Cu to aflarIar sanatatea spirituala optima e definita ca „abilitatea cuiva de a-si Iar

sanatatea spimpoca am atins-o în totalitate, pana ce nu vom ajunge în vesnicie. si ce

pacat ar fi daca am neglija tocmai aceasta trasatura a sanatatii! remarcat ca numai
primul factor - acela al unei mosteniri genetice bune - nu tine de comportamentul
individual. Ceilalti 14 factori tin, mai mult sau mai putin, de propria vointa.

De multe ori se exagereaza importanta factorului genetic sau exista o atitudine fatalista,
de asteptare a nenorocirii, fara a face însa ceva. Studiul a aratat ca cei care aveau 14
factori pozitivi, dar nu si o mostenire genetica buna au putut totusi atinge o varsta
înaintata. Din 324 de

ate ca toti au încercat sa-l încurajeze si sa-i schimbe atitudinea, bolnavul a ramas
neconsolat si, în doua saptamani, a murit.

Ulterior, sotia decedatului a spus ca, dupa aflarIar sanatatea spirituala optima e definita
ca „abilitatea cuiva de a-si Iar sanatatea spimpoca am atins-o în totalitate, pana ce nu
vom ajunge în vesnicie. si ce pacat ar fi daca am neglija tocmai aceasta trasatura a
sanatatii! remarcat ca numai primul factor - acela al unei mosteniri genetice bune - nu
tine de comportamentul individual. Ceilalti 14 factori tin, mai mult sau mai putin, de
propria vointa.

De multe ori se exagereaza importanta factorului genetic sau exista o atitudine fatalista,
de asteptare a nenorocirii, fara a face însa ceva. Studiul a aratat ca cei care aveau 14
factori pozitivi, dar nu si o mostenire genetica buna au putut totusi atinge o varsta
înaintata. Din 324 de

Al doilea motiv este ca se tinde ca problemele spirituale sa fie considerate ca fiind strict
personale.

În sfarsit, lipsa datelor stiintifice în domeniul sanatatii spirituale se datoreaza si faptului

ca civilizatia timpului nostru e dominata, în mare masura, mai degraba de materialism
decat de spiritualitate. Foarte multi cercetatori nu se intereseaza de factorii spirituali sau
nu sunt convinsi de importanta lor.

Pentru a va oferi un exemplu, privind problemele implicate rtant au fost mult mai putin
implicati în tulburarile de comportament st, la care sunt expusi în mod constant”.

Dar, înainte de a vorbi despre boli, sa ne întrebam: ce este sanatatea?

Cea mai renumita si, fara îndoiala, cea mai respectata înca definitie a sanatatii e aceea
data de OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii), aparuta în preambulul constitutiei ei,
catre sfarsitul anilor ’40. Ea suna astfel: „Sanatatea e o stare de totala bunastare fizica,
mintala si sociala, si nu doar lipsa bolii sau a infirmitatii”.

Aceasta definitie a izvorat din convingerea OMS ca siguranta viitoare a pacii mondiale
sta în ameliorarea sanatatii fizice, mintale si sociale.

Remarcati ca din aceasta definitie lipseste orice mentiune privind componenta

spirituala. Poate ca întemeietorii OMS se temeau ca unele tari vor obiecta împotriva
mentionarii sau accentuarii starii spirituale.

Toata lumea stie ca sanatatea udiate.

Odata, Abraham Lincoln a scris ca „am fost destinati de Dumnezeu sa ne încredem în

El”. Cu alte cuvinte, numai daca împlinim planul Cu toate ca toti au încercat sa-l
încurajeze si sa-i schimbe atitudinea, bolnavul a ramas neconsolat si, în doua
saptamani, a murit.

Ulterior, sotia decedatului a spus ca, dupa aflarea diagnosticului, sotul ei a pierdut orice
sens al vietii, nemaifiind dispus sa lupte pentru însanatosire.

Vestitul medic al antichitatii, Hipocrate, spunea ca dorea mai degraba sa cunoasca ce

fel de persoana e bolnavul decat sa stie ce fel de boala

spirituala la potentialul maxim”. Aceasta înseamna capacitatea de a descoperi si a

actiona asupra scopului fundamental afirma ca omul are si o dimensiune spirituala si ca
medicii ar trebui sa se adreseze si acestui domeniuspirituala si ca medicii ar trebui sa
se adreseze si acestui domeniu, în contactele lor zilnice. Acest adevar rezulta si dintr-o
cercetare efectuata asupra a 90.000 de tineri si 20.000 de parinti, pentru a determina
cauzele tulburarilor de comportament ale adolescentilor, în special în domeniile
sanatatii emotive, violentei, folosirii drogurilor si promiscuitatii sexuale.

