Echipamente agroindustriale moderne

Proiect

Profesor:
Dr.ing. Ioan Caba

Student:
Ciocazanu George
 Echipamente agroindustriale moderne
Fabricarea peletilor

1) Ce sunt peletii
2) Clasificarea peletilor
3) Avantajele utilizarii peletilor
4) Echipamentul de fabricare al peletilor

1) Ce sunt peletii
Peleţii sunt produşi din lemn, rumeguş şi alte deşeuri de lemn. Acestea sunt
materiale naturale 100% tocate şi presate, cu diametrul de 6 mm şi lungimi de max.
30 mm, fără a utiliza lianţi. Folosirea pentru combustibil a peleţilor de lemn este în
conformitate cu normativul DIN 51731, şi standardelor ecolgice M 713. Peleții au
o putere calorică și o densitate mare, iar costurile de transport, stocare și utilizare
sunt mai scăzute comparativ cu combustibilii convenționali Peleții reprezintă la
ora actuală o opțiune de producere a energiei termice care răspunde cerințelor de
utilizare a energiei „verzi”, „curate” și “regenerabile” ,fiind astfel o alternativă
economică și confortabilă la combustibilii fosili. Peleții reprezintă o energie mai
ieftină, decat cea obținută de combustibilii fosili, fiind si regenerabilă. Emisiile
mici de dioxid de carbon înseamnă că nu afectează mediul înconjurător, dovadă
fiind și neincluderea sa printre substanțele poluante, de către protocolul de la
Kyoto.
 Istoria peleților începe în anii ’70 în Statele Unite unde a fost construită
prima unitate de producție a acestora. Cu trecerea timpului, datorită
problemelor de pe piața petrolului și a noilor cerințe referitoare la poluare,
acest produs împreună cu tehnologia de ardere, a luat un avânt deosebit care
s-a materializat prin dezvoltarea rapidă a pieței de desfacere. În ultimii ani s-
a constatat o cerere din ce în ce mai mare pentru furnizarea echipamentelor
care utilizează ca și combustibil peleții; implicit o creștere a necesarului de
peleți.

2) Clasificarea peletilor

Peletii se clasifica dupa urmatoarele categorii:

 tipul de materie prima utilizata in procesul de fabricare

 dimensiuni
 clasa de calitate

Din punct de vedere al provenienței materiei prime, peleții se împart în

două mari categorii:
- Peleți proveniți din biomasă lemnoasă: rumeguș, așchii de lemn, scoarță de
copac, crengi
- Peleți proveniți din deșeurile agrare: paie, coceni, coji de floarea soarelui, frunze.
Tot aici intră și litiera forestieră.
In procesul de fabricare a peletilor se pot folosi mai multe tipuri de masa lemnoasa
precum:

 rasinoase (bradul, molidul, pinul, tisa)

 foioase (stejar, fag, tei, salcam, carpen)
In procesul de fabricație al peleţilor din foioase, se adaugă şi lemn rășinos
(aproximativ 10%), având ca scop „lipirea” fibrelor prin lignificare şi rășina
rezultată.

Clasificarea peletilor in functie de dimensiunea acestora

Peleţii au o forma cilindrică, diametrul acestora fiind cuprins între 6 şi 8 mm (in
cazul peleţilor pentru uzul industrial), având lungimi cuprinse intre 5 si 45 mm in
funcție de compozitia lor. Prin urmare, un avantaj major il reprezintă spațiul redus
necesar depozitarii acestora: 1 tona de pelete este echivalenta cu aproximativ 1,5
m³.

Clasificarea peletilor in functie de clasa de calitate

Clasificarea in functie de clasa de calitate se face utilizand Standardul EN 14961-2
– standardul European de clasificare al peletilor.
Acest standard promoveaza reglementeaza anumite proprietati ale peletilor precum
lungimea, diametrul, cenusa rezultata, continutul de apa si puterea calorica.
 
