Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Administraţie publică

Proiect Dreptul Muncii

Izvoarele dreptului muncii

Coordonator: Student:
Prof. Lupu

2013
 Cuprins
I. Definitia dreptului muncii......................................................................................................................................3

II. Izvoarele dreptului muncii.....................................................................................................................................3

1. Notiuni generale..................................................................................................................................................3

2. Categorii de izvoare ale dreptului muncii.........................................................................................................4

2.1 Izvoarele comune cu cele ale altor ramuri de drept.......................................................................................4

a) Constituia....................................................................................................................................................4

b) Codul muncii...............................................................................................................................................4

c) Ordonantele si hotararile Guvernului.......................................................................................................5

d) Ordinile, instructiunile si alte acte normative emise de ministri si conducatorii altor organe centrale. .6

2.2 Izvoarele specifice ale dreptului muncii..........................................................................................................6

2.2.1 Izvoarele specifice interne.........................................................................................................................6

a) Regulamentele interne............................................................................................................................6

b) Regulamentul de organizare si functionare..........................................................................................7

c) Contractul colectiv de munca.................................................................................................................7

2.2.2 Izvoare specifice internationale................................................................................................................7

a) Organizatia Internationala a Muncii.....................................................................................................8

b) Consiliul Europei....................................................................................................................................8

c) Uniunea Europeana................................................................................................................................9

3. Bibliografie............................................................................................................................................................10

2
 I. Definitia dreptului muncii
Dreptul muncii reprezintă acea ramură autonomă a dreptului privat alcătuită din
ansamblul normelor juridice care reglementează relaţiile sociale individuale şi colective de
muncă ce se stabilesc între angajatori şi salariaţi.

II. Izvoarele dreptului muncii

1. Notiuni generale
Izvoarele (sursele) dreptului muncii reprezinta formele specifice de exprimare a
normelor juridice in acest domeniu.
Izvoarele formale ale dreptului muncii sunt actele normative, respectiv actele juridice
care emana de la organele de stat investite cu prerogativa legiferarii.
In principiu, in legislatia noastra, singurele izvoare ale dreptului muncii sunt actele
normative.
In ceea ce priveste problema de a sti daca exista si alte izvoare ale dreptului muncii,
mentionam ca morala (regulile de convetuire sociala) si obiceiul (cutuma), prin ele insele, nu
constituie izvoare ale dreptului muncii, ci numai in masura in care se integreaza in ipotezele
si dispozitiile normelor juridice de dreptul muncii, prin trimiterea expresa facuta in cuprinsul
unui act normativ. De exemplu, art. 18 alin. (1) lit. f) din codul muncii prevede obligatia
angajatorului de a informa salariatul atunci cand acesta va desfasura munca in strainatate cu
privire la obiceiurile locului a caror nerespectare i-ar pune in pericol viata, libertatea sau
siguranta personala.
Jurisprudenta si doctrina nu constituie izvoare ale dreptului muncii. Atributiile
judecatorului se limiteaza la solutionarea litigiului cu care a fost sesizat, prin aplicarea
normelor juridice in vigoare la situatia de fapt pe care a stabilit-o in baza probatoriului
administrat, hotararea pronuntata producand efecte numai fata de partile implicate in cauza.
In acelasi mod, opiniile exprimate in literatura de specialitate contribuie la intelegerea,
explicarea si interpretarea normelor juridice in vigoare, neavand putinta de a legifera sau de a
adauga la legea existenta, insa ofera adesea solutii care sunt avute in vedere in practica ori
sunt preluate de legiuitor si transpuse in acte normative.
Cu toate acestea, caracterul de izvor al dreptului muncii poate fi recunoscut
jurisprudentei, in privinta deciziilor Curtii Constitutionale si deciziilor pronuntate de Inalta
Curte de Casatie si Justitie.

3
 Deciziile Curtii Constitutionale (care declara neconstitutional un text dintr-un act
normativ sau actul normativ in intregime ori care constata constitutionalitatea unui text,
respingand exceptia de neconstitutionalitate invocata in conditiile legii, au caracter general
obligatoriu, au putere numai pentru viitor si sunt opozabile tuturor.
Deciziile Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pronuntate in cadrul recursurilor in
interesul legii, daca au ca obiect probleme apartinand legislatiei muncii, confera caracter
unitar interpretarii si aplicarii normelor juridice din dreptul muncii, putand fi considerate
izvoare ale dreptului muncii.

