 763 mii tone la fermele de lapte de diverse capacităţi
şi 206 mii tone la deţinătorii individuali de vaci.
Volumul respectiv de lapte va fi obţinut datorită:
- majorării efectivelor de vaci la fermele de lapte de la 5,3 mii capete în anul
2010 pînă la 109 mii capete în anul 2027 (figura 9);
- sporirii productivităţii vacilor de la 3445 kg de lapte la o vacă în anul 2010
pînă la 6095 kg în anul 2027, inclusiv la fermele zootehnice de producere a laptelui
de la 3015 kg pînă la 7000 kg (figura 10).

25
 Figura 8
Prognoza producerii de lapte în Republica Moldova
(în anii 2011-2027)
mii tone

1000
900
800
700
600
Producerea globală
500
În sectorul individual
400
În sectorul asociat (ferme)
300
200
100
0
2010 2012 2017 2022 2027

Anii 2010 2012 2017 2022 2027

Producerea globală 554,1 560 630 753 969
Sectorul individual 538,9 542,5 494 370 206
Sectorul asociat (ferme) 15,2 17.5 136 383 763

26
 Figura 9
Prognoza efectivelor de vaci în Republica Moldova
(în anii 2011-2027)
160000
140000
120000
Efectivul de vaci din sectorul
100000 individual, capete
80000 Efectivul de vaci din ferme mici,
60000 mijlocii şi mari, capete
Efectivul total de vaci, capete
40000
20000
0
2010 2012 2017 2022 2027

Anii 2010 2012 2017 2022 2027

Efectivul total de vaci, capete 154400 150000 155000 155800 159000
Efectivul de vaci din sectorul individual, cap 149100 145000 123500 90000 50000
Efectivul de vaci din ferme mici, mijlocii şi
5300 5000 31500 65800 109000
mari, capete

Figura 10

27
 Prognoza productivităţii medii a vacilor
(în anii 2010-2027), kg
7000
6000
5000 Sectorul individual
4000
Sectorul asociat (ferme)
3000
2000 Productivitatea medie pe
ţară
1000
0
2010 2012 2017 2022 2027

Anii 2010 2012 2017 2022 2027

Productivitatea medie pe
3435 3741 4064 4705 6095
ţară
Sectorul individual 3449 3737 4000 4111 4120
Sectorul asociat (ferme) 3015 3500 5040 5820 7000

28
 VII. ETAPELE DE IMPLEMENTARE

Implementarea Strategiei se va efectua în 3 etape. Fiecare etapă va include

măsuri de implementare a tehnologiilor avansate la producerea şi procesarea laptelui.
Totodată:
● etapa I (2012 – 2017) va cuprinde acţiunile următoare:
- elaborarea şi armonizarea la cerinţele UE a actelor legislative şi
normative în domeniu;
- implementarea sistemelor de management al calităţii HACCP şi ISO
22000
- atragerea investiţiilor la crearea fermelor de taurine de diverse capacităţi,
inclusiv celor de familie;
- crearea la Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia
Animalelor a Registrului genealogic şi Sistemului naţional de control
oficial al producţiei de lapte (COPL);
- lărgirea reţelei de ferme de prăsilă;
- fondarea a 150 de ferme de bovine;
- procurarea a 50000 de junci cu un potenţial înalt de productivitate,
inclusiv 30 de mii de capete din import, pentru completarea fermelor noi
create şi celor existente;
- crearea bazei furajere trainice pentru asigurarea ramurii cu furaje,
conform normelor de nutriţie a animalelor;
- către anul 2017 va spori productivitatea animalelor pînă la 4064 kg şi
volumele de producere pînă la 630 mii tone.
● etapa II (2018 – 2022) va include fondarea de către întreprinderile de
procesare a fermelor afiliate şi asociate şi implementarea controlului oficial al
producţiei de lapte. În afară de aceasta:
- va continua construcţia fermelor noi de bovine şi modernizarea celor
existente;
- vor fi procurate 50 mii de junci, inclusiv 20 mii capete din import;
- vor fi fondate 150 ferme de bovine;
- în anul 2022 efectivele de vaci vor constitui 155,8 mii capete cu
productivitatea medie 4705 kg şi volumele de producere a laptelui – 753
mii tone;
- va continua modernizarea întreprinderilor de procesare a laptelui.

