Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tehnologia Turismului
Tehnologia Turismului
TEHNOLOGIA TURISMULUI
Manual pentru clasele XI-XII
Filiera tehnologicã
Specializãrile turism ºi alimentaþie publicã
NICULESCU
Manualul este aprobat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării cu Ordinul
ministrului nr. 3918 din 11.06.2002
ISBN 973-568-779-8
Clasa
a XI-A
GENERALIT|}I PRIVIND
1 ACTIVITATEA DE TURISM
~n urma parcurgerii acestui capitol ve]i cunoa[te:
Ä Comuna primitivã
• nu existã cãlãtorii turistice; dar…
• se poate discuta despre apariþia cãlãto-
riei; din necesitãþi materiale, oamenii
cãutau la distanþã ceea ce nu puteau gãsi în
jurul locului în care trãiau;
• cãlãtoria a început odatã cu practicarea
rãzboaielor ºi a schimburilor care au împins
oamenii dincolo de sfera de influenþã a
grupului social din care fãceau parte.
• aceste cãlãtorii au trezit dorinþa de
deplasare ºi curiozitatea oamenilor de Peºtera Lascaux
a cunoaºte ceea ce se aflã dincolo de raza
lor vizualã.
4
Tehnologia activit\]ii de turism
Ä În antichitate
• apare cãlãtoria turisticã.
ØVechii greci
• în traficul de cãlãtori dintre statele
greceºti au fost antrenate mase relativ
importante de oameni pentru vizitarea:
– locurilor sfinte;
– bãilor curative;
– jocurilor festive organizate la peri-
oade regulate.
• odatã cu serbãrile olimpice întâlnim ºi
primele manifestãri de «propagandã» ºi de
«organizare» a cãlãtoriilor; data jocurilor ºi
programul lor erau anunþate populaþiei
oraºelor greceºti de cãtre mesageri cãlãri. Parthenon.
ØRoma Anticã
• majoritatea cãlãtoriilor aveau scopuri co-
merciale, culturale ºi militare;
• circulaþia spre bãile curative era deosebit de
vie;
• dezvoltarea cãlãtoriilor a fost sprijinitã de
construcþia de drumuri ºi de tehnica comunica-
þiilor relativ dezvoltate ºi de apariþia primelor
unitãþi de cazare.
Coloseum.
5
Clasa a XI-a
Ä Rãzboaiele napoleoniene
• odatã cu sfârºitul acestor rãzboaie are loc transfor-
marea circulaþiei de cãlãtori în turism propriu-zis;
• motorul cu abur – inventarea ºi aplicarea sa la trenuri
ºi vapoare au dat un puternic avânt dezvoltãrii turismului;
• în jurul anului 1700 s-a format aºa numitul „grand
tour“, itinerar ce cuprindea oraºele: Paris, Torino, Florenþa,
Roma, Neapole, Veneþia, Viena, precum ºi regiunea
Rinului – Germania; durata cãlãtoriei era de 3 ani. Cu
aceastã ocazie apar ºi termenii de «turism» ºi «turist»;
• în þãrile în care circulaþia turisticã era liberã, a apãrut
o nouã ramurã industrialã – industria hotelierã, precum
ºi noi activitãþi cum ar fi editarea ghidurilor, meseria de
ghid, restaurator, crupier.
Locomotivã.
6
Tehnologia activit\]ii de turism
• construirea reþelei mondiale de cãi ferate determinã mutaþii importante în circu-
laþia turisticã;
• perfecþionarea tehnicã a vapoarelor stimuleazã cãlãtoriile transcontinentale;
• reþeaua unitãþilor de cazare s-a extins, au apãrut noi hanuri, hoteluri destinate
cãlãtorilor în tranzit, hoteluri de lux în marile oraºe ºi hoteluri, în staþiunile balneare
ºi climaterice;
• sportul reprezintã un alt factor stimulator al circulaþiei turistice internaþionale
(alpinismul, schiul, ciclismul);
• începe conºtientizarea importanþei tu-
rismului în cadrul economiei naþionale (apar
societãþi pentru înfrumuseþarea oraºelor în
scopuri turistice; se înfiinþeazã corporaþii de
iniþiativã pentru coordonarea turismului);
• turismul devine o activitate genera-
toare de încasãri ridicate;
• a început sã se contureze specializarea
internaþionalã în domeniul turismului. Vapor.
Ä Secolul al XX-lea
• în 1914 se înfiinþeazã primul Oficiu Naþional de Turism în Franþa;
• includerea automobilului ºi avionului printre mijloacele de transport de pasageri
reprezintã o revoluþie atât în domeniul transportului, cât ºi în domeniul turismului;
• dupã primul rãzboi mondial oferta turisticã s-a restructurat, a devenit mai largã
ºi mai diferenþiatã, cererea turisticã a crescut prin includerea unor noi motivaþii de
cãlãtorie ºi a unor noi mase de cãlãtori, noi obiceiuri de cãlãtorie; s-au multiplicat
ºi destinaþiile turistice; noi þãri devin destinaþii turistice: România, Cehoslovacia,
Iugoslavia, Ungaria, Polonia, Bulgaria;
• turismul este considerat tot mai mult un remediu pentru ieºirea din impasul
economic (turismul reprezintã o sursã de valutã – prin intrarea turiºtilor strãini; prin
practicarea regimului vizelor – se dã prioritate turiºtilor cu venituri mari; corelarea
exportului de mãrfuri cu importul de turiºti);
• se creeazã organe specializate pentru dezvoltarea turismului, sprijinite ºi
coordonate de cãtre stat ;
• în vederea stimulãrii turismului o serie de þãri
acordã înlesniri turiºtilor strãini:
– Austria, Franþa, Italia reduc preþul trans-
portului pe calea feratã cu 50-80% pentru
ca turiºtii sã facã voiaje mai lungi, sã sta-
þioneze mai mult pe teritoriul þãrilor lor;
– Belgia, Franþa, Elveþia oferã turiºtilor
sosiþi cu automobilul bonuri de benzinã
la preþ mai mic;
– Germania, Italia, Iugoslavia acceptã pen-
tru turiºtii strãini plata serviciilor turis-
tice cu valutã la un curs mai ieftin; Turnul Eiffel.
7
Clasa a XI-a
• legiferarea concediilor plãtite a reprezentat o revoluþie în turism (Italia – 1927,
Germania – 1934, Franþa ºi Belgia – 1936); au luat naºtere organizaþii ce se obligau
sã sprijine utilizarea corespunzãtoare a timpului în concediu;
• în anul 1924 se înfiinþeazã, în România, ca organizaþie oficialã Oficiul Naþional
de Turism;
• unul din principalele evenimente social-economice caracteristice secolului al
XX-lea îl constituie dezvoltarea cu o remarcabilã rapiditate a turismului intern ºi
internaþional;
• ritmurile de creºtere a turismului s-au intensificat dupã anul 1950, ca urmare
a eliminãrii treptate a restricþiilor vamale ºi valutare ºi a progresului tehnic (mai
ales în domeniul transporturilor), ceea ce a condus la intensificarea cãlãtoriilor atât
pe plan intern, cât ºi pe plan internaþional;
• de la apariþie, turismul a avut o evoluþie relativ lentã, dar, dupã cel de-al doilea
rãzboi mondial (începând cu anii ’60) a cunoscut o expansiune deosebitã, aceasta
ºi datoritã transformãrilor majore din economia mondialã;
• în anul 1975 se înfiinþeazã Organizaþia Mondialã a Turismului;
• dezvoltarea continuã a infrastructurii, creºterea stresului, dezvoltarea industriei,
creºterea mediei de viaþã, creºterea timpului liber, sunt tot atâtea elemente care
stimuleazã dezvoltarea continuã ºi tot mai susþinutã a turismului.
8
Tehnologia activit\]ii de turism
(vizitatori
EXCURSIONI{TI
de o zi)
CÅLÅTORI
lucråtori în zonele
de frontierå (6)
imigran]i
permanen]i (6)
vizitatori
nomazi (6)
vizitatori de o zi
turi[ti pasageri în tranzit
(excursioni[ti)
(7)
refugia]i (8)
stråini pasageri în
croazierå (2)
membrii for]elor
armate (8)
membrii echipajelor
nereziden]i (1) echipaje (3)
reprezentan]i
consulari (9)
9
Clasa a XI-a
Pot fi identificate formele principale ale turismului :
– turismul intern: rezidenþii unei þãri date care cãlãtoresc numai în interiorul
acesteia;
– turismul internaþional care grupeazã:
• turismul receptor: non-rezidenþii care cãlãtoresc în þara datã;
• turismul emiþãtor: rezidenþii þãrii date care cãlãtoresc în alte þãri.
Pentru cererea turisticã se definesc urmãtoarele noþiuni de bazã:
• cãlãtor;
• vizitator.
Explicaþii la clasificarea vizitatorilor internaþionali:
(1) membrii echipajelor aeronavelor de linie sau ale navelor de pasageri staþionate în raza porturilor
din localitãþile vizitate de turiºti, care recurg la serviciile de cazare ale unitãþilor hoteliere din þara vizitatã;
(2) persoane care sosesc într-o þarã strãinã pe nave de croazierã (dupã definiþia din 1965 a Orga-
nizaþiei Internaþionale Maritime – I.M.O.) ºi care petrec noaptea în afara vasului, chiar dacã debarcã
pentru vizitare o singurã zi sau mai multe zile;
(3) echipajele care nu sunt rezidente în þara vizitatã ºi care rãmân în þarã pentru o singurã zi;
(4) vizitatorii care sosesc ºi pãrãsesc þara în aceeaºi zi, pentru scopuri profesionale sau alte scopuri
turistice, incluzând ºi vizitatorii tranzitaþi pentru o zi pânã la sau de la þara de destinaþie a cãlãtoriei;
(5) vizitatorii cu înnoptare în drum de la sau spre þãrile de destinaþie;
(6) categorii definite de Naþiunile Unite în „Recomandãrile privind statisticile pentru migraþiunea
temporarã“, 1980.
(7) cei care nu pãrãsesc zonele de tranzit din aeroporturi sau porturi, inclusiv transferurile între
aeroporturi ºi porturi;
(8) conform definiþiei Înaltului Comisariat pentru Refugiaþi al Naþiunilor Unite (1967);
(9) în cazurile când aceste persoane cãlãtoresc din þara lor de origine la destinaþiile misiunii lor
oficiale ºi viceversa (incluzând ºi persoanele dependente care însoþesc aceste categorii de persoane
sau care se reunesc pe parcursul cãlãtoriei).
TURISTUL reprezintã persoana care se deplaseazã spre un loc situat în afara reºedinþei
sale obiºnuite, pentru o perioadã mai micã de 12 luni ºi ale cãrei motive principale de
cãlãtorie sunt altele decât exercitarea unei activitãþi remunerate la locul vizitat.
Elemente de referinþã pentru a distinge turiºtii de alte categorii de cãlãtori:
1. deplasarea sã fie fãcutã într-un loc situat în afara reºedinþei obiºnuite;
2. perioada sã fie mai micã de un an;
3. scopul deplasãrii poate fi:
a) loisir, recreere ºi vacanþã (odihnã): vizitarea oraºelor, efectuarea cumpãrãturilor, plaje,
croaziere, voiaje de nuntã, practicarea diferitelor sporturi (de amatori) etc.;
b) vizite la rude ºi prieteni: concedii în familie, vizitarea pãrinþilor, participarea la
funeralii, participarea la programe de îngrijire a invalizilor etc.;
c) afaceri ºi motive profesionale: inspecþii, vânzãri ºi cumpãrãri în contul întreprinderilor
strãine, participare la reuniuni, conferinþe ºi congrese, târguri ºi expoziþii, misiuni
guvernamentale, studii, cursuri de limbi strãine sau de pregãtire profesionalã,
instalarea de echipamente, participarea la activitãþi sportive profesionale; orice
persoanã care se deplaseazã în scop profesional (chiar ºi ºantieriºtii);
d) tratament medical: staþiuni balneare, staþiuni termale, diferite tipuri de cure
ºi tratamente (fitness, talazoterapie, kinetoterapie, slãbire, înfrumuseþare);
e) religie/pelerinaje: participarea la diverse evenimente religioase, pelerinaje
f) alte motive: echipajele aeronavelor ºi vaselor, tranzit etc.
10
Tehnologia activit\]ii de turism
EXCURSIONIST este orice persoanã care cãlãtoreºte pentru propria plãcere
pentru o duratã mai micã de 24 de ore într-o altã localitate (þarã) decât cea în care
îºi are reºedinþa ºi nu exercitã nici o ocupaþie lucrativã.
CÃLÃTOR ÎN TRANZIT este orice persoanã care tranziteazã o þarã, chiar
dacã rãmâne mai mult de 24 de ore, cu condiþia ca toate opririle sã fie de scurtã
duratã ºi sã aibã alte motive decât turistice.
11
Clasa a XI-a
– are caracter de ramurã de interferenþã – rezultat al diversitãþii activi-
tãþilor ce dau conþinut prestaþiilor turistice ºi prezenþei unora dintre ele în
structura altor ramuri ale economiei: transporturile, alimentaþie publicã –
comerþ, tratament balneo-medical, ocrotirea sãnãtãþii, º.a.
– este o ramurã de sintezã – desfãºurarea activitãþilor turistice necesitã
intrãri din alte ramuri ca industria construcþiilor (ºi indirect: industria mate-
rialelor de construcþii, a sticlei, lemnului, construcþii de maºini, chimicã,
industria energeticã), alimentarã, textilã, agriculturã, transport, telecomu-
nicaþii, gospodãrie comunalã, culturã ºi artã º.a.;
– dezvoltarea turismului nu se va putea asigura armonios decât într-o strânsã
corelare cu nivelurile ºi ritmurile de dezvoltare ale celorlalte ramuri ale
economiei naþionale. Aceasta deoarece la obþinerea unui produs turistic
participã, direct sau indirect, aproape toate ramurile economiei naþionale.
Cercetãrile întreprinse asupra rolului turismului au evidenþiat faptul cã el are
un impact considerabil asupra economiei societãþilor ºi culturilor diferitelor þãri.
Acþiunea sa se manifestã pe multiple planuri: economic, social, cultural, politic;
intensitatea acestor acþiuni diferã de la o þarã la alta în funcþie de nivelul sãu de
dezvoltare ºi politica promovatã faþã de el.
1. Rol economic:
12
Tehnologia activit\]ii de turism
2. Rol social:
3. Rol cultural-educativ:
4. Rol politic:
13
Clasa a XI-a
– factori sociali:
• urbanizarea;
• timpul liber.
– factori demografici:
• evoluþia numericã a populaþiei;
• structura pe vârste;
• modificarea duratei medii de viaþã;
• structura pe sexe, grupe de vârstã, categorii socio-profesionale.
– factori psihologici, educativi ºi de civilizaþie:
• nivelul de instruire;
• setea de culturã;
• temperamentul;
• caracterul individual;
• dorinþa de cunoaºtere º.a.
– factori naturali:
• aºezarea geograficã;
• relieful;
• clima;
• poziþia faþã de principalele cãi de comunicaþie.
– factori organizatorici ºi politici:
• formalitãþi la frontiere;
• facilitãþi în turismul organizat;
• conflictele sociale, etnice, religioase;
• regimul vizelor.
2. dupã durata acþiunii lor în timp factorii pot fi grupaþi în:
– factori cu acþiune permanentã:
• creºterea timpului liber;
• modificarea veniturilor;
• miºcarea demograficã etc.
– factori sezonieri:
• succesiunea anotimpurilor;
• structura anului ºcolar/universitar;
• activitatea în agriculturã.
– factori conjuncturali:
• crizele economice, politice;
• confruntãrile armate;
• catastrofele naturale;
• condiþiile meteorologice etc.
3. dupã importanþa (rolul) lor în determinarea fenomenului turistic, se deosebesc:
– factori primari:
• veniturile populaþiei, oferta, preþurile, timpul liber, mutaþiile demo-
grafice;
– factori secundari:
• climatul internaþional, formalitãþile de vizã sau frontierã, diverse
facilitãþi.
14
Tehnologia activit\]ii de turism
4. în funcþie de direcþia de acþiune, factorii pot fi grupaþi în:
– factori exogeni:
• creºterea veniturilor, evoluþia numericã a populaþiei, sporirea
gradului de urbanizare º.a.;
– factori endogeni:
• lansarea de noi produse, diversificarea gamei de servicii oferite,
nivelul tarifelor, facilitãþi de preþ, pregãtirea personalului º.a.
5. dupã profilul de marketing, factorii se împart în:
– factori ai cererii turistice:
• veniturile, urbanizarea, timpul liber.
– factori ai ofertei turistice:
• condiþii naturale, baza materialã, costul prestaþiilor, diversitatea
ºi calitatea serviciilor;
– factori ai confruntãrii cerere-ofertã:
• distribuþia agenþiilor de voiaj, calitatea infrastructurii, sistemul
legislativ.
Aceºti factori sunt dinamici, schimbãtori ºi într-o anumitã mãsurã pot fi dirijaþi
în folosul dezvoltãrii turismului.
Dintre aceºtia cea mai mare influenþã asupra cererii turistice o au:
1. Veniturile populaþiei reprezintã principala condiþie pentru manifestarea cererii
turistice, fiind deci suportul material al dezvoltãrii turismului. Nivelul lor este
influenþat de nivelul de dezvoltare economicã ºi socialã a unei þãri.
• Sporirea veniturilor individuale, mai exact, a pãrþii care rãmâne dupã acoperirea
nevoilor fiziologice (adãpost, hranã, îmbrãcãminte, încãlþãminte) influenþeazã nivelul
cheltuielilor pentru turism.
• Veniturile influenþeazã circulaþia turisticã atât cantitativ, prin modificarea
numãrului turiºtilor, cât ºi calitativ, determinând durata deplasãrii, intensitatea
plecãrilor în vacanþã, caracterul organizat sau particular al prestaþiei, distanþa pe care
se efectueazã cãlãtoria, realizarea cãlãtoriei în interiorul sau în afara graniþelor þãrii,
opþiunea pentru un anumit mijloc de transport etc.
2. Preþurile ºi tarifele
• Influenþa preþurilor poate viza produsul turistic în ansamblul lui sau numai una din
componentele sale: transport, cazare, alimentaþie, agrement; se poate manifesta în raport
cu piaþa internã sau internaþionalã; poate produce mutaþii cantitative sau calitative.
În general, practicarea unor tarife ridicate limiteazã accesul serviciilor turistice
ºi se reflectã mai ales în reducerea numãrului de turiºti, a duratei sejurului, a
distanþelor de cãlãtorie, a frecvenþei plecãrilor în vacanþã etc. În acelaºi timp nu sunt
excluse reacþiile adverse, în care tarife foarte scãzute pot genera neîncrederea
turiºtilor în calitatea serviciilor determinând, o reducere a solicitãrilor pentru
serviciile turistice respective.
3. Oferta turisticã – ansamblul elementelor care motiveazã deplasarea în scop
turistic ºi anume: resursele turistice naturale ºi antropice, echipamentele turistice,
15
Clasa a XI-a
bunurile ºi serviciile destinate consumului turistic, forþa de muncã, infrastructura,
condiþiile de comercializare (preþuri, facilitãþi etc.). Fiecare dintre aceste elemente îºi
are contribuþia sa în dezvoltarea turismului. Existenþa unor resurse turistice valoroase,
deºi importantã, nu este suficientã pentru atragerea turiºtilor în zonã. Valorificarea
acestora depinde de gradul de dezvoltare a bazei materiale, de calitatea ºi diversitatea
serviciilor oferite.
4. Progresul tehnic înregistrat în domeniul dezvoltãrii mijloacelor de transport
ºi în infrastructura turisticã vizibilã ºi invizibilã, aferentã folosirii acestora, constituie
un alt factor important de influenþã.
5. Timpul liber al sfârºitului de sãptãmânã, al concediilor ºi vacanþelor influen-
þeazã prin mãrimea sa posibilitãþile de practicare a turismului.
1. 5. Formele de turism
Turismul (care implicã ideea alegerii deliberate a itinerarelor, a perioadei ºi
duratei sejurului de cãtre fiecare turist în parte) are ca scop satisfacerea anumitor
necesitãþi de ordin social, cultural, spiritual, medical etc. ºi urmãreºte satisfacerea
nevoilor de consum turistic. Þinând seama de aceste considerente, s-au delimitat
diferite clasificãri ale formelor de turism practicate:
turism naþional;
1. Dupã locul de provenienþã al turiºtilor
turism internaþional:
turism receptor;
turism emiþãtor.
turism de sejur:
2. Dupã gradul de mobilitate a turistului: turism de sejur lung;
turism de sejur de
duratã medie;
turism de sejur scurt.
turism de circulaþie;
turism de tranzit.
turism de iarnã;
3. Dupã sezonalitate: turism de varã;
turism de circumstanþã.
16
Tehnologia activit\]ii de turism
turism de cumpãrãturi
turism de tratament ºi
turism de agrement
turism de afaceri
turism religios
turism sportiv
turism rural
6. Dupã caracteristicile socio-economice ale cererii:
17
Clasa a XI-a
a. Dupã locul de provenienþã a turiºtilor turismul se divide în douã ramuri
principale:
• turism naþional (intern) practicat de cetãþenii unei þãri în limitele graniþelor ei;
• turism internaþional (extern) care include:
– vizitele turiºtilor strãini într-o altã þarã decât cea în care îºi au reºedinþa
permanentã (turism receptor, turismul activ, de primire)
– plecãrile turiºtilor în afara graniþelor þãrii lor (turism emiþãtor, turismul
pasiv, de trimitere).
b. Dupã gradul de mobilitate a turistului:
1. turismul de sejur – turistul rãmâne un timp mai mult sau mai puþin lung într-o
zonã (staþiune) turisticã. El se subdivide în:
– turismul de sejur lung (rezidenþial) în care durata sejurului într-o localitate, sta-
þiune etc. depãºeºte o lunã de zile. Acesta este specific turismului de tratament
balneo-medical, persoanelor cu un venit ridicat ºi timp liber, pensionarilor.
– turismul de sejur de duratã medie a cãrui duratã este mai micã de 30 de
zile – perioada care coincide cu durata apreciatã ca limitã a concediilor
plãtite. El este practicat de toate categoriile de populaþie, indiferent de
nivelul veniturilor (turism de masã).
– turismul de sejur scurt în care durata sejurului este mai micã (de regulã
pe o duratã pânã la o sãptãmânã). Aici se includ cu preponderenþã formele
turismului ocazional (de circumstanþã) ºi diversele variante ale turismului
de sfârºit de sãptãmânã.
2. turismul de circulaþie (itinerant, în circuit etc.) – cu un grad ridicat de
mobilitate, presupune deplasãri continue, pe itinerare stabilite dinainte sau
ocazional, cu opriri scurte în diferite localitãþi (microzone) de pe traseele
traversate.
3. turismul de tranzit (în turismul internaþional) – presupune traversarea, cu sau
fãrã oprire, a unor þãri sau zone, pentru a ajunge la anumite destinaþii mai
îndepãrtate.
c. În funcþie de sezonalitate distingem:
1. Turism continuu practicat pe întreaga duratã a anului (curã balnearã, afaceri,
cultural);
2. Turism sezonier legat fie de existenþa unor condiþii naturale sau a unor eveni-
mente cultural artistice, sportive. El se grupeazã în:
– turismul de iarnã (pentru zãpadã ºi pentru soarele cãutat în timpul iernii);
– turismul de varã (legat de apã, soare, litoral, bãi de nãmol, cure heliomarine).
– turismul de circumstanþã (ocazional) este determinat de desfãºurarea anumitor
acþiuni specifice (sezonul de vânãtoare ºi pescuit sportiv) sau de participarea la
diferite festivitãþi, cu caracter periodic sau ocazional (folcloric, cultural-artistic,
sportiv etc.).
18
Tehnologia activit\]ii de turism
a. În funcþie de mijlocul de transport folosit de turist pentru parcurgerea
distanþei dintre localitatea (þara) de reºedinþã ºi localitatea (þara) în care îºi petrece
concediul se disting:
1. drumeþia – excursiile pedestre cu scop recreativ ºi de îngrijire a sãnãtãþii în
zonele nepoluate, cu o naturã nealteratã. La aceasta se pot asocia excursiile în
munþi, alpinismul, camparea în corturi, vânãtoarea ºi pescuitul sportiv.
2. turismul feroviar – trenul rãmâne un important mijloc de transport solicitat de
persoanele dornice de a cãlãtori, datoritã avantajelor în privinþa comoditãþii,
siguranþei, costurilor.
3. turismul rutier – cu formele sale specifice: cicloturismul, motociclismul, dar
mai ales turismul automobilistic (cu autocare ºi autoturisme proprietate
personalã sau închiriate de la agenþiile specializate). Folosirea autoturismelor
în scopuri turistice a crescut în mod semnificativ, îndeosebi în ultimele
decenii, pe mãsura sporirii numãrului de proprietari de autoturisme ºi libertãþii
de miºcare pe care o oferã.
4. turismul naval – foloseºte ca mijloc de transport navele maritime ºi fluviale;
se pot organiza croaziere maritime ºi fluviale foarte apreciate de turiºti. În
cadrul turismului naval în ultimul secol s-a dezvoltat foarte mult ºi turismul
nautic, sportiv, care constã în excursii ºi plimbãri de agrement cu bãrci cu motor
ºi vele, cu cauciucuri, canoe etc. pe porþiunile navigabile ale râurilor, pe
oglinzile de apã ale lacurilor naturale, ale deltelor ºi ale lacurilor de acumulare.