Rezultatele cercetarii, publicate în toamna anului 1997, în Journal of the American

Medical Association, au evidentiat faptul ca tinerii în a caror viata religia si rugaciunea
jucau un rol important au fost mult mai putin implicati în tulburarile de comportament
studiate.

actiona asupra scopului fundamental al vietii, de a învata sa iubim si sa primim iubire,

bucurie si pace, de a urmari un scop în viata si de a contribui la ameliorarea sanatatii
spirituale din jurul nostru.

Revista pe care am amintit-o afirma ca omul are si o dimensiune spirituala si ca medicii

ar trebui sa se adreseze si acestui domeniu, în contactele lor zilnice. Acest adevar
rezulta si dintr-o cercetare efectuata asupra a 90.000 de tineri si 20.000 de parinti,
pentru a determina cauzele tulburarilor de comportament ale adolescentilor, în special
în domeniile sanatatii emotive, violentei, folosirii drogurilor si promiscuitatii sexuale.

de totala bunastare fizica, mintala si sociala, si nu doar lipsa bolii sau a infirmitatii”.

Aceasta definitie a izvorat din convingerea OMS ca siguranta viitoare a pacii mondiale
sta în ameliorarea sanatatii fizice, mintale si sociale.

Remarcati ca din aceasta definitie lipseste orice mentiune privind componenta

spirituala. Poate ca întemeietorii OMS upra a 90.000 de tineri si 20.000 de parinti,
pentru a determina cauzele tulburarilor de comportamcatre sfarsitul anilor ’40. Ea suna
astfel: „Sanatatea e o stare de totala bunastare fizica, mintala si sociala, si nu doar lipsa
bolii sau a infirmitatii”.

Aceasta definitie a izvorat din convingerea OMS ca siguranta viitoare a pacii mondiale
sta în ameliorarea sanatatii fizice, mintale si sociale.

spirituala, în comparatie cu cei care n-o au? Cu alte cuvinte, poti fi sanatos fara
sanatate spirituala?

Exista vreun avantaj în a fi crestin, fata de a fi evreu, musulman, hindus sau

confucianist?

Nu de mult, American Journal of Health Promotion (nr. 3, 1989) a definit sanatatea

optima ca „un echilibru al sanatatii

Revista pe care am amintit-o afirma ca omul are si o dimensiune spirituala si ca medicii

ar trebui sa se adreseze si acestui domeniuspirituala si ca medicii ar trebui sa se
adreseze si acestui domeniu, în contactele lor zilnice. Acest adevar rezulta si dintr-o
cercetare efectuata asupra a 90.000 de tineri si 20.000 de parinti, pentru a determina
cauzele tulburarilor de comportament ale adolescentilor, în special în domeniile
sanatatii emotive, violentei, folosirii drogurilor si promiscuitatii

Odata, Abraham Lincoln a scris ca „am fost destinati de Dumnezeu sa ne încredem în

El”. Cu alte cuvinte, numai daca împlinim planul lui Dumnezeu, de a depinde si a ne
încrede în El, putem sa ne bucuram de o adevarata sanatate si de realizarea scopului
vietii.

dezvolta natura spirituala la potentialul maxim”. Aceasta înseamna capacitatea de a

descoperi si a actiona asupra scopului fundamental al vietii, de a învata sa iubim si sa
primim iubire, bucurie si pace, de a urmari un scop în viata si de a contribui la
ameliorarea sanatatii spirmai renumita si, fara îndoiala, cea mai respectata înca definitie
a sanatatii e aceea data de OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii), aparuta în
preambulul constitutiei ei, catre sfarsitul anilor ’40. Ea suna astfel: „Sanatatea e o stare
de totala bunastare fizica, mintala si sociala, si nu doar lipsa bolii sau a infirmitatii”.

Aceasta definitie a izvorat din convingerea OMS ca siguranta viitoare a pacii mondiale
sta în ameliorarea sanatatii fizice, mintale si sociale.

Remarcati ca din aceasta definitie lipseste orice mentiune privind componenta

spirituala. Poate ca întemeietorii OMS se temeau ca unele tari vor obiecta împotriva
mentionarii sau accentuarii starii spirituale.

Toata lumea stie ca sanatatea fizica înseamna absenta bolii si a oricarei infirmitati, în
prezenta energiei si a vitalitatii suficiente pentru îndeplinirea datoriilor zilnice si a
activitatilor recreationale, fara a obosi în mod deosebit.

ituale din jurul nostru.