● etapa III (2023 – 2027) include va fi finalizată modernizarea fermelor

zootehnice şi întreprinderilor de procesare şi implementarea sistemelor de
management al calităţii HACCP şi ISO 22000. Totodată, către anul 2027:
- numărul fermelor de bovine va atinge cifra de 450 unităţi, la care vor fi
întreţinute 109 mii vaci cu productivitatea medie nu mai mică de 7000 kg
de lapte;
- necesităţile întreprinderilor de procesare vor fi asigurate integral cu
materie primă autohtonă.

29
 VIII. PROCEDURILE DE RAPORTARE ŞI MONITORIZARE

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va monitoriza permanent

situaţia în sectorul de lapte şi anual, pînă la 1 aprilie, va raporta Guvernului mersul
implementării prezentei Strategii în anul precedent.

30
 PLANUL
de acţiuni privind Implementarea Strategiei dezvoltării sectorului de lapte
în Republica Moldova pentru anii 2012 - 2027

Nr. Denumirea acţiunii Instituţia responsabilă Termenul Costul, Sursele de

d/o de
realizare mln lei finanţare
1 2 3 4 5 6
I. Cadrul legislativ şi normativ
1. Elaborarea şi armonizarea la exigenţele UE a Ministerul Agriculturii şi 2011- 2012 - Nu se
actelor legislative şi normative ce ţin de Industriei Alimentare preconizează
promovarea politicii statului în domeniile de
producere, achiziţie, prelucrare şi comercializare
a laptelui - materie primă.
2. Perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ în Ministerul Agriculturii şi 2012 - Nu se
vederea elaborării şi promovării unei politici Industriei Alimentare, preconizează
fiscale şi creditare favorabile pentru atragerea Ministerul Economiei,
investiţiilor, producerea, colectarea şi procesarea Ministerul Finanţelor
laptelui - materie primă
3. Elaborarea şi aprobarea prin ordinul Ministerului Ministerul Agriculturii şi 2012 - Nu se
Agriculturii şi Industriei Alimentare a Industriei Alimentare preconizează
Regulamentului Eleverului Taurin
4. Elaborarea şi aprobarea prin ordinul Ministerului Instituţia Publică Institutul 2012 - Nu se
Agriculturii şi Industriei Alimentare a proiectelor Ştiinţifico-Practic de preconizează
de ferme-model de producere a laptelui de diverse Biotehnologii în Zootehnie şi
capacităţi şi tehnologiilor de întreţinere, nutriţie şi Medicină Veteterinară
exploatare a vacilor

31
 1 2 3 4 5 6
II. Acţiuni organizatorice
5 . Atragerea investitorilor locali şi străini la crearea Ministerul Agriculturii şi 2012 - 2027 - Nu se
fermelor noi de bovine, amplasate în extravilan, Industriei Alimentare, preconizează
reconstrucţia şi modernizarea fermelor existente Ministerul Economiei,
şi procurarea animalelor, inclusiv din import, cu Ministerul Afacerilor Externe şi
un potenţial înalt de productivitate Integrării Europene
6 . Crearea unei reţele de ferme de prăsilă pentru Ministerul Agriculturii şi 2012 - 2027 - Nu se
creşterea taurinelor de diferite rase, capabile să Industriei Alimentare preconizează
asigure fermele zootehnice de producere a
laptelui cu animale cu un potenţial genetic înalt
7 . Selectarea agenţilor economici şi persoanelor Ministerul Agriculturii şi 2012 - 2027 - Nu se
fizice pentru construcţia/reconstrucţia fermelor Industriei Alimentare, preconizează
zootehnice de producere a laptelui de diverse Consiliile Raionale,
capacităţi Întreprinderile de procesare
8 . La selectarea agenţilor economici şi persoanelor Ministerul Agriculturii şi 2012 - 2027 - Nu se
fizice pentru construcţia/reconstrucţia fermelor Industriei Alimentare, preconizează
de producere a laptelui, prioritate se va acorda Consiliile Raionale,
deţinătorilor de terenuri agricoli – nu mai puţin de Întreprinderile de procesare
1 ha la o vacă.
9 . Crearea bazei furajere trainice prin mărirea Deţinătorii de ferme pentru 2012 - 2027 - Nu se
suprafeţelor de culturi furajere (consolidarea producerea laptelui preconizează
terenurilor), utilizarea îngrăşămintelor organice,
implementarea tehnologiilor moderne de
producere şi preparare a nutreţurilor
1 0 . Asocierea fermelor de producere a laptelui în Consiliul pe filiera de produs 2012 -2027 - Nu se
bază de contracte de lungă durată cu „Bovine, lapte şi carne de preconizează
întreprinderile de procesare şi întreprinderile bovine, piei şi produse
agricole producătoare de furaje procesate”

