Sunteți pe pagina 1din 44

Promovarea sănătăţii la

locul de muncă

© Sorin Ursoniu
Reţeaua europeană de promovare a sănătăţii
la locul de muncă (ENWHP)
Parteneri

Comisia Europeană
Reţele europene Fundaţia Europeană
WHO Euro
Parteneri Agenţia Bilbao
Misiune: Asociaţi ILO
dezvoltarea şi
diseminarea Director
bunelor practici Secretariat
Membrii
Întâlniri de afaceri
Viziune: 23 Oficii Naţionale
Comitetul consultativ
angajaţi de Contact în Europa
2 Membrii Asociaţi
sănătoşi în
organizaţii Reţele Naţionale
sănătoase
Irlanda / Italia / Cehia/
Olanda / Franţa / Belgia

© Sorin Ursoniu
Sănătatea la locul de
muncă - Modelul Iceberg
Determinanţii bolii Determinanţii sănătăţii
•Lipsa securităţii în mucă •Securitatea locului de muncă
•Plată “injustă”
1/7 •Cultura parteneriatelor
•Management deficitar •Recunoaştere
•Muncă prea multă Absenteism •Balanţă viaţă-muncă
•Condiţii de muncă •Controlul la locul de muncă
necorespunzătoare

Prezenteism
6/7
Performanţă redusă a
Boli profesionale angajaţilor prezenţi la muncă Resursele sănătăţii
Afecţiuni musculo-scheletale Stima de sine
Afecţiuni cardio-vasculare Curaj
Boli mintale Motivaţie & Angajare
Afecţiuni respiratorii Creativitate & Inovare

© Sorin Ursoniu
Prezenteismul:

Acest nou termen a fost introdus de Profesorul Cary


Cooper, psiholog specializat în Management
Organizaţional la Manchester University din Anglia:
PREZENTEISMUL este opusul ABSENTEISMULUI: a
fi la lucru când trebuia să fi acasă, fie ca eşti bolnav
sau ca lucrezi atât de multe ore pe zi încât nu mai
eşti eficient.
Prezenteismul este sentimentul persoanei de a se
duce la muncă chiar dacă este prea bolnavă sau
stresată pentru a fi productivă sau sentimentul de a
rămâne la lucru peste orele de program chiar dacă
nu este nevoie (persoane dependente de muncă).

© Sorin Ursoniu
Prezenteismul se referă la 2 tipuri de comportament:
 Lucru multe ore peste program ca o expresie a loialităţii
pentru locul de muncă sau ca un mod de a coopera cu riscul
pierderii locului de muncă
 Persoane care au adus corpul la locul de munca dar sunt
absente în productivitate (au o productivitate scăzută din
cauza stresului, depresiei, accidentelor la locul de muncă, bolilor
sau din cauza unor stări temporar dificile ca de exemplu o
migrenă)
Prezenteismul din punct de vedere medical este
problema angajaţilor care sunt la muncă dar, din
cauza unor probleme de sănătate, nu sunt complet
funcţionali.
Problemele de sănătate care pot genera prezenteism
includ afecţiuni cronice sau episodice precum: depresia,
durerile de spate, artrita, afecţiuni cardiace, tensiune
arterială şi afecţiuni gastrointestinale.

© Sorin Ursoniu
Exemple:

Un angajat care suferă de depresie şi are


o eficienţă scăzută la locul de muncă
Un angajat cu migrenă care are dificultăţi
în a se uita la ecranul calculatorului

© Sorin Ursoniu
Conform unui articol din revista americană Chief
Executive (Iunie 2006), PREZENTEISMUL este
un cuvânt nou din domeniul resurselor umane
care descrie scăderea productivităţii
angajaţilor, care sunt la lucru, din următoarele
cauze:
 Neatenţie
 Probleme fizice (boala sau oboseală fizică)
 Probleme mintale (lipsa de concentrare sau depresie)
 Îngrijorări faţă de ce se întâmplă acasă (îngrijirea
părinţilor sau a copiilor sau probleme cu aceştia)
 Îngrijorări faţă de situaţia lor la locul de muncă
(păstrarea locului de munca sau preocupări legate de
performanţa lor la locul de muncă)
 Epuizarea (burnout în engleză) resurselor angajaţilor
la nivel mental şi fizic generată de efortul acestora
pentru a face fată unor cerinţe la locul de muncă
autopercepute ca nerealiste.
© Sorin Ursoniu
Publicaţia Harvard Business Review estimează faptul
că Prezenteismul provoacă economiei americane
pierderi anuale de circa 150 miliarde USD prin
costuri directe si indirecte.
Dacă Prezenteismul nu este prevenit, minimizat sau
gestionat, el poate duce la apariţia următoarelor
probleme în rândul angajaţilor:
 Depresie
 Dependente (alcool, droguri sau medicamente, cafea, tutun,
dulciuri, supramuncă sau sporturi extreme)
 Creşterea numărului de cazuri de îmbolnăviri profesionale sau
accidente de muncă însoţite de creşterea corespunzătoare a
cheltuielilor medicale pentru tratamente şi recuperare.
Efectele Prezenteismului sunt mai dificil de evaluat decât
efectele absenteismului, dar cercetările de ultimă oră au
descoperit faptul că pierderile în productivitatea
muncii generate de Prezenteism în general sunt de
7,5 ori mai mari decât cele provocate de absenteism.

