Test de evaluare inițială Clasa a XII a B An școlar 2022- 2023

Subiectul I

Se dă textul :

„Despre părinții mei, dar mai ales despre mama, voi avea mereu de spus în decursul acestor amintiri.
Deocamdată, aș vrea să adaug că, la instalarea noastră definitivă în București, mama era foarte tânără,
nu împlinise încă 30 de ani. Pe atunci, era frumoasă și elegantă, dar, puțini ani mai în urmă, în timpul
ocupației germane și imediat după război, când am sărăcit, mama a renunțat definitiv la eleganță și
cochetărie. La 35 de ani a hotărât că nu mai e tânără, că are copii mari și că trebuie să trăiască numai
pentru ei. N-a mai vrut să-și cumpere nimic pentru ea, și ducea singură toată casa, renunțând vreo zece
ani, chiar la o biată slujnică de la țară ,ca să-și poată ține copiii la liceu și la universitate. În schimb, îmi
dădea întotdeauna oricâți bani îi ceream ca să-mi cumpăr cărți. Am ghicit mai târziu că, prin mine, își
îndestula, într-un anumit fel, setea de lectură pe care o avusese în prima tinerețe. I-a plăcut întotdeauna
să citească , dar, după ce s-a retras tata cu regimentul în Moldova și ea a rămas singură cu noi, răgazul
pentru lectură se împuțina din zi în zi. Păstrase totuși câteva cărți de căpătâi, și nu se culca niciodată fără
să deschidă Psaltirea ,Anna Karenina sau poeziile lui Eminescu. În tot timpul copilăriei și al adolescenței,
familia mamei a constituit un univers inepuizabil, plin de secrete, bogat în surprize.”

(Mircea Eliade, Memorii)

Cerințe:

1.Explică sensul expresiei ”cărți de căpătâi” din text.

2. Indică motivul pentru care personajul renunță la eleganță și la cochetărie.

3.Menționează hotărârea pe care a luat-o mama la 35 de ani.

4. Precizează o trăsătură de caracter a mamei care reiese din secvența marcată pe text.

5. Prezintă în 3-5 rânduri , elementele din text care probează pasiunea mamei pentru lectură.

Subiectul al II lea.

Prezintă particularitățile poeziei ”Plumb” de George Bacovia.

Vei avea în vedere:

- încadrarea poeziei în curentul literar simbolism și evidențierea trăsăturilor simbolismului.

- integrare în volum și precizarea speciei literare, a temei operei și a viziunii despre lume a poetului.

- elemente de compoziție și de limbaj: semnificația titlului, dispunerea ideilor poetice în 2 catrene,

motive literare, lirism subiectiv- mărci.

- elemente de expresivitate a textului: figuri de stil, imagini artistice, prozodie.

Test de evaluare inițială Clasa a XI a An școlar 2022-2023

Subiectul I.

Se dau versurile:

”Îl vede azi, îl vede mâini,

Astfel dorința-i gata;

El, iar privind de săptămâni

Îi cade dragă fata.

..........................................

Mă dor de crudul tău amor

A pieptului meu coarde

Și ochii mari și grei mă dor,

Privirea ta mă arde.

-Dar cum ai vrea să mă cobor?

Au nu-nțelegi tu oare.

Cum că eu sunt nemuritor,

Și tu ești muritoare?

-Nu caut vorbe pe ales,

Nici știu cum aș începe-

Deși vorbești pe înțeles

Eu nu te pot pricepe;

Dar dacă vrei cu crezământ

Să te-ndrăgesc pe tine;

Tu te coboară pe pământ,

Fii muritor ca mine.

-Tu-mi ceri chiar nemurirea mea

În schimb pe-o sărutare,

Dar voi să știi asemenea

Cât te iubesc de tare;

Da, mă voi naște din păcat

Primind o altă lege;

Cu vecinicia sunt legat,

Ci voi să mă dezlege.

....................................................

Dar nu mai cade ca-n trecut

În mări din tot înaltul ;

- Ce-ți pasă ție chip de lut,

Dac-oi fi eu sau altul?

Trăind în cercul vostru strâmt

Norocul vă petrece,

Ci eu în lumea mea mă simt

Nemuritor și rece”.

(Mihai Eminescu- Luceafărul)

Cerințe:

1. Selectați din strofa întâi trei termeni care definesc dimensiunea temporală a poemului.

2. Extrageți din text cuvintele care fac parte din câmpul lexical/ semantic al durerii.

3. Notați cinci cuvinte/ expresii care ar putea descrie iubirea dintre fata de împărat și Luceafăr.

4. Interpretați rolul interogației retorice din versurile subliniate

5. Comentați semnificația ”cercului ”din finalul poemului.

6. Identificați doi termeni /expresii antitetice și menționați rolul lor în text.

7. Comentați atitudinea Luceafărului din finalul poemului.

Subiectul al II lea

Exprimați-vă opinia despre atitudinea lui Ion, personaj protagonist al romanului ”Ion ”de Liviu Rebreanu,
așa cum reiese din fragmentul de mai jos:

”De-abia acum înțelese Ion că împreună cu pământul trebuie să primească și pe Ana și că, fără ea, n-ar fi
dobândit niciodată averea.. O privea și se mira c-a putut el săruta și îmbrățișa pe fata aceea uscată, cu
ochii pierduți în cap de plâns, cu obrajii gălbejiți, cu pete cenușii, și care, împopoțonată cum era astăzi,
părea și mai urâtă”.