32
 1 2 3 4 5 6
11. Utilizarea tehnicii şi utilajului agricol la procesele Deţinătorii de bovine 2012 - 2027 - Nu se
tehnologice de întreţinere, pregătire a furajelor şi preconizează
nutriţiei bovinelor
1 2 . Neadmiterea de către deţinătorii de bovine a Deţinătorii de bovine 2012 - 2027 - Nu se
sacrificării tineretului taurin la o vîrstă timpurie preconizează
13. Neadmiterea exportului tineretului taurin la o Ministerul Agriculturii şi 2012 - 2027 - Nu se
vîrstă timpurie Industriei Alimentare, preconizează
Agenţia Sanitar-Veterinară şi
pentru Siguranţa Produselor de
Origine Animală,
Firmele exportatoare
14. Creşterea productivităţii animalelor prin Ministerul Agriculturii şi 2012 - 2027 - Nu se
implementarea tehnologiilor performante de Industriei Alimentare, preconizează
întreţinere, nutriţie şi exploatare a animalelor Consiliile Raionale,
Întreprinderile de procesare,
Deţinătorii de ferme
15. Majorarea efectivelor taurinelor de prăsilă pînă la Ministerul Agriculturii şi 2012 - 2027 - Nu se
25% din numărul total de animale Industriei Alimentare, preconizează
Centrul Republican pentru
Ameliorarea şi Reproducţia
Animalelor
16. Efectuarea unei analize profunde a situţiei privind Institutul Ştiinţifico-Practic de 2012 - Nu se
resursele genetice autohtone cu prezentarea unui Biotehnologii în Zootehnie şi preconizează
plan concret de acţiuni pentru ameliorarea Medicină Veteterinară,
acestora Centrul Republican pentru
Ameliorarea şi Reproducţia
Animalelor,
Universitatea Agrară de Stat
din Moldova
33
 1 2 3 4 5 6
17. Evaluarea calităţilor de prăsilă a taurinelor, Instituţia Publică Institutul 2012; - Nu se
planificarea şi prognozarea rezultatelor de selecţie Ştiinţifico-Practic de 2015; preconizează
şi reproducţie a cirezii în scopul sporirii Biotehnologii în Zootehnie şi 2022
progresului genetic Medicină Veteterinară,
Centrul Republican pentru
Ameliorarea şi Reproducţia
Animalelor
18. Efectuarea lucrărilor de ameliorare în scopul Institutul Ştiinţifico-Practic de 2012 - 2027 - Nu se
creării liniilor noi de taurine, selectarea vacilor- Biotehnologii în Zootehnie şi preconizează
mame de tauri pentru completarea Eleverului cu Medicină Veteterinară,
tăuraşi cu un potenţial genetic înalt. Centrul Republican pentru
Ameliorarea şi Reproducţia
Animalelor
19. Acordarea suportului ştiinţific şi consultanţelor Instituţia Publică Institutul 2012 - 2027 - Nu se
deţinătorilor de animale la implementarea Ştiinţifico-Practic de preconizează
tehnologiilor performante de întreţinere, nutriţie Biotehnologii în Zootehnie şi
şi exploatare a animalelor Medicină Veteterinară,
Agenţia Naţională de
Dezvoltare Rurală (ACSA)
20. Pregătirea şi reciclarea cadrelor pentru sectorul de Universitatea Agrară de Stat 2012 - 2027 - Nu se
producere a laptelui din Moldova, preconizează
Institutul Ştiinţifico-Practic de
Biotehnologii în Zootehnie şi
Medicină Veteterinară,
Centrul Republican pentru
Ameliorarea şi Reproducţia
Animalelor,
Agenţia Naţională de
Dezvoltare Rurală (ACSA)
34
 1 2 3 4 5 6
2 1 . Majorarea volumelor de producere a laptelui la Deţinătorii de ferme pentru 2012 - 2027 - Nu se
fermele zootehnice pentru asigurarea maximală a producerea laptelui preconizează
capacităţilor întreprinderilor de procesare cu
materie primă