Revista pe care am amintit-o afirma ca omul are si o dimensiune spirituala si ca medicii

ar trebui sa se adreseze si acestui domeniu, în contactele lor zilnice. Acest adevar
rezulta si dintr-o cercetare efectuata asupra a 90.000 de tineri si 20.000 de parinti,
pentru a determina cauzele tulburarilor de comportament ale adolescentilor, în special
în domeniile sanatatii emotive, violentei, folosirii drogurilor si promiscuitatii sexuale.

Rezultatele cercetarii, publicate în toamna anului 1997, în Journal of the American

Medical Association, au evidentiat faptul ca tinerii în a caror viata religia si rugaciunea
jucau un rol important au fost mult mai putin implicati în tulburarile de comportament
studiate.

Iar sanatatea spirituala optima e definita ca „abilitatea cuiva de a-si dezvolta natura
spirituala la potentialul maxim”. Aceasta înseamna capacitatea de a descoperi si a
actiona asupra scopului fundamental al vietii, de a învata sa iubim si sa primim iubire,
bucurie si pace, de a urmari un scop în viata si de a contribui la ameliorarea sanatatii
spirituale din jurul nostru.

Revista pe care am amintit-o afirma ca omul are si o dimensiune spirituala si ca medicii

ar trebui sa se adreseze si acestui domeniu, în contactele lor zilnice. Acest adevar
rezulta si dintr-o cercetare efectuata asupra a 90.000 de tineri si 20.000 de parinti,
pentru a determina cauzele tulburarilor de comportament ale adolesceCu toate ca toti
au încercat sa-l încurajeze si sa-i schimbe atitudinea, bolnavul a ramas neconsolat si, în
doua saptamani, a murit.
Ulterior, sotia decedatului a spus ca, dupa aflarea diagnosticului, sotul ei a pierdut orice
sens al vietii, nemaifiind dispus sa luIar sanatatea spirituala optima e definita ca
„abilitatea cuiva de a-si dezvolta natura spirituala la potentialul maxim”. Aceasta
înseamna capacitatea de a descoperi si a actiona asupra scopului fundamental al vietii,
de a învata sa iubim si sa primim iubire, bucurie si pace, de a urmari un scop în viata si
de a contribui la ameliorarea sanatatii spirituale din jurul nostru.

Revista pe care am amintit-o afirma ca omul are si o dimensiune spirituala si ca medicii

ar trebui sa se adreseze si acestui domeniu, în contactele lor zilnice. Acest adevar
rezulta si dintr-o cercetare efectuata asupra a 90.000 de tineri si 20.000 de parinti,
pentru a determina cauzele tulburarilor de comportament ale adolescentilor, în special
în domeniile sanatatii emotive, violentei, folosirii drogurilor si promiscuitatii sexuale.

Rezultatele cercetarii, publicate în toamna anului 1997, în Journal of the American

Medical Association, au evidentiat faptul ca tinerii în a caror viata religia si rugaciunea
jucau un rol important au fost mult mai putin implicati în tulburarile de comportament
studiate.

Odata, Abraham Lincoln a scris ca „am fost destinati de Dumnezeu sa ne încredem în

El”. Cu alte cuvinte, numai daca împlinim planul lui Dumnezeu, de a depinde si a ne
încrede în El, putem sa ne bucuram de o adevarata sanatate si de realizarea scopului
vietii.

pte pentru însanatosire.

Vestitul medic al antichitatii, Hipocrate, spunea ca dorea mai degraba sa cunoasca ce

fel de persoana e bolnavul decat sa stie ce fel de boala are.

Iar celebrul clinician canadian, Sir William Osler, scria, în secolul al XIX-lea, ca evolutia
tuberculozei are mai mult de-a face cu ceea ce se întampla în mintea bolnavului decat
în plamanii lui.

Desi se stie ca factorii mintali, sociali si spirituali au un rol important în sanatatea cuiva,
din multiple motive si poate nu în ultimul rand din lipsa de timp, în practica, medicina
moderna neglijeaza aceste aspecte.

Cineva a spus ca „medicii de azi actioneaza, si acum, ca si cand bolile i-ar înhata sau i-
ar prinde pe oameni, în loc sa înteleaga ca oamenii iau bolile, devenind susceptibili la
agentii bolilor, la care sunt expusi în mod constant”.

Dar, înainte de a vorbi despre boli, sa ne întrebam: ce este sanatatea?

