LEGATURA DINTRE PRECIZIA PRELUCRARTI SI RUGOZITATEA SUPRAFETEI PRELUCRATE PRIN STRUNJIRE 12.1. Consideratii teoretice in general, piesele care necesit& functional o precizie dimensional ridicat, necesit’ in acelasi timp si o calitate de suprafafé superioara, intucat asa cum se stie, calitatea suprafetelor influenteaza in mod deosebit durata in exploatare a pieselor. Precizia prelucrarii unei suprafefe se exprimé prin clasa de precizie in care se incadreazA prelucrarea. Pentru fiecare clasi de precizie exist, in functie de felul prelucrarii, o gama de tolerante. Starea suprafetei prelucrate este exprimata, printre altele, si de rugozitatea suprafefei obtinuta in urma prelucrarii Pe baza acestor consideratii se poate face exprimarea analitic’, grafic sau tabelard a legaturii dintre calitatea suprafetelor prelucrate (rugozitatea lor objinut’ in urma prelucrarii) si precizia dimensional a pieselor respective (exprimate prin toleranta dimensiunii prelucrate). ‘Acestit legatura se poate stabili insi numai intre marimi de aceeasi natura si, intrucdt precizia dimensionalf este o mirime geometric’, s-a cutat sé se realizeze exprimarea analitici sau graficd intre calitatea geometrict a suprafetelor gi precizia dimensionalé a pieselor. Dar, in acelasi timp s-a constatat c& functional, in multe cazuri, pentru a satisface condifiile de calitate, este suficient ca abaterile macrogeometrice ‘sivondulafiile suprafetelor si se incadreze valoric in limitele preciziei dimensionale. De asemenea, din punct de vedere tchnologic s-a constatat cA aproape intodeauna, indiferent de metoda sau procedeul de prelucrare aplicat, abaterile macrogeometrice si ondulatiile suprafetelor rezulté mai mici valoric decit eroarea de prelucrare, care caracterizeazi precizia dimensional a pieselor. {jn aceste conditii, este necesar s& se stabileasca o legaturd analitica sau grafic, numai fntre rugozitatea suprafetelor si precizia dimensional a pieselor.Exprimarea analitici a legaturii dintre rugozitatea suprafetelor gi precizia dimensional& a pieselor se poate face cu ajutorul relatiei: R.=KT, (2.1) unde: K este un coeficient de funetionalitate, a cérui valoare depinde de importanta functionald a piesei; T — toleranta dimensionala a pi De asemenea, pentra a determina dependen{a dintre rugozitatea suprafetei (R,) si precizia dimensionala (T) mai poate fi folosita si relatia: RAK, (12.2) in care K, n sunt coeficienti a cfror valoare depinde de caracterul ajustajului. Daca se adopt n = 0,8 , se obtin trei grupe de valori pentru R, = f(T), findnd seama de valorile atribuite coeficientului si anume: R,=0,1 TO"; Ry = 0,06 T°? ; Ry = 0,025 1°. (12.3) Relatiile (12.3) sunt reprezentate grafic in figura 12.1 Raum] 125 63 38 16 08 os oz os 0.05 0025, 0.0128 Tiym) 16 25 10 16 2s 40 6 100 160 250 400 630 3000 Figura 12.1La prescrierea rugozitajii suprafetelor piesctor, trebuie si se tind seama de tehnologicitatea formelor constructive ale pieselor respective si de posibilititile diferitelor procedee tehnologice de prelucrare privind obtinerea tunei anumite rugozititi. Cercetdrile numeroase in acest domeniu, au dat posibilitatea sintetizarii datelor sub forma de tabele si nomograme operative, care permit alegerea rapida a rugozitatii suprafetelor pieselor(tabelul 12.1 si Anexa 12.1.2). ‘Tabelul 12.1, Rugozitatea suprafejelor in eazul diferitelor procedee de preluerare | Procedeul de preluerare ‘Clasele de precizie Rha] | Sirunjire de degrogare 1214 125-50 ‘Strunjire de finisare 10-12 32-12, ["Burghiere si adncire 8-12 1.6= 125 i ‘Alezare 6-11 08-63 Brosare 6-8 08-16 Frezare de deproyare T=15 = 63-25 Frezare de finisare 8-11 | Rectificare 5-8 Netezire + Recomandarile din tabelu! 12.1 trebuie utilizate in sens orientativ. Ele au ca scop principal cunoasterea de cdtre proiectanti si tehnologi a limitelor inferioare si superioare de rugozitate realizabile prin diferite procedee tehnologice. Alegerea corect& a valorilor rugozititii in functie de precizia dimensionala si de forma geometricd are o deosebiti importants economicd, cunoscuta fiind deosebirea, sub acest aspect, dintre diferitele procedee tehnologice cu ajutorul cérora poste fi realizata aceeagi valoare a rugozit8tii. 12.2, Obiectivele principale ale luerarii Obiectivele principale ale Iuorarii sunt : - determinarea legiturii teoretice dintre precizie si calitatea suprafejei prelucrate; - verificarea experimentalii a legiturii dintre precizia suprafetei si calitatea acestei suprafete. 