5. turismul aerian – este o formã de transport în plinã evoluþie, practicat în
special pe distanþe lungi ºi foarte lungi datoritã vitezei mari de deplasare ºi
confort pentru cãlãtori, folosindu-se avioanele, elicopterele etc.
b. Din punct de vedere al motivaþiilor deplasãrilor se disting urmãtoarele
forme de turism:
1. turismul de agrement – practicat de cãlãtorii dornici sã profite de frumuseþile
naturii, de a cunoaºte oameni ºi locuri noi, istoria ºi obiceiurile lor ºi în general
doresc sã-ºi foloseascã timpul de vacanþã pentru practicarea unor hobby-uri;
turismul de agrement se interfereazã cu turismul cultural.
2. turismul de odihnã ºi recreere (destindere) – turismul, în general, prin carac-
teristicile serviciilor sale este un turism de odihnã ºi recreere (destindere)
deoarece prin destindere ºi recreere nu se înþelege abandonarea tuturor
activitãþilor, ci exercitarea în mod voluntar a unor activitãþi diferite de cele
practicate în mod obiºnuit.
3. turismul de tratament ºi cura balneo-medicalã este o formã specificã a
turismului de odihnã, care a cunoscut o mare dezvoltare îndeosebi în ultimele
decenii, odatã cu creºterea surmenajului ºi a bolilor profesionale provocate de
stresul vieþii din marile aglomeraþii urbane. El îmbinã destinderea cu diferite
forme de curã ºi tratament balneo-medical ºi se practicã în staþiunile balneo-
medicale ºi climaterice, situate de obicei în zonele cu un microclimat specific,
adecvat pentru tratarea diferitelor afecþiuni.
19
Clasa a XI-a
4. turismul sportiv – este o formã a turismului de agrement, motivat de dorinþa
de a învãþa ºi de a practica diferite activitãþi sportive, ca o consecinþã a vieþii
sedentare a populaþiei urbane. Ponderea cea mai mare în turismul sportiv o au
sporturile nautice de varã (canotaj, schi nautic etc.) ºi sporturile de iarnã în
staþiunile de altitudine (schi), la care se adaugã alpinismul, ascensiunile pe
munte, plimbãrile ºi excursiile, pescuitul sportiv ºi vânãtoarea sportivã, alte
activitãþi sportive (gimnastica sportivã, ciclism, cãlãrie etc.) ºi orice alte
manifestãri sportive ocazionale (competiþii sportive amicale, tenis, golf, tir
sportiv, gimnasticã aerobicã etc.).
5. turismul de cumpãrãturi (shopping tourism) – determinat de deplasãrile
ocazionale în alte localitãþi (þãri) în vederea achiziþionãrii unor produse în
condiþii mai avantajoase decât cele oferite pe plan local (naþional) sau a unor
produse pe care nu le oferã piaþa localã.
6. turismul tehnic ºi ºtiinþific – vizitarea cu caracter documentar sau de schimb
de experienþã a unor obiective industriale, agricole sau alte obiective de
atracþie pentru specialiºti: peºteri, observatoare astronomice, rezervaþii natu-
rale ºi monumente ale naturii º.a.
7. turismul religios – pelerinajele credincioºilor la lãcaºurile de cult considerate
sfinte de diferite religii (oraºul sfânt Mecca pentru musulmani, mãnãstirile din
nordul Moldovei pentru creºtini, hramurile mãnãstirilor ºi bisericilor care atrag
un numãr mare de pelerini în perioadele sãrbãtorilor religioase tradiþionale).
8. turismul rural – petrecerea vacanþei în spaþiul rural, motivatã de dorinþa de
întoarcere la naturã, la vechile obiceiuri ºi tradiþii, foloseºte ca posibilitãþi de
gãzduire atât gospodãria þãrãneascã, cât ºi hanuri, hoteluri rustice sau popasuri.
Agroturismul presupune ºederea în gospodãria þãrãneascã, pensiunea þãrãneascã,
consumul unor produse agricole din gospodãria acestuia ºi participarea într-o
mãsurã mai mare sau mai micã la activitãþile agricole specifice.
9. turismul de afaceri – se referã în principal la activitãþile persoanelor care
lucreazã pentru o scurtã perioadã de timp în afara locului de muncã
(participarea la întâlniri, delegaþii, reuniuni, întruniri, târguri ºi expoziþii,
cãlãtoriile stimulent).
10. turismul cultural – presupune vizitarea, în scopul satisfacerii nevoilor
culturale ºi spirituale, a monumentelor de artã ºi arhitecturã, locurilor istorice,
muzeelor, galeriilor de artã etc.
c. Dupã caracteristicile socio-economice ale cererii avem:
1. turismul particular (privat) – este rezervat unei clientele cu venituri peste
medie, care cãlãtoreºte pe cont propriu, cu experienþã în domeniul cãlãtoriilor;
acest tip de turism include o gamã variatã de manifestãri: agrement,
destindere, îngrijirea sãnãtãþii, practicarea sporturilor etc.
20
Tehnologia activit\]ii de turism
2. turismul social – reprezintã o formã a turismului de masã, practicat de
categoriile de populaþie cu posibilitãþi relativ reduse (tineri, studenþi, ºomeri,
populaþie de vârsta a III-a); uneori cheltuielile sunt finanþate parþial sau chiar
integral prin mãsuri sociale (de sindicate, de casele de asigurãri sociale etc.).
3. turismul de afaceri ºi congrese (turismul de reuniuni sau de întruniri) cuprinde
ansamblul activitãþilor legate de cãlãtoriile organizate de întreprinderile econo-
mice ºi de administraþiile publice pentru personalul lor, cu ocazia deplasãrilor
în interes oficial, comercial, participarea la diferite reuniuni, congrese, simpo-
zioane, târguri ºi expoziþii, la întruniri, seminarii naþionale sau internaþionale.
d. Dupã caracteristicile prestaþiei turistice principale preferate de turist în
cadrul sejurului, formele de turism mai pot fi grupate în:
1. turism de sejur pe litoral (practicat pentru cura heliomarinã, sporturi nautice,
odihnã ºi recreere, tratament balnear);
2. turism de sejur în staþiunile montane (practicat pentru odihnã ºi recreere,
drumeþii, practicarea sporturilor de iarnã etc.);
3. turism în staþiunile balneo-climaterice (vizeazã practicarea curelor balneo-
medicale);
4. turism cu caracter special (vânãtoare ºi pescuit sportiv, congrese, confe-
rinþe etc.).
Proporþia diferitã a fluxurilor turistice spre una sau alta dintre destinaþii are
consecinþe directe în dimensionarea ºi structurarea bazei materiale a turismului.
e. Dupã categoria de vârstã ºi ocupaþia turiºtilor, formele de turism pot fi:
1. turism pentru tineret;
2. turism pentru populaþia activã;
3. turism pentru pensionari.
Importanþa acestei grupãri constã în faptul cã vârsta, sexul, ocupaþia, sunt factori
care genereazã diferite cerinþe specifice ºi determinã programarea calendaristicã a
serviciilor în cursul anului, dar ºi gama serviciilor oferite, în concordanþã cu perioada
vacanþelor ºcolare, cu perioada concediilor plãtite etc.
f. Dupã momentul ºi modul de angajare a prestaþiilor turistice distingem:
1. turismul organizat – este forma de turism în care prestaþiile turistice, serviciile
la care apeleazã turiºtii, destinaþia cãlãtoriei, precum ºi perioada în care vor fi
prestate aceste servicii sunt programate în prealabil pe bazã de contracte sau
alte aranjamente comerciale.
2. turismul neorganizat (pe cont propriu) nu presupune angajarea prealabilã a
serviciilor, a destinaþiei cãlãtoriilor ºi a perioadei de sejur, apelând direct la
unitãþile prestatoare de servicii din zona (þara) vizitatã.
3. turismul semiorganizat (mixt) – este forma de turism în care o parte din
servicii sunt angajate în prealabil, iar o altã parte este solicitatã direct pe
mãsura derulãrii cãlãtoriei (de obicei transport, agrement).
21
Clasa a XI-a
D ic]ionar,
{ tia]i c\...
, ,
? ...
• Basho, un poet japonez, a scris, în 1690, un poem intitulat «Drumul îngust spre
Nordul îndepãrtat». Unele din versurile sale sunt sugestive: «Înþepat de þânþari, muºcat
de pãduchi/ Am reuºit sã dorm într-un pat/ În timp ce un cal urina/ Chiar lângã perna mea».
• în 1478-1480, sfinþirea bisericii «Frauenkirche» din München a provocat vizita a
124 000 de credincioºi, care au vizitat oraºul în cei trei ani cât au durat ceremoniile.
Numãrul pelerinilor s-a stabilit prin numãrarea unor boabe de fasole, fiecare nou sosit
trebuind sã arunce un bob într-una din urnele aºezate la cele patru porþi ale oraºului.
Aceasta a constituit prima operaþie de strângere a datelor din statistica turismului.
• în jurul anului 1600 apar pe continentul european studenþi provenind din familii
engleze bogate, care, dupã terminarea studiilor, fãceau o cãlãtorie mai lungã în statele
europene; în Anglia un tânãr nu era cotat cult ºi «bine crescut» dacã nu cãlãtorise pe
continent.
• Unii autori au realizat o tipologizare a turiºtilor în funcþie de nenumãrate forme
de turism ºi de personalitatea indivizilor care cãlãtoresc:
M. Bassaud distinge patru tipuri principale de turiºti:
– turistul sportiv, cãutând divertisment;
– turistul expert, amator de opere de artã;
– turistul singuratic, cãutând contactul cu natura;
– turistul spectator, care doreºte sã vadã cât mai multe locuri de interes general.
22
Tehnologia activit\]ii de turism
Teste
1. Stabiliþi corelaþii între formele de turism aflate în prima coloanã ºi
criteriile de clasificare aflate în coloana a doua, asociind cifra corespun-
zãtoare formei de turism cu litera corespunzãtoare criteriului de clasificare.
I. Forma de turism II. Criteriul
1. turism organizat a. dupã mijlocul de transport folosit de turist
2. turism de sejur b. dupã motivaþia deplasãrii
3. turism de iarnã c. dupã gradul de mobilitate a turistului
4. turism aerian d. dupã sezonalitate
5. turism sportiv e. dupã momentul ºi modul de angajare a
6. pelerinaje prestaþiilor turistice.
7. turism de tranzit
23
Clasa a XI-a
jOC
1
2
3
4
5
6
24
POTEN}IALUL TURISTIC
2 AL ROMÂNIEI
~n urma parcurgerii acestui capitol ve]i cunoa[te:
25
Clasa a XI-a
Ø Potenþialul turistic reprezintã deci, oferta turisticã potenþialã a unui
teritoriu dat.
ANTROPIC:
NATURAL:
– cultural-istoric
– componentele cadrului natural
– tehnico-economic
inclusiv cele modificate de om
– socio-demografic
Prelucrare dupã V. Glãvan – „Geografia turismului în România“,
Editura Institutului de Management – Turism EDEN, Bucureºti, 1996.
+
INFRASTRUCTURA GENERALÃ ªI TURISTICÃ (cãi de acces)
+
BAZA TEHNICO-MATERIALÃ TURISTICÃ
(mijloace de transport turistic, unitãþi de cazare, de alimentaþie,
de agrement, de tratament)
+
BUNURILE ALIMENTARE ªI INDUSTRIALE
+
FORÞA DE MUNCÃ
+
CONDIÞIILE DE COMERCIALIZARE
26
Tehnologia activitå]ii de turism
27
Clasa a XI-a
Clima constituie o condiþie de bazã pentru practicarea unor forme de turism:
• sporturile de iarnã – prin prezenþa, consistenþa ºi menþinerea stratului de zãpadã;
• cura heliomarinã;
• climatoterapia.
c) Hidrografia – contribuie la sporirea atractivitãþii unei zone turistice prin
prezenþa urmãtoarelor elemente de potenþial turistic:
– râuri, fluvii; lacuri naturale (inclusiv cele terapeutice) ºi antropice; mãri,
delte ºi estuare; ape minerale ºi termominerale ºi favorizeazã practicarea
turismului de sfârºit de sãptãmânã, de pescuit, de curã heliomarinã, de
practicare a sporturilor nautice, de tratament balnear.
d) Vegetaþia – reprezentatã prin pãduri, pajiºti, arborete º.a., reprezintã:
• o atracþie turisticã în sine: exemple: parcuri naturale – ca destinaþii de
vacanþã, parcuri dendrologice, rezervaþii ºtiinþifice;
• un element care sporeºte atractivitatea celorlalte componente ale
potenþialului turistic. Ea prezintã un interes deosebit pentru turismul
de odihnã, recreere, agrement.
e) Fauna – prezintã, din punct de vedere turistic, o importanþã:
• cinegeticã (vânat) ºi piscicolã – datoritã bogãþiei ºi varietãþii speciilor;
• estetica – contribuind astfel la creºterea atractivitãþii zonelor vizitate;
• ºtiinþificã – datoritã existenþei unor specii rare sau pe cale de dispariþie
protejate în rezervaþii ºi parcuri zoologice ºi constituie o motivaþie pentru prac-
ticarea turismului de vânãtoare ºi pescuit sportiv, ºtiinþific, de cunoaºtere.
f) Rezervaþiile naturale – prezintã importanþã:
• sub aspect estetic – ca element de atractivitate;
• cognitiv-ºtiinþific ca bazã a turismului profesional ºi de cunoaºtere.
28
Tehnologia activitå]ii de turism
a) Potenþialul cultural-istoric
1. Vestigii arheologice ºi monumente
istorice ºi de artã:
a) Vestigiile arheologice existente pe
teritoriul României sunt numeroase, de mare
valoare atât pentru istoria, cultura ºi civi-
lizaþia poporului nostru, cât ºi pentru cele
universale. Dintre acestea pot fi enumerate:
– cetãþile dacice: Sarmisegetusa, de la
Costeºti ºi Blidari din Munþii Orãºtiei, etc.; Sarmisegetusa.
– cetãþile greceºti: Histria (pe malul lacului Sinoie); Tomis (Constanþa); Callatis
(Mangalia) etc.;
– cetãþile daco-romane: Monumentul triumfal Tropaeum Traiani de la Adamclisi;
Drobeta, unde se aflã ºi ruinele podului lui Traian; Dierna (Ostrova); Napoca
(Cluj-Napoca); Potaissa (Turda) etc. Cu dotãrile lor edilitare, temple, palate,
amfiteatre, bãi termale etc.;
– cetãþile medievale: Sighiºoara; Neamþ;
Suceava; Curtea Veche – Palatul Voie-
vodal din Bucureºti; Alba Iulia;
Târgoviºte etc.;
– cetãþi þãrãneºti fortificate: Depre-
siunea Braºovului – „Þara Bârsei“;
Râºnov; Bod; Fledioara; Prejmer;
Teliu; Maierus etc.;
Histria.
29
Clasa a XI-a
2. Monumentele istorice ºi de artã de o
mare varietate, reflectã evoluþia culturii ºi civi-
lizaþiei autohtone, dar ºi influenþele diferitelor
culturi ale lumii cu care a intrat în contact. Între
cele mai reprezentative se numãrã:
• mãnãstirile: Bucovina – Suceviþa;
Moldoviþa; Voroneþ; Humor; Putna; Arbore;
Dragomirna; Neamþ – Agapia; Vãratec; Neamþ;
Oltenia – Tismana; Horezu; Govora; Cozia;
Bistriþa º.a.
• bisericile: Biserica Neagrã din Braºov;
Suceviþa. „Biserica Trei ierarhi“ din Iaºi.
• bisericile din lemn din Maramureº;
Dragomireºti; Deseºti; Hãrniceºti; Sat ªuga-
tag; Rozavlea; Bogdan-Vodã.
• castele ºi palate ca: Bran; Peleº; Cor-
vineºtilor-Hunedoara; Mogoºoaia; Cotro-
ceni etc.
• monumentele de artã: Ansamblul
Sculptural al lui Brâncuºi de la Târgu-Jiu,
Masa tãcerii.
Monumentul Eroilor de la Mãrãºeºti, Turnul
Chindiei de la Târgoviºte ºi altele.
2. Elementele etnografice ºi folclorice: caracterizate prin originalitate, bogãþie
ºi varietate, reprezintã o atracþie ineditã a þãrii noastre. Acestea includ:
– arhitectura ºi tehnica popularã specificã: cele din zonele Bucovinei, Þãrii Moþi-
lor, Maramureºului, Dornelor º.a.;
– creaþia artisticã, producþia meºteºugãreascã ºi artizanatul se remarcã prin
centrele de ceramicã de la Horezu, Corund, Oboga, Marginea ºi altele; centrele
de prelucrare a lemnului, încondeierea ouãlor, þesutul covoarelor, cojocãritul;
– obiceiuri, tradiþii populare (de exemplu: Târgul de Fete de pe Muntele Gãina,
Festivalul datinilor ºi obiceiurilor de iarnã de la Sighetul Marmaþiei etc.);
– costumele populare din zonele Argeº, Muscel, Moldova, Oltenia, Transilvania,
Maramureº, Bucovina etc.
30
Tehnologia activitå]ii de turism
3. Instituþiile ºi evenimentele cultural-artistice reflectã intensitatea vieþii spiri-
tuale, tradiþia ºi modernismul în culturã:
– edificiile unor instituþii culturale ca: Ateneul Român, Operele din Bucureºti,
Timiºoara, Cluj, Palatul Culturii din Iaºi, Bibliotecile din Oradea, Alba Iulia,
Casa Sfatului din Braºov º.a.;
– Muzeele ºi casele memoriale cu profile diverse: ºtiinþele naturii, istorie, ºtiinþã
ºi tehnicã, etnografie ºi artã º.a.;
– Evenimente culturale de tipul festivalurilor muzicale: George Enescu, Cerbul
de Aur; ale filmului, ale teatrului, expoziþii ºi târguri, serbãri (Serbãrile Mãrii,
Serbãrile Zãpezii) º.a.;
– case memoriale Ipoteºti, Mirceºti, Stupca (Ciprian Porumbescu);
– muzee: Muzeul Brukenthal-Sibiu; Muzeul Antipa – Bucureºti º.a.;
– palate: Palatul Culturii – Iaºi º.a.;
– biblioteci: Biblioteca Bathyaneum – Alba-Iulia;
– sate turistice: Rucãr; Bran; Fundata; Maliuc; Bogdan-Vodã;
– sate cu tradiþii folclorice: Huda; Certeze (între Munþii Oaºului ºi Munþii
Maramureºului); Prislop (lângã staþiunea turisticã Borºa).
b) Potenþialul tehnico-economic include de exemplu:
– baraje de acumulare: Izvorul Muntelui; Vidra; Vidraru; Porþile de Fier;
– poduri: Podul de la Cernavodã;
– Transfãgãrãºanul ºi alte elemente tehnico-economice care pot constitui atracþii;
c) Potenþialul socio-demografic cuprinde
– oraºele care sunt atractive prin arhitectura specificã, prin valorile de artã pe
care le adãpostesc sau evenimentele pe care le gãzduiesc: Bucureºti, Cluj-Napoca,
Timiºoara, Alba Iulia, Oradea, Sighiºoara, Bistriþa, Iaºi ºi altele;
– localitãþile rurale care pe lângã aceste valori oferã ºi condiþii naturale deosebit
de atractive pentru petrecerea timpului liber (liniºte, aer curat, peisaje originale).
31
Clasa a XI-a
Exemple de chei: Cheile Nerei (Munþii Aninei – Munþii Banatului); Cheile Turzii
(Munþii Trascãu – Munþii Apuseni), Cheile Bicazului (între Munþii Haºmaºul Mare
ºi Munþii Ceahlãu).
Exemple de defilee: Defileul Mureºului – între Topliþa ºi Deda; Defileul
Oltului – între Turnu Roºu ºi Cozia; Defileul Dunãrii – între Baziaº ºi Gura Vãii.
Exemple de peºteri: Peºterile Urºilor, Scãriºoara, Cetãþile Ponorului în Munþii
Bihorului – Munþii Apuseni; Peºterile Vântului ºi Vadu Criºului în Munþii Pãdurea
Craiului – Munþii Apuseni; Peºtera Ialomicioara ºi Dâmbovicioara din Munþii
Bucegi; Peºterile Comarnic ºi Buhui din Munþii Aninei – Munþii Banatului; Peºtera
Topolniþa din Podiºul Mehedinþi.
• relieful vulcanic – Exemple: conurile vulcanice din Munþii
Harghitei ºi Cãlimani;
– creºterea atractivitãþii reliefului datoritã prezenþei unor
• vãi pitoreºti ca: Valea Prahovei, Valea Oltului, Valea Argeºului,
Valea Bistriþei, Valea Cernei, Valea Arieºului;
• lacuri de mare atractivitate ºi diversitate între care unele cu valoare
de unicat Sfânta Ana (lac de origine vulcanicã) situat în craterul
Ciomatu din Munþii Harghita ºi Lacul Roºu (de baraj natural) din
Munþii Haºmaºul Mare.
• lacurile glaciare din Munþii Retezat, Rodnei, Fãgãraº, Parâng.
– existenþa unor întinse domenii schiabile în Masivele:
• Postãvarul – staþiunea Poiana Braºov;
• Bucegi – staþiunile Azuga, Sinaia;
• Gârbova – staþiunea Predeal, Rodnei – complexul turistic Borºa;
• Vlãdeasa – Stâna de Vale;
• Semenic – complexul turistic Semenic º.a.
– importante trasee pentru drumeþie ºi alpinism;
– accesibilitate datoritã poziþiei centrale, configuraþiei, altitudinii reduse ºi
faptului cã sunt strãbãtuþi de numeroase vãi ºi cursuri de râuri.
– existenþa unui important fond cinegetic – reprezentat de: ursul brun, cerbul,
râsul, cãpriorul, mistreþul, cocoºul de munte (în Munþii Cãlimani, Rodna,
Ceahlãu, Bistriþa º.a.) – ºi piscicol, datoritã bogãþiei speciilor: de la pãstrãv
ºi lipan în apele repezi de munte.
– prezenþa unor rezervaþii naturale care sporesc atractivitatea peisajelor (de
exemplu: Parcul Naþional Retezat, Pietrosul Rodnei, Cetãþile Ponorului,
Complexul carstic de la Scãriºoara, Muntele Domogled, fenomenul
geologic Detunatele º.a.
Marea complexitate a potenþialului turistic montan creeazã condiþii pentru
practicarea unei multitudini de forme de turism: drumeþie, odihnã ºi recreere,
alpinism, speoturism, practicarea sporturilor de iarnã, vânãtoare ºi pescuit sportiv,
sporturi nautice, sporturi extreme, de cunoaºtere, ºtiinþific º.a.
32
Tehnologia activitå]ii de turism
33
Clasa a XI-a
Printre elementele de mare atracþie se remarcã:
– plajele întinse din zona litoralã de la Sulina, Portiþa, Sfântul Gheorghe, Periºor;
– prezenþa dunelor de nisip: Letea, Caraorman, Sãrãturile;
– o faunã ornitologicã foarte bogatã, „paradisul pãsãrilor“ – peste 280 de specii
între care se remarcã pelicanul comun, pelicanul creþ, egreta, flamingo;
– un important fond cinegetic (cãprior, mistreþ, gâºte, raþe sãlbatice º.a.) ºi
piscicol (crap, somn, ºtiucã, plãticã, sturioni) º.a.;
– vegetaþie de mare varietate: pãdurile de stejar cu aspect exotic Letea ºi
Caraorman, zãvoaiele de plutã ºi sãlcii, întinsele stufãriºuri, rezervaþiile de
nuferi de la Mila 23 º.a.
Datoritã valorii sale excepþionale, a
originalitãþii ecosistemelor ºi a unicitãþii a
fost declaratã rezervaþie a biosferei, existând
18 zone protejate cu o suprafaþã totalã de 500
km2. În consecinþã ºi formele de turism care
pot fi practicate în Delta Dunãrii sunt variate:
turism de cunoaºtere, de odihnã ºi recreere,
de curã helio-marinã, navigaþie, turism
sportiv, navigaþie, vânãtoare, pescuit, turism
ºtiinþific º.a.
Delta Dunãrii.
34
Tehnologia activitå]ii de turism
LACURI TERAPEUTICE
NÃMOLURI TERAPEUTICE
PLANTE MEDICINALE
AEROIONIZAREA
b. Lacurile terapeutice
Datoritã calitãþilor fizico-chimice ale apelor lor ºi a unor particularitãþi, ca
fenomenul de heliotermie ºi salinitate ridicatã, prezintã un deosebit interes terapeutic.
Apele acestor lacuri sunt clorurate-sodice, iodurate sau sulfatate.
Lacurile cele mai folosite în balneoturism:
– din Câmpia Românã – Balta Albã, Lacu Sãrat, Lacul Amara;
– de pe litoralul marin – Techirghiol, Mangalia;
– din masivele de sare din zona dealurilor subcarpatice sau de podiº (de la
Sovata, Ocna Mureº, Bazna, Ocna Dej, Ocna Sibiului, Slãnic Prahova,
Telega, Ocnele Mari, Ocna {ugatag etc.)
c. Nãmolurile terapeutice
România dispune de importante rezerve de nãmoluri terapeutice care dupã
originea ºi calitãþile lor fizico-chimice, se împart în trei categorii:
– sapropelice, nãmoluri negre, sulfuroase, specifice lacurilor Techirghiol,
Amara, Lacu Sãrat, Sovata, Ocna Sibiului, Ocnele Mari ºi Màrii Negre (situat la
adâncime);
– nãmoluri minerale de izvor la Sângeorz-Bãi, Bãile Felix, Someºeni etc.
