Rezumat – Proiect politic

România - De la proiect politic la realizarea României Mari

Realizarea statului național unitar român a fost un proces de lungă durată început în
prima jumătate a sec. XVIII, materializat în a doua jumătate a sec. XIX prin unirea Țării
Românești cu Moldova de către A. I. Cuza și încheiat în 1918 în urma participării României la
Primul război mondial și unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu România
I. Proiecte politice-sec. XVIII
Primele proiecte politice au fost scrise sub forma scrisorilor și memoriilor înaintate de români
Marilor Puteri ale vremii( Anglia, Franța, Imperiul Habsburgic) prin care cereau limitarea
amestecului I. Otoman în politica Țărilor Române. În Țara Românească și Moldova se dorea
înlăturarea regimului fanariot și revenirea la domnitori români.
Proiecte politice sec. XVIII:
 Memoriile realizate de Enăchiță Văcărescu și Dimitrie Sturdza
 Supplex Libellus Valachorum – cerea respectarea drepturilor românilor și egalitatea cu
celelalte națiuni privilegiate din Transilvania- sași, secui, maghiari; a avut loc în
condițiile stăpânirii habsburgice; argumente-originea latină, vechimea românilor în
Dacia și continuitatea de locuire a acestora
II. Proiecte politice în prima jumătate a sec. XIX
 Au susținut obiective naționale precum unire și independență, modernizarea societății
românești, modernizarea învățământului, drepturi și libertăți cetățenești, necesitatea
adoptării unei constituții, rezolvarea situației țăranilor
 Dintre cele mai importante proiecte amintim:
 ”Proclamația de la Padeș”; ”Cererile norodului românesc” – Revoluția de la
1821
 „Constituția Cărvunarilor”-1822 – Ionică Tăutu – drepturi și libertăți
cetățenești
 Regulamentele Organice – primele proiecte de constituție – separarea puterilor
în stat
 „Act de Unire și independență”; „Osăbitul act de numire a suveranilor români”
– Ion Câmpineanu
 Proiectul politic pașoptist – „Primăvara popoarelor” deoarece statele aflate sub
stăpânire străină au organizat ample mișcări de eliberare națională
 Revoluția de la 1848
Moldova:
 Revoluția s-a declanșat la Iași pe 27 martie 1848 unde s-a adoptat programul „Petiția
proclamațiune”. În ele erau cuprinse dorințele moldovenilor și aveau un caracter
moderat deoarece era posibilă intervenția Rusiei.
 Documentul a fost înaintat domnitorului Mihail Sturdza care nu l-a acceptat și i-a
arestat pe revoluționari
 O parte din ei s-au refugiat în Transilvania
 Revoluționari-V.Alecsandri, M.Kogălniceanu

1
Țara Românească:
 Pe 9 iunie 1848 s-a adoptat programul „Proclamația de la Islaz” unde erau cuprinse
dorințele revoluționarilor
 Programul a fost înaintat domnitorului Gheorghe Bibescu care inițial l-a acceptat , dar
apoi a abdicat și a fugit din țară
 În locul său s-a instaurat un guvern revoluționar care a preluat puterea câteva luni, iar
Proclamația de la Islaz a avut rol de constituție
 Guvernul a luat câteva măsuri precum desființarea privilegiilor boierimii și
îmbunătățirea situației țăranilor
 Revoluționari: N. Bălcescu, I.C. Brătianu
 Cele două revoluții au fost înfrânte de intervenția trupelor otomane și rusești
Transilvania:
 S-a declanșat pe 3-5 mai 1848 la Blaj unde s-a adoptat programul „Petiția Națională”
 Pe Câmpia Libertății de la Blaj s-a strigat – „Noi vrem să ne unim cu țara!”
 Pentru a avea mai mult succes s-a încercat o unire cu revoluționarii din Ungaria
împotriva stăpânirii habsburgice la care s-a renunțat deoarece Ungaria voia să
alipească Transilvania
 Revoluția a fost înfrântă de intervenția trupelor habsburgice
 Revoluționari: Avram Iancu, Simion Bărnuțiu
Urmări:
 Pe termen scurt revoluția nu a avut succes fiind înfrântă de intervenția trupelor
otomane, rusești și habsburgice
 Nu a rezolvat marile probleme ale societății românești
 Revoluția a pregătit unirea de la 1859 a Țării Românești cu Moldova și obținerea
independenței în 1877-1878
!!!! Obiective naționale precum unire și independență au fost cuprinse în programele
radicale „Dorințele partidei naționale din Moldova” și „Prințipiile noastre pentru
reformarea patriei”
În Dorințele......M. Kogălniceanu afirma că „unirea Țării Românești cu Moldova
reprezintă cheia bolții fără de care s-ar prăbuși întreg edificiul național”.

