Aspecte ECG

in afectiuni extracardiace
 Aspecte ECG in afectiuni extracardiace

1. Tulburari electrolitice
2. Hipotermia
3. Medicamente
4. Boli tiroidiene
5. Boli ale sistemului nervos central
6. Boli digestive
7. Alte boli cu sau fara febra
1. Tulburari electrolitice
 1.1 Hiperpotasemia

K>5,5 mEq/l-unde T inalte, subtiri, ascutite

(cortul ionilor de potasiu)

Potasiu pana in 6,5 mEq/l - 22% dintre pacienti

nu au semne EKG
Peste 6,5 mEq/l apar si modificari QRS- largire
complex QRS- diagnostic diferential cu bloc de
ramura sau preexcitatie
 1.1 Hiperpotasemia

• Se cauta semnele de bloc de ramura in alte

derivatii, undele S si modificarile de ST-T
secundare ce apar in blocurile de ramura
• Cu cat hiperpotasemia creste cu atat
complexele QRS sunt mai largi, bradicardice
sugerand ,,dying harts’’
1.1 Hiperpotasemia
 1.1 Hiperpotasemia

• Peste 7-8 mEp/l unda P se lareste se

aplatizeaza sau chiar dispare
• Intervalul P-R (cand unda P este vizibila) se
prelungeste
• Peste 9-10 mEq/l apar ritmuri ventriculre de
scapare care simuleaza fibrilatia atriala lenta
• Peste 12-14 mEq/l apare fibrilatia ventriculara
sau asitola
• Ekg cu ritm idioventricular
 1.2 Hipopotasemia

• Potasiu sub 2,7 mEq/l apar anomalii ale:

-segment ST
-unda T
-unda U
• 3 modificari importante:
-subdenivelare segm. ST>0,5mm
-unde T aplatizate (cort gol)
-unda U mai mare decat unda T
-aritmii ventriculare, bradicardii
 1.3 Hipercalcemia

• Cauze:
• Hiperparatiroidism (primar sau tertiar)
• Mielom multiplu
• Metastaze osoase
• Sindroame paraneoplazice
• Sarcoidoza
• Exces de vitamina D (iatrogen)
 1.3 Hipercalcemia

• Cresterea nivelului Ca seric induce o accentuare a

contractilitatii si a excitabilitatii inimii
• Scurtarea segmentului ST
• supradenivelare a segmentului ST in V1V2
• Prelungirea intervalului PR, complex QRS ingust
• Uneori – blocuri AV gr II, III
• Efecte asemanatoare cu toxicitatea digoxinei (dg
diferential)
1.3 Hipercalcemia
 1.4 Hipocalcemia

• Calciu ionic normal = 2.2 – 2.6 mmol/L.

• Hipocalcemie moderata = 1.9 – 2.2 mmol/L.
• Hipocalcemie severa = < 1.9 mmol/L.
• Cauze: hipoparatiroidism, deficit de vitamina D,
pancreatita acuta, hipomagneziemie, hipofosfatemie,
exces de diuretice (furosemid), septicemie
• Simptome:
• Excitabilitate neuromusculara, spasm carpopedal,
tetanie, semn Chvostek si Trousseu pozitiv, convulsii.
 1.4. Hipocalcemia

• Prelungire a segmentului ST si a intervalulului

QT
• Unda T poate fi normala, cu o forma ascutita
si uneori negativa
• Sunt asociate deseori HVS si BRS
1.4 Hipocalcemia
1.4 Hipocalcemia
2. Hipotermia
 2. Hipotermia
• Scaderea temperaturii corpului 34˚ 22˚
• Cresterea duratei potentialului de actiune prin
cresterea platoului, cresterea duratei timpului
de depolarizare si de repolarizare
• Hipotermia moderata - afectarea undelor T
• Hipotermia accentuata modificari si ale QRS
• Aparitia undei Osborne-deflexiune pozitiva in
prima portiune a segmentului ST in derivatiile
DII, DIII, aVF, V5, V6
 2. Hipotermia