2. Categorii de izvoare ale dreptului muncii

Izvoarele dreptului muncii, ca forme de exprimare a normelor juridice referitoare la
prestarea muncii in calitate de salariat, se impart in:
a) Izvoare comune cu cele ale altor ramuri de drept;
b) Izvoare specifice ale dreptului muncii, care pot fi la randul lor, izvoare interne si
izvoare internationale;

2.1 Izvoarele comune cu cele ale altor ramuri de drept

Izvoarele comune cu cele ale altor ramuri de drept sunt reprezentate de urmatoarele
categorii de acte normative, deosebite in functie de organul de stat de la care emana si de
natura lor: legile (legi constitutionale, legi organice, si legi ordinare); ordonantele
Guvernului; hotararile Guvernului; ordinile si instructiunile ministrilor; ordinile,
instructiunile si regulamentele conducatorilor organelor centrale si locale ale administratiei de
stat.
a) Constituia reprezinta legea fundamentala si, prin urmare, cel mai important
izvor de drept.
In Constitutia Romaniei sunt prevazute reglementari de baza din dreptul muncii,
precum si dreptul la munca, protectia sociala a salariatiilor, durata normala a zilei de lucru,
egalitatea de remunerare dintre femei si barbati, dreptul la negocierile colective (art. 41),
dreptul de asociere (art. 40), dreptul la greva (art. 43), interzicerea muncii fortate (art. 42),
varsta minima pentru dobandirea calitatii de salariat (art. 49 alin. 4).
Desi, este principalul izvor pentru dreptul constitutional, Constitutia este izvor
important si pentru dreptul muncii deoarece: unele drepturi fundamentale ale cetatenilor sunt
legate de munca si intereseaza dreptul muncii.
b) Codul muncii reprezinta o lege organica, diferentiata fata de legile ordinare prin
rigoarea impusa in adoptarea acesteia, prevazand regimul general privind raporturile de
munca, sindicatele, patronatele si protectia sociala. In principiu, Codul muncii reglementeaza
4
in detaliu doar problematica contractului individual de munca, avand caracter de lege/norma
generala, iar pentru reglementarea celorlalte raporturi juridice de munca este utilizat un dublu
mecanismde legiferare, in sensul ca o anumita institutie juridica se regaseste atat in Cod (care
fixeaza cadrul general al reglementarii), cat si in alte acte normative (prin intermediul normei
de trimitere in Cod).
Exemplificativ, aratam ca in contractul colectiv de munca este reglementat de Titlul
VIII, art. 229 si art. 230 din Codul muncii (norme-cadru), dar si de legea nr. 62/2011 a
dialogului social, art. 127-153. In aceeasi maniera, sunt reglementate si alte institutii juridice,
precum si solutionarea conflictelor de munca, sindicatele, patronatele, protectia muncii,
sanatatea si securitatea in munca, ucenicia la locul de munca, munca prin agent de munca
temporar.
Aceste aspecte normative, care reglementeaza o anumita institutie juridica datorita
normei de trimitere existenta in cadrul Codului muncii, constituie tot legi/norme generale,
nefiind norme speciale (care sa deroge de la norma generala, existenta in Cod)

c) Ordonantele si hotararile Guvernului

Constituie izvoare ale dreptului muncii, hotararile si ordonantele Guvernului, precum
si ordinile si instructiunile ministrilor, cu mentiunea ca au aceeasi putere ca si legea, desi sunt
edictate in vederea aplicarii actelor juridice normative de nivel superior.
Potrivit art. 107 alin. 1-3 din Constitutie, guvernul adopta hotarari si ordonante.
Hotararile se emit pentru organizarea si executarea legilor, iar ordonantele in temeiul
unei legi speciale de abilitare in limitele si conditiile prevazute de acestea.
De pilda, au calitatea de izvoare ale dreptului muncii:
-O.G. nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor;
-O.G nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele
de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducatorilor auto si utilizarea aparatelor
de inregistrare a activitatii acestora;
-O.U.G. nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru
personalul contractual din sectorul bugetar;
-O.U.G. nr 99/2000 privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi
extreme pentru protectia persoanelor incadrate in munca;
-O.U.G. nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca;
-O.U.G. nr. 115/2004 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului contractual
din unitatile sanitare publice din sectorul sanitar;

d) Ordinile, instructiunile si alte acte normative emise de ministri si conducatorii

altor organe centrale
Aceste acte se emit in baza si in vederea executarii legilor, a ordonantelor si a
hotararilor Guvernului. Scopul lor este de a stabili masuri tehnico-organizatorice, detalieri si
5
concretizari ale dispozitiilor legale superioare, precum si indrumari necesare in vederea
executarii intocmai a acestora.
Cele mai multe din asemenea acte normative sunt emise de Ministerul Muncii,
Solidaritatii Sociale si Familiei. Altele sunt emise de Ministerul Educatiei si Cercetarii,
Ministerul Finantelor Publice etc.
Au astfel calitatea de izvoare ale dreptului muncii:
-