© Sorin Ursoniu
Îmbunătăţirea sănătăţii la locul de
muncă Strategia ENWHP Membrii

Reţele 23 Oficii Naţionale de


Sănătate mintală naţionale contact în Europa
2 Membrii asociaţi
Îmbătrânirea forţei de Infrastructură
muncă 9 Ţări candidate
Echilibrul muncă-viaţă
Noi forme de muncă
Diversitate 4
Condiţii Reţele naţionale

Subiecte
Cum? De ce?
Unelte Impact economic,
sanitar&social

1 2 Administraţia 3
Companii mari IMM-uri
publică

Modele de bună practică

© Sorin Ursoniu
Siguranţa la locul de muncă:
Accidente grave de muncă 2002: 1998=100

© Sorin Ursoniu
Caracteristici ale Promovării sănătăţii la
locul de muncă
Nu doar cerinţe ci şi măsuri voluntare

Îmbunătăţirea organizării muncii, a mediului şi stilului de viaţă

PSLM Se bazează pe o analiză atentă

Participarea activă a angajaţilor

Integrare în structuri şi proceduri existente

Evaluare: rezultatele trebuie măsurate

Contribuţie la - un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii


- dezvoltare economică şi socială susţinută în Europa

© Sorin Ursoniu
Membrii reţelei

 Instituţii naţionale în
domeniul securităţii muncii  
şi sănătate 



 Instituţii naţionale în 


domeniul sănătăţii publice  
  
 
 Fonduri de asigurare 

socială stabilite prin lege   
 

 
 


© Sorin Ursoniu
Promovarea sănătăţii la locul de muncă
este un factor cheie
Creşterea costurilor datorită menţinerii
unor angajaţi cu probleme de sănătate
îi face pe angajatori să fie tot mai
interesaţi de implementarea unor
strategii de promovare a sănătăţii.
Aceste programe nu mai sunt văzute
doar ca o idee bună, ci mai degrabă ca
o investiţie crucială în succesul pe
termen lung al organizaţiei.
© Sorin Ursoniu
Stresul – factor major

© Sorin Ursoniu
Costuri ale unei forţe de muncă
nesănătoase
costuri directe:
compensarea lucrătorilor
costuri legate de dizabilităţi
costuri cu medicamentele
costuri indirecte:
absenteism
înlocuitori
distrugerea echipamentelor
costurile oportunităţii:
pierderea inovaţiei
scăderea calităţii
reducerea productivităţii
© Sorin Ursoniu
Cu toate că locul de muncă este un mediu care
poate afecta în mod negativ sănătatea, el oferă
simultan un potenţial ridicat pentru
îmbunătăţirea sănătăţii angajaţilor şi pentru
starea de bine a acestora.

Martin Shain in NQI 2001. Investing in Comprehensive


Workplace Health Promotion

Ex.
Locuri de muncă flexibile
Sugestii ale angajaţilor
Echipe care rezolvă probleme

© Sorin Ursoniu
Există dovezi clare că programele de
promovare a sănătăţii sunt eficiente atunci
când sunt “cuprinzătoare”
“Cuprinzătoare” înseamnă că sunt
planificate cu participarea organizaţiei. Se
adresează sănătăţii individuale precum şi
mediului organizaţional.