 După înfrângerea revoluției în 1849 a avut loc Convenția de la Balta Liman în care
Țara Românească și Moldova au reintrat sub suzeranitate otomană și protectorat
rusesc

!!!!!ATENȚIE!!!!!OBIECTIVE NAȚIONALE: UNIRE ȘI INDEPENDENȚĂ

III. Proiecte politice – a doua jumătate a sec. XIX
A. REALIZAREA STATULUI ROMÂN MODERN – UNIREA ȚĂRII ROMÂNEȘTI
CU MOLDOVA – A.I. CUZA- 1859
 Context internațional – împrejurări externe
 Redeschiderea problemei orientale datorită războiului Crimeei, un război ruso-turc în
care Rusia a fost înfrântă

2
 În 1856 a avut loc Conferința de la Paris unde s-a luat în discuție și problema unirii
Principatelor. Deși românii nu au participat la război, Tratatul de pace de la Paris a
avut consecințe pozitive asupra Țărilor Române:
 s-a desființat protectoratul rusesc, s-a instaurat garanția colectivă a celor
7 puteri europene, dar se menținea suzeranitatea otomană.
 S-a hotărât crearea unor adunări ad-hoc din reprezentanți ai tuturor
categoriilor sociale care să decidă în privința unirii celor două țări
 Sudul Basarabiei revenea Moldovei
 În 1857 s-au creat adunările ad-hoc în Țara Românească și Moldova care au decis
unirea celor două țări
 Rezultatul a fost prezentat la Paris în 1858 când a fost adoptată Convenția de la Paris
cu rol de constituție. Convenția propunea o unire formală deoarece noul stat urma să
se numească Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei, dar să aibă 2 domni, 2
guverne, 2 parlamente și doar 2 instituții comune. Tot atunci s-au creat și adunările
elective ce urmau să propună candidații pentru domnie. Atât în Țara Românească cât
și în Moldova s-a propus un singur candidat: A. I. Cuza care a fost ales pe 5/24
ianuarie 1859 domn în cele 2 țări
 În perioada următoare, Cuza a întreprins misiuni diplomatice pentru a-i fi recunoscută
dubla alegere
 După recunoașterea dublei alegeri de către Marile puteri a urmat perioada marilor
reforme(1863-1864):
 Legea secularizării averilor mănăstirești(un sfert dintre proprietățile
mănăstirilor treceau în proprietățile statului)
 Lovitura de stat din 1864 prin care a adoptat Statutul Dezvoltător al
Convenției de la Paris, o nouă lege prin care domnitorul avea puteri
sporite
 Legea instrucțiunii publice(învățământului) prin care învățământul
primar devenea gratuit și obligatoriu
 Legea agrară prin care țăranii erau împroprietăriți cu pământ în funcție
de numărul de vite(pământul trebuia plătit în 15 ani și nu putea fi
înstrăinat 30 de ani)
 Codul Civil și Codul Penal
 Capitala la București
 Cele 2 universități de la Iași și București
 Datorită loviturii de stat, oamenii politici români se temeau de instaurarea unei
guvernări autoritare și au creat „monstruoasa coaliție” care l-a obligat pe Cuza să
abdice
 După abdicarea lui Cuza, unirea era un pericol și politicienii români au depus toate
eforturile pentru a aduce un prinț străin
 A fost adus Carol I de Hohenzzollern care a adoptat prima constituție a României și
care a obținut independența României
B. Cucerirea independenței de stat a României(1877 – 1878)
 Obținerea independenței s-a datorat unui context extern favorabil:
redeschiderea problemei orientale datorită declanșării unui nou război ruso-
turc în 1877 – 1878