2.2 Izvoarele specifice ale dreptului muncii

2.2.1 Izvoarele specifice interne

Izvoarele specifice interne ale dreptului muncii sunt reprezentate fie de actele cu
valoare normativa pe care le adopta angajatorul singur sau cu consultarea sindicatului, sau,
dupa caz, a reprezentatilor salariatilor, fie contractul colectiv de munca.

a) Regulamentele interne
Regulamentele interne constituie izvoare specifice ale dreptului muncii, avand un rol
de seama pentru activitatea oricarui angajator-persoana juridica.
Codul muncii prevede obligativitatea intocmirii regulamentelor cu consultarea
sindicatelor sau, in lipsa acestora, a reprezentantilor salariatilor (art. 257).
Importanta regulamentelor interne, ca izvoare de drept, rezulta din continutul lor: ele
trebuie sa cuprinda:
-reguli privind protectia, igiena si securitatea in munca in cadrul unitatii;
-reguli privind respectarea principiului nediscriminarii si al inlaturarii oricarei forme
de incalcare a demnitatii;
-drepturile si obligatiile angajatorului si ale salariatilor;
-procedura de solutionare a cererilor sau a reclamatiilor individuale ale salariatilor;
-reguli concrete privind disciplina muncii in unitate;
-abaterile disciplinare si sanctiunile aplicabile;
Din analiza normelor legale, in aceasta materie, rezulta ca regulamentul intern este un
izvor specific al dreptului muncii care reglementeaza in mod concret, in baza legislatiei
muncii, in principal, problemele de ordin disciplinar din cadrul unitatii respective.

b) Regulamentul de organizare si functionare

Regulamentul de organizare si functionare reprezinta tot acte interne ale
angajatorilor-persoane juridice. Numai ca elaborarea lor nu constituie o obligatie, ci un drept,
iar continutul lor are o alta natura decat cea a regulamentelor interne.
6
 Intr-adevar, conform art. 40 alin. 1 lit. a) din Codul muncii, angajatorul are dreptul de
a stabili „organizarea si functionarea unitatii” iar, tocmai regulamentul mentionat este
instrumentulprin care se materializeaza acest drept.
Dar, Codul muncii nu il prevede expres si nici nu se refera la continutul sau. Insa,
unele acte normative il mentioneaza.
In privinta continutului sau, printr-un atare regulament se stabileste asa numita
organigrama a unitatii, adica structura sa functionala, compartimentele competente (atelier,
sectie, fabrica, birou, serviciu, directie, departament) si atributiile (competentele) lor,
conlucrarea dintre ele si raporturile cu conducerea persoanei juridice respective.
Calitatea de izvor al dreptului muncii specific regulamentului de organizare si
functionare rezulta si din acele situatii cand insasi legea precizeaza ca atributiile de serviciu
ale unui salariat se stabilesc in functie de prevederile regulamentului de oraganizare s
functionare. Esential este de retinut ca statul de functii si fisele posturilor pentru salariati
decurg, intre altele, din regulamentul de organizare si functionare si din contractul individual
de munca.

c) Contractul colectiv de munca

Dupa adoptarea Legii nr. 13/1991 (inlocuita de Legea nr. 130/1996), in spiritul noii
conceptii de restructurarea a legislatiei muncii, contractele colective de munca au devenit
unele dintre cele mai importante izvoare ale dreptului muncii. Este vorba de o categorie de
izvoare de factura deosebita, speciala, pentru ca ele nu sunt de origine statala ci de origine
conventionala, negociata.
Cei doi parteneri sociali-angajatorii si salariatii- in urma negocierii, prin intermediul
contractului colectiv, isi rglementeaza raporturile dintre ei, stabilesc conditiile de munca.