– turbe descompuse chimic – la Poiana Stampei (de lângã Vatra Dornei),
Borsec, Tuºnad, Geoagiu-Bãi, Mangalia etc.
35
Clasa a XI-a
d. Emanaþii naturale de gaze terapeutice
Acestea includ:
– emanaþiile naturale de dioxid de carbon, specifice munþilor vulcanici Oaº-
Cãlimani-Harghita; sunt utilizate ca mofete la Bãile Tuºnad, Borsec,
Balvanyos, Buziaº, Covasna, Vatra Dornei, Sângiorz-Bãi, Harghita-Bãi etc.
– emanaþiile naturale de hidrogen sulfurat solfalare sunt întâlnite la {ugag-
Bãi ºi Sântimbru-Bãi, fiind unice în Europa.
e. Salinele
Constituie un important factor de curã; baze de tratament se aflã la Târgu-Ocna,
Slãnic Prahova, Slãnic Moldova, Praid ºi Cacica.
f. Plantele medicinale ca factori naturali de curã, sunt din ce în ce mai solicitate
balneomedical (fitoterapie), atât în prepararea unor medicamente, cât ºi în cura externã,
ca bãi de plante.
g. Factorii climatici de curã pot fi utilizaþi în menþinerea sau ameliorarea stãrii
de sãnãtate a organismului uman prin climatoterapie.
În urma cercetãrilor de bioclimatologie medicalã s-au evidenþiat mai multe
bioclimate cu calitãþi terapeutice:
– bioclimat excitant de câmpie ºi litoral;
– bioclimat sedativ-indiferent (de cruþare) din Câmpia de Vest, dealurile ºi
podiºurile pânã la 600-700 m;
– bioclimat tonico-stimulent specific altitudinilor de peste 800 m ºi pânã la circa
2000 m.
h. Aeroionizarea
Influenþa climatului aeroelectric cu o aeroionizare bogatã, predominant negativã
are efecte benefice asupra organismului uman în principal de sedare. Astfel ea se
constituie într-un important factor de curã pentru multiple afecþiuni, sporind astfel
valoarea balneo-medicalã a unei staþiuni.
În þara noastrã aeroionizarea prezintã valori moderate, dar sunt ºi zone unde acestea
sunt mult mai ridicate (Bãile Herculane, Sângeorz-Bãi, Bãile Felix, Moneasa, Borºa etc.).
Acest valoros fond balnear al þãrii noastre este dublat de o serie de particularitãþi:
1. prezenþa tuturor grupelor de factori naturali de curã (ape
minerale ºi termominerale, nãmoluri terapeutice, emanaþii
naturale de gaze, microclimat salin etc.);
2. existenþa factorilor naturali de curã cu caracter de unicat:
gazele mofetice, apa lacurilor sãrate ºi nãmolurile tera-
peutice de pe fundul acestora, microclimat salin;
3. posibilitatea tratãrii întregii game de afecþiuni tratabile cu
ajutorul factorilor naturali (ale aparatului locomotor, gine-
cologice, cardiovasculare, ale sistemului nervos periferic,
digestive, hepatobiliare, renale, respiratorii, ORL º.a.);
Tratamente balneare. 4. existenþa unor rezerve importante de factori naturali de curã;
5. larga rãspândire a acestora pe întregul teritoriu al þãrii;
6. prezenþa pe mici suprafeþe a mai multor grupe de factori naturali de curã care asigurã
tratarea concomitentã a mai multor afecþiuni.
36
Tehnologia activitå]ii de turism
În ultimii ani activitatea balnearã a cunoscut o largã dezvoltare sub aspectul
organizatoric, al cercetãrii, prospectãrii ºi folosirii balneomedicale, iar baza mate-
rialã a fost modernizatã, extinsã ºi diversificatã. În prezent, România dispune de
circa 160 de staþiuni ºi localitãþi balneare cu factori naturali de curã.
37
Clasa a XI-a
Dintre numeroasele trasee ºi itinerare turistice specifice zonei montane
amintim:
38
Tehnologia activitå]ii de turism
Litoralul românesc al Mãrii Negre reprezintã, prin valoarea ºi diversitatea
atracþiilor, o importantã destinaþie turisticã. Între programele turistice ce pot fi
organizate evidenþiem:
39
Clasa a XI-a
l altul, mai puþin agresiv, cu caracter sezonier care decurge din folosirea
mediului înconjurãtor pentru activitãþi de turism ºi agrement.
D ic]ionar
,
40
Tehnologia activitå]ii de turism
{ tia]i c\...
• în România se întâlnesc toate tipurile de ape minerale cunoscute în lume: ape
oligominerale, ape carbogazoase, ape alcaline, ape alcalino-feroase, ape arsenicale, ape
feruginoase, ape clorurate sodice, ape iodurate, ape sulfuroase, ape sulfatate, ape radioactive.
? ...
• valoarea curativã ridicatã a factorilor naturali de curã existenþi în România a fost
confirmatã de numeroase premii obþinute de-a lungul timpului, de ape minerale de la
Cãlimãneºti-Cãciulata, Olãneºti, Slãnic Moldova, Covasna, Bãile Herculane, citate în
literatura de specialitate printre cele mai importante staþiuni balneare din lume.
• o serie de factori naturali în curã ºi îndeosebi apele minerale, au fost utilizaþi pentru
tratament cu peste douã milenii în urmã. Exemplu: staþiunea Geoagiu Bãi, ale cãrei ape
au fost folosite încã din timpul geto-dacilor sau Bãile Herculane unde au fost amenajate
terme încã din timpul romanilor.
• România dispune de un potenþial speologic deosebit de bogat ºi variat: peste 12 000
de peºteri (România situându-se din acest punct de vedere pe primele locuri din Europa).
• în România existã peste 400 de rezervaþii ºtiinþifice naturale, botanice, zoologice,
forestiere, geologice, speologice, mixte etc.
• biserica din lemn de la Surdeºti este una dintre cele mai înalte din lume.
• Transfãgãrãºanul ajunge pânã la o altitudine maximã de 2 040 m.
41
Clasa a XI-a
4. Mofetele sunt emanaþii de:
a) dioxid de carbon;
b) gaze de sondã;
c) gaz metan.
42
Tehnologia activitå]ii de turism
jOC
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
Aeroionizare 11.
Balnear 10.
Lacuri 9.
Turist 8.
Deal 7.
Nãmoluri 6.
Staþiuni balneo-climaterice 5.
Mofete 4.
Afecþiuni 3.
Câmpie 2.
Saline 1.
43
3 AGEN}IILE DE TURISM
~n urma parcurgerii acestui capitol ve]i cunoa[te:
Notã: Deºi legislaþia turisticã a introdus termenul de structuri de primire am preferat sã folosim
termenii de unitãþi de cazare ºi unitãþi de alimentaþie pentru a facilita înþelegerea noþiunilor. Menþionãm
cã ambii termeni sunt utilizaþi fiind folosiþi pentru definirea aceloraºi funcþii.
44
Tehnologia activitå]ii de turism
UNITÃÞI DE
CAZARE
(hotel, motel, cabanã,
vilã, camping, popas
turistic, sat de va-
canþã º.a.)
UNITÃÞI DE
ALIMENTAÞIE
(restaurante de dife-
rite tipuri, braserii,
baruri, unitãþi de
fast-food)
turiºti - individuali
- de grup
UNITÃÞI DE
TRATAMENT firme
PRESTATORI AGENÞIA
BALNEAR DE TURISM CLIENÞI
DIRECÞI
(complexe balneare, fundaþii
baze de tratament º.a.)
asociaþii
UNITÃÞI
PRESTATOARE DE
SERVICII DE
AGREMENT,
DIVERTISMENT
SPORTIV,
CULTURAL
UNITÃÞI
PRESTATOARE DE
SERVICII
COMPLEMENTARE
(financiar-bancare,
a sigurãri, vize, rezer-
vãri º.a.)
Agenþiile de turism care activeazã pe piaþa turisticã din þara noastrã se pot
clasifica:
a. dupã destinaþia programelor turistice:
• agenþii de turism care oferã programe turistice destinate turismului intern;
• agenþii de turism care oferã programe turistice destinate turismului extern;
• agenþii de turism mixte care oferã atât programe turistice destinate
turismului intern, cât ºi turismului extern.
45
Clasa a XI-a
b. dupã numãrul de angajaþi:
• agenþii mici cu pânã la 9 angajaþi;
• agenþii medii cu pânã la 49 de angajaþi;
• agenþii mari cu peste 49 de angajaþi.
c. dupã natura serviciilor vândute:
• agenþii turistice;
• agenþii mixte (turistice, ticketing, asigurãri de cãlãtorie);
d. dupã modalitatea de realizare ºi comercializare a produsului turistic:
• agenþii de turism tour-operatoare;
• agenþii de turism detailiste.
46
Tehnologia activitå]ii de turism
Agenþiile de stimulare (incentive) sunt agenþii specializate în întocmirea
programelor de voiaj pentru grupuri (religoase, de veterani) ºi pentru firmele care îºi
recompenseazã salariaþii cu excursii plãtite pentru ei ºi familiile lor (cãlãtorii incentive).
Exemple de agenþii care organizeazã voiaje incentive: American Expres, Kuoni,
Havas º.a.
Agenþiile comerciale sunt specializate în intermedierea afacerilor din turism
ºi intrã mai puþin sau deloc în legãturã cu clienþii. Acestea intrã în legãturã telefonicã,
cu clienþii, rezervã bilete de avion, camere de hotel, închiriazã maºini ºi aranjeazã
adesea întâlniri între clienþii lor. Exemplu: Rosen Bluth Travel din Philadelphia.
Agenþiile de turism pot activa pe piaþa turisticã fie independent, fie în reþele.
47
Clasa a XI-a
3.2. Organizarea internã a unei agenþii de turism
48
Tehnologia activitå]ii de turism
Din componenþa unei mari agenþii de turism fac parte mai multe birouri,
compartimente ºi oficii. Activitatea acestora este prezentatã, pe scurt, în continuare:
49
Clasa a XI-a
– constituirea de contingente – „allottements“ – (rezervãri anticipate ale
mijloacelor de transport sau ale camerelor de hotel în limitele contractuale);
– efectuarea eventualelor plãþi anticipate în numerar pentru rezervarea
contingentã de servicii (ca în cazul voiajelor spre localitãþi ce nu au o
capacitate receptivã suficientã ºi unde hotelurile cer plãþi anticipate);
– stabileºte modalitãþile de vânzare a voiajelor;
– întocmeºte ºi tipãreºte programul provizoriu al voiajului, forma diverselor
publicaþii (fascicule, pliante, reviste etc.).
• Secþia operativã generalã se ocupã, în acord cu secþia programare generalã, de
corelarea ofertei de voiaje în grup cu cererea.
• Secþia operativã congrese ºi pelerinaje se ocupã de voiajele colective cu
caracter profesional ºi religios.
50
Tehnologia activitå]ii de turism
Modelul de organizare a unei agenþii de turism, prezentat mai sus, este un model
„ideal“ întâlnit la marii tour-operatori. Aceastã prezentare a fost fãcutã în scopul
de a evidenþia complexitatea operaþiunilor care au loc în cadrul unei agenþii de turism.
În practicã, majoritatea agenþiilor de turism apeleazã la o structurã organizatoricã
simplificatã care include numai câteva compartimente.
51
Clasa a XI-a
Compartimentele întâlnite la marea majoritate a agenþiilor de turism sunt:
Între componentele structurii organizatorice se pot stabili mai multe tipuri de relaþii:
– relaþii de autoritate care condiþioneazã buna desfãºurare a activitãþii. Acestea
pot fi:
• relaþii ierarhice care se stabilesc între cadrele de conducere ºi subordonaþi;
• relaþii funcþionale care apar între compartimentele funcþionale ºi cele ope-
rative subordonate acestora;
• relaþii de stat major care se stabilesc între conducere ºi compartimentele
cãrora le sunt delegate de cãtre aceasta, anumite sarcini de soluþionare a unor
probleme aflate în competenþa sa;
– relaþii de cooperare care se stabilesc între posturi situate pe acelaºi nivel
ierarhic, dar aparþinând unor compartimente diferite. Ele apar între toate
52
– – Þ Þ
í í í í í í O
í O í O
O O O O O
O
O O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
OO
O
O
O
O
O
O
O
A. Organizarea unei agenþii de turism mari.
(Preluare dupã Tehnica operaþiilor de turism).
53
54
MANAGEMENT
Clasa a XI-a
Agen i
AgenÆi
Agenþi
ticketing Agen
AgenÆi turism
Agenþi
turism
Anexa
Exemplificarea relaþiilor între compartimentele unei agenþii de turism
55
Clasa a XI-a
56
Tehnologia activitå]ii de turism
57
Clasa a XI-a
58
Tehnologia activitå]ii de turism
59
Clasa a XI-a
4FIXAREA OBIECTIVELOR
Exemple de obiective financiare: Exemple de obiective strategice:
– creºterea profitabilitãþii cu …% – creºterea calitãþii produselor
– creºterea volumului vânzãrilor cu …% – creºterea satisfacþiei consuma-
torului
– creºterea eficienþei investiþiilor cu …% – lãrgirea gamei de produse
turistice oferite
– creºterea cifrei de afaceri cu …% – creºterea poziþiei deþinute de
agenþia de turism în topul
agenþiilor de turism
D ic]ionar
,
60
Tehnologia activitå]ii de turism
{ tia]i c\...
• topul agenþiilor de turism din România (în funcþie de cifra de afaceri) este:
? ...
Preluare dupã G. Stãnciulescu – Managementul agenþiei
de turism, A.S.E., Bucureºti, 2000.
• topul firmelor de turism din Europa (în funcþie de cifra de afaceri) este:
61
Clasa a XI-a
Teste:
1. Identificaþi cuvintele care completeazã spaþiile punctate astfel încât definiþiile
sã fie corecte:
– agenþia de turism tour-operatoare are ca obiect de activitate ………… ºi …………… pe
cont propriu a ………… de servicii turistice, sau a …………… acestora direct sau prin
………………;
– agenþie de turism detailistã care …………, sau………… spre vânzare în contul unei
agenþii de turism ………… pachete de servicii, sau ………… ale acestora, contractate
cu aceasta.
3. Biroul care are rolul de a asigura creºterea vânzãrilor agenþiei de turism este:
a) biroul turism b) biroul transporturi c) biroul dezvoltare
62
Tehnologia activitå]ii de turism
jOC de roluri
1. Constituiþi-vã în grupuri ºi alegeþi un tip de agenþie pe care aþi dori sã o
înfiinþaþi. Motivaþi alegerea.
2. Identificaþi principalele compartimente ale agenþiei ºi evidenþiaþi activitãþile
specifice fiecãruia dintre acestea.
3. Întocmiþi organigrama acestei agenþii.
teme de discutie
,
Analizaþi ºi comparaþi organigramele mai multor agenþii de turism ºi evidenþiaþi
asemãnãrile ºi deosebirile dintre acestea.
jOC
1
2
6 9. Turism
7 8. Transporturi
7. Ticheting
8 6. Dezvoltare
5. Organigramã
4. Intermediar
9
3. Detailistã
2. Touroperatoare
1. Agenþia de turism
63
4 PRODUSUL TURISTIC
~n urma parcurgerii acestui capitol ve]i cunoa[te:
64
Tehnologia activit\]ii de turism
O ilustrare a componentelor produsului turistic ºi a rolului acestora este
prezentatã în schema urmãtoare:
I. Resurse turistice
Rolul acestora:
• atractivitate – ele reprezintã motivaþia cãlãtoriei în
cazul majoritãþii formelor de turism;
• „materii prime“ care pentru a putea fi valorificate
trebuie prelucrate în cadrul unor procese de
producþie specifice.
II. Infrastructura
Rolul acestora:
– asigurarea accesului în zonele turistice;
– asigurarea confortului ºi a tuturor facilitãþilor
necesare vieþii moderne (instalaþii).
65
Clasa a XI-a
Rolul acestora:
– punerea în valoare a resurselor naturale ºi antropice,
valorificarea acestora depinde de nivelul de dezvol-
tare al industriei turistice.
Rolul acesteia:
– este de a produce împreunã cu baza materialã servicii.
V. Resursele instituþionale
Rolul acesteia:
– stimuleazã sau frâneazã (dupã caz) dezvoltarea turismului.
66
Tehnologia activit\]ii de turism
În funcþie de motivaþia cãlãtoriei, perioada (sezon, pre, post ºi extrasezon) ºi
particularitãþile segmentului de turiºti, ponderea celor douã grupe – elemente de
atractivitate ºi prestaþiile de servicii, diferã. De exemplu, existã produse turistice în
componenþa cãrora primeazã elementele de atractivitate (practicarea curei
heliomarine: marea, soarele, temperatura apei, turismul cultural) ºi altele în cadrul
cãrora primeazã serviciile (turism de congrese, turism ocazionat de cazinouri).
Posibilitãþile multiple de combinare a elementelor de atractivitate cu prestãrile
de servicii oferã posibilitatea diferenþierii produselor turistice contribuind ºi la
sporirea gradului de atractivitate a produselor turistice oferite chiar în cadrul
aceleiaºi destinaþii de vacanþã sau forme de turism.
67
Clasa a XI-a
2. Selectarea obiectivelor turistice, serviciilor oferite ºi unitãþilor prestatoare
în funcþie de tipologia clientelei ºi particularitãþile cererii.
3. Combinarea (pornind de la rezultatele studierii cererii) ºi asamblarea
componentelor produsului turistic (organizarea preliminarã) – realizate cu
mult înainte de exprimarea cererii – în care tour-operatorul alege: destinaþia,
mijlocul de transport, unitãþile de cazare, alimentaþia, alte servicii incluse în
pachet, dacã grupul va beneficia de asistenþa turisticã realizatã de cãtre ghid
pe tot parcursul cãlãtoriei etc.
4. Asigurarea serviciilor necesare pe tot parcursul cãlãtoriei. Pentru aceasta
agenþia de turism:
– încheie contracte, convenþii, minute cu prestatorii direcþi de servicii turistice;
– emite comenzile de rezervare.
În cazul produselor turistice de tip tour aceastã etapã presupune alegerea itine-
rarului ºi întocmirea programului turistic.
5. Determinarea (calculul) preþului produsului turistic:
– pornind de la costul serviciilor de transport, cazare, alimentaþie etc.
– de la celelalte elemente de calcul conform legii (comision, TVA, asigurãri,
contribuþia de participare la fondul de dezvoltare ºi promovare a turismului).
6. Promovarea produsului turistic:
– realizarea ºi distribuirea broºurilor, pliantelor, afiºelor turistice etc.;
– publicitate prin mass-media.
7. Lansarea produsului turistic pe piaþã – un ºir de acþiuni prin care agenþia
îºi face cunoscute produsele pe plan local ºi naþional.
68
Tehnologia activit\]ii de turism
Sejururile – reprezintã un pachet de servicii oferit turiºtilor pentru petrecerea
vacanþei într-o staþiune turisticã. Acest tip de produs turistic presupune rãmânerea
în aceastã staþiune.
Forme:
– sejururi cu pensiune completã de tipul:
• formulei tradiþionale pentru hotelurile din staþiunile turistice;
• formulei moderne propusã de cluburile de turism care adaugã un program
de animaþie ºi de sporturi.
– sejururi comercializate în formula: demipensiune, cazare + mic dejun sau
doar simpla cazare.
Paralel cu acestea s-au dezvoltat ºi multe produse noi care oferã transport ºi
cazare combinate cu servicii specializate pentru diferite grupuri:
• vacanþe sportive (sky, golf, pescuit);
• vacanþe cu sejururi de tratament pentru sãnãtate;
• cãlãtorii de aventurã;
• incentive;
• pentru conferinþe etc.
sau
• formulele care asociazã transportul cu anumite prestaþii; exemplu:
formulele „fly&drive“ ºi „fly&hotel“, care pe lângã transport cu avionul
oferã ºi vouchere pentru hotel, care pot fi utilizate în mai multe staþiuni
turistice.
69
Clasa a XI-a
Aceste oscilaþii sezoniere sunt provocate de:
– cauze naturale ca: poziþia geograficã a unei zone sau staþiuni, succesiunea
anotimpurilor, condiþiile de climã (care fac ca resursele naturale sã nu aibã
aceeaºi valoare tot timpul anului). Aceste cauze au rolul determinant în
manifestarea caracterului sezonier al cererii.
– cauze (condiþii) economico-organizatorice cum sunt: structura anului ºcolar,
regimul concediilor plãtite ºi durata lor º.a.
Pentru zonele geografice cu o climã temperatã, aºa cum este ºi a României, au
fost identificate trei tipuri de variaþii sezoniere:
u activitatea turisticã se concentreazã într-o perioadã (sezon) datoritã
faptului cã oferta întruneºte optimul calitãþii o singurã datã pe an ºi o duratã
limitatã. Acest tip de sezonalitate este specific pentru þara noastrã
produsului turistic litoral unde cererea ºi consumul se manifestã în
intervalul mai-septembrie cu un maximum în perioada 15 iunie – 15 august,
în celelalte luni ale anului cererea este sporadicã (pentru tratament sau
diverse evenimente) sau lipseºte complet.
80
70
60
50
40
30
20
10
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
A – Activitate cu un singur sezon.
70
Tehnologia activit\]ii de turism
FrecvenÆa
solicitårilor %
80
70
60
50
40
30
20
10
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
B – Activitate cu douå sezoane.
71
Clasa a XI-a
Deci în evoluþia cererii ºi a circulaþiei turistice de-a lungul unui an existã 3 etape
(momente distincte):
– sezonul (cu un vârf sau chiar douã în cazul activitãþii bisezoniere) caracterizat
prin intensitatea maximã a cererii;
– începutul ºi sfârºitul sezonului (perioadele de pre- ºi post- sezon) în care
cererea este mai puþin intensã, cu tendinþe de creºtere sau descreºtere, dupã caz;
– extrasezonul în care are loc o reducere substanþialã sau chiar încetarea
activitãþii turistice.
72
Tehnologia activit\]ii de turism
În domeniul preþurilor ºi tarifelor, practica turisticã cunoaºte mai multe strategii:
1. Strategia tarifelor forfetare (globale, „totul inclus“) în care se oferã turiºtilor
un pachet minimal de servicii obligatorii (transport, transferuri, pensiune
completã, excursii în cadrul sejurului etc.), la un nivel determinat de confort
ºi un cost mai redus.
Ca variante ale acestei strategii sunt aranjamentele tip demipensiune sau numai
cazare ºi mic dejun, lãsând turistului libertatea de a-ºi alege unitatea de alimentaþie.
2. Strategia tarifului ridicat care poate fi practicatã:
• în cazul unei oferte exclusive sau limitate din punct de vedere concurenþial,
de exemplu: Delta Dunãrii, mãnãstirile din nordul Moldovei, programele „Dracula“,
tratamentele balneare care folosesc resurse naturale limitate.
• în cazul unei oferte de lux, cu un grad ridicat de confort, accesibilã numai
anumitor categorii de turiºti.
3. Strategia tarifului scãzut, moderat, poate fi folositã ca:
• strategie „de lansare“, „de impulsionare“ – tactica de pãtrundere pe piaþã fiind
aplicatã în general de agenþiile de turism pentru un produs turistic determinat
ºi pentru o perioadã limitatã de timp, urmând ca atunci când poziþiile au fost
consolidate tariful sã creascã la un nivel cât mai competitiv.
Aceastã strategie poate provoca însã ºi reþineri din partea unei categorii de
clientelã din neîncredere în calitatea serviciilor oferite sau din considerente de
prestigiu.
• strategie de stimulare a cererii de servicii destinate unor anumite segmente de
clientelã cu venituri mai modeste (ca urmare a tendinþei tot mai pronunþate de
pãtrundere în circulaþia turisticã a acestor categorii de consumatori). Se includ
aici: turismul de masã, turismul social, turismul de tineret; acestor turiºti li se
oferã servicii de o clasã de confort adecvatã puterii lor de cumpãrare datoritã
folosirii unor capacitãþi complementare de cazare ºi a unor meniuri standard.
Ea se combinã cu strategia diferenþierii pe sezoane a tarifelor, completatã cu
strategia diferenþierii pe segmente de turiºti (persoane de vârsta a III-a ºi familii cu
copii cãrora li se poate acorda o serie de facilitãþi la serviciile de transport, cazare,
masã ºi agrement).
4. Strategia tarifelor diferenþiate – este tactica aplicãrii unor preþuri ºi tarife
care se diferenþiazã dupã:
• criterii temporale (sezon, extrasezon, pre-, post- sezon);
• natura ofertei;
• gradul de confort (produse turistice de lux);
• conþinutul sau componentele pachetului de servicii.
5. Strategia tarifelor psihologice, de exemplu 495 euro în loc de 500 euro, în
care presupusa pierdere se compenseazã printr-un numãr mai mare de înscrieri
datoritã situãrii tarifului sub pragul psihologic de 500 euro.
6. Strategia tarifului de monopol care se poate utiliza în cazul unor produse
turistice în exclusivitate (exemple: programul Dracula sau tratamente „geriatrice“).