• Temp. corpului 34˚ - bradicardii

- largirea complexului QRS
32˚ 25˚ - fibrilatia atriala
-ritmuri jonctionale
sub 25˚ - tulburari de ritm
ventriculare, asistolie
2. Hipotermie –unda Osborne
2. Hipotermia
2. Hipotermia
3. Efectul medicamentelor
asupra aspectului ECG
 3. Efectul medicamentelor asupra
aspectului ECG
• Frecventa cardiaca:
-crescuta: medicamente simpatic stimulante
-scazuta medicamente vagal stimulante, beta
blocante
• PR alungit - amiodarona
- blocanti de calciu, adenozina
• Complex QRS largit-blocante de canalede sodiu
(antiaritmice)
• Interval QT - alungit-blocante de canale de potasiu
- scurtat digitalice
 3.1 Antiaritmicele:
• Clasa IC. Propafenona
- prelungeste QRS si interval QT-tahicardii cu
complex larg
• Clasa II-beta blocante:
- scad frecventa cardiaca,
• Clasa III-sotalol, amiodarona, dofetilide
- prelungesc interv. QT fara prelungirea QRS
- cresc interval JT
• Clasa VI-blocante de calciu non-dihidropiridinice
(verapamil si diltiazem)
- scad frecventa sinusala
- cresc durata conducerii atrioventriculare
 3.2 Digitala - intoxicatie
• Prelungirea intervalulului PR
• Inclinare in jos curbata a segmentului ST care ii da
aspectul mustatii lui Salvador Dali
• Scade amplitudinea undei T
• Scurteaza intervalul QT
• Apar aritmii specifice:
- bigeminism ventricular
- tahicardi ventriculare
- tahicardi atriale cu bloc
- bloc atrioventricular gradul I, II si III
• Ritm idioventricular accelerat
3.2 Intoxicatia digitalica
4. Boli tiroidiene
 4.1. Hipertiroidism

• Tahicardie sinusala - 50% dintre pacientii cu

tireotoxicoza au AV>100/min
• Incidenta crescuta de tahiaritmii atriale, FIA (20-
25%)
• Tireotoxicoza severa poate evolua cu tahicardii
atriale la o frecventa > 200/min
 4.1. Hipertiroidism
• Modificarile EKG datorita
- cresterii activitatii sistemului nervos
simpatic
- efectelelor stimulante ale hormonilor
tiroidieni asupra miocardului- cel atrial este
foarte sensibil
• TSH si FT4 OBLIGATORIU La TOTI pacientii cu
tahicardii, FiA, FIA
• Tahiaritmiile aparute pe fondul tireotoxicozei
raspund la betablocante
4.1 Hipertiroidism
 4.2 Hipotiroidism

• Bradicardie sinusala
• Voltaj redus al tuturor undelor P, QRS, T, unde
T negative, intervale PR si QT prelungite
• Tratamentul eficient duce la reducerea sau
disparitia modificarilor EGK, odata cu
ameliorarea clinica
4.2 Hipotiroidism
4.2 Hipotiroidism – dupa initierea
tratamentului
5. Bolile sistemului nervos
 5. Bolile sistemului nervos

 Afectiunile SNC modifica in general repolarizarea

atriala si ventriculara, prin efectul sistemului
nervos vegetativ asupra inimii
 Afectiunile care modifica frecvent EKG sunt:
1. hemoragia subarahnoidiana,
2. AVC ischemic,
3. interventiile chirurgicale,
4. traumatismele cerebrale,
5. electrosocul
 5. Bolile sistemului nervos

Modificari ECG:
- de segment ST (supra/subdenivelare),
- negativare unde T
- prelungirea intervalului QT,
Tulburari de ritm
- bradicardii sinusale,
- tahicardii sinusale,
- aritmie extrasistolica,
- tahicardii ventriculare
6. Bolile digestive
 6. Bolile digestive

• Diagnosticul diferential ECG dintre unele boli

digestive si bolile cardiovasculare (pancreatita
acuta/ulcerul perforat si IMA)
• Orice boala digestiva care evolueaza cu stare de
soc, varsaturi, diaree poate produce modificari
ECG nespecifice sau poate releva semnele
electrice ale unei cardiopatii latente
 6.1 Pancreatita acuta

• Denivelari ale segmentului ST, unde T bifazice sau

negative – simuland o ischemie miocardica acuta,
infact miocardic subendocardic
• Este posibila implicarea inflamatiei pericardice si
chiar subepicardice prin atac enzimatic sau/si
necroza grasa de vecinatate; alte explicatii: reactia
circulatiei coronariene la starea de soc, tulburari
electrolitice secundare varsaturilor, deshidratarii
• Disparitia modificarilor EKG odata cu normalizarea
valorilor amilazei si lipazei serice
 7. Alte boli
Cu sau fara febra
 7.1 Amiloidoza

• Unde Q
• Aspect complexe QRS hipovoltat
• Aspect de hipertrofie atriala, biatriala
 7.2 Boala Lyme (Borelioza)

• F, 35, sincopa
• Febra, palida, frisoane in ultimele 48 de ore,
TA 110/70 mmHg, av 36/min
EKG:
 7.3 Sindrom febril

• F, 40, departament urgenta dispnee acuta

• TAS 100 mmHg , AV 100/min
• Anamneza: vacanta exotica, avion