© Sorin Ursoniu
Promovarea sănătăţii la locul de
muncă
Sănătate ocupaţională Practici sănătoase
şi siguranţă voluntare

Loc de muncă

Modificări
organizaţionale
© Sorin Ursoniu
De ce să investim în promovarea
sănătăţii la locul de muncă?
1. Economii / Beneficii

2. Satisfacţia angajaţilor

3. Profil pozitiv al organizaţiei

4. Atenţie cuvenită

© Sorin Ursoniu
1. Economii/Beneficii
Numeroase cercetări din ultimele decenii
au arătat că locul de muncă are un efect
puternic asupra sănătăţii angajaţilor

“Am corelat statistic un climat


organizaţional sănătos cu profitabilitatea,
productivitatea, loialitatea clienţilor şi
reducerea fluctuaţiei de personal.”
Bank of Montreal

© Sorin Ursoniu
1. Economii/Beneficii
Reducerea absenteismului
Îmbunătăţirea productivităţii
Mai puţine asigurări şi mai puţine cereri pentru
compensaţii
Reducerea accidentelor
Reducerea utilizării medicamentelor şi a îngrijirilor
medicale extinse
Reducerea fluctuaţiei de personal şi menţinerea
angajaţilor valoroşi, ceea ce înseamnă diminuarea
recrutării şi reducerea costurilor de pregătire
© Sorin Ursoniu
1. Economii/Beneficii
O evaluare cost-eficacitate a unor iniţiative
de promovarea sănătăţii la locul de muncă
în SUA a arătat că la fiecare dolar investit
s-au câştigat până la 8,81 $.

© Sorin Ursoniu
2. Satisfacţia angajaţilor
Gradul de sănătate resimţit de angajaţi le
afectează satisfacţia în muncă şi
productivitatea. Pe de altă parte, gradul
de satisfacţie în muncă influenţează starea
de sănătate.
O creştere de 5% în satisfacţia
angajaţilor a dus la o creştere de 1,3% în
“impresia clienţilor” şi o creştere de
0,8% a veniturilor.
Sears Roebuck and Company (USA), 1998

© Sorin Ursoniu
3. Profil pozitiv al organizaţiei
Atrag şi reţin cei mai buni şi inteligenţi
angajaţi
Comunităţile se aşteaptă din ce în ce mai
mult ca firmele să-şi asume
responsabilitatea socială.
Companiile care au făcut parte din clasamentul
“Fortune’s 100 Best Companies to Work For” au avut
performanţe financiare mai bune decât companii
comparabile din aceeaşi ramură care nu făceau parte
din acest clasament.
Conference Board of Canada 2002

© Sorin Ursoniu
4. Atenţie cuvenită
Organizaţiile pot fi răspunzătoare pentru
crearea unor medii de muncă generatoare de
stres excesiv
Este cunoscut cazul unei ospătare din Canada care a
fost despăgubită pentru că deşi nu era fumătoare a
făcut cancer pulmonar datorită fumatului pasiv la
locul de muncă.

© Sorin Ursoniu
Factori cheie pentru succes

Implicarea conducerii
Planificare prin participare
Punerea accentului pe nevoile angajaţilor
Folosirea optimă a resurselor existente la
locul de muncă
Adaptare specifică trăsăturilor caracteristice
mediului fiecărui loc de muncă
Evaluare
Angajament pe termen lung
© Sorin Ursoniu
Ce va urma?

© Sorin Ursoniu
Partneriat de tip…câştig – câştig - câştig

Angajaţi Angajatori Societate


Îmbunătăţirea Scăderea  Reducerea
sănătăţii costurilor folosirii
Îmbunătăţirea sistemului de
Satisfacţie productivităţii îngrijiri de
crescută în Creşterea sănătate
muncă satisfacţiei  Îmbunătăţirea
clienţilor sănătăţii şi a
Îmbunătăţirea calităţii vieţii la
afacerii nivel
comunitar

© Sorin Ursoniu
Prima reţea românească de
IMM-uri implicate în activităţi
de promovarea sănătăţii la
locul de muncă
De ce o astfel de reţea?
Nu exista în România o astfel de reţea
înainte de 2003
Participarea fundaţiei ROMTENS în cadrul
ENHWP

© Sorin Ursoniu
Cine sunt beneficiarii?