73
Clasa a XI-a
Totodatã, în vederea creºterii eficienþei utilizãrii bazei materiale, organizatorii
de turism ºi prestatorii de servicii acordã turiºtilor o serie de facilitãþi sub forma unei
reduceri de tarife sau a unor gratuitãþi. Aceasta are ca efect stimularea cererii unui
numãr mai mare de persoane în perioadele de pre-, post- ºi extrasezon.
Relaþia calitate-preþ
Stabilirea obiectivelor
74
Tehnologia activit\]ii de turism
Publicitatea ºi promovarea vânzãrilor sunt cele mai rãspândite metode de promo-
vare utilizate. Datoritã caracteristicilor acestor forme de promovare, majoritatea
consumatorilor asociazã ideile de marketing cu publicitatea. Tot ca forme de
promovare apar ºi relaþiile publice ºi vânzãrile personale.
V. Vânzãrile personale
VI. Sponsorizãrile
n 4. 6. 1. Publicitatea
Publicitatea reprezintã orice formã de comunicare non-personalã realizatã prin
intermediul mass-media ºi care prezintã detaliat un produs ce are un sponsor
identificat. Ca elemente ale mass-media pot fi considerate: ghiduri de cãlãtorie, ziare,
reviste, radio, TV., mail.
Publicitatea este folositã pentru a atinge o întreagã gamã de obiective ce pot
include schimbãri de atitudine sau construirea de imagini noi, cât ºi îmbunãtãþirea
vânzãrilor.
Publicitatea are rolul:
• de a informa clientul;
• de a face cunoscut produsul;
75
Clasa a XI-a
• de a convinge clientela ºi de a crea o opinie favorabilã produsului turistic
comercializat;
• de a stimula vânzãrile, de a atrage noi clienþi dispuºi sã achiziþioneze produsele.
O particularitate a consumului turistic ar fi preferinþa consumatorilor pentru
locuri noi, sub presiunea stresului cotidian, în timp ce consumul de mãrfuri se bazeazã
mai mult pe experienþa acumulatã anterior ºi repetarea achiziþionãrii produselor în
care au cãpãtat încredere.
Acest fapt face ºi mai dificilã realizarea publicitãþii turistice.
n 4. 6. 2. Promovarea vânzãrilor
Promovarea vânzãrilor implicã orice activitate ce poate induce un rezultat scontat
din partea potenþialilor clienþi sau intermediari la schimb. Campaniile de promovare
a vânzãrilor vor adãuga valoare produsului. De exemplu, ofertele de vin gratuit sau
gãzduirea gratuitã sunt frecvent folosite în astfel de campanii pentru restaurantele
unor hoteluri ce au nevoie de îmbunãtãþirea cererii din când în când.
Promovarea vânzãrilor este adesea folositã în combinaþii cu alte instrumente
promoþionale pentru a suplimenta efectul total.
n 4. 6. 3. Vânzãrile personale
Aceasta este o încercare de a obþine beneficii, prin intermediul contactului direct
sau prin telefon, între reprezentantul de vânzãri ºi acele persoane cu care vânzãtorul
doreºte sã discute.
Obiectivele acestui mod de promovare sunt:
• obþinerea unei vânzãri – de multe ori clienþii sunt deschiºi acestei metode dupã
ce au fost convinºi de agentul comercial sã cumpere;
• stimularea vânzãrilor realizate de acei clienþi conduºi de impulsul de a cumpãra
dupã ce au aflat de extraofertã precum: asigurarea de cãlãtorie, închirierea de
maºini, excursii sau transportul de la aeroport;
76
Tehnologia activit\]ii de turism
• încheierea unei tranzacþii de succes cu clientul utilizând o gamã de tactici de
vânzare. Acest lucru va lãsa clientul satisfãcut ºi bine informat cu privire la
detaliile contractului.
Beneficiul acestei metode este cã agentul comercial poate sã adapteze profitu-
rile obþinute în urma tranzacþiei nevoilor clientului. Procesul de feedback din urma
ascultãrii nevoilor clientului îi permite agentului comercial sã fie flexibil în modul
sãu de abordare. Totuºi, atitudinea acestor agenþi trebuie sã fie foarte bine pusã la
punct, deoarece acei vânzãtori ce nu au tact pot fi consideraþi de client drept
obraznici.
n 4. 6. 4. Relaþiile publice
Aceastã metodã de promovare reprezintã o comunicare non-personalã care are
menirea de a asigura o imagine favorabilã a agenþiei de turism. Relaþiile publice sunt
importante ºi pentru a limita potenþiala acoperire mai puþin favorabilã. O organizaþie
care are legãturi bune cu media are mai multe ºanse sã opreascã sau sã limiteze ºtirile
nefavorabile acesteia înainte de apariþia lor.
Beneficiul major al acestor relaþii este cã pot asigura ºi spori imaginea orga-
nizaþiei. Acest lucru este foarte important pentru organizaþiile prestatoare de servicii
care se bazeazã pe o imagine pozitivã mai tangibilã pentru a avea succes. Relaþiile
publice reprezintã o formã de comunicare foarte credibilã, fiind considerate mai
veridice decât informaþiile oferite de reclame. Totodatã, deciziile editoriale cu privire
la ce este comunicat publicului vor produce control asupra mesajului, asupra
momentului optim al lansãrii mesajului, asupra acoperirii sau plasãrii lui.
77
Clasa a XI-a
activitãþi specifice care nu este parte a afacerilor zilnice ale firmei ce oferã ajutorul.
Metoda marketing-ului direct este folositã în principal de tour-operatorii ce folosesc
vânzãrile directe. Principala activitate este poºta directã, care este comunicarea
poºtalã a unui sponsor identificat. Aceasta s-a extins în strategia marketing-ului prin
baze de date bazate pe practicile marketing-ului relaþional.
În plus, datoritã faptului cã turismul este un produs intangibil, o mare parte a
promovãrii include realizarea de broºuri sau fluturaºi. Designul, printarea ºi alcãtuirea
broºurilor turistice este una dintre cele mai importante funcþiuni ale promovãrii.
Comunicatele printate sunt deseori costisitoare. De fapt, costurile realizãrii ºi
distribuirii de broºuri turistice constituie cea mai mare parte a bugetelor de marketing
din industria turisticã a zilelor noastre. Acest efort este însã necesar deoarece broºura
sau fluturaºul reprezintã cea mai importantã unealtã folositã de tour-operatori sau
organizaþii turistice în promovare.
vânz\ri
publicitate
publicitatea vânzåri
personale
personale
ee
f
f
i
ci
ic
promovarea
promovarea
ei rela]ii publice
relaÆii publice vânz\rilor
vânzårilor
ne
t
\
n
Æ
a
conçtientizarea
con[tientizare înÆelegerea
`n]elegere convingere
convingere ac]iune
acÆiune
78
Tehnologia activit\]ii de turism
Promovarea vânzãrilor, precum ºi fluturaºii ce oferã reduceri de preþuri, pot
asigura o cale mai rapidã, însã nu pot fi folosite decât pe o perioadã scurtã de timp.
Fiecare element al mixului de promovare are atât puncte slabe cât ºi puncte forte.
În timp ce acestea ar putea include factori ai costului, abilitatea de a þinti diferite
grupuri, existã ºi alte considerente importante. Figura 4 indicã puterea relativã a
fiecãrei forme de promovare. Toate sunt comparate în baza nivelului conºtientizãrii
comunicãrii, a înþelegerii ºi totodatã trebuie sã se vadã dacã pot convinge ºi, în final,
genera acþiuni din partea clientului.
79
Clasa a XI-a
Acestea sunt de obicei articole mãrunte de uz general sau personal. Exemplu:
calendare, agende, sacoºe, tricouri imprimate cu emblema firmei.
Dintre formele de publicitate turisticã utilizate, pe lângã cele menþionate, putem
aminti:
– promovarea unor staþiuni turistice prin oferirea unor premii în sejururi turistice
acordate în cadrul unor concursuri (extrasezon);
– etichete aplicate bagajelor turistice cu denumirea hotelurilor, motelurilor;
– marcajele ºi indicatoarele de orientare turisticã;
– spectacole evocative de sunet ºi luminã organizate la diferite obiective turistice.
80
Tehnologia activit\]ii de turism
Organizatorii Tour-operatori
de voiaje
(angrosiçtii) (3) (2)
(1)
Detailiçtii AgenÆie de turism (1) (1)
detailistå
(3)
ClienÆi
(consumatori de Turist
servicii turistice)
D ic]ionar
Contract – acord (scris) încheiat ca urmare Elasticitatea cererii – sensibilitatea cererii
a înþelegerii intervenite între douã sau în volum ºi structurã la modificãrile
mai multe persoane (fizice sau juridice) diferiþilor factori determinanþi (venituri,
pentru crearea, modificarea sau stinge- timp liber, preþuri, tarife);
rea unor drepturi ºi obligaþii în relaþiile Politica de preþ – practica de stabilire a
dintre ele. evoluþiei preþului pentru un produs sau
Comision – sumã calculatã ºi de obicei gamã de produse, în contextul obiec-
plãtitã de un agent economic unui tivelor generale ale firmei.
intermediar ca rãsplatã pentru vânzarea Tarif – desemneazã valoarea pe piaþã a
produselor sau serviciilor sale. O unui serviciu.
agenþie de turism este plãtitã printr-un Minutã – document întocmit în urma unei
comision pentru vânzarea unui pachet întâlniri dintre douã sau mai multe pãrþi
de vacanþã al unui tour-operator. contractuale. În turism înlocuieºte sau
Convenþie – înþelegere între douã sau mai completeazã contractul încheiat între
multe state, instituþii sau persoane refe- tour-operatori ºi formele de transport,
ritoare la modul de rezolvare a anumitor cazare etc.
probleme sau la anumite obiective.
81
Clasa a XI-a
{ tia]i c\...
• primul produs turistic integrat a fost realizat de c\tre: Thomas Cook 1841?
Produsul oferit cuprindea : servicii de transport, alimenta]ie (ceai [i cozonac), muzic\
? ...
[i anima]ie pentru un grup de 500 de persoane membre ale Asocia]iei Antialcoolice
• serviciile oferite de o nav\ de croazier\ se caracterizeaz\ printr-o mare
complexitate [i diversitate. De exemplu: serviciile de cazare se realizeaz\ in cabine de
pasageri care pot avea urm\toarea structur\; serviciile de alimenta]ie se asigur\ prin mai
multe tipuri de unit\]i cu o structur\ diversificat\ amplasat\ pe tot cuprinsul navei ca:
restaurant, bar, terase, club-casino; serviciile suplimentare sunt extrem de diversificate
r\spunzând celor mai variate preferin]e, ca de exemplu: magazine, camera pentru copii,
punte pentru activit\]i sportive, piscin\, sal\ polivalent\, bibliotec\ etc.
Teste:
1. Sejururile reprezintã:
a) o excursie în circuit;
b) un pachet de servicii oferite în vederea petrecerii vacanþei într-o
staþiune;
c) un tur efectuat cu vaporul.
2. Asigurarea serviciilor se realizeazã prin:
a) culegerea diferitelor informaþii;
b) verificarea pe teren a condiþiilor oferite de diferitele unitãþi de cazare,
alimentaþie etc.;
c) încheierea unor contracte, convenþii.
3. Canalul de distribuþie lung este cel în care între prestatorii direcþi de servicii
turistice ºi turist intervin:
a) agenþia de turism touroperatoare;
b) o agenþie de turism touroperatoare ºi agenþia de turism detailistã.
c) o agenþie de turism din strãinãtate, o agenþie de turism tour-operatoare
ºi o agenþie de turism detailistã.
82
Tehnologia activit\]ii de turism
jOC 1
3
4
5
8. Promovarea vânzãrilor
7. Diferenþiate
6 6. Scãzut
5. Lung
4. Distribuþie
7 3. Circuite
2. Sejururi
8 1. Produse turistice
83
COMUNICAREA ~N
5 TURISM
~n urma parcurgerii acestui capitol ve]i cunoa[te:
ce se anunþã (tema)
cui? (pieþei – þintã)
unde? (suportul publicitar)
când? (momentul începerii)
cum? (conþinutul anunþului)
pentru cât? (bugetul), întrebare ce le condiþio-
neazã pe celelalte
Publicitatea turisticã (ºi nu numai) are de ales între cele douã serii de mijloace
media: presa (scrisã, vorbitã sau televizatã) ºi afiºaj, mailing.
Publicitatea turisticã
84
Tehnologia activitå]ii de turism
cã nu vrea sã aleagã dintr-o gamã foarte variatã: el preferã sã vadã produsul prezentat
ca fiind cel mai bun.
Aceastã unicitate a mesajului nu este întotdeauna uºor de impus: din motive
bugetare, practicarea campaniilor unite este obiºnuitã multor oficii turistice (câte
douã sau mai multe staþiuni sau regiuni, uneori cu concursul unuia sau mai multor
transportatori).
Când este vorba de lansarea unei noi întreprinderi, staþiuni sau regiuni, una dintre
noþiunile des întâlnite la agenþii de publicitate este crearea unei „imagini de marcã“.
85
Clasa a XI-a
Condiþiile comunicãrii eficiente
86
Tehnologia activitå]ii de turism
F. Controlul eficienþei ºi bugetul. Numeroase studii ºi sondaje au arãtat cã
publicitatea este indispensabilã, are un randament rapid, cumulativ de la un
sezon la altul.
Analizele sistematice conduse de CET (Comisia Europeanã de Turism) asupra
Statelor Unite confirmã regulat impactul unei bune campanii publicitare asupra
profitului Europei.
Principalele funcþii ale comunicãrii sunt:
• sã informeze clientul
• sã convingã clientul
• sã reaminteascã produsul clientului
v STUDIU DE CAZ 1
Promovarea turismului în România – publicaþia anualã România Turism
Activitatea promoþionalã este indispensabilã pentru promovarea serviciilor
turistice oferite de cãtre agenþii economici specializaþi. Una dintre modalitãþile cel mai
frecvent utilizate pentru promovarea serviciilor turistice este reprezentatã de editarea ºi
distribuirea pe plan naþional sau internaþional a unor materiale publicitare tipãrite, cum
ar fi pliantele, broºurile, cataloagele sau anuarele turistice.
Anuarele turistice constituie publicaþii editate anual de cãtre instituþii sau
organisme publice sau private prin intermediul cãrora sunt promovate diferitele oferte
turistice ale operatorilor specializaþi în domeniu ºi sunt furnizate informaþii de interes
turistic sau general celor interesaþi. Una dintre lucrãrile de profil, recent editate pe piaþa
româneascã, este aceea aparþinând firmei Pagini Naþionale ºi intitulatã „România
Turism“, apãrutã în a doua jumãtate a anului 1998.
Lucrarea a fost editatã în patru limbi, românã, englezã, francezã ºi germanã, ºi
cuprinde 606 pagini tipãrite în policromie. Colectivul care a realizat-o include 29 de
autori ºi un grup de 4 coordonatori. Traducerea materialelor în cele trei limbi de
circulaþie internaþionalã a fost realizatã de 6 traducãtori specializaþi, câte doi pentru
fiecare limbã, în timp ce culegerea, machetarea ºi tehnoredactarea a fost asiguratã de un
colectiv format din 5 persoane. Hãrþile utilizate în cadrul lucrãrii au fost realizate de
Institutul de Geodezie, Fotogrametrie, Cartografie ºi Organizarea Teritoriului Bucureºti.
Tipãrirea lucrãrii a fost realizatã în Austria de cãtre firma Druckzentrum Mullendorf.
Structura lucrãrii include urmãtoarele pãrþi:
• Nota editorului
• Harta României
• România pe scurt
• Bucureºti
• Judeþele României
Întrebãri
1. Cum caracterizaþi utilitatea acestei lucrãri de pe poziþia consumatorului potenþial
de servicii turistice? Dar de pe poziþia prestatorului de servicii turistice? Cum
87
Clasa a XI-a
apreciaþi conþinutul acestei lucrãri? Ce alte informaþii ar trebui sã cuprindã o
lucrare de acest gen? Argumentaþi-vã opþiunea.
2. În opinia dumneavoastrã, cui se adreseazã aceastã lucrare?
3. Presupunând cã sunteþi directorul de marketing al unei agenþii de turism, aþi
accepta sã participaþi în cadrul lucrãrii cu un material publicitar? Argumentaþi-vã
opþiunea!
v
STUDIU DE CAZ 2
Millenium în România – promovarea României ca destinaþie turisticã
88
Tehnologia activitå]ii de turism
bisericii ºi codrului – într-un mesaj promoþional care sã punã în valoare mãnãstirile
româneºti de pe întreg cuprinsul þãrii, simbolistica obiceiurilor populare þinute în
preajma sãrbãtorilor ortodoxe ºi potenþialul natural al þãrii. Satele vechi ºi bisericile
fãcãtoare de minuni, cele douã capodopere ale geniului popular care stau la temelia
spiritualitãþii româneºti – mitul Meºterului Manole ºi balada Mioriþa – vor oferi turistului
strãin oportunitatea de a trãi experienþe sociale ºi existenþiale unice.
Presupunând cã sunteþi managerul agenþiei de publicitate însãrcinate cu
proiectarea ºi realizarea campaniei publicitare pentru promovarea acestei campanii:
1. definiþi þinta de comunicaþie vizatã prin intermediul campaniei;
2. elaboraþi un slogan al campaniei promoþionale;
3. selectaþi un set de publicaþii cotidiene ºi periodice româneºti în care urmeazã
sã fie inserate mesajele promoþionale specifice acestei campanii; argumentaþi-vã
opþiunea;
4. selectaþi un set de posturi de televiziune ºi de radio prin intermediul cãrora
urmeazã sã fie difuzate clipurile/spoturile publicitare specifice campaniei; argu-
mentaþi-vã opþiunea.
D ic]ionar
Comunicare de marketing – transmi- transmite un mesaj în scopul îmbunãtã-
terea mesajelor cumpãrãtorilor, consu- þirii imaginii.
matorilor sau distribuitorilor, prin care Mailing – expedierea unor oferte publici-
firma prestatoare de servicii urmãreºte tare prin poºtã.
sã spunã fiecãruia dintre receptorii Marcã – nume de identificare sau imaginea
mesajului de ce trebuie sã achiziþio- pentru care un produs (serviciu) oferit
neze sau sã comercializeze produsul de o firmã cu scopul de a fi diferenþiat
respectiv. de acelaºi produs (serviciu) oferit de
Media – ansamblul acþiunilor prin care se concurenþã (sau o altã firmã).
{ tia]i c\...
• la expoziþia internaþionalã de la Paris din 1937 a fost prezentat un film
documentar în scopul promovãrii imaginii turistice a României intitulat
„Bucureºti“?
? ...
• Ministerul Turismului a deschis birouri de promovare ºi informare turisticã
în 17 þãri: Austria (Viena), Belgia (Bruxelles), Republica Cehã (Praga), Elveþia (Zürich),
Franþa (Paris), Germania (Berlin, Frankfurt/Main), Grecia (Athena), Italia (Roma),
Japonia (Tokyo), Marea Britanie (Londra), Olanda (Amsterdam), Spania (Madrid),
Suedia (Stockhom), Statele Unite (New York), Moldova (Chiºinãu), Rusia (Moscova),
Israel (Tel Aviv). Acestea au rolul de a organiza ºi a realiza activitatea de organizare
turisticã a României, pe pieþele externe.
89
Clasa a XI-a
90
TEHNICA DERULÅRII
6 AC}IUNILOR TURISTICE
~n urma parcurgerii acestui capitol ve]i cunoa[te:
91
Clasa a XI-a
mijloacele de platã, eventual, biletele de tren sau avion etc.) împreunã
cu instrucþiunile de lucru referitoare la derularea programului.
Se recomandã ca preluarea dosarului sã aibã loc:
– cu minimum 24 de ore înaintea începerii acþiunii, dacã aceasta are ca
punct de plecare localitatea în care se aflã sediul agenþiei sau
– cu minimum 48 de ore înaintea începerii acþiunii, dacã punctul de plecare
se aflã în altã localitate decât cea în care se aflã sediul agenþiei.
92
Tehnologia activit\]ii de turism
Încã din mijlocul de transport va încerca sã realizeze coeziunea grupului ºi sã
stimuleze participarea activã a turiºtilor la desfãºurarea programului turistic.
93
Clasa a XI-a
• se intereseazã dacã ora efectivã de plecare a mijlocului de transport este cea
prevãzutã în orar ºi ia mãsuri în funcþie de situaþia creatã;
• pregãteºte, în cazul transportului aerian, listele nominale de pasageri.
2. urmãreºte asigurarea eventualelor servicii de care turiºtii beneficiazã pe
perioada transportului (pachete cu hranã rece, masa la vagonul restaurant etc.);
3. verificã dacã toþi turiºtii au predat cheile la recepþia hotelului, dacã lipsesc
bagaje sau acte de identitate;
4. asigurã prezenþa turiºtilor la punctul de plecare (la aeroport cu 1-2 ore înainte
ºi la garã cu 1 orã înainte);
5. se asigurã cã s-au îmbarcat toþi turiºtii împreunã cu bagajele lor.
94
Tehnologia activit\]ii de turism
Documente utilizate în derularea activitãþilor turistice*
* Documentele utilizate în derularea activitãþilor turistice vor fi prezentate mai detailat în clasa a
XII-a, la Cap. III.
95
Clasa a XI-a
6.6. Componente ale produsului / serviciului
turistic: transport, cazare, alimentaþie
Serviciile care dau conþinut produsului turistic – denumite servicii turistice –
se constituie într-un ansamblu de cel puþin patru tipuri de bazã, total diferite ca naturã,
cum ar fi:
– serviciile de transport;
– serviciile de cazare;
– serviciile de alimentaþie (masa);
– serviciile de agrement (sau alte servicii care satisfac motivaþia principalã a
cãlãtoriei: afaceri, tratament balnear).
Ä Serviciile de transport
Una dintre componentele de bazã în alcãtuirea produsului turistic o reprezintã
transportul turistic, pentru cã practicarea turismului presupune deplasarea turistului
din localitatea de reºedinþã la locul petrecerii sejurului. În acelaºi timp, cheltuielile
cu transportul deþin o pondere importantã în costul total al cãlãtoriei.
De aceea trebuie sã se acorde o importanþã deosebitã alegerii mijlocului de
transport utilizat, care trebuie sã întruneascã o serie de cerinþe legate de: rapiditatea,
confortul, costul cãlãtoriei. Totodatã, la alegerea mijlocului de transport trebuie sã se
þinã cont de particularitãþile cererii segmentului de turiºti cãruia i se adreseazã
produsul turistic respectiv. De exemplu, în cazul tinerilor se poate folosi trenul sau
autocarul; pentru persoanele adulte trenul sau autoturismul personal, iar pentru turiºtii
de vârsta a III-a cel mai folosit este autocarul. Totodatã, la alegerea mijlocului de
transport se vor avea în vedere: nivelul veniturilor ºi distanþa deplasãrii.
De asemenea, este foarte important ca organizatorul de turism sã cunoascã
facilitãþile de cãlãtorie acordate în traficul intern ºi internaþional, precum ºi condiþiile
de rezervare ºi cãlãtorie pe toate mijloacele de transport, sistemul de tarife practicat
de firmele de transport în vederea organizãrii unor aranjamente turistice care sã
beneficieze de facilitãþile de cãlãtorie oferite.
96
Tehnologia activit\]ii de turism
unitãþile de cazare cu confort mai redus: cabane, vile, bungalouri, sate de vacanþã,
pentru adulþi, hoteluri, vile clasificate la 2-5 stele (în funcþie de venituri), iar pentru
persoanele de vârsta a III-a, hoteluri la preþuri moderate.
97
Clasa a XI-a
cu excepþia acelor cazuri în care contractele prevãd alte reglementãri sau a
situaþiilor speciale.
2. Îmbolnãvirea sau accidentarea turiºtilor. Ghidul ia mãsuri de asigurare a
asistenþei medicale, prin intermediul punctelor sanitare (policlinici), circum-
scripþiilor sanitare, spitalelor, staþiilor de salvare. Asistenþa medicalã se acordã
în conformitate cu prevederile legale în vigoare ale Ministerului Sãnãtãþii, care
trebuie sã fie cunoscute de ghid. Pentru perioada spitalizãrii turistului, ghidul
va decomanda serviciile de cazare ºi masã.
3. Îmbolnãvirea ghidului. Dacã se îmbolnãveºte însuºi ghidul, acesta anunþã
unitatea de turism care i-a încredinþat acþiunea, pentru a lua mãsuri operative
de înlocuire a sa.
4. Turistul nu se prezintã la ora ºi locul fixat pentru efectuarea programului
turistic. Ghidul aºteaptã 15 minute dupã care va anunþa agenþia de turism
organizatoare, care îi va da îndrumãri pentru modul cum trebuie procedat.
5. Turiºtii reclamã pierderea documentelor de identitate. În cazul turiºtilor strãini,
ghidul îi va îndruma la organele de poliþie, unde va face oficiul de interpret
ºi, dacã documentele nu se gãsesc, va asigura legãtura cu misiunea diplomaticã
a þãrii respective.
6. Turiºtii doresc sã viziteze ºi alte obiective turistice decât cele incluse în program.
Dacã obiectivul poate fi vizitat fãrã o aprobare specialã, ghidul va satisface
cererea respectivã, cu condiþia achitãrii de cãtre turiºti a cheltuielilor
suplimentare rezultate.