 Clasa de calitate A1 – destinata consumatorului final – ardere in cazane si
centrale – produc cea mai scazuta cantitate de cenusa si au cea mai crescuta
putere calorica.
 Clasa de calitate A2 – se foloseste pentru arderea in instalatii mari si
produce o cantitate mare de cenusa.
 Clasa de calitate B, – produce cea mai mare cantitate de cenusa , poate avea
impuritati si are o putere calorica mica

3) Avantajele utilizarii peletilor

 reprezintă o sursă de energie ecologică, curată;
 conferă o autonomie ridicată a centralei; în funcție de volumul
depozitului de peleți utilizat, ajungându-se la o periodicitate a
realimentării de la 2-3 zile până la 30-60 zile. Automatizarea centralei
 pe peleți duce de asemena la creșterea autonomiei și a randamentului
prin posibilitatea modulării puterii în funcție de necesarul termic.
 fiind neutrii din punct de vedere al emisiilor de CO2, acestea sunt
foarte reduse;
 emisia de fum rezultată în urma arderii este foarte redusă;
 cenușa rezultată este în cantități mici (în cazul utilizării peleților de
calitate), ea putând fi folosită ca și îngrășământ natural;
 costurile aferente exploatării raportate la aceeași putere obținută cu o
centrală pe gaz în condensație sunt aproximativ identice;
 randamentul arderii comparativ cu folosirea lemnului este mai mare;
 spațiul de depozitare al peleților este relativ redus: 1,2-1,5 mc
In tabelul urmator este prezentat randamentul foarte bun al peletilor fata de
vechile metode de incalzire, acestea fiind mult mai costisitoare.
 4) Echipamentul de fabricare al peletilor

Peletizarea este procesul prin care se produce combustibil solid / pelet din
materiale agricole si forestiere cum ar fi: rumegus, crengi, resturi de scandura sau
alte resturi lemnoase, frunze, paie, tulpini de floarea soarelui sau porumb, soia…
Pentru ca acest proces tehnologic sa fie complet avem nevoie in afara de
combustibil si de urmatoarele echipamente, care luate impreuna, formeaza linia de
fabricatie peleti:

 Tocatoare sau maruntitoare pentru biomasa

 Mixere
 Uscatoare de peleti
 Prese de peleti
 Masina automata de impachetat

Tocatoarele pentru biomasa precum si mixerele sunt utilaje ce se folosesc

pentru a uniformiza reziduurile lemnoase. Sunt dotate de regula cu un sistem de
alimentare hidraulic format din discuri cu dinti din otel care asigura transportul
dirijat al lemnului catre cutitele de taiere. Tocatorul permite controlul rolelor de
alimentare acestea putand fi pornite sau oprite in ambele sensuri, si produce
fragmente de lemn foarte uniforme, datorita unghiului de taiere de 90°.

Uscatoarele de peleti se folosesc pentru a usca materialul tocat, dar care

trebuie sa aiba o umiditate de sub 30% pentru uscatoarele clasice sau de sub 50%
pentru uscatoarele cu tambur rotativ.  In uscatorul cu tambur rotativ, curentul
puternic de aer cald tine in suspensie materialul tocat ducand la uscarea acestuia.
Datorita vitezei mari a curentului de aer si a faptului ca materialul tocat se afla in
suspensie, suprafata de transfer intre aer si materialul solid este mare deci rezulta si
o rata mare a transferului de caldura. Generatorul de aer cald este un cuptor pe
baza de lemne sau carbune, dar la care poate fi adaptat si un arzator pe gaz sau
combustibil lichid. Materialul tocat umed este uscat in cateva minute si este
transportat mai departe prin intermediul unui ventilator centrifugal

Presele pot fi folosite si in gospodarii, ferme, unitati de productie, spre

granularea furajelor pentru animale sau spre reciclarea diverselor materiale si
transformarea acestora in peleti ce au o putere calorica mult mai ridicata fata de
materia prima folosita, sau pot fi combinate cu tocatoare si uscatoare pentru a
forma linii complete de produs peleti.

Presele de peleti sunt utilaje ce folosesc motoare de putere care invart role
metalice ce preseaza meterialul tocat pe o matrita cu gauri. In urma presarii prin
aceste gauri materia prima tocata se compreseaza si formeaza o masa compacta ce
ia forma, diametrul si lungimea gaurii din matrita. Datorita temperaturii de
aproximativ 70-80 oC ce se produce prin frecare, fibrele din materia prima se
unesc intre ele si se plastifiaza astfel ca peletii au o consistenta destul de dura.
Matritele pot avea doua forme diferite plana si circulara, generand astfel doua
modele diferite de prese: prese cu matrita plana si prese cu matrita circulara fiecare
din aceste modele avand avantaje si dezavantaje.

Masinile automate de impachetat in saci de plastic cu capacitate de reglaj

intre 10 si 30 Kg sau in saci de rafie cu capacitate de reglaj intre 50 si 100Kg.