Cea mai renumita si, fara îndoiala, cea mai respectata înca definitie a sanatatii e aceea
data de OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii), aparuta în preambulul constitutiei ei,
catre sfarsitul anilor ’40. Ea suna astfel: „Sanatatea e o stare de totala bunastare fizica,
mintala si sociala, si nu doar lipsa bolii sau a infirmitatii”.

Aceasta definitie a izvorat din convingerea OMS ca siguranta viitoare a pacii mondiale
sta în ameliorarea sanatatii fizice, mintale si sociale.

Remarcati ca din aceasta definitie lipseste orice mentiune privind componenta

spirituala. Poate ca întemeietorii OMS se temeau ca unele tari vor obiecta împotriva
mentionarii sau accentuarii starii spirituale.

Toata lumea stie ca sanatatea fizica înseamna absenta bolii si a oricarei infirmitati, în
prezenta energiei si a vitalitatii suficiente pentru îndeplinirea datoriilor zilnice si a
activitatilor recreationale, fara a obosi în mod deosebit.

Sanatatea sociala se refera la abilitatea de a comunica în mod eficient cu oamenii din

jur si cu mediul social, prin angajarea în relatii personale satisfacatoare. Exista
nenumarate dovezi ca cei care au multe legaturi sociale se îmbolnavesc mai rar si sunt
mai satisfacuti de viata.

Sanatatea mintala sau psihica se refera atat la absenta tulburarilor psihice, cat si la
capacitatea de a rezolva solicitarile vietii cotidiene si relatiile sociale, fara probleme
emotive sau de comportament. Se stie ca bunastarea psihica are mult de-a face cu
sanatatea psihica.
Semnele de avertizare timpurie care pot eviden ția faptul că o persoană prezintă riscul unei
probleme de sănătate mintală:
-Tulburări de alimentație, se mănâncă prea mult sau prea puțin,
-Tulburări ale somnului, se doarme prea puțin sau prea mult, somnul este agitat,
-Există o tendință de izolare față de oameni și/sau activitățile uzuale,
-Lipsă de energie,
-Senzația că nu există nimic important sau nimic nu contează în via ță,
-Dureri inexplicabile,
-Senzația de neajutorat sau lipsa speranței,
-Se observă o creștere a consumului de tutun, alcool sau droguri,
-Senzația de confuzie, pierderi de memorie, marginalizare, furie, supărare, îngrijorare, teamă etc.
-Relații încordate cu familia și prietenii,
-Experimentarea de modificări grave ale dispozi ției care cauzează probleme în rela ții,
-Apar gânduri și amintiri persistente care creează disconfort,
-Se aud voci sau se cred lucruri care nu sunt adevărate,
-Apar gânduri distructive sau autodistructive,
-Apare incapacitatea de a efectua sarcinile de zi cu zi, cum ar fi prezen ța la locul de muncă sau la
școală, îngrijirea copiilor etc.

Sănătatea Mintală și Starea de Bine permite oamenilor:

-Să funcționeze la întregul lor poten țial,
-Să facă față stresului vieții,
-Să fie productivi,
-Să contribuie semnificativ în cadrul comunită ții lor etc.

Modalitățile de a menține o stare pozitivă de sănătatea mintală includ:

-Obținerea de ajutor profesionist, dacă este nevoie de astfel de ajutor,
-Socializarea cu alte persoane,
-Atitudine pozitivă,
-Activități fizice,
-Ajutorul oferit celorlalți,
-Program sănătos de somn,
-Dezvoltarea abilităților de adaptare etc.

      Problemele de sănătate mintală sunt frecvente de aceea ajutorul este oferit sub diferite forme
de profesioniști, organizații sau instituții. Persoanele cu probleme de sănătate mintală pot ob ține o
stare de bine prin intermediul ajutorului de specialitate și multe dintre aceste persoane se pot
recupera complet.

ntilor, în special în domeniile sanatatii emotive, violentei, folosirii drogurilor si

promiscuitatii sexuale.
Rezultatele cercetarii, publicate în toamna anului 1997, în Journal of the American
Medical Association, au evidentiat faptul ca tinerii în a caror viata religia si rugaciunea
jucau un rol important au fost mult mai putin implicati în tulburarile de comportament
studiate.

Odata, Abraham Lincoln a scris ca „am fost destinati de Dumnezeu sa ne încredem în

El”. Cu alte cuvinte, numai daca împlinim planul lui Dumnezeu, de a depinde si a ne
încrede în El, putem sa ne bucuram de o adevarata sanatate si de realizarea scopului
vietii.