7. Turiºtii sesizeazã lipsa bagajelor la debarcarea din mijlocul de transport. Ghidul
este obligat sã asigure turiºtilor respectivi asistenþa necesarã efectuãrii
reclamaþiilor, indicând localitatea ºi unitatea unde vor fi cazaþi, pentru
trimiterea bagajelor.
D ic]ionar
Bilet de transport – document de inden- Grup – un numãr de minimum 17 per-
tificare a persoanei care apeleazã la soane, sosite pe aceeaºi rezervare, cu
serviciul de transport. acelaºi mijloc de transport, beneficiind
Ghidul de turism – este persoana care, în de aceleaºi programe sau servicii
baza certificatului de clasificare a ates- turistice, având plecarea la aceeaºi datã
tatului, poate asigura desfãºurarea în ºi considerat de ambele pãrþi contrac-
bune condiþii a programelor turistice. El tuale (agenþia de turism ºi unitatea
conduce turiºtii, prezentându-le obiecti- prestatoare de servicii) ca o unitate.
vele de interes cultural, artistic, monu- Rezervarea – reþinerea prealabilã a unui
mente ale naturii sau alte elemente de serviciu; reþinerea unei camere / loc
interes pentru turiºti, comunicànd într-un spaþiu de cazare, mijloc de
acestora importanþa ºi istoria lor, oferind transport pentru o anumitã zi, cu/fãrã
informaþii generale despre þara vizitatã. acordarea unei garanþii de cãtre clienþi.
98
Tehnologia activit\]ii de turism
{ tia]i c\...
• existau ghizi încã din antichitate, în Roma Anticã?
? ...
• principalele categorii de ghizi utilizate în activitatea de turism din þara noastrã sunt:
ghid local; ghid naþional; ghid specializat: de munte; sportiv; supraveghetor (pentru copii
de pânã la 7 ani); de animaþie?
• activitatea de ghid poate fi exercitatã atât ca activitate de bazã cât ºi ca activitate
suplimentarã desfãºuratã în timpul liber, cu condiþia deþinerii atestatului de ghid de turism
ºi a ecusonului?
99
Clasa a XI-a
teme de discutie
,
1. Discutaþi necesitatea consultãrii ghidului în întocmirea programului
turistic.
2. Arãtaþi cum poate contribui ghidul la asigurarea unor servicii de calitate
pe tot parcursul programului turistic.
3. Discutaþi importanþa analizei Rapoartelor de activitate pentru îmbu-
nãtãþirea activitãþii dintr-o agenþie de turism.
jOC de roluri
1. Simulaþi, pentru un program turistic la alegere, activitatea ghidului
ocazionatã de derularea acþiunii.
jOC 1
2
3
4
6
6. Fastfood
5. Autocar
4. Tren
7 3. Decontare
2. Ghidul
1. Dosarul acþiunii
100
Clasa
a XII-A
DIMENSIUNILE
1 FENOMENULUI TURISTIC
~n urma parcurgerii acestui capitol ve]i cunoa[te:
Germania
Italia
Fran]a
Austria
Grecia
Olanda
Regatul Unit al Marii Britanii
Alte ]\ri din UE
102
Tehnologia activitå]ii de turism
Majoritatea sosirilor vizitatorilor strãini (4696,0 mii, respectiv 95,1% din totalul
sosiri) provine din þãri situate în Europa ºi 60,9% din þãrile vecine României.
Dupã ponderea numãrului de sosiri pe þãri de origine, în numãrul total de sosiri,
principalele cinci þãri sunt urmãtoarele: Ungaria (22,9%), Republica Moldova
(20,9%), Bulgaria (7,9%), Germania (6,6%) ºi Ucraina (6,6%).
Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii strãini pentru
a cãlãtori în România (3621,8 mii sosiri); urmeazã transportul aerian (705,2 mii
sosiri), transportul feroviar (476,3 mii) ºi transportul naval (135,1 mii).
103
Clasa a XII-a
atestatã de creºterea veniturilor individuale, mãrirea timpului liber ºi grija faþã de om
manifestatã în politica turismului intern.
Turismul se impune ca un fenomen social-economic prin:
• caracterul de masã, rezultat din puternica creºtere a numãrului participanþilor;
• dezvoltarea turismului social (începutã în perioada interbelicã) prin participarea
unor grupuri cu posibilitãþi materiale reduse;
• participarea la fenomenul turistic a turiºtilor aparþinând grupelor de vârstã
tinere ºi vârstnice;
• serioasele implicaþii pe care le are asupra vieþii economice din numeroase þãri
fiind una dintre ramurile cu cele mai mari perspective de dezvoltare, cu rol
foarte important în lupta împotriva ºomajului, utilizând mult personal ºi
necesitând un larg evantai de competenþe.
Aceasta rezultã ºi din faptul cã, pe plan mondial, sunt promovate unele politici
menite sã asigure integrat în strategiile de combatere a ºomajului ºi alocare de
investiþii în vederea creºterii nivelului de educare ºi formare a aptitudinilor profe-
sionale ºi a calitãþii personalului.
• efectul multiplicator.
Participarea la fenomenul turistic, în mãsura din ce în ce mai mare, a celor
vârstnici (de peste 65 de ani) se explicã prin:
– creºterea duratei medii a vieþii la peste 68-70 de ani în þãrile dezvoltate din
punct de vedere economic (care sunt ºi principalele þãri emiþãtoare de turiºti);
– existenþa timpului liber care permite practicarea diferitelor forme de turism;
– creºterea veniturilor (existenþa pensiilor de bãtrâneþe care le asigurã inde-
pendenþa financiarã).
104
Tehnologia activitå]ii de turism
Turismul, mai mult ca oricare alt domeniu de activitate este dependent de mediul
înconjurãtor, „calitatea“ acestuia putând favoriza sau împiedica activitãþile turistice.
Componentele mediului înconjurãtor (relieful, pãdurile, râurile, lacurile, marea,
monumentele naturii sau de artã ºi arhitecturã, aerul sau apele minerale etc.) sunt
în acelaºi timp resurse turistice care favorizeazã desfãºurarea diferitelor forme de
turism (de litoral, drumeþie, de odihnã ºi recreere, de tratament balnear etc.); cu cât
aceste resurse sunt mai variate ºi mai complexe, cu atât interesul lor turistic este
mai mare, iar activitãþile pe care le genereazã sunt mai valoroase ºi mai atractive.
Relaþia turism-mediu înconjurãtor este complexã; în general, prin acþiunile
întreprinse de cãtre organele statului sau agenþiile de turism în vederea desfãºurãrii
activitãþilor turistice sunt cuprinse ºi mãsuri care conduc la sporirea atractivitãþi lor
sau la conservarea ºi protecþia unora dintre componentele mediului geografic
înconjurãtor (de unde ºi denumirea de „turism verde“).
105
Clasa a XII-a
106
Tehnologia activitå]ii de turism
Deoarece un turist parcurge mai multe etape de la reºedinþa sa permanentã pânã
la destinaþia cãlãtoriei ºi înapoi, trebuie sã se desfãºoare un complex de activitãþi
menite sã satisfacã nevoile variate de consum, în funcþie de preferinþele turiºtilor.
Invariabil, aceste activitãþi de prestaþii servicii turistice se aflã într-o strânsã
interdependenþã, iar realizarea lor presupune existenþa unor unitãþi economice
prestatoare (societãþi comerciale, agenþii de turism etc.), care se specializeazã pentru
respectivele servicii.
Aceste unitãþi economice care îºi desfãºoarã activitatea în domeniul turismului
pot fi de la mici asociaþii familiale (afacere de familie) ºi pânã la complexe sau mari
companii de tip industrial (lanþuri hoteliere, companii cu activitate internaþionalã).
Volumul ºi complexitatea ofertei ºi a cererii turistice a generat dezvoltarea unei
adevãrate industrii a cãlãtoriilor ºi turismului.
107
Clasa a XII-a
D ic]ionar
1. Turism verde – ansamblul formelor de 4. Vizã – document de cãlãtorie care acordã
turism ce sunt promovate în scopul permisiunea unui strãin sã intre, sau, în
îmbunãtãþirii impactului turismului din anumite cazuri, sã pãrãseascã o bazã.
punct de vedere social, cultural ºi al Este, de regulã, marcatã pe paºaportul
mediului înconjurãtor. cãlãtorului.
2. Pensiune turisticã – unitate cu activitate 5. Sezonalitate – variaþie a activitãþii turis-
hotelierã, cu capacitate de 3-20 camere, tice asociatã sezoanelor anului, care se
funcþionând într-o clãdire independentã repetã în aceeaºi formã de la an la an.
sau în locuinþa unui cetãþean care asigurã Sezonalitatea naturalã este asociatã
cazarea turiºtilor ºi pregãtirea ºi servirea climatului, iar cea instituþionalã este
mesei la preþuri moderate. asociatã planificãrii vacanþelor ºcolare ºi
3. Turism social – formã de turism practicatã a concediilor.
de persoanele cu venituri mici sau dez- 6. Lanþ voluntar – uniune benevolã de
avantajate social (prin vârstã, handica- hotelieri independenþi, care, sub aceeaºi
puri, situaþie familialã) al cãrui cost este marcã, oferã un produs relativ omogen
suportat parþial sau în întregime de cãtre din punct de vedere al confortului ºi
guvern (prin subvenþii), sindicate, case servi ciului, dar nu ºi al arhitecturii ºi
de asigurãri sociale. amenajãrii.
{ tia]i c\...
• numãrul de vizitatori din Republica Moldova cu destinaþia România a scãzut în
? ...
2001 cu 28,1% faþã de anul 2000 ca urmare a introducerii obligativitãþii prezentãrii
paºapoartelor la trecerea frontierei?
• numãrul de vizitatori din Elveþia cu destinaþia România a scãzut cu 3% în 2001
faþã de 2000 ca efect al atacului terorist din 11 septembrie 2001 care a determinat
discontinuitãþi în activitatea companiei aeriene Swissair?
108
Tehnologia activitå]ii de turism
jOC
1
2
3
4
5
6
7
7. Umanã
6. Socialã
5. Industrial
4. Geografic
3. Sursã de venit
2. Terþiar
1. Turism
1. Ansamblu de relaþii ºi fenomene ce rezultã din deplasarea ºi sejurul persoanelor
în afara locului de domiciliu.
2. Sector al economiei naþionale în care se încadreazã ºi turismul, alãturi de alte
servicii.
3. Turismul poate fi considerat „afacere ºi …“ (3 cuv.)
4. Turismul poate fi considerat „un fenomen …“
5. Turismul poate fi considerat „un complex tip…“
6. Turismul poate fi considerat „o conduitã…“
7. Turismul poate fi considerat „o experienþã…“
109
ORGANIZAREA
ACTIVITÅ}II AGENTULUI
DE TURISM TOUR-OPERATOR
2 {I/SAU VÂNZÅTOR
~n urma parcurgerii acestui capitol ve]i cunoa[te:
110
Tehnologia activitå]ii de turism
111
Clasa a XII-a
112
Tehnologia activitå]ii de turism
Licenþa de turism:
• se elibereazã de cãtre Ministerul Turismului la cererea agenþilor economici;
• se vizeazã de Ministerului Turismului din trei în trei ani;
• agentul economic solicitã vizarea cu cel puþin 30 de zile înainte de expirarea
termenului de trei ani de la ultima vizã;
• nerespectarea condiþiilor ºi criteriilor în baza cãrora s-a eliberat licenþa este
sancþionatã cu suspendarea sau retragerea ei;
• nu este transmisibilã;
• se afiºeazã, în copie autentificatã, la loc vizibil în incinta agenþiei.
113
Clasa a XII-a
ROMÂNIA
MINISTERUL TURISMULUI
OFICIUL DE AUTORIZARE {I CONTROL
~N TURISM
LICEN}| DE TURISM
CATEGORIA tour-operatoare VALABILÃ PÂNÃ LA DATA 31.X.2002
Nr. 4317
Bucure[ti 31.10.1999
114
Tehnologia activitå]ii de turism
Criteriile minime pentru eliberarea licenþei de turism:
Nr. Agenþie Agenþie Filialã Filialã
crt. de turism de turism tour-ope- detailistã
Criteriile
tour-ope- detailistã ratoare
ratoare
0 1 2 3 4 5
1. Agentul economic trebuie sã aibã prevãzut X X – –
în obiectul de activitate servicii turistice
115
Clasa a XII-a
1. Pot fi acceptate ºi alte amplasamente, dacã sunt situate în clãdiri cu destinaþie publicã.
Agenþia de turism tour-operatoare care nu are activitate de vânzare directã cãtre turiºti poate
funcþiona ºi la alte niveluri ale clãdirii.
2. Pot fi acceptate, în mãsura în care spaþiul permite, ºi alte activitãþi, cum sunt: schimb valutar, xerox,
vânzãri de suveniruri, ilustrate, cãrþi de turism, ghiduri, hãrþi.
3. În situaþia în care înceteazã contractul de muncã încheiat între persoana brevetatã ºi agentul
economic, înlocuirea acesteia se va face în termen de 30 de zile.
4. În cazul filialei situate în aceeaºi localitate cu agenþia de turism persoana care conduce filiala
trebuie sã fie calificatã ca agent de turism.
Persoana calificatã trebuie sã posede un document care sã certifice absolvirea uneia dintre
urmãtoarele forme de învãþãmânt:
– facultate de turism;
– ºcoalã postlicealã de turism;
– liceu sau clasã cu profil de turism;
– curs de calificare în meseria de agent de turism, organizat de instituþii autorizate.
5. Doar agentul economic care deþine agenþie de turism tour-operatoare poate înfiinþa filialã tour-ope-
ratoare.
6. Cuantumul sumelor asigurate pe tip de agenþie de turism ºi procedura de asigurare se stabilesc
periodic de Ministerul Turismului, prin ordin al ministrului turismului.
116
Tehnologia activitå]ii de turism
u Brevetul de turism reprezintã actul prin care se atestã unei persoane fizice
capacitatea profesionalã de a conduce o unitate prestatoare de activitãþi
turistice.
Brevetele de Turism
• sunt valabile pe o perioadã nelimitatã;
• dacã deþinãtorul îºi schimbã locul de muncã, brevetul rãmâne valabil pentru
aceeaºi funcþie.
u Documentaþia pe care o persoanã trebuie sã o prezinte în vederea obþinerii
brevetului de turism:
a. cererea;
b. C.V. cu declaraþia“ „Declar pe propria rãspundere cã datele cuprinse în
prezentul înscris sunt reale, iar în cazul în care se constatã contrariul, sã
îmi fie anulat brevetul de turism“;
c. Copie de pe actul de identitate;
d. Copii de pe actele care atestã pregãtirea profesionalã;
e. Copii de pe documentele de atestare a perioadei lucrate în turism.
117
Clasa a XII-a
118
Tehnologia activitå]ii de turism
Criteriile minime pentru eliberarea brevetului de turism:
Nr. A B C D E F
Criteriile
crt.
0 1 1 2 3 4 5 6
1. Cetãþenie
Sã îndeplineascã una dintre condiþiile:
– sã fie cetãþean al României sau al Republicii Moldova; X X X X X X
Cetãþenii strãini trebuie:
– sã domicilieze în România; X X X X X X
– sã deþinã drept de muncã în România X X X X X X
2. Pregãtire profesionalã
2.1. Sã fie posesor al unui atestat1) de limbã strãinã de circulaþie
internaþionalã X X - X - –
2.2.1. Sã fie absolvent cu examen de licenþã al unei facultãþi
acreditate cu profil de turism2) ºi sã facã dovada unei activitãþi
în turism3) de minimum... ani 2 1 1 1 1 –
Sã fie absolvent cu examen de licenþã al unei facultãþi acreditate
ºi sã facã dovada unei activitãþi în turism3) de minimum ... ani
în una dintre funcþiile:
– funcþie de conducere în societãþi comerciale din domeniul 4 3 2 3 3 –
turismului, cu excepþia sectorului administrativ
– funcþii de specialitate în Ministerul Turismului sau în asociaþii
profesionale de turism**) 4 3 2 3 3 –
– ºef de complex hotelier sau conducãtor unic N 4*) 3*) 4 4 1
– administrator sau director de hotel N 5*) 4*) 4 2 1
2.2.2. – ºef de unitate de alimentaþie publicã N 6*) 5*) 5 3 –
– funcþii de specialitate în societãþi de turism, cu excepþia
sectorului administrativ N 4 2 4 4 1
– economist în societãþi de turism N 4 2 5 4 1
– patron (girant) în turism**) N 8*) 6*) 5 3 –
– lucrãtor comercial în unitãþi de cazare (recepþioner) N 2 1 8*) 8*) –
– director sau ºef de agenþie de turism N 4 2 7*) 7*) –
– agent de turism, ghid de turism atestat N N N N 4*) –
– cabanier N N N 4 4 –
– lucrãtor gestionar în alimentaþie publicã N N N N 8*) –
– ºef de salã
2.2.3. Sã fie absolvent al unei ºcoli postliceale în domeniul turismului
cu durata de 1-2 ani sau al unui liceu cu profil de turism ºi:
a) sã facã dovada unei activitãþi în turism de minimum ... ani în
una din funcþiile:
– funcþii de conducere în societãþi comerciale din domeniul
turismului, cu excepþia sectorului administrativ 4 3 4 4 1
– funcþii de specialitate în Ministerul Turismului sau în asociaþii
profesionale de turism N 4 3 4 4 1
– ºef de complex hotelier sau conducãtor unic N N N 4 4 1
– administrator sau director de hotel N N N 5 5 1
– ºef de unitate de alimentaþie publicã N N N 5 3 1
– patron (girant) în turism**) N 5 3 5 3 –
– lucrãtor comercial în unitãþi de cazare (recepþioner) N N N 7 5 1
– director sau ºef de agenþie de turism N 3 2 N N N
– agent de turism, ghid de turism atestat N 5 3 N N N
– cabanier N N N 7 5 –
– lucrãtor gestionar în alimentaþie publicã
119
Clasa a XII-a
Nr. A B C D E F
Criteriile
crt.
0 1 1 2 3 4 5 6
120
Tehnologia activitå]ii de turism
Turismului, sau de alte unitãþi de învãþãmânt din domeniul hotelier ori al turismului din þãri care
recunosc, pe bazã de reciprocitate, cetãþenilor români acest curs.
1) Atestatul trebuie sã fie eliberat de Institutul Naþional de Formare ºi Management pentru Turism
sau de o catedrã de limbi strãine din cadrul institutelor de învãþãmânt superior acreditate de Ministerul
Educaþiei Naþionale; el poate fi eliberat pentru limbile francezã, englezã, germanã, rusã ºi spaniolã.
Se excepteazã: absolvenþii unor forme de învãþãmânt cu predare într-o limbã de circulaþie
internaþionalã.
121
Clasa a XII-a
În timp, unii dintre tour-operatori au fost absorbiþi de cãtre corporaþiile mari,
cu activitate diversã, alþii întreþin strânse legãturi cu liniile aeriene charter particulare
sau cu lanþuri hoteliere, alþii s-au implicat în dezvoltarea staþiunilor turistice, toate
acestea pentru a-ºi consolida poziþia pe piaþã ºi pentru a se putea dezvolta.
122
Tehnologia activitå]ii de turism
Personalul tehnic
Personalul specializat
123
Clasa a XII-a
Atribuþiile personalului operativ din cadrul unei agenþii de turism sunt deter-
minate de numãrul de persoane, de volumul de activitate ºi specificul acesteia.
Dintre acestea evidentiem:
♦ Directorul programe-operare:
• coordoneazã activitatea de realizare a programelor pentru incoming ºi
outgoing;
• încheie contracte de prestaþii;
• verificã calculaþia de preþ;
• întocmeºte facturi pentru programele proprii;
• colaboreazã cu celelalte compartimente pentru realizarea programelor.
♦ Director de vânzãri:
• coordoneazã activitatea agenþilor de turism;
• încheia contracte de vânzare;
• stabileºte contingentele;
• stimuleazã vânzãrile;
• þine evidenþa vânzãrilor.
♦ Agent ticketing:
• participã la încheierea contractului specific;
• întocmeºte ºi verificã decontãrile periodice cu transportatorul;
• þine evidenþa încasãrilor ºi a biletelor;
• rezervã ºi vinde bilete de avion;
• colaboreazã cu celelalte compartimente pentru realizarea produsului;
• întocmeºte fiºiere ºi rapoarte specifice.
♦ Referent de specialitate:
• elaboreazã programeazã programe turistice interne ºi externe;
• efectueazã calculaþia de preþ;
• preia programe pentru revânzare;
• încheie contracte cu prestatorii;
• difuzeazã comenzile ºi graficele de desfãºurare a programelor (contin-
gentelor).
♦ Agentul de turism:
• oferã spre vânzare produsele agenþiei;
• furnizeazã informaþii despre produsele oferite;
• încheie contractul cu turistul;
124
Tehnologia activitå]ii de turism
• încaseazã contravaloarea serviciilor;
• emite biletul (voucher-ul);
• face rezervãri în numele clientului.
♦ Ghidul de turism:
• se informeazã cu privire la structura ºi specificul programului;
• se informeazã cu privire la structura grupului;
• se documenteazã pentru a putea asigura informaþiile specifice programului;
• preia de la agenþie documentele operative º instrumentele de platã;
• se prezintã la locul ºi ora stabilitã pentru a prelua grupul;
• asigurã derularea programului conform structurii prestabilite;
• informeazã turiºtii asupra conþinutului programului;
• instruieºte turiºtii în scopul evitãrii eventualelor probleme;
• se preocupã pentru asigurarea unor servicii de calitate ºi respectarea clau-
zelor contractuale pentru serviciilor realizate de furnizori (cazare,
alimentaþie etc);
• gestioneazã resursele financiare ºi efectueazã plata contravalorii serviciilor
prestate;
• rezolvã situaþiile particulare apãrute;
• întocmeºte rapoarte;
• face propuneri pentru adaptarea programelor la solicitãrile clienþilor.
D ic]ionar
1. Curier – angajat specializat, reprezentant 4. Tour-operator – persoanã sau organizaþie
responsabil al unei agenþii de voiaj, care care cumpãrã servicii individuale (de
însoþeºte cãlãtorii. El vegheazã la buna transport ºi cazare) de la producãtorii lor
ºi care le combinã într-un pachet („tour“)
executare a serviciilor turistice ºi rezolvã
care este vândut cu un comision clienþilor
situaþiile neprevãzute. prin intermediari.
2. Producþie turisticã – ansamblul de 5. Voiaj forfetar – voiaj organizat de o
servicii care mobilizeazã forþa de muncã, agenþie de turism, plãtit în avans la un
echipamentele turistice ºi bunurile materiale preþ forfetar ºi care cuprinde mai multe
ºi care se materializeazã într-un consum servicii turistice cum ar fi: biletul de
turistic efectiv. avion, cazarea la hotel, transportul local,
3. Oferta turisticã – ansamblul elementelor o asigurare.
care motiveazã deplasarea în scop
turistic; în sens larg ea se identificã cu
patrimoniul turistic.
125
Clasa a XII-a
{ tia]i c\...
• industria turismului la nivel mondial se situeazã pe primul loc în ceea ce priveºte
contribuþia la ocuparea forþei de muncã (în prestarea serviciilor specifice din cadrul
hotelurilor ºi al altor unitãþi de cazare, restaurante, transporturi aeriene, companii de
închirieri auto, agenþii de turism, agrement, ghizi etc.).
? ...
• în funcþie de serviciile oferite clientelei, tour-operatorii pot fi:
– acompaniatori – însoþesc turiºtii pe tot traseul;
– integratori – asigurã doar integrarea serviciilor în produsul turistic, fãrã a se întâlni
cu turiºtii;
– gazde – se întâlnesc cu turiºtii în zonele de destinaþie, fãrã a-i însoþi pe traseu.
• pe plan internaþional, prezenþa tour-operatorilor este mai frecventã în Europa, în
special în Anglia ºi Germania.
• Germania reprezintã principala piaþã europeanã pentru vânzarea de voiaje forfetare;
• în Olanda, Belgia, Elveþia ºi Þãrile scandinave, piaþa este caracterizatã prin penetrarea
ridicatã a tour-operatorilor;
• cererea importantã în aceste þãri pentru cãlãtoriile forfetare internaþionale provine de
la nivelul mai ridicat al veniturilor pe locuitor, a situaþiei lor geografice (care necesitã
utilizarea avionului pentru vacanþe), a unei oferte proprii foarte bine adaptatã la cerere;
• în Japonia, cele douã tipuri principale de voiaje organizate de tour-operatori sunt:
– voiajul de grup, organizat la nivelul întreprinderii, pentru angajaþi ºi familiile lor;
– voiajul forfetar (inclusiv tour) pentru cãlãtori individual sau alte categorii de grupuri.
– asocierea tour-operatorilor japonezi cu lanþurile ºi liniile aeriene este mai limitatã ca
în Europa.
126
Tehnologia activitå]ii de turism
8. Brevetul de turism se elibereazã pentru:
a) societate comercialã; c) persoanã fizicã;
b) agenþie de turism detailistã; d) agenþie de turism tour-operatoare.
jOC 1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11 12. Cazare
11. Excursionist
12 10 Ghid turistic
9. Natural
8. Transport
7 Licen]\ de turism
6. Interpreþi
5. Antropic
4. Brevet de turism
3. Curieri
2. Hosstes
1. Turist
1. Agent de turism producãtor de voiaje referire la elementele create de mâna omului
turistice. de-a lungul timpului.