123. Masina - unealti, echipament tehnologic si materiale necesare ~ Strung normal, MSZ 5022, echipat cu varfuri de orientare si fixare gi inima de antrenare;= Cufit drept pentru degrosare, STAS 351 / 67, cu taig din carburi metalice, P10 ; ~ Cutit drept pentru finisare, STAS 6378 / 80, cu tdig din carburi metalice, P10 ; ~ Ceas comparator cu vai = 0,001 mm, prevazut cu suport cu talp& magnetica ; ~ Rugozitmetru; = Micrometru cu domeniul de masurare 25 — 5 mm = Obicote de prelucrat: trei piese de forma celei din fig. 12.2, cu dimensiunile d= 40 ... 50 mm si | = 150 mm, Toate obiectele de prelucrat sunt din OLC 45. 12.4, Efectuarea lucririi Se considera trei piese ca cel din figura 12.2, in variantele : a. suprafafa cu diametrul Od, are precizia dimensionala in treapta a....1SO (corespunzatoare strunjirii in doud etape: degrosare si finisare); b. aceeasi suprafati are precizia ardtati in treapta a ....1SO (corespunziitoare strunjirii intr-o etapa: de semifinisare); c. aceeasi suprafafi are precizia de la varianta a)., dar se presupune obfinerea ei prin strunjire intr-o etapa: de finisare. “. Fig.12.2 Se stabileste dependenta teoretic& dintre precizia dimensionala si rugozitatea suprafetei prelucrate, in cele trei variante, astfel: = se cunoaste mirimea prescrisi a suprafefei piesei si se trece in figa cu rezultatele iucrarii (FRL), in tabelele 1, 2, 3; = cunoscind procedeul final de prelucrare pentru objinerea suprafetei piesei, se stabileste (pe baza datelor existente la “Consideratiiteoretice”) precizia dimensionala a acesteia, rezultatele trecdndu-se in FRL, tabelele 1, 2 si3; = cunoscdnd precizia suprafetei piesei, se stabileste (pe baza datelor cunoscute de la “Considerafii teoretice”) rugozitatea corespunzatoare a acesteia, rezultatele trecdndu-se in tabelele 1, 2 si 3 din FRL; = pentru varianta a), se stabileste, dupa normative (Anexa 12.1.b), adaosurile necesare prelucrarilor prin care se obfine suprafata piesei (2Acr $i 2Acd), iar rezultatele se trec in tabelul 1 din FRL; - pasul anterior se realizeazi si pentru celelalte doud variante, rezultatele trecandu-se in tabelul 2, respectiv tabelul 3, din FRL; = cu datele din aceste tabele si tinind cont de procedeul de prelucrare se stabileste regimul de aschiere si se realizeaz& prelucrarea efectiva (Inainte de prelucrarea propriu-zisi trebuie si se stabileasci dimensiunea de reglare pentru fiecare dimensiune (bd si bd) ~ dupa metoda reglatrii sistemului la dimensiune cu piese de proba). Dupi prelucrarea pieselor, acestea se misoari, iar rezultatele misuritorii se trec in tabelele 4, 5 si 6 din FRL.FISA CU REZULTATELE LUCRARII NR. 12 Fig. 1 Schema prelueririi obiectelor de prelucrat 1, Stabilirea dependentei teoretice dintre precizia suprafetei prelucrate si rugozitatea acesteia ‘Tabelul 1 Strunjre in dows etape (degrosare si finisare) Od [Oa] Ode |Trespsde | Aber | Re] 2Ae | 2Aa [Obs | frnmy | frm) | fmm) | presizie | fomm] | {um} | fmmj | {mm a = 1 Tabelul 2 Strunjre de semifinisare intr-o etap [a ae ‘Treapa de | —Abateri RTOs fmm] {mm} precizie fom] | tem ‘Tabelul 3 Strunjre de finisare ntr-o etap Oi | Od; | Treaptade [~ Absteri R on [mm | fmm} previzie Imm] lum |2. Rezultatele determindrii experimentale a legiturii dintre precizia suprafetei prelucrate si rugozitatea acesteia ‘Tabelul 4 Rezultatele mAsurdtorilor pentru varianta strunjiii in doud etape - a from] | from] | fmm) | fom} | fwm) | fam} | fm) | fam) { 7 =. 3 “di “ablul § Remltatele misuritorilor pentru variant str : ‘Od, Pac Nest {mm men] i is - ty Tabelul 6 Rezultatele mésurdtorilor pentru varianta strunjirii de finisare intro etapa rent. co Pd pnc Re Rar — {mm} _{mm] Jum] fam] 7 T 2 - z= 3 3. Interpretarea rezultatelor si concluzii