3
  Statele din Balcani aflate sub dominația I. Otoman erau nemulțumite și au
declanșat numeroase revolte împotriva turcilor
 Rusia care se considera protectoarea statelor ortodoxe din Balcani a promis că
le sprijină împotriva I. Otoman, dar de fapt voia să obțină controlul asupra
Mării Mediterane
 Pentru a ajunge cu armatele în Balcani unde avea să aibă loc războiul, Rusia
trebuia să treacă cu armatele pe teritoriul României
 Pe 4 aprilie 1877s-a încheiat Convenția româno-rusă prin care Rusia era lăsată
să treacă cu armatele pe teritoriul României fără să afecteze în vreun fel
teritoriul României
 Când a început traversarea României de către armatele rusești, turcii au atacat
orașele românești de pe linia Dunării
 În aceste condiții România a fost nevoită să intre în război împotriva I. Otoman
 Pe 9 mai 1877 în Parlament M. Kogălniceanu a proclamat independența
României față de I. Otoman
 Aceasta trebuia câștigată pe câmpul de luptă
 La insistențele Rusiei, România a participat la războiul din Balcani. Însuși
Carol I a participat în bătăliile de la Plevna, Vidin, Rahova
 Tratatele de pace au avut loc în 1878 la San Stefano și Berlin
 A fost recunoscută independența României, dar condiționat: trebuia modificat
articolul 7 din constituția din 1866, Rusia primea sudul Basarabiei, iar în
schimb România primea Dobrogea de la I. Otoman
 După obținerea independenței, România s-a proclamat Regat și s-a modernizat
 Pe plan extern s-a îndepărtat de Rusia și s-a apropiat de Germania și de I.
Austro-Ungar încheind cu acestea un tratat
IV. Primul război mondial – sec. XX
 Cauze:
 Recuperarea teritoriilor aflate sub stăpânire străină(Transilvania,
Bucovina- stăpânire habsburgică; Basarabia – stăpânire rusă)
 Dorința de reîntregire națională
 Neutralitatea – 1914-1916
 După izbucnirea războiului la nivel european, regele Carol I a convocat un
Consiliu de Coroană pentru a decide soarta României în război. Conforma
tratatului din 1883, România ar fi trebuit să intre în război de partea
Puterilor Centrale. S-a decis neutralitatea adică neimplicarea în conflict
 După moartea regelui Carol I la tronul României a urmat regele Ferdinand
 În 1916 a fost convocat un nou Consiliu de Coroană care a decis
participarea României în război alături de Antanta
 Pe 14 august 1916 România a declarat război I. Austro-Ungar și a trecut la
eliberarea Transilvaniei
 În 1916 România a suferit numeroase înfrângeri din partea Puterilor
Centrale, cea mai gravă fiind cea de la Turtucaia
 Bucureștiul a fost cucerit, capitala, guvernul și familia regală s-a mutat la
Iași
 În 1917- victorii – „triunghiul de foc”: Mărăști, Mărășești, Oituz

4
  În 1917, Rusia părăsește Antanta datorită Revoluției Bolșevice când
comuniștii au preluat puterea
 România rămâne singură pe frontul de Est și este nevoită să încheie o pace
separată la București cu Puterile Centrale ce avea prevederi foarte grave
 România a reintrat în război alături de Antanta, iar sfârșitul războiului o
găsește în tabăra învingătoare
 Urmări:
 Crearea cadrului necesar pentru realizarea statului național unitar
 Unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvania cu România în 1918
 Recunoașterea internațională a României Mari
!!!! Taberele care s-au confruntat în Primul război mondial: ANTANTA-
TRIPLA ÎNȚELEGERE; PUTERILE CENTRALE-TRIPLA ALIANȚĂ
V. Marea Unire din 1918
 Cauze/Context internațional:
 Participarea României la primul război mondial
 Desființarea Imperiilor Rus, Austro – Ungar
 „Cele 14 puncte” - Wilson- dreptul popoarelor la autodeterminare-să-și decidă
singure soarta
 Unirea Basarabiei
 Prima provincie care s-a unit cu România în condițiile destrămării I. Rus și
a revoluției bolșevice
 Organizația centrală a fost Sfatul Țării în frunte cu Ion Inculeț care pe 27
martie 1918 a decis unirea cu patria mamă
 Unirea Bucovinei
 S-a realizat în condițiile destrămării I. Austro-Ungar
 S-a confruntat cu pretenții de anexare din partea Ucrainei
 Congresul General al Bucovinei în frunte cu Iancu Flondor a decis
unirea pe 15 noiembrie 1918
 Unirea Transilvaniei
 A avut loc în condițiile destrămării I. Austro-Ungar
 Românii au purtat negocieri cu guvernul maghiar care era de acord cu
autonomia, dar nu cu independența
 S-a convocat Marea Adunare Națională de la Alba Iulia pe 1 decembrie
1918 unde Vasile Goldiș a citit rezoluția de unire
 Recunoașterea internațională a unirii a avut loc prin Tratatele de la Paris din
1919-1920
 Pe plan intern statul național unitar era recunoscut prin constituția din 1923