Războiul de independență a României

 După abdicarea lui A. I. Cuza, pe tronul României a fost adus prinţul străin Carol
I(1866 – 1914) care a depus jurământul la Bucureşti la 10 mai 1866 şi a continuat
modernizarea României prin adoptarea primei constituţii româneşti în 1866 şi prin
obţinerea independenţei la 9 mai 1877.
 Reizbucnirea crizei orientale în Balcani prin declanşarea răscoalelor antiotomane în
Bulgaria şi Bosnia-Herţegovina a reprezentat cadrul extern favorabil pentru cucerirea
independenţei României
 În aprilie 1877 Rusia care s-a implicat în favoarea popoarelor balcanice a declarat
război Imperiului Otoman , trupele ruse începând traversarea teritoriului României
pentru a ajunge la teatrul de război din Balcani în urma Convenţiei româno-ruse încheiate
de I.C.Brătianu cu Rusia care prevedea această trecere fără a afecta în vreun fel teritoriul
României. Astfel pe 4 aprilie 1877 s-a încheiat Convenția româno-rusă care prevedea
trecerea armetelor ruse pe teritoriul României pentru a ajunge în Balcani
 Rusia a declarat război I. Otoman. Turcii au atacat orașele românești de pe linia
Dunării
 La 9 mai 1877 în Parlamentul de la Bucureşti a fost declarată independenţa
României de către ministrul de externe Mihail Kogălniceanu
 În urma solicitărilor Rusiei armata română condusă de principele Carol a intervenit pe
frontul de la sudul Dunării luptând la Plevna, Vidin, Rahova, Griviţa
 În 1878 prin tratatele de la San Stefano şi Berlin a fost recunoscută independenţa
României precum şi eliberarea Dobrogei de sub stăpânire otomană şi revenirea ei la
România; totodată România mai primea Delta Dunării şi Insula Şerpilor dar pierdea sudul
Basarabiei pe care-l lua Rusia
 Pentru a-i fi recunoscută independența, România trebuia să modifice art. 7 din
constituția din 1866 care condiționa calitatea de cetățean prin apartenența la religia
ortodoxă(deveaneau toți cetățeni indiferent de religie)
 După obţinerea independenţei în 1877, recunoscută pe plan internaţional în 1878,
Carol I a proclamat România regat în 1881, iar pe plan intern au fost adoptate legi
importante precum responsabilitatea ministerială, organizarea comunelor,
organizarea învăţământului, a armatei, înfiinţarea Băncii Naţionale etc.
 Deoarece Rusia nu și-a respectat angajamentele făcute prin Convenția din 1877,
România s-a îndepărtat de ea pe plan extern și s-a apropiat de I. Austro-Ungar și
Germania încheind un tratat în 1883
 În 1912 – 1913 au izbucnit războaiele balcanice. Prin pacea de la București din 1913,
România a primit Cadrilaterul.

1
 România în primul război mondial

 La moartea lui Carol I , tronul va reveni nepotului său Ferdinand(1914 – 1927) de numele
căruia se leagă participarea României la primul război mondial şi realizarea Marii Uniri
din 1918, precum şi recunoaşterea acesteia pe plan internaţional prin conferinţele de la
Paris din 1919 – 1920 şi adopatarea noii constituţii din 1923.
 Recunoaşterea dreptului popoarelor la autodeterminare(adică să-şi decidă singure soarta)
prin declaraţia preşedintelui american Wilson din 1918 intitulată “Cele 14 puncte”,
prăbuşirea Imperiului Rus în urma revoluţiilor din 1917 şi victoria Antantei au favorizat
realizarea în 1918 a statului naţional unitar român
 România a participat la primul război mondial din 1916 până în 1918 cu scopul
desăvârşirii unităţii naţionale, vis realizat în 1918 prin voinţa românilor aflaţi atunci sub
ocupaţie străină
 Cauzele implicării României în primul război mondial:

 Recuperarea teritoriilor aflate sub stăpânire străină(Bucovina și Transilvania

aflate sub stăpânire austro-ungară; Basarabia aflată sub stăpânire rusă)
 Neutralitatea și participarea la conflict:
 După declanșarea conflictului la nivel european, regele Carol I a convocat un Consiliu de
Coroană la Sinaia pentru a decide soarta României în război. Conform tratatului din 1883
cu Tripla Alianță, România trebuia să intre în război de partea I. Austro-Ungar și a
Germaniei
 Atât Antanta cât și Puterile Centrale au purtat tratative pentru a atrage România de partea
lor. Oamenii politici români s-au împărțit în 2 tabere:antantofilii și germanofilii. În urma
negocierilor și a unui Consiliu de Coroană(convocat de regele Ferdinand – deoarece în
septembrie 1914 regele Carol a murit), România a intrat în război de partea Antantei
în 1916. Pe 14 august 1916 România a declarat război I. Austro-Ungar și a trecut la
eliberarea Transilvaniei. Pe parcursul anului 1916, România a suferit numeroase
înfrângeri din partea Puterilor Centrale, cea mai gravă fiind la Turtucaia. Trupele
Puterilor Centrale au ocupat Bucureștiul, iar administrația, guvernul și familia regală s-au
retras la Iași
 În 1917 românii au obținut importante victorii la Mărăști, Mărășești, Oituz – ”triunghiul
de foc”. În același an Rusia a părăsit tabăra Antantei deoarece bolșevicii preluaseră
puterea. Noul stat URSS a încheiat pace separată cu Puterile Centrale, sperând că astfel îi
va fi recunoscut noul stat. De partea Antantei au intrat SUA.
 România, rămasă singură în fața Puterilor Centrale pe frontul de Est a fost nevoită să
încheie o pace separată cu Puterile Centrale. Pacea de la București din 1918 urma să aibă
consecințe grave pentru România:
 O mare parte din teritoriul României pe linia Carpaților urma să fie ocupat de I.
Austro-Ungar
 Bogățiile României urmau să fie exploatate de germania pe o perioadă de 90 de
ani
 Bulgaria urma să ocupe Dobrogea
 Prevederile acestui tratat nu au fost puse în aplicare datorită victoriilor Antantei

2
  România a reintrat în război de partea Antantei. Datorită participării SUA, Puteriel
Centrale au fost înfrânte
 Urmări:
 Desființarea Imperiilor Rus, Otoman și Austro-Ungar a creat cadrul necesar pentru unirea
Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei
 Crearea statului național unitar român
 Adoptarea constituției din 1923

Marea Unire din 1918

Cauze:

 Desființarea Imperiilor Rus, Otoman și Austro-Ungar a creat cadrul necesar pentru unirea
Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei
 Recunoaşterea dreptului popoarelor la autodeterminare prin declaraţia preşedintelui
american Wilson din 1918 intitulată “Cele 14 puncte”,

 Unirea Basarabiei:
 În 1917 s-au întemeiat la Chişinău Partidul Naţional Moldovenesc şi Sfatul Ţării ca
adunare reprezentativă condus de Ion Inculeţ şi Consiliul Directorilor ca organ executiv
 În decembrie 1917 Sfatul Ţării a proclamat autonomia Republicii Democratice
Moldoveneşti declarată independentă de Rusia
 La 27 martie 1918, Sfatul Ţării a votat la Chişinău unirea Basarabiei cu România

 Unirea Bucovinei
 Bucovina s-a desprins de Imperiul Austro-Ungar în condiţiile destrămării acestuia în
toamna 1918
 Totodată ea s-a confruntat cu pretenţii de anexare din partea Ucrainei, situaţie ce a
necesitat intervenţia armatei românela solicitarea autorităţilor de la Cernăuţi
 În octombrie 1918 s-au format la Cernăuţi Adunarea Constituantă şi Consiliul
Naţional Român în frunte cu Iancu Flondor
 La 15 noiembrie 1918 Congresul General al Bucovinei a proclamat unirea cu România

 Unirea Transilvaniei

 În octombrie 1918 Partidul Naţional Român din Transilvania a adoptat Declaraţia

de la Oradea prin care se adopta drepul la autodeterminare
 Încercând salvarea Imperiului Austro-Ungar împăratul Carol I de Habsburg a lansat
manifestul “Către popoarele mele credincioase”în care propunea reformarea statului pe
baze federale prin acordarea autonomiei provinciilor printre care şi al Transilvaniei

3
  În noiembrie 1918 s-a format al Arad Consiliul Naţional Român Central care a purtat
negocieri cu guvernul maghiar eşuate deoarece Ungaria propunea doar autonomia
Transilvaniei
 În aceste condiţii s-a convocat la Alba Iulia la 1 decembrie 1918 Marea Adunare
Naţională prezidată de Gheorghe Pop de Băseşti
 Rezoluţia Unirii adoptată de Adunare a fost citită de Vasile Goldiş
 Marea Unire din 1918 a fost recunoscută pe plan internaţional prin tratatele de la
Paris – Verssailles din 1919 – 1920: tratatul de la Saint – Germain prin care Austria
recunoştea unirea Bucovinei cu România; tratatul de la trianon prin care Ungaria
recunoştea unirea Transilvaniei cu românia; tratatul de la Paris prin care Marile
Puteri rcunoşteau unirea Basarabiei cu România

Termeni:
locotenenţă domnească – organ politiuco – administrativ care ţine locul domnitorului şi exercită
atribuţiile acestuia
plebiscit – consultare directă şi liberă a cetăţenilor care se pronunţă prin da sau nu asupra unei
decizii de importanţă deosebită
garanţie colectivă - acord între cele 7 puteri europene ale momentului(Franţa, Marea Britanie,
Prusia, Sardinia, Imperiul Habsburgic, Rusia, I.Otoman) cu privire la garantarea în comun
statutului politico-juridic internaţional al Principatelor Române
rezoluție - hotărâre