ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr.

9/2017

3. Evaluarea elementelor esteticii și design-ului

Studiu de caz: Analiza comparativă a designului a două produse cosmetic

1. Șampon natural pentru păr uscat/normal cu ulei ricin și provitamina B5

Forma: clasică, asemănătoare cu o sticlă pentru apă, doar că bombată în partea de sus,
turtită în partea față și spate, cu capac obișnuit, în formă de cilindru.
Culoarea: ambalajul are o culoare transparentă, care permite vizualizarea produsului de
culoare galbenă.
Contrastul: vizibil, dar nu profund, fiind folosite culori deschise, precum alb și galben.
Grafica:ca imagine reprezentativă a produsului s-au folosit trei flori, în aceeași gamă
cromatică de alb și galben, care simbolizează naturalețe și sănătate; scrisul este citeț,
amplasat la mijlocul etichetei, formând astfel o simetrie; scrisul este de culoare neagră,
evidențiindu-se denumirea produsului de culoare galbenă și cu font mai mare, care este
fig. 1 amplasată în partea inferioară a etichetei produsului.

2. Loreal Paris ȘamponElseve Arginine Resist X3

Forma: cilidru plat, îngustat în partea inferioară, capacul continuând forma recipientului.
Culoarea: ambalajul are o culoare neagrăopacă, cu elemente de culoare fuchsia, argintiu
și alb; această combinație de culori crează un aspect de lux;suprafața lucioasă a
ambalajului amintește aspectul unui păr neted și lucios.
Contrastul:culorile folosite formează un contrast foarte pronunțat, astfel ieșind în
evidență, comparativ cu alte produse.
Grafica: ca imagine reprezentativă a produsului a fost folosit un desen abstract, formele
tari ce simbolizează fermitate, durabilitat și liniile curbe care dau aspect de ușor, neted și
mătăsos – trăsături caracteristice unui păr bogat și frumos; scrisul este de culoare albă,
evidențiindu-se marca și denumirea produsului prin font mare, acestea fiind amplasate în
partea de sus a etichetei; și cuvintele în altă limbă la fel creează un aspect mai sofisticat
fig. 2 al produsului.

Analizând ambalajul acestor două produse, fără a testa produsul, majoritatea persoanelor l-ar alege pe al doilea.
De ce? Ca în cele mai multe cazuri, decizia de cumpărare este influiențată de design-ul produsului, și anume gama
de culori care redau un aspect de lux, marca franceză a produsului și cuvintele sofisticate utilizate în text, semnul
“X3” scris pronunțat, ce semnifică de trei ori mai mult și în general aspectul artistic al ambalajului. Conștient sau
inconștient, aceste mici detalii ne atrag atenția mai mult asupra produsului, lăsându-ne impresia că e mai scump și
mai de calitate. De multe ori așa și este, însă foarte des putem fi mințiți de ambalajul atrăgător al unui produs de o
calitate mai proastă, și invers, din cauza unui ambalaj simplu și mai puțin atrăgător, produsele nu au success pe piață
și multe din companii au de pierdut.
Astfel, observăm că elementele de psihologie socială, dorințele consumatorilor și importanța mesajului
informațional al ambalajului, relațiile cu publicul și reclama, și nu înultimul rând, designul sunt factori ce determină
decizia de cumpărare a consumatorului. În tratarea estetică a ambalajului trebuie să se țină cont de existența
unui complex senzorial, care determină o manifestare de aprobare sau de respingere din partea simțului estetic al
fiecărui individ, de efectul emoțional declanșat de actul de cumpărare și de consum.

În concluzie, apreciem că:

 Rolul design-ului ca industrie creativă şi contribuţie culturală este una dintre principalele chei ale
dezvoltării economice;
 Inovaţia nu este doar o nouă abordare tehnologică, ci se bazează fundamental pe design;
 În societatea contemporană, designul îndeplinește rolul de punte între industrie şi artă, între idei şi soluţii
de finalizare, între cultură şi economie;
 Designul este strâns legat de dezvoltarea economică şi durabilă a fiecărei companii, regiuni, sau chiar
naţiuni. Inovaţia prin design şi designul ca instrument al unei economii durabile pot converge spre o nouă formulă
de strategii de design. Acestea ar putea conduce la soluţii durabile şi idei noi de bunăstare;
 Designul este privit ca un proces de risc managerial, a cărui rezolvare permite companiilor, regiunilor,
naţiunilor să se detaşeze prin competiţie liberă;
 Designul are o imensă influenţă asupra calităţii vieţii ca indicator de evaluare a standardului de viață, rolul
său etic devenind la fel de important ca cel estetic;
 Pe măsură ce designerii comunică tot mai direct şi mai subtil cu consumatorii, contribuţia lor culturală şi
răspunderea socială îşi extind ariile de acţiune, în egală măsură.

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 49 ~