2 2 . Asigurarea achiziţiei de lapte la preţuri optime, Consiliul pe filiera de produs 2012 - 2027 - Nu se
rentabile atît pentru deţinătorii de vaci, cît şi „Bovine, lapte şi carne de preconizează
pentru întreprinderile de procesare bovine, piei şi produse
procesate”,
Întreprinderile de procesare a
laptelui

2 3 . Implementarea la fermele de taurine cu un efectiv Uniunea Consolidată de 2012 - 2027 200,0 Surse proprii,
de 300 de capete şi mai multe a tehnologiilor de Implementare a Proiectelor de Credite,
regenerare a gunoiului de grajd în gaze şi energie Mediu (Ministerul Mediului), Donatori
electrică Deţinătorii de ferme pentru externi,
producerea laptelui Proiecte,
Granturi

2 4 . Protecţia mediului ambiant şi promovarea stilului Deţinătorii de ferme pentru 2012 - 2027 - Nu se
rural de viaţă, specific mediului rural, prin producerea laptelui preconizează
construcţia şi reconstrucţia fermelor de bovine în
extravilanul localităţilor

2 5 . Efectuarea în termenele stabilite a măsurilor Agenţia Sanitar-Veterinară şi 2012-2027 - Nu se

sanitar-veterinare de lecuire a bolilor pentru Siguranţa Produselor de preconizează
şi prevenirea apariției şi a răspândirii lor Origine Animală

35
 1 2 3 4 5 6
Implementarea Strategiei
Etapa I (2012 – 2017)
26. Crearea şi utilarea cu echipament a laboratorului Centrul Republican pentru 2012 3,5 Proiectul
pentru controlul oficial al producţiei de lapte Ameliorarea şi Reproducţia FAO
(COPL) a taurinelor Animalelor
27. Restituirea datoriilor la reconstrucţia şi Agenţia pentru Intervenţii şi 2012 2,125 Fondul de
modernizarea fermelor zootehnice de producere a Plăţi în Agricultură subvenţionare a
laptelui producătorilor
agricoli
28. Construcţia/reconstrucţia în extravilanul Agenţii economic, 2012-2017 562,5 Surse proprii,
localităţilor a fermelor de producere a laptelui de Persoane fizice Credite,
diverse capacităţi Întreprinderi de procesare a Donatori
laptelui externi,
Fondul de
subvenţionare
29. Procurarea şi instalarea utilajului tehnologic Agenţii economic, 2012-2017 187,5 Surse proprii,
Persoane fizice Credite,
Întreprinderi de procesare a Donatori
laptelui externi,
Fondul de
subvenţionare
30. Procurarea junincilor de prăsilă Agenţii economic, 2012-2017 750 Surse proprii,
Persoane fizice Credite,
Întreprinderi de procesare a Donatori
laptelui externi,
Fondul de
subvenţionare a
producătorilor
agricoli
36
 1 2 3 4 5 6
31. Activităţi de ameliorare genetică (întreţinerea Centrul Republican pentru 2012-2027 50,0 Fondul de
Eleverului taurin, efectuarea însămînţărilor Ameliorarea şi Reproducţia subvenţionare a
artificiale, transferului de embrioni, controlulului Animalelor producătorilor
oficial (independent) al calităţii laptelui şi agricoli
productivităţii vacilor)
Etapa II (2018 – 2022)
32. Construcţia/reconstrucţia în extravilanul Agenţii economic, 2018-2022 1312 Surse proprii,
localităţilor a fermelor de producere a laptelui de Persoane fizice Credite,
diverse capacităţi Întreprinderi de procesare a Donatori
laptelui externi,
Fondul de
subvenţionare a
producătorilor
agricoli
33. Procurarea şi instalarea utilajului tehnologic Agenţii economic, 2018-2022 437,5 Surse proprii,
Persoane fizice Credite,
Întreprinderi de procesare a Donatori
laptelui externi,
Fondul de
subvenţionare a
producătorilor
agricoli
34. Procurarea junincilor de prăsilă Agenţii economic, 2018-2022 750 Surse proprii,
Persoane fizice Credite,
Întreprinderi de procesare a Donatori
laptelui externi,
Fondul de
subvenţionare