Sanatatea a fost numita un miraj. O putem atinge, dar niciodata n-o detinem în
totalitate. Sanatatea nu e ceva ce poti poseda, ci un proces; e o cale de a fi. Niciodata
nu putem spune „sunt absolut sanatos”, ci putem fi mereu în mers, în înaintare, cautand
sa atingem o tinta care, în sine, e de neatins. Iar paralela cu viata spirituala e evidenta.
Nu vom putea spune ca am atins-o în totalitate, pana ce nu vom ajunge în vesnicie. si
ce pacat ar fi daca am neglija tocmai aceasta trasatura a sanatatii!

Până să ajungi la medic sau la terapeut, până să ajungi la boală, amintește-ți că EȘTI
propriul tău medic și vindecător!
Și este atât de simplu, doar să îți dorești să te cunoști!
Înțelege cum funcționează organismul tău, pornind de la nivel celular, nu-l mai agresa
zilnic, creează celulelor tale un mediu prielnic de regenerare prin modul atent prin care
îți alegi mâncarea. Și întrebă-te mereu: „de ce mănânc?”
Organismul uman este capabil să tolereze timp îndelungat excese de un fel sau altul,
chiar și 3 kg de morcovi pe zi, de exemplu. Însă, adevărul fundamental este
că echilibrul, cumpătarea nu numai în ceea ce mâncăm, ci în întregul nostru stil de
viaţă, este cheia care ne deschide calea către sănătatea și fericirea de durată.
Sunt câțiva pași conștienți ce trebuie făcuți și viața fiecăruia se poate transforma, se
poate îmbunătății radical. Voi enumera pașii spre sănătate, urmând ca pe viitor să
povestim și să învățăm în detaliu despre toate aceste mici schimbări, cu mari efecte, ce
le putem aduce vieților noastre.
1. Hidratarea corectă și alcalinizarea organismului
2. Eliminarea paraziţilor
3. Detoxifierea şi purificarea organismului
4. Nutriţia celulara
5. Protecţia întregului organismului
Poate noțiunile prezentate nu vă spun mare lucru, însă puțină atenție asupra lor
schimbă modul de acceptare și de înțelegere. Simplitatea vieților noastre și a modului în
care ne desfășurăm existența, acesta este de reamintit pentru noi toți și de aici pleacă
multe soluții spre rezolvarea multor și marilor probleme.
Să învățăm împreună, pas cu pas, unde și ce este bine SĂ SCHIMBĂM, ca să ne adaptăm
mai bine, să ne bucurăm și să ne echilibrăm viețile și starea de sănătate.

Sănătatea mintală este importantă în fiecare etapă a vie ții – copilărie, adolescență și maturitate - și
este definită de un nivel psihologic al stării de bine caracterizat de func ționalitatea ființei umane în
condiții satisfăcătoare ale adaptării emoționale, comportamentale, biologice și sociale. Sănătatea
mintală oferă unei persoane capacitatea de a se bucura de via ță, de a identifica un echilibru între
activitățile, trăirile zilnice și eforturile de adaptare psihologică în contextul propriului sistem de valori.
      În conformitate cu Organiza ția Mondială a Sănătății (OMS) sănătatea mintală include ”starea
de bine subiectivă, sentimentul de autoeficacitate, autonomie, competen ță, dependența între
generații, autoactualizarea potențialului intelectual și emoțional, printre altele.” OMS prevede
continuare că starea de bine a fiin țelor umane este cuprinsă în manifestarea abilită ților lor, în
capacitatea de a face față stresului în condiții normale de viață, de muncă productivă și contribuția
în comunitatea lor. Cu toate acestea, diferen țele culturale, evaluările subiective și teorii profesionale
concurente pot aduce puncte de vedere diferite a modului de definire și abordare a conceptului de
”sănătate mintală”.
      O persoană care are probleme de sănătate și comportament se poate confrunta cu stresul,
depresia, anxietatea, probleme de relație, durere, dependență, ADHD sau dificultăți de învățare,
tulburări de dispoziție, sau alte probleme psihologice. La gestionarea problemelor de sănătate pot
ajuta consilieri, psihoterapeuti, antrenori de via ță, psihologi, practicieni în asisten ța medicală sau
medicii, conform calificărilor și metodelor profesionale specifice.

Factori care contribuie la problemele de sănătate mintală:

-Factorii biologici, genetici sau care țin de chimia creierului,
-Experiențele de viață, cum ar fi traume sau abuz,
-Antecedente de probleme de sănătate mintală în familie etc.