IMM-uri care au început deja să dezvolte


activităţi de promovarea sănătăţii
IMM-uri care intenţionează să dezvolte activităţi
de promovarea sănătăţii dar au nevoie de “know
how”

© Sorin Ursoniu
Reţeaua

Au fost identificate şi selectate 15 IMM-uri


 7 Bucureşti

 4 Brasov

 4 Sibiu

© Sorin Ursoniu
Cine sunt reprezentanţii IMM-urilor
în reţea?
 Manageri
 Specialişti în medicina muncii
 Medici de întreprindere
 Ingineri cu protecţia muncii
 Psihologi
 Specialişti în mediu

© Sorin Ursoniu
Evaluarea rolului de promovare a
sănătăţii la locul de muncă în rândul
membrilor
Vizite individuale pentru realizarea unui
portret al companiei
Stabilirea unei persoane de contact
(coordonator) pe judeţ
Un reprezentant al fiecărei întreprinderi
desemnat de director

© Sorin Ursoniu
Instrumentele reţelei
E-mail – schimbarea de informaţii
Scrisori de informare
Chestionare în cadrul reţelei
Proiecte specifice ramurei de activitate
Vizite de studiu
Evaluarea efectelor activităţilor de
promovare a sănătăţii

© Sorin Ursoniu
Aşteptările reţelei
Diferite activităţi de promovare a sănătăţii
în cadrul viitoarei reţele naţionale
Comunicare între firme şi cu oficiul de
legătură
Accesibilitate la reţele europene
Certificare de către viitoarele instituţii
specializate din România

© Sorin Ursoniu
Stabilirea unei legături între
reţeaua românească şi ENWHP
 Acest proiect este rezultatul unei
iniţiative a ROMTENS în domeniul
Promovării sănătăţii la locul de
muncă şi vine în întâmpinarea
ENHWP şi a Planurilor de Acţiune
Europene în domeniul Sănătăţii
Publice

© Sorin Ursoniu
PSLM şi stilurile de conducere
© Sorin Ursoniu
Stiluri de management
Tipul 1: Comunitate de producţie pragmatică:
„Toată lumea face lucrurile cât se poate de bine.
Şeful dă un bun exemplu”

•Concluzie: Organizaţia are deja un potenţial în


promovarea sănătăţii datorită structurii ei şi stilului de
conducere. Ar trebui aleasă o abordare informală. Atunci
când se prezintă conceptul de promovare a sănătăţii la
locul de muncă o abordare prea ştiinţifică trebuie evitată.
Organizaţiile de acest tip sunt candidate bune pentru
promovarea sănătăţii la locul de muncă.
© Sorin Ursoniu
Stiluri de management

Tipul 2: Imperii şi patriarhi: „Şeful vrea ca toţi să


dansăm după cum vrea el. Dar nu este un barbar”

•Concluzie: Şansa de introducere a promovării


sănătăţii la locul de muncă în acest gen de
organizaţie este o doar o speranţă.

© Sorin Ursoniu
Stiluri de management

Tipul 3: Căsătorie furtunoasă:


„S-au bătut, s-au pupat şi s-au împăcat”

•Concluzie: Introducerea promovării sănătăţii la


locul de muncă în acest tip de organizaţie este
potrivită atunci când cei doi împăraţi au o
perioadă de lună de miere. Nu se ştie însă dacă
proiectul va supravieţui următoarei furtuni care
va urma...
© Sorin Ursoniu
Stiluri de management
Tipul 4: Societăţi civile integrative:
„Şeful e mai degrabă distant, dar nu egocentric.
Îi place obiectivitatea şi are maniere bune”

•Concluzie: Acest tip de companie oferă condiţiile


ideale pentru promovarea sănătăţii la locul de
muncă.

© Sorin Ursoniu
Stiluri de management
Tipul 5: Orfelinate sau paradisul pierdut:
„Nimeni acolo sus nu ne ascultă, totul este subminat”

•Concluzie: Introducerea PSLM în acest tip de firme are şanse


de succes dacă şeful este de acord ca proiectul să aibă loc în
atelierul de producţie, iar după aceea îi lasă pe iniţiatori să-l
continue. Dacă se întâmplă aşa, este posibil să se găsească
soluţii pentru problemele de la locul de muncă, iar angajaţii şi
superiorii lor se vor organiza. Acest lucru este destul de
probabil din moment ce şeful oricum nu acordă atenţie la ce
se întâmplă în atelier. Astfel satisfacţia în muncă şi motivaţia
angajaţilor va creşte.
© Sorin Ursoniu
Stiluri de management

Tipul 6: Firme fără suflet:


„Şeful este interesat doar de bani”

•Concluzie: Promovarea sănătăţii la locul de


muncă este resimţită ca fiind inutilă, fiind
percepută ca “un corp străin”.

© Sorin Ursoniu

S-ar putea să vă placă și