37
 1 2 3 4 5 6
35. Activităţi de ameliorare genetică (întreţinerea Centrul Republican pentru 2018-2022 50,0 Fondul de
Eleverului taurin, colectarea materialului seminal, Ameliorarea şi Reproducţia subvenţionare a
efectuarea însămînţărilor artificiale, transferului Animalelor producătorilor
de embrioni, controlulului oficial (independent) al agricoli
calităţii laptelui şi productivităţii vacilor)
Etapa II (2023 – 2027)
36. Construcţia/reconstrucţia în extravilanul Agenţii economic, 2023-2027 1500,0 Surse proprii,
localităţilor a fermelor de producere a laptelui de Persoane fizice Credite,
diverse capacităţi Întreprinderi de procesare a Donatori
laptelui externi,
Fondul de
subvenţionare a
producătorilor
agricoli
37. Procurarea şi instalarea utilajului tehnologic Agenţii economic, 2023-2027 500,0 Surse proprii,
Persoane fizice Credite,
Întreprinderi de procesare a Donatori
laptelui externi,
Fondul de
subvenţionare
38. Procurarea junincilor de prăsilă Agenţii economic, 2023-2027 1 1 0 0 , 0 Surse proprii,
Persoane fizice Credite,
Întreprinderi de procesare a Donatori
laptelui externi,
Fondul de
subvenţionare a
producătorilor
agricoli

38
 1 2 3 4 5 6
39. Activităţi de ameliorare genetică (întreţinerea Centrul Republican pentru 2023-2027 50,0 Fondul de
Eleverului taurin, colectarea materialului seminal, Ameliorarea şi Reproducţia subvenţionare a
efectuarea însămînţărilor artificiale, transferului Animalelor producătorilor
de embrioni, controlulului oficial (independent) al agricoli
calităţii laptelui şi productivităţii vacilor)

39
 Anexa 3

Costul
cheltuielilor la prima etapă de implementare 2012-2017

Nr. Măsura 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Total

d/o buc. costul buc. costul buc. costul buc. costul buc. costul buc. costul buc. costul
mln. lei mln. lei mln. lei mln. lei mln. lei mln. lei mlrd. lei
1. Procurarea 4000 120,0 4000 120,0 4250 127,5 4250 127,5 4250 127,5 4250 127,5 25000 0,750
materialului
de prăsilă (30
mii lei)
2. Construcţia 10 75,0 11 82,5 12 90,0 14 105,0 14 105,0 14 105,0 75 0,5625
fermelor
(costul 1
ferme - 7,5
mln. lei)
3. Dotarea 10 25,0 11 27,5 12 30,0 14 35,0 14 35,0 14 35,0 75 0,1875
fermelor cu
echipament şi
utilaj (costul
1 ferme - 2,5
mln. lei)
Total - 220,0 - 230,0 - 247,5 - 267,5 - 267,5 - 267,5 - 1,5

40
 Anexa 4

Costul
cheltuielilor la etapa a a doua de implementare 2018-2022

Nr. Măsura 2018 2019 2020 2021 2022 Total

d/o buc. costul buc. costul buc. costul buc. costul buc. costul buc. costul
mln. lei mln. lei mln. lei mln. lei mln. lei mlrd. lei
1. Procurarea 4500 135,0 4750 142,5 5000 150,0 5250 157,5 5500 165,0 25000 0,750
materialului de
prăsilă (30 mii
lei)
2. Construcţia 30 225,0 35 240,0 35 262,5 38 285,0 40 300,0 175 1,312
fermelor (costul
1 ferme/100
capete -
7,5 mln. lei)
3. Dotarea fermelor 30 75,0 32 80,0 35 87,5 38 95,0 40 100,0 175 0,4375
cu echipament şi
utilaj tehnologic
(2,5 mln. lei/ 1
fermă)
Total, mlrd. - 435,0 - 462,5 - 500,0 - 537,5 - 565,0 - 2,5