Test de evaluare inițială Clasa a IX a An școlar 2022- 2023

Subiectul I

Se dă textul:

”Spectacolul se încheiase, însă copilul nu se îndura să plece. Se apropiase binișor de mica scenă pe care
scamatorul zăbovea. Punea pe rând în sacul fermecat bagheta argintie din care mai-nainte scosese o
eșarfă purpurie , apoi pachetul magic cu cărți de joc, care, la o fluturare a mâinii, se prefăcea în rotocol
de fum, cutia mov de unde el ivise întâi un porumbel, apoi un iepuraș, iar, la sfârșit, o mică dansatoare.
Lumea din jur se tot rărise, atrasă de miresmele îmbietoare venind de pe tarabele cu bunătăți
multicolore ale atât de așteptatului Târg de Rusalii. În clipa când bătrânul se pregătea să-și scoată
mantia lucitoare, copilul spuse încet, mai mult ca pentru sine:

- Aș vrea și eu să-ntreb ceva...

Deși vorbise doar în șoaptă , pe zgomotul de fond tot mai năvalnic, ca prin minune, scamatorul îl auzi și
se întoarse către el c-un zâmbet.

- Ochi și urechi sunt numai pentru tine. Ce-ți dorești?

Copilul bâigui c-un nod în gât:

-Mi-ar trebui numaidecât un prieten.. Însă un prieten nevăzut pe care numai eu să-l știu și să îl chem
când mă simt singur.

Bătrânul îl privi cu luare-aminte. Apoi își ridică jobenul de pe scaun, îl clătină ușor în aer și scoase
dinăuntru un abur subțirel, puțin albastru. Îl apucă între degete cu grijă și i-l dădu copilului în mână.
 - E mult mai mult decât visezi ce-ți dau acum, zise cu glas de taină scamatorul. , pentru că poate
lua orice înfățișare, nu doar de om, ci chiar de râu, de vânt, de arbore sau de floare, iar uneori de
pasăre ori gâză.
- Și după ce l-aș recunoaște? Se înfioră copilul cu sufletul la gură.
- -Nu ai decât să îl întrebi în gând: ești tu? și el îți va răspunde tot așa.
- Ce bine! se însenină copilul, dar imediat îl încolți iar teama , căci aburul se risipise și-avea din
nou aceeași mână goală.
- Nu te neliniști că nu-l mai vezi, grăi bătrânul. Nu ți-ai dorit un prieten știut numai de tine? Ai vrea
să te întrebe toată lumea de ce ții între degete un abur , iar dacă spui ori taci chitic ,s-ajungi în
paza unui doctor?
- Așa e! tresări copilul. Nu trebuie să dăm de bănuit .
- Du-te cu inima ușoară, căci ai ales din toate câte am cel mai bun dar.
- De ce-i atât de bun? îl iscodi copilul.
- Pentru că e un dar de viață lungă, mai spuse enigmatic scamatorul...
(Monica Pillat, Semnul de taină)

Cerințe:

1.Notați un termen care indică spațiul desfășurării acțiunii.

2. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din text:

Copilul îi spune scamatorului că și-ar dori:

a) dulciuri

b) o cutie mov

c) o eșarfă purpurie

d)un prieten

3.Rescrieți enunțul de mai jos integrând sinonimul cuvintelor ”zise”, ”taină”, și ”înfățișare”.

”- E mult mai mult decât visezi ce-și dau acum, zise cu glas de taină scamatorul , pentru că poate lua
orice înfățișare, nu doar de om, ci chiar de râu, de vânt, de arbore sau floare, iar uneori, de pasăre ori
gâză”.

4.Completați spațiile libere din textul de mai jos , reprezentând o postare pe blog a unui cititor al
textului ”Semnul de taină” de Monica Pillat, cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze:

............(propriu, ,numărul plural, articulat hotărât) prieteni tolerează ceea ce facem, în ciuda faptului
că..............(a agrea, mod indicativ, timp prezent, forma negativă) mereu hotărârile noastre. Prietenii
sunt capabili să ne înțeleagă ..........(a respecta, gerunziu) principiile care ne leagă.”

5. Se dă enunțul: Se apropiase binișor de mica scenă pe care scamatorul zăbovea.

Precizați numărul de propoziții și tipul de subordonată din enunț.

6. Realizați rezumatul textului în 50 de cuvinte.

7. Prezentați în cel puțin 30 de cuvinte , o legătură care se poate stabili la nivelul conținutului , între
textul ”Semnul de taină” de Monica Pillat și un alt text literar citit de voi, cu o temă similară.