Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
GAZETA MATEMATICĂ
28 Februarie 2021
Etapa locală, Iaşi
Clasa a X-a
√ √
1. Soluţia ecuaţiei x + 3 + x + 8 = 5 este:
A. x = −1; B. x = 0; C. x = 1; D. x = 2; E. x = 3.
√
3. Numărul soluţiilor reale ale ecuaţiei 9 − x2 + x = 3 este egal cu:
A. 0; B. 1; C. 2; D. 3; E. o infinitate.
√
4. Numărul soluţiilor reale ale ecuaţiei 1 − x = ln(x + 3) este egal cu:
A. 0; B. 1; C. 3; D. 10; E. o infinitate.
p
3
√ p
3
√
6. Dacă x = 2 − 3 + 2 + 3, atunci x3 − 3x este egal cu:
A. 2; B. 3; C. 4; D. 5; E. 1.
7. Dacă x, y ∈ (0, ∞), log6 x + log6 y = 1, log3 (x2 + 9xy + 9y 2 ) = 3, atunci log3 (3x + 9y) este egal
cu:
1 3 5
A. ; B. 1; C. ; D. 2; E. .
2 2 2
(
x2 − 2, x ≤ 0
8. Valorile numerelor reale m şi n pentru care funcţia f : R → R, f (x) = este
mx + n, x > 0
bijectivă sunt:
A. m > 0, n = −2; B. m > 0, n = 2; C. m < 0, n = 2; D. m < 0, n = −2; E. m = 0, n = 2.
1
Cerinţele 10 - 13 se referă la funcţia f : R \ {2} → R, definită prin:
1
f (x) = 1 , ∀x ∈ R \ {2}.
1 − 2 x−2
13. Dacă A ⊂ R \ {2}, A = [a, b] şi g : A → B este o funcţie bijectivă cu proprietatea că
g(x) = f (x), ∀x ∈ A, atunci inversa funcţiei g este funcţia h : B → A definită prin:
A. h(x) = 2 − log1− 1 (2);
x
B. h(x) = 2 − log1+ 1 (2);
x
1
C. h(x) = 2 − log2 −2 ;
x
D. h(x) = 2 + log1− 1 (2);
x
E. h(x) = 2 + log1+ 1 (2).
x
1 1 1
14. Fie a, b numere reale pozitive astfel ı̂ncât log2 a2 + b2 + = 1. Atunci log2 2 + 2
2ab a b
este egal cu:
A. −2; B. −1; C. 0; D. 1; E. 2.
15. Mulţimea valorilor m ∈ R pentru care are loc inegalitatea (m + 1)e−2x + 2(m + 1)e−x + m > 0,
∀x ∈ R, este:
A. [0, 1]; B. R \ [−1, 0); C. [0, ∞); D. (−∞, 0] \ {−1}; E. [1, ∞).
16. Dacă f : N × N → N, f (i, j) = 2i · 3j , atunci stabileşte care dintre următoarele propoziţii este
cea adevărată:
A. Funcţia f este injectivă şi surjectivă;
B. Funcţia f este injectivă, dar nu este surjectivă;
C. Funcţia f este surjectivă, dar nu este injectivă;
D. Funcţia f nu este nici injectivă şi nici surjectivă;
E. Nu se poate determina dacă funcţia f este injectivă sau surjectivă având doar datele din enunţ.
2
q
3
√ √
17. Dacă a este număr raţional astfel ı̂ncât 20 + (a3 + 6) 2 = a + 2, atunci numărul
√
3 2
a − a + 6 este:
A. număr raţional pozitiv;
B. număr raţional negativ;
C. 0;
D. număr iraţional pozitiv;
E. număr iraţional negativ.
18. Numărul soluţiilor reale ale ecuaţiei
√ √
x 31+x − 31−x + x = x · 3x − 32−x + 9
6 − 6x
19. Se consideră funcţia f : (−∞, 0) → R, f (x) = . Ştiind că Im f = (m, M ], unde m şi
x2 + 3
M sunt numerele reale, valoarea diferenţei M − m este egală cu:
A. 1; B. 2; C. 3; D. 4; E. 6.
(
−x2 + 1, x ∈ (−∞, 0]
21. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = √ , despre care se cunoaşte
x + 1, x ∈ (0, +∞)
faptul că este inversabilă şi se notează cu g inversa ei. Numărul soluţiilor ecuaţiei f (x) = g(x) este:
A. 2; B. 4; C. 5; D. 6; E. 7.
22. Se consideră numerele naturale m, n ≥ 2 şi numerele reale a1 , a2 , . . . , an ∈ (1, +∞) astfel ı̂ncât
a1 · a2 · . . . · an = 2m . Valoarea minimă a expresiei:
este:
m+n mn n(m + n) m(m + n) m+n
A. ; B. ; C. ; D. ; E. .
2 2 2m 2n 2mn
√ √ √
23. Se consideră funcţia f : [3, +∞) → R, f (x) = 2 x − 3 − x + 6 − x + 1, ∀x ≥ 3. Atunci:
A. Funcţia f nu este injectivă;
B. Funcţia f este strict crescătoare şi mărginită;
C. Funcţia f este strict descrescătoare şi mărginită;
D. Funcţia f este strict crescătoare şi nemărginită;
E. Funcţia f este strict descrescătoare şi nemărginită;
24. Fie n număr natural, n ≥ 2. Mulţimea numerelor √ reale x pentru care partea ı̂ntreagă a
√ 3
numărului 3 x este egală cu partea ı̂ntreagă a numărului x2n este:
√ p
n
√ √
A. {0, 1}; B. [0, 1]; C. [0, n 2); D. [0, 2 2); E. [0, n 8).