41
 Anexa 5

Costul
cheltuielilor la etapa a treia de implementare 2023-2027

Nr. Măsura 2023 2024 2025 2026 2027 Total

d/o buc. costul buc. costul buc. costul buc. costul buc. costul buc. costul
mln. Lei mln. Lei mln. Lei mln. Lei mln. Lei mlrd.
Lei
1. Procurarea 7000 210,0 7000 210,0 7000 210,0 7000 210,0 7000 210,0 35000 1,1
materialului de
prăsilă (30 mii
lei)
2. Construcţia 40 300,0 40 300,0 40 300,0 40 300,0 40 300,0 200 1,5
fermelor (costul
1 ferme la 100
vaci – 7,5 mln.
Lei)
3. Dotarea fermelor 40 100,0 40 100,0 40 100,0 40 100,0 40 100,0 200 0,5
cu echipament şi
utilaj tehnologic
(2,5 mln. Lei/
ferme 100
capete)
Total, mlrd. Lei - 610,0 - 610,0 - 610,0 - 610,0 - 610,0 3,1

42
 Anexa 6

Repartizarea
cheltuielilor pe perioadele de implementare a strategiei sectorului de lapte 2012-2017

Nr. Măsura Producători Procesatori Statul Donatorii Total

d/o lei mld €/euro Lei mld €/euro Lei mld €/euro Lei mld €/euro Lei mld. €/euro
mln. mln. mln. mln. mln. mln. mln. mln. Mldr. mln.
1. Procurarea 75,0 4,69 75,0 4,69 300,0 18,75 300,0 18,75 0,75 46,9
materialului de
prăsilă
2. Construcţia 84,4 5,28 84,4 5,28 168,75 10,55 225,0 14,06 0,5625 35,16
fermelor
3. Dotarea cu 18,75 1,17 18,75 1,17 75,0 4,7 75,0 4,7 0,1875 11,72
echipament şi
utilaj
tehnologic
4. Alte cheltuieli

Total 178,15 11,13 178,15 11,13 543,75 34,0 600,0 37,5 1,5 93,75

43
 Anexa 7

Repartizarea
cheltuielilor pe perioadele de implementare 2018-2022

Nr. Măsura Producători Procesatori Statul Donatorii Total

d/o lei mld €/euro lei mld €/euro lei mld €/euro lei mld €/euro lei mld. €/euro
mln. mln. mln. mln. mln. mln. mln. mln. mldr. mln.
1. Procurarea 75,0 4,69 75,0 4,69 300,0 1,88 300,0 1,88 0,75 46,9
materialului
de prăsilă
2. Construcţia 196,8 12,3 196,8 12,3 393,6 24,6 524,8 32,8 1,312 82,0
fermelor
3. Dotarea cu 43,75 2,73 43,75 2,73 175,0 10,9 175,0 10,9 0,4375 27,3
echipament şi
utilaj
tehnologic
4. Alte cheltuieli

Total 315,55 19,72 315,55 19,72 868,6 54,3 998,8 62,5 2,5 156,2

44
 Anexa 8

Repartizarea
cheltuielilor pe perioada de implementare a strategiei 2023-2027

Nr. Măsura Producători Procesatori Statul Donatorii Total

d/o lei mld €/euro lei mld €/euro lei mld €/euro lei mld €/euro lei mld. €/euro
mln. mln. mln. mln. mln. mln. mln. mln. mldr. mln.
1. Procurarea 110,0 6,9 110,0 6,9 440,0 27,5 440,0 27,5 1,1 68,75
materialului
de prăsilă

2. Construcţia 225,0 14,1 225,0 14,1 450,0 28,1 440,0 37,5 1,5 93,8
fermelor
3. Dotarea 50,0 3,13 50,0 3,13 200,0 12,5 200,0 12,5 0,5 31,25
fermelor
4. Alte
cheltuieli
Total 38,5 24,1 38,5 24,1 1,09 68,13 1,24 77,5 3,1 193,8

45
 Anexa 9
Total
cheltuieli pe perioada implementării strategiei sectorului de lapte în RM pentru anii 2012-2027
N Măsura Bucăţi Costul
d/o mlrd. lei € (euro), mln.
1. Procurarea 85000 2,55 159,4
materialului de
prăsilă (costul
1 buc. =
30000 lei)
2. Construcţia 450 3,375 210,9
fermelor (costul
1 ferme – 7,5
mld. lei)
3. Dotarea 450 1,125 70,3
fermelor cu
echipament şi
utilaj tehnologic
(costul 1 ferme –
2,5 mld. lei)
4. Alte cheltuieli,
inclusiv
implementarea
sistemelor de
management al
calităţii
HACCP, ISO
22000, reutilarea
întreprinderii de
procesare ş.a.
Total - 7,05 440,6

46