2. Orice persoanã care cãlãtoreºte pentru propria 8. Document prin care se atestã capacitatea
plãcere în afara locului de domiciliu, pe o agentiei de turism de a comercializa servicii
perioadã mai mare de 24 de ore. turisrice.
3, 4, 7, 11. Categorii de personal specializat (de 9,13 Servicii turistice de bazã.
asistenþã turisticã) întâlnite într-o agenþie de 10. Categorie de potenþial turistic ce face
turism. referire la elementele create de naturã.
5. Actul prin care se atestã unei persoane fizice 12. Persoanã care cãlãtoreºte pentru propria
capacitatea profesionalã de a conduce o plãcere, în afara locului de reºedinþã, pe o
unitate prestatoare de activitãþi turistice. perioadã mai micã de 24 ore.
6. Categorie de potenþial turistic ce face
127
COMERCIALIZAREA
3 PRODUSELOR DE TURISM
128
Tehnologia activitå]ii de turism
numai prin intermediul prestãrilor de servicii specifice: transport, cazare, alimentaþie,
agrement). Experienþa internaþionalã a demonstrat cã existenþa unor resurse naturale
ºi antropice valoroase nu este suficientã pentru a asigura dezvoltarea turismului. În
absenþa serviciilor care sã le punã în valoare, resurse de excepþie pot rãmâne în afara
circuitului economic.
– prin originalitatea ºi creativitatea cu care serviciile turistice sunt combinate
între ele ºi cu celelalte componente ale produsului turistic se poate asigura creºterea
atractivitãþii ºi mai ales individualizarea produselor turistice.
129
Clasa a XII-a
Caracteristici (trãsãturi) specifice turismului
1. Personalizarea serviciilor turistice la nivelul grupului sau chiar al indivi-
dului este determinatã de existenþa unor motivaþii foarte variate ale turiºtilor, precum
ºi a unui comportament diferit al acestora faþã de fiecare componentã a prestaþiilor.
Aceasta presupune realizarea unor servicii adaptate specificului fiecãrui segment
de clientelã sau al fiecãrui client (în cazul turiºtilor care cãlãtoresc pe cont propriu).
2. Complexitate – serviciile turistice sunt rezultatul combinãrii diferitelor
servicii (transport, cazare, alimentaþie, agrement, tratament º.a).
Aceste combinaþii pot lua multiple forme atât pentru a valorifica diferitele
resurse naturale ºi antropice cât ºi pentru a rãspunde mai bine cerinþelor, nevoilor
consumatorilor.
3. Eterogenitatea serviciilor turistice – este determinatã:
• atât de conþinutul complex al serviciilor turistice, cât ºi de
• dependenþa lor de dotãrile materiale ºi de persoana prestatorului.
4. Participarea unui numãr relativ mare de prestatori (producãtori) la
realizarea produsului final (consecinþã a eterogenitãþii), serviciile turistice fiind
rezultatul activitãþii mai multor prestatori distincþi:
– transportori (companii de autocare, feroviare – SNCFR, companii aeriene,
navale, închirieri „rent a car“, mijloace de transport pe cablu etc.);
– unitãþi de cazare de diferite tipuri (hotel, motel, vile, cabane etc.);
– unitãþi de alimentaþie de o mare diversitate (restaurante, braserii, baruri etc).
care pot fi integrate în unitãþile de cazare sau independente;
– unitãþi de agrement-divertisment sportiv, cultural distracþii º.a.;
– organizatori de voiaje;
– întreprinderi care produc ºi comercializeazã bunuri proprii turismului;
– furnizori de servicii nespecifice.
Prezenþa unui numãr mare de prestatori care fac parte din structuri organizatorice
diferite determinã eforturi mari pentru armonizarea activitãþii lor într-un pachet de
vacanþã unitar.
5. Substituire – multitudinea posibilitãþilor de combinare ºi substituire a
elementelor constitutive ale ofertei turistice duce la diversificarea ofertei, permiþând
satisfacerea nevoilor unor segmente diferite de turiºti.
6. Dinamism înalt – serviciile turistice sunt supuse unei permanente adaptãri
a conþinutului lor datoritã evoluþiei cererii turistice, cât ºi schimbãrilor com-
portamentale ale consumatorilor.
7. Variaþie (fluctuaþia) sezonierã – este rezultatul oscilaþiilor cererii turistice,
a concentrãrii acesteia în anumite perioade ale anului calendaristic.
8. Solicitare ºi consum într-o ordine riguroasã – aceastã trãsãturã este
determinatã de specificul prestaþiei, locul ºi momentul acþiunii, forma de turism etc.
130
Tehnologia activitå]ii de turism
Modalitãþi de clasificare a serviciilor turistice:
1. în funcþie de etapele principale ale desfãºurãrii unei cãlãtorii:
a) servicii legate de organizarea voiajului – oferite în general de:
– tour-operatori ºi agenþiile de turism: informare – publicitate, conceperea de
produse turistice la cerere, comercializarea vacanþelor, facilitãþi de platã;
– companiile de transport: transferuri, transportul bagajelor, alegerea mijloacelor
de transport.
b) servicii determinate de sejur vizeazã atât satisfacerea nevoilor de odihnã,
alimentaþie cât ºi a celor care rãspund motivaþiei de bazã a cãlãtoriei: agrement,
tratament ºi curã balnearã, afaceri etc.
131
Clasa a XII-a
Serviciile turistice mai pot fi structurate dupã aria de localizare a prestaþiei
turistice, comportamentul clientelei turistice, gradul de urgenþã al manifestãrilor,
caracteristicile prestatorilor etc.
O structurare a serviciilor turistice ar putea fi reprezentatã în felul urmãtor:
transport
cazare
alimentaþie
de bazã
agrement
tratament
specifice informare
intermediere
sportiv-recreative
suplimentare cultural-artistice
SERVICII financiare
TURISTICE cu caracter special
diverse
transport în comun
telecomunicaþii
asistenþã medicalã
nespecifice igienã ºi întreþinere fizicã
cultural-artistice
distribuirea apei, gazelor,
energiei electrice ºi termice º.a.
Transportul reprezintã una dintre componentele de bazã ale prestaþiei turistice fapt
evidenþiat chiar de conþinutul turismului care presupune deplasarea turiºtilor la locul
producerii produsului turistic. Numai în acest fel este posibil consumul produsului
turistic, asigurându-se astfel întâlnirea ofertei cu cererea ºi transformarea lor din
potenþiale în efective ºi implicit valorificarea potenþialului turistic al unei zone sau þãri.
Transportul asigurã deplasarea turiºtilor:
• de la locul de reºedinþã la cel de petrecere a vacanþei, în cazul turismului de
sejur, sau
132
Tehnologia activitå]ii de turism
• pe toatã durata cãlãtoriei în cazul turismului itinerant.
Serviciul de transport are un conþinut complex pentru cã pe lângã transportul
propriu-zis include ºi o serie de prestaþii oferite pe timpul cãlãtoriei: transferuri,
transportul bagajelor, rezervãri, servirea mesei, precum ºi o serie de facilitãþi menite
sã stimuleze cãlãtoria sau folosirea unui anumit mijloc de transport.
Serviciile de transport turistic includ atât serviciile oferite celor care apeleazã
la o formã organizatã de turism, cât ºi prestaþiile efectuate persoanelor care cãlãtoresc
cu mijloace proprii de transport (întreþinerea, repararea acestora, acordarea unor
bonuri de benzinã la preþuri mai mici etc.)
Rezultã deci cã de nivelul de dezvoltare a transporturilor ºi, mai ales, de organi-
zarea lor depinde calitatea prestaþiei turistice ºi implicit intensitatea circulaþiei turistice.
Pentru a oferi un serviciu de transport turistic de calitate care sã satisfacã exigen-
þele crescânde ale turiºtilor, este necesarã asocierea a patru atribute ale transporturilor
turistice: siguranþã, rapiditate, confort ºi cost.
133
Clasa a XII-a
Dintre aceºtia cei mai importanþi sunt:
– distanþa de parcurs ºi durata cãlãtorie;
– caracteristicle itinerariilor;
– starea cãilor de comunicaþie ºi intensitatea traficului;
– regularitatea ºi securitatea deplasãrii;
– motivul voiajului;
– confortul cãlãtoriei;
– nivelul tarifelor practicate;
– componenþa grupurilor.
134
Tehnologia activitå]ii de turism
Tipuri de aranjamente practicate în cadrul transporturilor rutiere
1. IT (inclusiv tour) – „totul inclus“ pe autocare ºi microbuze care oferã un
pachet de servicii turistice la un preþ global care include:
• transportul cu autocarul sau microbuzul;
• cazarea;
• alimentaþia;
• eventual alte servicii: intrãri la muzee ºi alte obiective turistice etc.
2. Transporturi turistice combinate:
FLY AND DRIVE = un aranjament turistic specific turismului semiorganizat
care incude:
– un zbor pe curse regulate sau charter;
– continuarea deplasãrii în þara de destinaþie cu un autoturism închiriat
cu sau fãrã ºofer.
Se comercializeazã ca un pachet de servicii la un preþ forfetar. Acest pachet poate
include ºi cazãri în campinguri, moteluri, popasuri.
3. Package Tour = un tip de aranjament care include:
– transport aerian;
– închirierea unui autoturism cu sau fãrã ºofer;
– servicii de cazare ºi masã în sistem PC (pensiune completã) sau DP
(demipensiune);
– servicii legate de circulaþia pe ºosele: reparaþii, spãlat, gresat, revizii tehnice
depanare.
4. – în combinaþie cu alte mijloace de transport se pot folosi de asemenea:
Trenurile autocuºetã utilizate pe anumite trasee feroviare, navele tip „Car Ferry“,
ambele mijloace asigurând transportul atât al maºinilor, cât ºi al posesorului.
În determinarea tarifelor transportului rutier se porneºte de la:
– numãrul minim de kilometri care defineºte noþiunea de „zi turisticã“ care
conform practicii este de obicei: 100 km pentru autoturisme, 150 km pentru
microbuze, 200 km pentru autocare;
– kilometru parcurs.
În situaþia în care nu se realizeazã numãrul minim de kilometri se aplicã tariful
pe zi, iar dacã numãrul de kilometrii depãºeºte pe cel stabilit pentru ziua turisticã
se aplicã tariful pe kilometru. Este important ca organizatorul de turism sã convinã
cu compania de transport asupra acestor aspecte în convenþia de transport.
Reprezintã una dintre cele mai vechi forme de cãlãtorie care a contribuit la
dezvoltarea turismului dar care în prezent deþine o pondere redusã 3-4% pe plan
internaþional. Aceasta însã variazã de la þarã la þarã.
În organizarea transporturilor turistice cu mijloace feroviare se folosesc:
– atât cursele regulate (de linie);
135
Clasa a XII-a
– cât ºi cursele speciale (charter) care sunt organizate în perioadele de sezon,
la sfârºitul sãptãmânii sau cu ocazia unor sãrbãtori, vacanþe etc.
Transporturile feroviare prezintã o serie de avantaje care motiveazã opþiunile
turiºtilor pentru acestea:
– regularitatea ºi certitudinea voiajului (ca urmare a independenþei de starea
vremii);
– tarife relativ accesibile;
– condiþiile avantajoase pentru transporturile colective;
– comoditate oferitã atât de vagoanele restaurant ºi vagoanele de dormit, cât ºi
de faptul ca, cãlãtoria se desfãºoarã fãrã întrerupere atât ziua cât ºi noaptea;
– viteza de deplasare relativ mare, mai ales ca urmare a introducerii trenurilor
de mare vitezã de tipul ICE (Intercity Express) în Germania, TGV (Train à Grand
Vitesse) în Franþa, TAV (Treno Alla Velocita) în Italia care, pe lângã deplasarea
rapidã, asigurã ºi legãturi multiple.
Aceste avantaje sunt completate de facilitãþile acordate de administraþiile
feroviare (prin stimularea cãlãtoriilor turistice organizate de grup ca: bilete de familie;
bilete turistice, bilete de grup; bilete pentru sfârºit de sãptãmânã ºi pentru cãlãtorii în
circuit.
În cazul transporturilor feroviare se întâlneºte o gamã largã de aranjamente, cel
mai important, din care derivã ºi celelalte, fiind RIT (Rail Inclusive Tour).
RIT constã în comercializarea de cãtre agenþia de voiaj, la un preþ global, a unui
pachet de servicii care include:
– cãlãtoria cu trenul;
– cazarea;
– masa;
– un minimum de prestaþii de agrement.
El se adreseazã turismului organizat de grup sau individual.
Aranjamentul RIT se poate realiza în multe variante: circuite; cãlãtorii dus-
întors; cãlãtorii într-o singurã direcþie; curse combinate. El se poate diferenþia în
funcþie de mãrimea grupului, perioada de organizare, vârsta clienþilor.
Principalele tipuri de acorduri RIT sunt:
• RIT – I – destinat turiºtilor individuali care oferã o reducere cu 20% a tarifului
normal fãrã sã impunã restricþii de duratã pentru cãlãtor sau de volum minim de
vânzãri pentru agentul turistic.
• RIT – IG – destinat turiºtilor individuali sau celor care cãlãtoresc în grupuri
mici (6 persoane); el prevede o reducere de pânã la 40% la tariful normal dar obligã
agentul de voiaj la realizarea unui volum minim al traficului, oferind însã libertate în
privinþa programãrii transportului;
• RIT – GP – destinat grupurilor mari de turiºti care cãlãtoresc programat. Reucerile
sunt de pânã la 45% în condiþiile respectãrii unui numãr minim de turiºti a programãrii
plecãrilor ºi sosirilor în anumite zile ºi respectarea unor rute convenite anterior.
136
Tehnologia activitå]ii de turism
• RIT – Y ºi RIT – YP – sunt acorduri speciale destinate tinerilor sub 26 ani
care se pot desfãºura fãrã sau cu programare anticipatã; se impune însã obligativitatea
unui anumit volum al traficului.
Faþã de aceste tipuri ºi prevederi general acceptate, aranjamentele RIT pot oferi
ºi alte facilitãþi de exemplu:
– reducere de 50% pentru copii ºi elevi/ studenþi;
– bonificaþii pentru conducãtorii de grup în scopul încurajãrii utilizãrii de cãtre
turiºti a mijloacelor feroviare.
Acestea fac de regulã obiectul unor contracte speciale încheiate între agentul
de turism ºi companiile de cale feratã, care se diferenþiazã în funcþie de perioada
destinatã, durata cãlãtoriei, categoria de confort, unitatea de cazare.
Este important ca organizatorul de turism sã cunoascã facilitãþile de cãlãtorie
acordate în traficul intern ºi internaþional, precum ºi condiþiile de rezervare ºi de
cãlãtorie pe mijloacele de transport feroviar (pentru trenurile în circulaþie internã se
utilizeazã manualul T.L.C. – tariful social de cãlãtori, iar pentru trenurile interna-
þionale în circulaþie se utilizeazã T.C.V. – tariful comun Internaþional pentru Transportul
Cãlãtorilor ºi Bagajelor).
137
Clasa a XII-a
o sumã fixã ºi preiau întreaga responsabilitate privind comercializarea locurilor,
frecvenþa zborurilor ºi chiar a rutelor.
Avantajul principal al curselor charter este preþul transportului – foarte mic în
comparaþie cu alte aranjamente dar care este condiþionat de respectarea unor restricþii
referitoare la orele ºi zilele de zbor, gradul de ocupare (care trebuie sã fie de 80%)
pentru a asigura eficienþa exploatãrii aeronavei, durata sejurului, mãrimea grupului.
138
Tehnologia activitå]ii de turism
Serviciile de taxi aeriene sunt oferite de curse charter private având capacitatea
de 4-18 locuri ºi independenþã de zbor de 500-600 km. Ele sunt folosite cu prioritate
în clãtoriile de afaceri, oferind flexibilitate ºi confort.
139
Clasa a XII-a
– tendinþa de integrare ºi diversificare manifestatã în organizarea serviciilor turistice,
ceea ce face ca o unitate de cazare sã poatã reuni, toatã gama serviciilor solicitate de
un turist pe perioada sejurului (cazare, alimentaþie, agrement, tratament balnear).
Varietatea acestor servicii este dependentã de: tipul unitãþii de cazare (hotel,
motel, vilã, cabanã etc.), de categoria de clasificare, segmentul de clientelã cãruia i
se adreseazã (vacanþieri, oameni de afaceri).
Cazarea propriu-zisã (gãzduirea) este funcþia principalã a oricãrei unitãþi de
cazare, indiferent de mãrime, tip sau categorie de clasificare). De aceea prestarea
serviciului de cazare, presupune existenþa unor spaþii adecvate ºi a dotãrilor necesare,
asigurãrii odihnei ºi igienei turiºtilor dar ºi desfãºurãrii relaþiilor sociale.
Odihna turiºtilor în spaþiile de cazare este condiþionatã de:
– amplasarea spaþiilor de cazare;
– insonorizarea camerelor în raport cu sursele de zgomot: zonele de mare cir-
culaþie, (scãri, lifturi, culoare de trecere, holuri de staþionare), stradã, spaþii destinate
activitãþilor recreativ-distractive.
Condiþiile de igienã sunt dependente de:
– calitatea echipamentelor sanitare;
– buna funcþionare ºi întreþinere a acestora;
– existenþa obiectelor de inventar ºi a materialelor destinate igienei personale
precum ºi frecvenþa înlocuirii lor.
Stabilirea relaþiilor sociale presupune existenþa unor spaþii special amenajate pentru:
– primirea turiºtilor;
– organizarea unor întâlniri cu prietenii sau de afaceri;
– organizarea ºi desfãºurarea unor evenimente sau manifestãri: simpozioane,
mese rotunde, expoziþii.
Pentru a putea rãspunde multitudinii nevoilor, serviciul de cazare este constituit
dintr-o sumã de prestaþii independente oferite turiºtilor pe parcursul primirii, sejurului,
ºi plecãrii acestora.
Între aceste servicii sau funcþii (dupã unii autori) existã relaþii de interde-
pendenþã. În raport cu specificul fiecãrei unitãþi de cazare unele dintre aceste activitãþi
pot fi mai dezvoltate, altele mai puþin, iar altele pot chiar sã lipseascã dupã cum pot
apãrea ºi altele suplimentare.
140
Tehnologia activitå]ii de turism
O prezentare sinteticã a conþinutului serviciului de cazare este prezentã în tabelul urmãtor:
CAZAREA PROPRIU-ZISÃ
• vizeazã crearea condiþiilor pentru satisfacerea
nevoilor
• de odihnã
• de igienã
• privind stabilirea unor relaþii sociale
SERVICII COMPLEMENTARE CAZÂRII
ALTE SERVICII
141
Clasa a XII-a
142
Tehnologia activitå]ii de turism
probleme legate de imposibilitatea satisfacerii cererii într-un timp scurt ºi în structura
sortimentalã cerutã de clienþi.
În aceste condiþii a apãrut ºi s-a extins sistemul cateringului* datoritã posibilitãþilor
de adaptare a ofertei de preparate culinare la cererea clienþilor pe care le oferã unitãþilor.
Acesta este rezultatul tendinþei de concentrare ºi industrializare a procesului de
pregãtire a preparatelor culinare.
Avantajele aplicãrii acestui sistem la nivelul activitãþilor de alimentaþie specifice
turismului sunt:
1. satisfacerea superioarã a cererii de preparate culinare în perioadele de vârf datoritã:
– reducerii timpului de executare a comenzii ºi de servire;
– existenþei în permanenþã a întregii game de preparate.
2. diversificarea gamei sortimentale ºi independenta faþã de sezonalitatea unor
materii prime
3. asigurarea unei calitãþi constante a preparatelor culinare sub aspect organoleptic,
nutriþional ºi igienico-sanitar.
4. reducerea cheltuielilor efectuate la nivelul unitãþii de alimentaþie ca urmare a:
– reducerii numãrului de personal ºi sezonalitãþii utilizãrii acestuia;
– reducerii suprafeþei bucãtãriilor cu 40-60%;
– reducerii pierderilor cauzate de fluctuaþia cererii;
– reducerii pierderilor cauzate de pãstrarea în stoc.
Cu toate acestea sistemul catering prezintã ºi o serie de dezavantaje care îl
recomandã în special consumului de masã, puþin diferenþiat, cu consumatori
nepretenþioºi.
– uniformizarea ofertei;
– costuri ridicate de transport, pãstrare, depozitare;
– nu satisfac exigenþele culinare ale unor turiºti foarte pretenþioºi, cosmopoliþi.
* catering – industrializare a producþiei de preparate culinare. Preparatele gata pregãtite realizate în secþii
industriale specializate sunt comercializate (dupã o convertire termicã) prin unitãþi de alimentaþie publicã.
143
Clasa a XII-a
Aria de acþiune a turismului balnear este foarte largã, aceasta vizând:
– curele profilactice care se adreseazã persoanelor sãnãtoase ºi aparent sãnãtoase
dar cu predispoziþii spre îmbolnãvire. La acestea se adaugã obiceiurile de viaþã
defectuoase: stresul, alimentaþia necorespunzãtoare, lipsa miºcãrii fizice;
– curele terapeutice pentru a trata, cu ajutorul factorilor naturali o gamã variatã
de afecþiuni ale aparatului locomotor, respirator, digestiv, renal, hepato-biliar,
cardiovascular, afecþiuni dermatologice, ginecologice, ale sistemului nervos º.a.;
– curele recuperatorii utilizate în cazul unor afecþiuni ca artrita, arteroscleroza
perifericã, ale aparatului locomotor ºi de naturã reumatismalã.
Caracteristicile acestor servicii derivã din însãºi definiþia curelor „modalitãþi
de tratament care se bazeazã pe:
• folosirea repetatã a mijloacelor terapeutice naturale dupã prescripþii medicale;
• corelarea cu schimbarea mediului obiºnuit în care trãieºte turistul.
Pentru tratarea turiºtilor se folosesc o serie de proceduri terapeutice care devin
servicii asociate (de exemplu: inhalaþii, pulverizaþii, împachetãri cu nãmol, gimnas-
ticã medicalã, geriatrie, electrofizioterapie, saunã, masaj, cure de slãbire, diete º.a.)
Pe toatã durata tratamentelor sau curelor prescrise, curanþii beneficiazã de asistenþã
medicalã ceea ce face ca asistenþa ºi consultaþiile medicale sã reprezinte o formã
specificã de servicii balneomedicale.
144
Tehnologia activitå]ii de turism
• informaþii oferite de cãtre organizatorii de turism (tour-operatorii ºi agenþii
detailiste) care vizeazã:
– informaþii privind conþinutul programelor oferite de o agenþie (pe care turistul
intenþioneazã sã le cumpere);
– informaþii privind unele aspecte ale organizãrii (programele de zbor, mersul
trenurilor, conexiuni posibile, facilitãþi de preþ etc., condiþii obligatorii de cãlãtorie).
• informaþii oferite de cãtre prestatorii direcþi de servicii privind: oferta de
produse ºi servicii, preþurile, posibilitãþile de divertisment sau alte activitãþi etc.
Ele au un rol important în luarea deciziei de cumpãrare ºi pot fi oferite:
– oral – anunþuri, sfãtuirea turiºtilor sa.
– în scris prin pliante, broºuri, afiºe, cataloage etc. (mijloace clasice ale publi-
citãþii scrise).
Serviciile de intermedieri care se pot grupa în:
• servicii de rezervãri:
– bilete de cãlãtorie pe mijloacele de transport (avion, tren, vapor);
– bilete pentru spectacole (artistice, culturale, sportive);
– de locuri în alte unitãþi (hoteluri, restaurante etc.).
• servicii de intermediere:
– obþinerea vizelor necesare cãlãtoriilor în strãinãtate;
– mijlocirea serviciilor efectuate de alþi prestatori specializaþi: service pentru
întreþinere ºi reparaþii de autoturisme, developãri de filme º.a.
• servicii de închiriere:
– de autoturisme cu sau fãrã ºofer (rent-a-car);
– de inventar, echipament ºi materiale sportive;
– inventar pentru plajã;
– ambarcaþiuni, biciclete etc.
145
Clasa a XII-a
– participarea la diverse spectacole (teatru, film, operã, concerte) sau eveni-
mente/festivaluri, serbãri populare);
– vizite la muzee, expoziþii, galerii de artã, case memoriale;
– vizitarea unor obiective cultural-istorice ºtiinþifice (cetãþi, palate, edificii
religioase, grãdini botanice ºi zoologice).
146
Tehnologia activitå]ii de turism
Rezultatul acestor comparaþii poate fi prezentat schematic ºi anume:
147
Clasa a XII-a
– oferirea unor servicii adaptate segmentului de clientelã;
– personalizarea relaþiilor.
5. Elementele tangibile sã fie cât mai atractive (clãdiri, mobilier, decor, confort etc.).
În materie de servicii calitatea este totalã sau nu este deloc, deoarece clientul
evalueazã impresia de ansamblu nu componentele. Clientul se opreºte la acel detaliu
care are cea mai slabã calitate chiar dacã deficienþa generatã de acesta este minorã.
148
Tehnologia activitå]ii de turism
Pentru organizarea excursiilor la care se asigurã numai parþial serviciile condiþia
obligatorie este ca acestea sã se desfãºoare în baza unui program turistic ºi cu
asistenþa unui ghid autorizat. Exemplu: tururi de oraº, excursii de o zi fãrã masã sau
cazare, excursii în zone turistice cu elevii sau studenþii pentru care se asigurã cazarea
ºi masa la cãmine, internate respectiv cantine.