2.2.2 Izvoare specifice internationale

Izvoare specifice internationale sunt conventiile Organizatiei Internationale a Muncii
si ale Consiliului Europei, ratificate de tara noastra, precum si, normele dreptului comunitar,
asa cum rezulta din Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeanadin anul 2005.
Au aceeasi calitate si tratatele sau intelegerile incheiate de Romania cu alte state prin
care sunt reglementate aspecte din domeniul muncii. Prin efectul ratificarii, toate aceste
conventii au dobandit forta juridica necesara si devin acte normative integrate in sistemul
legislatiei muncii.

a) Organizatia Internationala a Muncii, creata in anul 1919, odata cu Tratatul de

pace de la Versailles, este o institutie specializta a Organizatiei Natiunilor Unite, avand

7
competenta generala in domeniul muncii si securitatii sociale. Peste 160 de state sunt membre
ale acestei organizatii, Romania fiind membru fondator.
Principiile O.I.M sunt inscrise in Constitutie, asa cum a fost completata prin
Declaratia de la Philadelphia, din 1944, cu ocazia Conferintei Internationale a Muncii:
-munca nu este o marfa;
-libertatea de expresie si de asociere este o conditie indispensabila a unui progres
continuu;
-saracia, acolo unde exista, constituie un pericol pentru prosperitatea tuturor;
-lupta contra mizeriei trebuie dusa cu energie in sanul fiecarei natiuni si prin efort
international continuu si concertat; reprezentantii muncitorilor si ai patronilor trebuie sa
coopereze, in acest sens, pe picior de egalitate cu acela al guvernelor, participand la discutii si
decizii cu caracter democratic, in vederea promovarii binelui comun.
O.M.I. functioneaza in baza tripartitismului, la lucrarile sale participand, din fiecare
tara, doi reprezentanti ai guvernului si cate un delegat din partea organizatiilor sindicale si a
organizatiilor patronale. Dreptul de vot este individual si nu pe delegatii din partea statelor
participante.
In activitaea sa O.M.I. adopta conventii si recomandari. Regimul juridic al acestora
este diferit, in sensul ca, conventiile sunt supuse ratificarii din partea statelor membre, si
numai din momentul ratificarii dau nastere la obligatii juridice in sarcina acestora. In schimb,
recomandarile nu sunt supuse ratificarii, nu creeaza obligatii juridice pentru statele membre,
ci au rolul de a indruma activitatea acestora la nivel intern.
Conventiile si recomandarile adoptate de O.M.I. alcatuiesc dreptul international al
muncii, privit in sens restrans, al carui scop consta in rmonizarea legislatiilor nationale cu
privire la munca si aplicarea lor uniforma.

b) Consiliul Europei
Infiintat in anul 1949, este o organizatie a carei activitate consta in asigurarea
cooperarii dintre statele membre la nivel interguvernamental si parlamentar. Initial, a fost
creat intre statele din vestul Euopei, iar treptat, au aderat la acest organism si alte state.
Romaina a devenit membru al Consiliului Europei in anul 1993.
Consiliul Europei adopta conventii si recomandari. Dintre documentele elaborate de
acest organism, cu incidenta pentru dreptul muncii, mentionam Conventia Europeana pentru
protectia drepturilor omului si libertatilor fundamentale, ratificata de Romania in 1994, Carta
sociala europeana, revizuita in 1999, ratificata de Romanaia in acelasi an.

c) Uniunea Europeana

8
 Reglementarile adoptate de institutiile Uniunii Europene in materia dreptului muncii
si securitatii sociale alcatuiesc dreptul social comunitar. Activitatea acestor institutii europene
(Consiliul Europei, Comisia Europeana) se materializeaza in regulamente, directive si decizii-
care nu au caracter obligatoriu pentru statele membre, precum si in conventii colective
elaborate de partenerii sociali europeni (Confederatia Europeana a Sindicatelor, Uniunea
Confederatiilor Angajatorilor si Industriasilor din Europa, Centru European al Intreprinderilor
cu Participatia Publica).
Regulamentele au caracter obligatoriu pentru fiecare stat membru si pentru toate
persoanele din cadrul fiecarui stat membru, fiind direct aplicabole in ordinea juridica interna,
fara a mai fi necesara transpunerea prealabila a lor in dreptul intern.
Directivele sunt si ele obligatorii ca obiective, dar modalitatile concrete de
transpunerein dreptul intern raman la latitudineastatelor membre.
Carta Uniunii Europene privind drepturile fundamentale, precizeaza ca, in
concretizarea prevederilor sale, vor fi adoptate si noi regulamente si, mai ales, directive in
materie de munca si securitate sociala.
In general, normele internationale in materie sociala se refera, pe de o parte, la
raporturile de munca, si pe de alta parte, la raporturile de securitate sociala. Si normele OIM-
constituind componenta esentiala a dreptului muncii-vizeaza, atat poblematica muncii cat si
pe cea a securitatii sociale.

3. Bibliografie

 Tratat de Dreptul muncii, Ioan Traian Stefanscu;

9
 Tratat de Dreptul muncii, Alexandru Ticlea 2007;

 Dreptul individual al muncii, Daniela Motiu;

10