Excursiile interne care se adreseazã turiºtilor individuali pot fi:
– excursii în circuit pentru posesorii de autoturisme, cu itinerarii oferite de
agenþie sau la cerere. Ele pot include servicii complete (cazare, alimentaþie, agrement)
sau parþiale (numai cazare, sau cazare ºi alimentaþie etc.);
– excursii în circuit cu trenul în care pachetul de servicii include fie toate
serviciile, fie numai unele dintre serviciile turistice (dar nu mai puþin de douã).
Tipologia excursiilor interne variazã în funcþie de activitãþile desfãºurate, durata
lor, obiectivele turistice incluse. Acestea pot fi grupate în urmãtoarele categorii*:
I. Tururi (circuite):
1. Tururi de oraº sau staþiuni:
– simple, a cãror duratã este de regulã de 3-4 ore ºi în cadrul cãrora se viziteazã
principalele obiective turistice din oraº: monumente istorice, de artã ºi arhitecturã,
muzee, parcuri, construcþii reprezentative etc. Exemplu: Turul oraºului Bucureºti.
– în combinaþie cu programe de divertisment sau servirea mesei la un restaurant
cu specific (internaþional, naþional sau local). Ele se pot organiza atât ziua cât ºi
noaptea. Exemplu: Turul Litoralului noaptea cu program de bar – Melody (5 ore);
Turul Braºovului cu searã medievalã la restaurantul „Cetatea“.
2. Circuite în principalele zone ale þãrii care includ vizitarea celor mai
interesante obiective turistice (atât naturale cât ºi antropice), cu un profil variat .
Ele pot avea duratã variatã, de la 3-12 zile ºi pot include, dupã caz ºi alte acþiuni ca
seri specifice româneºti, pescãreºti, degustãri de vinuri, focuri de tabãrã, pentru a
spori atractivitatea acestora.
Exemplu: Circuitul mãnãstirilor Bucovinene, Circuit în Maramureº, Circuit în
Oltenia de sub munte, Circuit în Moldova Centralã, Circuit Cetãþile medievale, Turul
României în 7, 10 sau 12 zile etc.
II. Excursii:
1. Excursii ocazionate de atractivitatea potenþialului natural
– excursii ºi drumeþii la ºi de la cabanele din munþii Bucegi, Fãgãraº, Retezat,
Apuseni, Parâng etc.
– excursii pentru învãþarea ºi practicarea sporturilor de iarnã;
– excursii pentru vizitarea monumentelor naturii (Exemplu: la poienile de
narcise, pãdurile de liliac);
– excursii pentru vizitarea unor obiective cu caracter de unicat (Exemplu:
Vulcanii Noroioºi).
* Aceastã clasificare urmãreºte evidenþierea diversitãþii produselor turistice; diferenþa între circuiteºi
excursii a avut în vedere numãul de obiective vizitate pe traseu (n.a.).
149
Clasa a XII-a
2. Excursii ocazionate de vizitarea unor obiective cultural istorice
– excursii pentru vizitarea caselor memoriale ºi alte obiective legate de viaþa ºi
activitatea diferitelor personalitãþi din domeniul cultural artistic: Exemplu: „În
cãutarea lui C. Brâncuºi“, „Pe urmele lui I.L. Caragiale“ sau
– pentru vizitarea unor muzee ºi a altor obiective culturale, exemplu: Muzeul
etnografic în aer liber – Astra din Sibiu; excursii prilejuite de diferite manifestãri
culturale, folclorice, sportive ºi religioase; pentru participarea la târguri ºi expoziþii;
excursii de documentare ºtiinþificã sa.
3. Excursii combinate ocazionate de vizitarea unor obiective culturale cât ºi
efectuarea unor drumeþii în zone montane, exemplu: excursia în Culoarul Rucãr –
Bran care include vizitarea: Mãnãstirii Nãmãieºti, a Mausoleului Mateiaº, a Castelului
Bran, dar ºi excursii în cheile Dâmbovicioarei ºi la peºterea Dâmbovicioara
4. Excursii preorãºeneºti. (Exemplu: Excursii la Snagov, Cernica etc).
5. Excursii combinate interne-externe – (Exemplu: litoralul românesc cu Varna)
6. Excursii organizate cu turiºtii aflaþi în staþiunile balneoclimaterice la odihnã ºi
recreere. (Exemplu: excursii la Peºtera Urºilor de la Chiscãu organizate din Bãile Felix).
7. Organizãri de excursii urmate de mese festive sau banchete pentru absolvenþii
liceelor, facultãþilor sau diferitelor asociaþii: (Exemplu: Asociaþii Medicilor Stoma-
tologi, Asociaþia Notarilor Publici etc).
III. Cantonamente pentru sportivi organizate în diferite staþiuni ºi la
cabane. Exemplu: Cantonament de refacere pentru componenþii lotului de caiac în
staþiunea Neptun de pe litoral.
Având în vedere faptul cã cererea este mai puþin dependentã pentru acest tip de
produs turistic de condiþiile naturale, excursiile pot fi organizate, ºi oferite turiºtilor
în orice perioadã a anului. De aceea, este important ca agenþiile de turism sã identifice
acele produse care sã stimuleze cererea turiºtilor. De exemplu: excursii de 2-3 zile
organizate cu ocazia diferitelor sãrbãtori; excursiile de 1 Mai la mare sau la munte
de 1 Decembrie, sau excursiile ce pot fi organizate pentru clasele I-IV în timpul
vacanþelor intrasemestriale. Circuitul capitalelor Þãrii Româneºti.
Etapele elaborãrii programelor turistice:
I. Studierea pieþei care vizeazã:
– studierea cererii principalelor segmente de turiºti;
– studierea ofertei concurenþei ºi a propriei oferte;
– analiza ofertei prestatorilor direcþi – furnizori de servicii (unitãþi de cazare,
restaurante, unitãþi de agrement, centre de conferinþe etc.).
II. Documentarea prealabilã:
– inventarierea obiectivelor turistice naturale ºi antropice existente pe un teritoriu dat;
– cunoaºterea bazei materiale a prestatorilor direcþi (unitãþi de cazare, restau-
rante, unitãþi de agrement, centre de afaceri etc.)
III. Verificarea pe teren a informaþiilor culese, respectiv a:
– stãrii obiectivelor, orarului de vizitare, taxelor de intrare, duratei medii de
vizitare etc.
– stãrii drumurilor, cronometrarea distanþelor dintre obiectivele turistice etc.;
150
Tehnologia activitå]ii de turism
– condiþiilor oferite de bazã materialã specificã, aspectul general al clãdirilor,
calitatea dotãrilor, confortul, precum ºi a calitãþii ºi diversitãþii serviciilor prestate etc.;
– aspectului general al oraºelor ºi staþiunilor întâlnite pe traseu.
IV. Selecþia obiectivelor turistice care vor fi incluse în programul turistic,
precum ºi a prestatorilor de servicii, pornind de la particularitãþile cererii
segmentului de turiºti cãruia i se adreseazã.
V. Încheierea de contracte, convenþii cu prestatori de servicii turistice, companii
de transport, unitãþi de cazare, restaurante, baze de agrement, centre sportive etc.
VI. Elaborarea propriu-zisã a programului turistic:
– fiºa tehnicã a acþiunii (programul acþiunilor turistice urmat de întocmirea
analizei de preþ).
VII. Rezervarea serviciilor, a numãrului de locuri de cazare, de alimentaþie etc.
VIII. Realizarea materialelor publicitare.
IX. Urmãrirea satisfacþiei în consum.
151
Clasa a XII-a
152
Tehnologia activitå]ii de turism
2. Analiza de preþ – este documentul folosit pentru determinarea costului acþiunii
turistice pornind, pornind de la programul turistic ºi de la urmãtoarele elemente
de cheltuieli:
• cheltuielile directe din prestaþiile asigurate de terþi;
• cheltuielile directe din prestaþiile auto;
• asigurãri (numai pentru extern);
• TVA;
• cota de participare la fondul de dezvoltare a turismului.
153
Clasa a XII-a
3. Comanda de prestaþii
Agenþia de turism emite câte o comandã cãtre toþi prestatorii de servicii care
participã la realizarea programului turistic. În comandã vor fi precizate serviciile,
numãrul de persoane pentru care vor fi prestate, valoarea unitãþii de servicii, valoarea
totalã.
Ea poate fi înlocuitã cu un voucher.
154
Tehnologia activitå]ii de turism
5. Recapitulaþia operaþiunilor de încasãri – restituiri. Biletul de excursie se
înregistreazã într-un formular special „Recapitulaþia“.
6. Diagrama autocarului
– este documentul folosit pentru repartizarea turiºtilor pe locuri.
155
Clasa a XII-a
7. Delegaþia
Înaintea începerii acþiunii (cu 24 sau 48 de ore înainte) agenþia de turism întocmeºte
Delegaþia ghidului. Documentul prin care ghidul însoþitor este împuternicit sâ
gestioneze acþiunea respectivã. El serveºte ºi pentru ridicarea avansului spre decontare
de la casierie în vederea efectuârii unor cheltuieli ca intrâri la muzee, ecpoziþii etc. Ea
se întocmeºte în douã exemplare – unul este înmânat ghidului, celãlalt se înregistreazã
în registrul de casã alãturi de biletul excursiei. Dupã terminarea acþiunii, delegaþia se
anexeazã la decontul excursiei, ca document justificativ pentru plata avansului spre
decontare.
156
Tehnologia activitå]ii de turism
157
Clasa a XII-a
158
Tehnologia activitå]ii de turism
• poze tip paºaport;
• formularul de vizã completat de solicitant (se obþine de la sediul firmei
organizatoare)
• actele necesare
160
Tehnologia activitå]ii de turism
– tratament în serii complete de 20 de zile sau 18 zile (oferite în special prin
Ministerul Muncii);
– tratament în serii complete de 12 sau 14 zile;
– odihnã în serii complete de 12 zile;
– odihnã în serii complete de 7 zile.
În vederea asigurãrii prestaþiilor incluse în pachetele de servicii ºi sejururi de
odihnã ºi tratament, agenþiile de turism încheie contracte cu deþinãtorii de bazã
materialã: unitãþi de cazare de diferite tipuri (de hotel, vile, cabane etc.), unitãþi de
alimentaþie, complexe balneare sau baze de tratament în urma unor negocieri care au
loc o datã pe an.
161
Clasa a XII-a
– care le dã dreptul turiºtilor sã beneficieze de toate serviciile înscrise pe bilet
(cumpãrate).
• se întocmeºte de cãtre agentul de turism al agenþiei de turism emitente în 3
exemplare din care originalul ºi o copie se înmâneazã turistului, iar cealaltã copie
rãmâne la cotorul carnetului. Originalul va fi înmânat de cãtre turist la recepþie iar
copia la administraþie (restaurant).
Este bine ca pe „BOT“ sã se noteze ºi telefonul clientului.
Se semneazã de cãtre agentul de turism.
Originalul BOT va însoþi factura transmisã de prestatorul de servicii hoteliere.
Borderoul de încasãri-restituiri:
– este un document folosit pentru evidenþierea zilnicã a încasãrilor ºi restituirilor
din valoarea locurilor în care se înregistreazã: numãrul BOT, data începerii ºi
terminãrii sejurului, staþiunea, suma;
– se întocmeºte de cãtre agentul de turism în douã exemplare din care un
exemplar se predã la casierie împreunã cu monetarul sau documentele de platã, iar
celãlalt exemplar este transmis compartimentului de specialitate.
162
Tehnologia activitå]ii de turism
Produsul turistic specific acestei forme de turism este de tipul IT (inclusiv tour).
Avantajele turismului organizat:
• pentru turist:
– certitudinea (garanþia) primirii serviciilor;
– costul pachetelor de servicii este mai mic decât dacã ar apela la fiecare
prestator în parte;
– posibilitatea planificãrii din timp a cheltuielilor;
– scapã de grija organizãrii sejurului (comoditate);
– posibilitatea plãþii în rate;
– stabilirea unor relaþii sociale.
• pentru prestatorii direcþi:
– certitudinea ocupãrii locurilor;
– o mai bunã utilizare a personalului;
– aprovizionarea corespunzãtoare cu produse.
• pentru organizatorul de turism (agenþia de turism):
– o mai bunã planificare a acþiunilor;
– utilizarea raþionalã a capacitãþilor de transport, cazare etc.;
– asigurarea unui volum al încasãrilor relativ cert;
– posibilitatea atenuãrii caracterului sezonier al cererii prin oferirea unor facilitãþi de preþ.
163
Clasa a XII-a
Dezavantajele turismului organizat
• pentru turist:
– îngrãdirea libertãþii de miºcare (turistul nu poate alege traseul, unitãþile
prestatoare etc.;
• pentru prestatorii direcþi:
– încasãri medii pe turist mai mici
• pentru organizatorul de turism:
– obligativitatea respectãrii cu rigurozitate a condiþiilor convenite prin contract.
Turismul organizat este forma de turism cea mai solicitatã de:
– turiºtii cu mai puþinã experienþã;
– în cazul deplasãrilor în strãinãtate (din cauza riscurilor pe care le presupune);
– persoanele cu venituri reduse, fiind forma principalã de turism de masã ºi social.
164
Tehnologia activitå]ii de turism
3.3. Tehnologia vânzãrii produselor turistice locale
Ä 3.3.1. Studiul cererii locale ºi a concurenþei existente
165
Clasa a XII-a
– alte opþiuni cu privire la tarife, preþuri;
– volumul cheltuielilor pentru serviciilor turistice ºi componente per total
(valoarea cheltuielilor medii pe transport, cazare, alimentaþie etc.
6. Cercetarea gradului de satisfacþie obþinut în urma consumului diferitelor
produse turistice sau componente ale acestora (atractivitatea zonei, diversitatea ºi
calitatea serviciilor oferite etc., raportul calitate-preþ.
Rezultatele acestei cercetãri vor fi folosite în vederea adaptãrii permanente a
ofertelor la mutaþiile intervenite în structura cererii.
166
Tehnologia activitå]ii de turism
167
Clasa a XII-a
– zone cu peisaje pitoreºti: munþi cu chei, peºteri, defilee, stânci cu forme bizare,
plaje, insule, lacuri, monumente ale naturii, parcuri ºi rezervaþii naturale;
– ape minerale ºi posibilitãþile de tratament;
– monumente de arhitecturã, artã plasticã ºi istorie;
– instituþii ºi manifestãri cultural-artistice, sportive (teatre, sãli de spectacole);
– ateliere de produse artizanale, manifestãri folclorice, festivaluri;
– gastronomie, mâncãruri naþionale, vinuri ºi alte bãuturi specifice, centre viticole;
– organizarea de partide de vânãtoare ºi pescuit;
– obiective turistice ºi dotãri pentru congrese;
– principalele itinerare ºi trasee turistice.
Informaþii despre:
• Cãile de acces ºi itinerariile cele mai obiºnuite pentru a ajunge în þara (zona)
respectiv, terestre, maritime sau aeriane:
– autostrãzi, numãrul de benzi, starea lor, numãrul de kilometri între diferite
obiective, drumuri europene, drumuri naþionale, dotãrile existente de-a lungul
acestora inclusiv drumurile forestiere ce pot fi parcurse pânã în apropierea diferitelor
obiective turistice;
– cãi ferate, gãri, legãturi, dotãri specifice;
– aeroporturi, legãturi;
– canale navigabile, porturi, legãturi;
– taxe percepute pentru autostradã, aeroporturi etc.
• Companiile rutiere, feroviare, aeriene, maritime operante în interior ºi în
exterior – aranjamentele turistice oferite.
• Principalii prestatori de servicii turistice de pe traseele turistice ºi din localitatea
de sejur ºi serviciile oferite:
– unitãþi de cazare: cu o tipologie diversificatã: hotel, motel, vilã, camping,
cabane, case de vacanþã, cãmine pentru studenþi pentru a putea rãspunde cât mai bine
diversitãþii de nevoi (amplasare, tip, dotãri, mãrime, categorii de clasificare etc.);
– unitãþi de alimentaþie – cât mai variate ca tipologie restaurante berãrii, braserii,
fast-food-uri º.a.); în cadrul acestora un accent deosebit se pune pe unitãþile cu
specific pe capacitatea de servire, dotãrile, ambianþa, servicii suplimentare oferite;
– unitãþi de tratament – staþiuni, dotãri, proceduri efectuate;
– unitãþi ºi mijloace de agrement – dotarea cu mijloacele de transport pe cablu,
discoteci, sãli de jocuri, tunuri pentru zãpadã artificialã, unitãþi destinate desfãºurãrii
unor activitãþi apres-sky, posibilitatea închirierii de materiale ºi echipamente sportive,
sãli de spectacol etc.
Pentru toate aceste tipuri de unitãþi se recomandã culegerea unor informaþii cât
mai complete cu privire la programul de funcþionare, preþurile ºi tarifele practicate,
confortul oferit.
La acestea se adaugã o serie de informaþii generale: de istorie, geografie, politice,
religioase, moneda naþionalã, drapelul ºi limba vorbitã, informaþii auxiliare: voltaj;
calitatea apei, servicii de siguranþã (poliþie, ajutor medical, ajutor stradal).
168
Tehnologia activitå]ii de turism
169
Clasa a XII-a
7. Determinarea preþului total de vânzare prin adunarea la totalul cheltuielilor
directe a valorii comisionului, TVA-ului, cotei 3% dacã este cazul.
Preþul de vânzare rezultat va fi înscris pe programul turistic pe care îl va primi
turistul la înscrierea în excursie.
♦ Calculul tarifului practicat pentru excursiile externe se face tot pe baza analizei de preþ.
tratament se face pe baza BOT sau voucher-ului în care se înscriu serviciile care
urmeazã sã fie prestate, tariful de cazare ºi masã, tratament pe zi ºi persoanã, nr. de
zile ºi nr. de persoane.
Calculul propriu-zis include:
– calculul contravalorii cazãrii: cazare = nr. pers x tarif/loc/zi x nr. de nopþi de cazare;
alimentaþie= nr. pers. x nr. de zile x tarif ppe zi pers. (aferent nr. de mese)
– calculul contravalorii serviciilor de tratament (sau a altor servicii);
– calculul valorii totale a serviciilor prestate;
– la suma totalã calculeazã comisionul cuprins între (5-30%;
– la valoarea comisionului se aplicã TVA-ul conform metodologiei precizate
în legislaþia în vigoare;
– la valoarea comisionului se aplicã ºi 3% cota de participare la fondul de
promovare ºi dezvoltare a turismului. Aceasta se poate însã deduce ulterior din
valoarea comisionului în contabilitate (cu diminuarea corespunzãtoare a valorii
acesteia);
– se calculeazã valoarea totalã a biletului adunând la valoarea totalã a prestaþiilor
valoarea comisionului, a TVA-ului ºi eventual a cotei de 3%.
170
Tehnologia activitå]ii de turism
consumator nu înseamnã cã el a renunþat la contract ºi se aplicã clauzele referitoare
la penalizãri. Agenþia are dreptul sã anuleze rezervãrile dacã plata finalã nu este fãcutã
în termen.
• Anulãri, penalizãri ºi despãgubiri
Turistul poate sã rezilieze contractul oricând. Indiferent de motivele anulãrii sau
dacã clientul nu cãlãtoreºte, agenþia are dreptul sã aplice cote de penalizãri. Acestea
se vor stabili de fiecare agenþie. În cazul în care preþurile stabilite prin contract sunt
majorate cu peste 10% indiferent de motivele majorãrii, turistul poate rezilia
contractul fãrã nici o obligaþie faþã de agenþie.
Contractul poate fi anulat de agenþie fãrã plata unor despãgubiri în urmãtoarele
situaþii:
– nu s-a realizat numãrul maxim de persoane menþionat în contract ºi turistul a
fost anunþat în scris cu 15 zile calendaristice înainte de data plecãrii;
– a intervenit un caz de forþã majorã;
– ambasada refuzã acordarea vizei;
– anularea s-a fãcut din vina turistului.
• Posibilitãþi de transfer a cãlãtoriei turistice
În cazul în care turistul nu poate participa la cãlãtorie el poate transfera
rezervarea sa unei persoane care satisface condiþiile aplicabile cãlãtoriei în cauzã.
Rezervarea se poate transfera numai cu anunþarea agenþiei de turism în timp util (se
poate stabili un numãr de zile), înaintea plecãrii. Turistul care cedeazã pachetul sãu
de servicii, precum ºi cesionarul sunt responsabili, în mod similar, de plata preþului
cãlãtoriei ºi a eventualelor costuri suplimentare apãrute cu ocazia acestei cedãri.
Pentru cãlãtoriile individuale, în cazul în care mijlocul de transport este avionul,
transferul poate fi executat numai dacã existã posibilitatea transferãrii locului la zbor.
• Modificãri ale preþului
Preþurile stabilite în contract nu pot fi majorate în cursul celor 20 de zile
calendaristice care preced data plecãrii, cu excepþia cazurilor în care majorarea sau
micºorarea preþului are loc ca urmare a variaþiilor:
– costurilor de transport, inclusiv costul carburantului;
– redevenþelor ºi a taxelor aferente serviciilor de aterizare, debarcare/îmbarcare
în porturi ºi aeroporturi ºi a taxelor de turist;
– cursurilor de schimb valutar aferente pachetului de servicii contractat.
• Imposibilitatea respectãrii unor prevederi ale contractului
În cazul în care agenþia este nevoitã sã modifice anumite prevederi ale
contractului cu 15 zile înainte de data plecãrii, turistul va fi consultat asupra rezilierii
contractului fãrã plata de penalitãþi sau asupra acceptãrii noilor condiþii ale
contractului, iar turistul în termen de 5 zile de la primirea înºtiinþãrii este obligat sã
comunice agenþiei hotãrârea sa.
În cazul în care turistul reziliazã contractul ca urmare a modificãrii unor
prevederi din contract sau agenþia de turism anuleazã cãlãtoria, turistul are dreptul:
171
Clasa a XII-a
– sã accepte la acelaºi preþ un alt pachet de servicii turistice de calitate
echivalentã sau superioarã, propus de agenþia de turism;
– sã accepte un alt pachet de servicii de calitate inferioarã, propus de agenþia
de turism, cu rambursarea diferenþei de preþ;
– sã i se ramburseze sumele achitate în virtutea contractului;
În cazul în care, dupã începerea cãlãtoriei turistice, o parte importantã din
serviciile prevãzute în contract nu poate fi realizatã, turistul va alege una din
urmãtoarele propuneri ale agenþie de turism:
– o alternativã corespunzãtoare, în vederea continuãrii cãlãtoriei turistice, fãrã
majorarea preþului;
– restituirea sumelor ce reprezintã diferenþa dintre serviciile achitate ºi cele
efectiv prestate în timpul cãlãtorie turistice;
– transportul retur, cu despãgubirea pentru serviciile neprestate, în cazul în care,
din motive întemeiate turistul nu acceptã oferta propusã.
• Responsabilitãþi
Agenþia nu este rãspunzãtoare când neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasã
a obligaþiilor asumate prin contract se datoreazã turistului. Nu este rãspunzãtoare
pentru orice pagubã, inconvenient, întârziere, înlocuire de mijloc de transport,
schimbãri intervenite din cazuri de forþã majorã – raþiuni politice, greve, dezastre,
condiþii meteorologice). Întârzierea la plecare din motive ce nu þin de controlul
agenþiei nu este consideratã modificare de program.
• Asigurãri
Turiºtii au posibilitatea semnãrii unui contract de asigurare facultativã, care sã
acopere taxele de transfer ale consumatorului, sau a unui contract de asistenþã, care
sã acopere taxele de repatriere în caz de accidente sau de boalã; este indicat sã se facã
asigurare ºi pentru bagaje.
• Bagaje
În funcþie de regulile stabilite de compania de transport, agenþia nu este responsabilã
pentru bagajele ºi lucrurile personale ale turiºtilor. Fiecare turist trebuie sã fie prezent
la încãrcarea ºi descãrcarea bagajelor în ºi din mijlocul de transport folosit.
172
Tehnologia activitå]ii de turism
173
Clasa a XII-a
Etapa de evaluare post-cumpãrare care vizeazã urmãrirea satisfacþiei obþinute
în urma consumului produselor turistice (fed-beak-ul) care se realizeazã prin
intermediul sondajelor de opinie, fiºierului clienþilor, monitorizarea vânzãrilor.
Fiºierul clienþilor
Competiþia existentã pe piaþa organizatorilor de turism face necesarã cultivarea
relaþiilor cu clienþii ºi intermediarii. Aceasta presupune fidelizarea clienþilor prin
personalizarea prestaþiilor. Efectele acesteia pot fi asociate unei vânzãri în
perspectivã, putând asigura ºi limitarea cheltuielilor de promovare pentru atragerea
de noi clienþi.
Tocmai de aceea este folosit fiºierul clienþilor – un important mijloc de lucru care
permite personalizarea prestaþiilor.
În cazul în care agentul de turism ºtie cã poate conta pe revenirea unui client sau
pe permanentizarea relaþiilor cu un intermediar el trebuie sã întocmeascã o astfel de
fiºã. Pentru clientela de grup se întocmeºte o singurã fiºã, cea a intermediarului sau
a întreprinderii organizatoare a conferinþei sau acþiunii.
El se þine pe o foaie cartonatã (format A6 sau A5) sau pe calculator ºi va cuprinde
trei pãrþi:
– informaþii generale (elemente de indentificare);
– informaþii în legãturã cu sejururile produsele turistice) oferite de agenþie;
– observaþii – unde se înscriu informaþii care permit individualizarea cererii ºi
toate acþiunile de vânzare pe adresa clientului (mailing, telefon, contact direct).
În realizarea fiºierului clienþilor fiºele sunt grupate ºi regrupate dupã mai multe
criterii, atribuindu-se coduri pentru fiecare fiºã care permit identificarea cu uºurinþã
a tuturor clienþilor care aparþin unei grupe anume.
Fiºierul clienþilor stã la baza acþiunilor de vânzare ale serviciului marketing. El este
indispensabil în etapa selecþiei clienþilor ºi intermediarilor. De asemenea acesta este un
instrument de lucru care dã posibilitatea întreprinderii unor acþiuni de comunicaþie.
Pe lângã acþiunile de vânzare fiºierul clienþilor face posibilã desfãºurarea unor operaþii
de relaþii publice. Un beneficiar al serviciilor turistice oferite de o agenþie de turism
nu este client doar în timpul servirii, el rãmâne client pânã când îºi întrerupe o lungã
perioadã solicitãrile. În acest sens, clienþilor li se pot trimite felicitãri cu diferite ocazii:
ziua de naºtere, diferite sãrbãtori. Clienþii importanþi care vor beneficia de o astfel de
atenþie vor fi selecþionaþi pe baza informaþiilor cuprinse în fiºe: fidelitate excepþionalã:
timp de 10 ani a apelat pentru achiziþionarea pachetelor de vacanþã la agenþia datã,
organizator anual al unor reuniuni cu un aport important la cifra de afaceri.
Clienþii selecþionaþi pe baza fiºierului pot beneficia de o carte gratuitã de
fidelitate care le dã dreptul la anumite avantaje.
174
Tehnologia activitå]ii de turism
Rezolvarea reclamaþiilor reprezintã o componentã importantã a activitãþii agenþilor
de turism pentru cã aceasta oferã posibilitatea de a transforma un client nemulþumit,
într-un client mulþumit. În momentul în care un client are o reclamaþie, acestuia i se
acorda întreaga atenþie. Agentul de turism îl va asculta, va nota, îºi va cere scuze ºi îi
va mulþumi pentru ajutor. Totodatã, el se va interesa de amãnunte, se va situa imediat
de partea sa ºi îi va acorda imediat sprijinul în rezolvarea problemei.
Un client care nu reclamã nu este neapãrat un client mulþumit, riscul de a-l pierde
pe viitor este mare. De aceea personalul agenþiei trebuie sã urmãreascã permanent
gradul de satisfacþie obþinut în urma consumului produselor turistice. Se recomandã ca
periodic sã se analizeze reclamaþiile primite ºi modul în care acestea au fost soluþionate.
D ic]ionar
1. I.A.T.A. – Asociaþia Internaþionalã a turilor disponibile pentru turist, atracþiile
Transporturilor Aeriene – Asociaþie volun- destinaþiei, nivelul serviciilor prestate etc.
tarã de companii aeriene internaþionale. Ea 6. Demi-pesiune – preþ cuprinzând cazarea,
stabileºte prin acorduri costurile cãlãtoriilor micul dejun ºi una dintre cele douã mese
ºi alte standarde pentru majoritatea principale (dejun sau cinã).
companiilor aeriene. 7. Pensiune completã – aranjament cu o
2. Asigurare de cãlãtorie – contract unitate hotelierã, în principiu pentru cel
încheiat între cãlãtori ºi firme specializate puþin 3-5 zile, cuprinzând cazarea ºi toate
de asigurãri care prevede plata unor cele trei mese.
despãgubiri în cazul unor eventuale 8. Excursie – plimbare sau cãlãtorie fãcutã,
evenimente neplãcute petrecute pe de obicei, în grup, pe jos sau cu un mijloc
parcursul cãlãtoriei (exemplu: accidente, de transport, cu scop educativ, recreativ
cheltuieli de sãnãtate). etc., pe un traseu prestabilit.
3. Contract între agenþia de turism ºi 9. Fast-food – mâncare preparatã, servitã ºi
turist – acordul de voinþã dintre agenþia consumatã rapid în local sau pentru acasã.
tour-operatoare sau detailistã ºi turist, Preparatele cele mai des oferite sunt pizza,
care are ca obiect cumpãrarea unor hamburger-ul, cartofi prãjiþi etc.
servicii turistice de cãtre turist ºi 10. Excursie cu ghid – excursie organizatã
eliberarea documentelor de platã ºi a de o agenþie sau asociaþie de turism ºi
documentelor de cãlãtorie de cãtre
condusã de un ghid acreditat.
agenþia de turism.
11. Reclamaþie – reacþie sau comentariu al
4. Calitate – totalitatea caracteristicilor
unui consumator care nu este satisfãcut
proprii unui produs sau serviciu care îi
de produsul sau serviciul utilizat din
conferã acestuia capacitatea de a satisface
necesitãþile exprimate sau implicite. cauza standardului de calitate
necorespunzãtor sau a unei neînþelegeri.
5. Duratã a sejurului – numãrul de zile
petrecute de un turism într-o anumitã 12. Staþiune turisticã – localitate (sat sau
destinaþi (zonã) sau într-o unitate turisticã; oraº) situatã într-o regiune cu un
acesta depinde de mai mulþi factori, printre potenþial turistic deosebit ºi dotatã cu
care: motivaþia deplasãrii, nivelul veni- diverse echipamente pentru primirea
175
Clasa a XII-a
{ tia]i c\...
• vechii greci încheiau contracte de vizite reciproce, prieteneºti, cu oamenii de
aceeaºi ocupaþie, ceea ce însemna asigurarea în strãinãtate „îndepãrtatã“ a locuinþei,
întreþinerii, siguranþei morale ºi fizice. Semnul vizibil al vizitei prieteneºti era un obiect
„sumbolom“ (simbol) care se rupea în douã. Cel care pleca în strãinãtate se legitima cu
bucata de sumbolom de care dispunea, ceea ce echivala pentru el cu paºaportul ºi cu viza
de astãzi. Vizita prieteneascã se putea moºteni din tatã în fiu. Neîndeplinirea contractului
? ...
de vizitã prieteneascã era socotitã ca cea mai grea nelegiuire, ceea ce atrãgea dupã sine
„pedeapsa severã a zeilor“.
• romanii au fost primii în istorie care au proiectat ºi construit reþele de drumuri;
• pe vremea domniei împãratului Augustus (63 î.e.n. – 14 e.n.) cãlãtorii erau
transportaþi spre þinta cãlãtoriei lor de poºtalioane imperiale care circulau dupã un orar
regulat. n staþiile unde se schimbau caii, cei care doreau puteau sã primeascã gãzduire
ºi întreþinere; pe drumuri circulau trãsuri în care se putea dormi;
• statul se implica pentru asigurarea confortului în timpul cãlãtoriei:
– în anul 61 e.n., împãratul Nero a dat dispoziþii procuratorului Traciei pentru
construirea de hanuri iar în anul 136 e.n. împãratul Adrian a dispus ca, de-a lungul
drumurilor de pe coasta Mãrii Roºii sã se ridice hanuri.
• staþiunile de curã din Franþa, Italia, Spania º.a. oferã o gamã largã de produse
turistice noi ca:
– antistress;
– esteticã: cosmeticã, modelarea corpului;
• antitabac;
• mama ºi bebeluºul;
• programe nutriþionale (dieteticã ºi nutriþie).
176
Tehnologia activitå]ii de turism
TESTE
177
Clasa a XII-a
9. Stabiliþi corelaþii între tipurile de aranjamente turistice evidenþiate în
coloana A ºi caracteristicile acestora prezentate în coloana B:
A. Aranjamente B. Caracteristici
jOC 1
2
7. Cateing
6. Inclusive tour
5 5. Rutier
4. Intangibilitate
3. Charter
6 2. Nestocabilitate
7 1. Odihna Igiena
1. Funcþii de bazã pe care trebuie sã le 5. Formã de transport care oferã cea mai
asigure orice unitate de cazare. mare libertate de miºcare turistului automo-
2. Caracteristicã a serviciilor turistice bilist.
care face ca locurile nevândute în extrasezon 6. Tip de aranjament care oferã un
sã se piardã. pachet complet de servicii la un cost global.
3. Curse aeriene la cerere – închiriate, de 7. Formã de producþie a preparatelor
regulã de cãtre touroperatori. culinare specificã unitãþilor de tip fast-food.
4. Caracteristicã a serviciilor turistice
care face ca acestea sã nu poatã fi probate,
încercate în momentul cumpãrãrii lor.
178
DECONTAREA
4 PRODUSELOR TURISTICE
~n urma parcurgerii acestui capitol ve]i cunoa[te:
179
Clasa a XII-a
– sã dea senzaþia unei satisfacþii, împliniri;
– sã lase o impresie ºi o amintire favorabilã.
Funcþiile agrementului
1. Din perspectiva turistului:
– satisfacerea nevoii sale fizice de: odihnã, recreere, miºcare ºi chiar dezvoltare
a capacitãþilor fizice.
Exemplu: cele ce pun în miºcare organismul de la simpla plimbare pânã la
practicarea unor sporturi complexe:
– reconfortarea psihicã prin: relaxare, distracþie, crearea unei atmosfere de bunã
dispoziþie, îmbogãþire a bagajului de cunoºtinþe.
2. Din perspectiva organizatorului de turism, agrementul:
– este un factor de competitivitate a staþiunilor sau unitãþilor, de creºtere a
atractivitãþii prin diversificarea ofertelor;
– este un mijloc de individualizare a produsului, de personalizare a destinaþilor
cu efecte stimulative asupra circulaþiei turistice;
– reprezintã o sursã importantã de încasãri, de creºtere a eficienþei economice
(el deþine 10-15% din totalul cheltuielilor de vacanþã, dar cu diferenþe semnificative
pe forme de turism: ski, iahting, vânãtoare, sporturi extreme, care presupun alocarea
unor sume mai mari);
– contribuie la prelungirea sezonului, la atenuarea sezonalitãþii activitãþii
turistice: creºte posibilitatea de petrecere a timpului liber, reduce sensibil dependenþa
ofertei de cadrul natural.
180
Tehnologia activitå]ii de turism
Tipologia serviciilor de agrement
Activitãþile de agrement se grupeazã ºi se regrupeazã în timp, în funcþie de locul
unde se desfãºoarã, de nivelul de organizare (staþiune, unitate de cazare ºi/sau de
alimentaþie, de cãtre terþi pentru întreaga activitate turisticã), de forma de participare
a turiºtilor.
Deºi eterogen ºi dinamic, cu o multitudine de forme particulare, agrementul
poate fi clasificat în funcþie de mai multe criterii ºi anume:
a. spaþiul de desfãºurare:
– închis (club, hotel, teatru, cinema, discotecã etc.);
– în aer liber (grãdini publice, parcuri de distracþii, stadioane, complexuri
sportive, spaþii periurbane amenajate etc.).
b. sezonul turistic:
– de iarnã (sporturi de iarnã);
– de varã (sporturi nautice);
– permanent.
c. numãrul de participanþi:
– individual;
– de grup.
d. vârstã:
– pentru copii;
– pentru tineri;
– pentru adulþi;
– pentru vârsta a treia.
e. în funcþie de destinaþiile de cãlãtorie:
– de litoral;
– montan;
– balnear;
– în oraºe, pe trasee turistice.
–Mijloace
videoteci,ºibiliard,
echipamente
discoteci;de agrement Mijloace ºi echipamente de agrement în
existente
– sãliîncuzonele
dotãrimontane
pentru fitness, sãli de gimnasticã staþiunile de pe litoral
ºi aerobic;
– –pârtii
cluburidedeschi, pârtiidelta
alpinism, pentru sãnii,
plan, pârtii
zboruri – plaje
cu elicopterul amenajate ºi dotãri aferente;
etc.;
pentru– bob, trambuline; – plaje
unitãþi de alimentaþie cu specific, cluburi, baruri de noapte; de circulaþie liberã;
– –mijloace de transport pe cablu (telescaun, – agrement nautic (debarcadere, ºalupe, yole,
motoscutere pe zãpadã, tir cu arcul, tir cu aer comprimat etc.
teleschi, telecabinã, telegondolã etc.); bãrci cu motor, nave de agrement, teleschi nautic,
– cazinouri.
– patinoare artificiale, în spaþii deschise sau/ºi hidrobiciclete, surfing, ºcoli de surfing);
în spaþii acoperite; – parcuri de distracþie;
– Mijloace ºi echipamente
ºcoli de schi ºi patinaj; de agrement în staþiunile balnearepiste de karting, trenuleþe, bowling,
– minicare,
– saune, piscine acoperite; discoteci, biliard, jocuri mecanice;
– Agrementul balnear se dezvoltã, în general, þinând–cont
terenuri de minigolf; de cadrul
piscine geografic,
acoperite ºi în aerprofilul
liber; staþiunii ºi
grupele de vârstã care frecventeazã staþiunea.
– terenuri de fotbal, de tenis, de baschet; – saune, solarii, minigolf;
– Acesta
sãli de poate fi sãli
sport ºi compus din:
polivalente; – sãli de gimnasticã ºi aerobic;
181
Clasa a XII-a
– stadioane, cinematografe, biblioteci; – stadioane, cinematografe în aer liber sau
– sãli cu jocuri mecanice, bowling, popicãrii; acoperite;– teatre de varã;
– poteci ºi puncte de belvedere;– ºtranduri – terenuri de sport;
termale în aer liber; – sãli de conferinþe;
– piscine acoperite; – acvariu – delfinariu;
– saune, terenuri de sport; – cluburi, baruri de noapte;
– bowling, carusele, pârtii de schi, sãniuþe; – centre de echitaþie ºi manej pentru copii;
– telescaun, jocuri mecanice; – emisiuni Radiovacanþa;
– cinematografe, bibliotecã; – excursii diverse (tur de litoral, Turcia-
– muzee, discoteci, sãli de spectacole; Bulgaria-Grecia, Delta Dunãrii, Nordul Moldovei,
– sãli de audiþii muzicale; Bucureºti);
– parcuri de agrement-distracþii; – plimbãri cu elicopterul, lansãri cu paraºuta etc.
– piste de atletism; teren pentru cros;
– cazinouri;
– alei amenajate pentru cura de teren;
– sãli multifuncþionale, cluburi etc.
Acestea se adreseazã atât populaþiei rezidente, cât ºi celor care viziteazã localitatea (excursioniºti, turiºti):
– marile oglinzi de apã amenajate ºi dotate pentru agrement;
– parcurile ºi grãdinile publice;
– parcurile de distracþie pentru copii;
– ºtrandurile amenajate;
– bazinele sportive, stadioanele ºi bibliotecile;
– restaurantele cu specific;
– centre de echitaþie, curse de cai;
– grãdini zoologice ºi botanice;
– muzee, expoziþii, teatre, cinematografe;
– case de culturã, piscine acoperite;
– discoteci, jocuri mecanice, filarmonici;
– sãli de sport polivalente; bazine de înot, patinoare artificiale.
Tipologia animaþiei:
• dupã locul de desfãºurare:
– animaþie specificã structurilor de primire (hotel, restaurant etc.);
– animaþie specificã activitãþii de turism (care poate interveni în toate momentele
consumului turistic: în mijloacele de transport, în staþiuni etc.);
182
Tehnologia activitå]ii de turism
• dupã natura activitãþilor desfãºurate (care sunt identificate de unii autori ºi cu
tehnicile de animaþie):
1. Animaþie sportivã: lecþii, cursuri de gimnasticã, aerobicã, sporturi nautice, ski,
tenis, echitaþie, golf, înot, plonjãri subacvatice, yoga, concursuri sportive între turiºti etc.
2. Animaþie de divertisment: organizarea de seri distractive, concursuri distractive
între turiºti (de abilitãþi karaoke), organizarea de baluri costumate sau mascate, seri
de discotecã ºi concursuri: Miss Hotel (Staþiune), cea mai frumoasã ºi originalã rochie
de searã, cel mai bun dansator sau pereche de dansatori, aniversarea zilei de naºtere
a turiºtilor (surprizã), parada modei organizatã cu turiºtii etc.
3. Animaþie socio-culturalã: organizarea unor spectacole realizate cu participarea
turiºtilor, teatru, seri muzicale, programe cu tematicã variatã, realizarea de filme þi
diapozitive de cãtre turiºti ºi prezentarea lor, ateliere de creaþie (picturã, ceramicã,
meºteºuguri), organizarea unor demonstraþii pe teme de gastronomie româneascã,
regionalã, din diferite þãri, conversaþii dirijate cu animatori calificaþi pe diferite teme
ºtiinþifice, literare, concursuri pe diferite teme cu participarea turiºtilor (muzicã,
literaturã, poezie, dans etc.) cu acordarea de premii câºtigãtorilor.
• dupã vârsta participanþilor:
– animaþie pentru copii;
– animaþie pentru tineret;
– animaþie pentru adulþi;
– animaþie pentru vârsta a treia.
Desfãºurarea activitãþii de animaþie presupune:
– existenþa unor echipamente adecvate activitãþilor desfãºurate;
– diversificarea programelor de animaþie ºi adaptarea lor la cerinþele diferitelor
segmente de turiºti;
– existenþa unor animatori care trebuie sã aibã urmãtoarele calitãþi: o pregãtire
complexã, spontaneitate, fin psiholog, simþul umorului, multiple abilitãþi (sportive,
de îndemânare etc.).
Prin tehnicile folosite, animatorul este cel care rãspunde de organizarea ºi buna
desfãºurare a activitãþilor de animaþie, rãspunzând de securitatea participanþilor.
Funcþiile animaþiei
Din punctul de vedere al turistului:
• satisfacerea nevoii sale fizice de: odihnã, recreere, miºcare;
• descoperirea, punerea în valoare, dezvoltarea capacitãþilor sale;
• comunicare, relaþii sociale, sporirea volumului de cunoºtinþe.
Din punctul de vedere al organizatorului:
• este un factor de competitivitate a staþiunilor sau unitãþilor, de creºtere a
atractivitãþii prin diversificarea ofertelor;
• un mijloc de individualizare a produsului, de personalizare a destinaþiilor având
efecte stimulative asupra intensificãrii circulaþiei turistice;
• reprezintã o sursã importantã de încasãri, de creºtere a eficienþei economice,
183
Clasa a XII-a
• contribuie la prelungirea sezonului, la atenuarea sezonalitãþii activitãþii; creºte
posibilitatea de petrecere a timpului liber, reduce sensibil dependenþa ofertei de cadrul
natural;
• o soluþie pentru contracararea insatisfacþiei turiºtilor în perioadele în care
condiþiile climaterice nu permit desfãºurarea activitãþilor care au motivat deplasarea:
practicarea curei balneo-marine, sporturilor de iarnã.
Se observã cã, în general, funcþiile animaþiei se suprapun cu cele ale agrementului.
184
Tehnologia activitå]ii de turism
ordin scris, necondiþionat, dat unei bãnci de a plãti în favoarea unor persoane fizice
sau juridice o sumã de bani.
Pãrþile implicate în plata unui CEC sunt:
• Trãgãtorul – emitentul este cel ce ordonã plata unei sume, cel ce are de achitat
contravaloarea serviciilor oferite.
• Trasul – banca la care trãgãtorul are cont deschis sau banca ce urmeazã sã
efectueze plata.
• Beneficiarul – persoana fizicã sau juridicã indicatã de trãgãtor, în favoarea
cãreia se efectueazã plata.
Cele mai importante tipuri de cecuri sunt:
• Cecul personal;
• Cecul bancar;
• Cecul de cãlãtorie – particularitatea lor constã în faptul cã beneficiarul le achitã
bãncii de la care le cumpãrã, bãncile care cumpãrã cecuri de cãlãtorie le achitã
imediat ºi suma o recupereazã trimiþând cecul bancar de la care au fost cumpãrate.
Cecurile de cãlãtorie – au cea mai mare diversitate, ele fiind vândute de bãnci
dar ºi de companii de transport, de turism, de aceea s-a încercat tipizarea lor. Acestea
au valori fixe 10, 20, 100 imprimate pe ele, sunt vândute de cãtre bãnci clienþilor
pentru a înlocui banii lichizi în efectuarea plãþilor pentru cheltuielile de cãlãtorie.
Cecurile de cãlãtorie au aspectul unei bancnote ºi au imprimate denumirea de CEC
de cãlãtorie în limba în care au fost emise (Traveller cheque, cheque de voyage).
Avantajele folosirii cecurilor de cãlãtorie: protejarea turistului de furt (se verificã
semnãtura datã la cumpãrare cu cea datã de banca unde se solicitã achitarea cecului
ºi cu semnãtura din paºaport).
Dezavantajele folosirii cecurilor de cãlãtorie: beneficiarul cecului nu are
certitudinea cã trãgãtorul are suma respectivã în contul bãncii emitente, existã riscul
pierderii, riscul furtului, riscul falsificãrii.
185
Clasa a XII-a
Ä 4.2.2. Voucherul
186
Tehnologia activitå]ii de turism
• duplicatul transmis furnizorului;
• copia contabilã pentru casierie;
• copia pentru biroul plãtitor;
• copia agenþiei emitente care se pãstreazã în dosarele acesteia.
– încasarea totalului sumei respective.
Onorarea voucher-ului înseamnã:
– prestarea serviciilor pentru client;
– semnarea de cãtre client pe verso pentru confirmarea serviciilor primite.
Prezentarea la platã se face astfel:
– furnizorul pretinde agenþiei de turism suma corespunzãtoare serviciilor oferite;
– furnizorul emite factura pe care o trimite agenþiei împreunã cu originalul luat
de la client sau duplicatul primit direct de la agenþie.
Faza de platã:
– biroul însãrcinat cu plata facturilor dupã primirea facturii ºi verificarea actelor
(compararea cu originalul clientului, duplicatul furnizorului ºi copia biroului de platã)
expediazã un CEC în favoarea furnizorului.
187
Clasa a XII-a
Caracteristicile structurale ale cardului (faþa):
5
3
unde: 1. Banda magneticà (înregistrabilã pe cel puþin trei piste care respectã prevederile I.S.O.);
2 = spaþiul panel de semnaturã, unde clientul trebuie sã semneze la primirea cardului;
3 = informaþii pentru deþinãtorul cardului.
188
Tehnologia activitå]ii de turism
D ic]ionar
1. Animaþie – însufleþirea, înviorarea unei 1. Carte de credit – document emis de
colectivitãþi, provocând buna dispoziþie. bãnci ºi alte organizaþii financiare, care dã
2. Animator– persoanã responsabilã cu posibilitatea de creditare deþinãtorului ei pe
organizarea de competiþii sportive, o perioadã de timp. Ele pot fi folosite ºi
spectacole, seri dansante, reuniuni, pentru rezervarea vacanþelor, a locurilor în
aniversãri, etc. pentru turþti. avion º.a.
{ tia]i c\...
• Hotel Castel – Dracula (din judeþul Bistriþa Nãsãud – Pasul Tihuþa) oferã un program
de animaþie pornind de la legenda Contelui Dracula?
• American Express a creat în 1882 ordinul de platã la purtãtor care înlocuia banii în
numerar.
• în 1958 inventeazã ºi lanseazã cartea de credit.
189
Clasa a XII-a
190
?!
Bibliografie
1. I. Berbecaru, Strategia promo]ional\ `n turism, Edit. Sport Turism, Buc., 1996.
2. F. Bran, M. Dinu, T. Simion Economia turismului [i mediul `nconjur\tor, Edit. Economic\,
Buc., 1998.
3. C. Cooper, J. Fletcher, St. Wanhill, D. Gilbert, R. Shepherd, Toursim Principles and
Practice, Ed. Longman, 1993.
4. A. Cristea, Gestiunea activit\]ilor de turism, Edit. Univ. Cre[tina D. Cantemir, Buc., 2002.
5. C. Cristureanu, Economia [i politica turismului interna]ional, Casa Editorial\ pentru turism
si cultur\ ABEONA, 1992.
6. D. C. Dinc\, L. Svillgart, {t. Verde], N. P\tra[cu. G. Boe, R. Matei, F. Jelescu, Economia
`ntreprinderii si elemente de legisla]ie, Ed. Oscar Print, Buc. 2001.
7. C. Draica, Ghid practic de turism interna]ional [i intern, Edit. All Beck, Bucure[ti 1999.
8. E. Emilian (coord.), Managementul serviciilor, Edit. Expert, 2000.
9. V. Gl\van, Geografia turismului `n România, Edit. Institutului de Management - Turism
Eden, Buc., 1996.
10. I. Ionescu, Turismul - fenomen social-economic [i cultural, Editura Oscar Print, Buc.,
2000.
11. L. R. Lanquar, R. Hollier, Le Markating touristique, Edit. Press Universtaires du France,
1996.
12. N. Lupu, Hotelul - Economie [i management, Edit. All-Beck, Buc., 1999.
13. R. Minciu, Economia turismului, Edit. Uranus, Buc., 2000.
14. R. Minciu, P. Baron, N. Neac[u. Economia turismului, Univ. Independent\ D. Cantemir
(UIDC), Buc., 1993.
15. V. Neagu, Servicii [i turism, Edit. EXPERT, Buc., 2000.
16. O. Nicolescu, I. Verboncu, Management, Edit. Economic\, Buc., 1993.
17. O. Nicolescu, Marketingul `n turism, Edit. Sport Turism, Buc., 1975.
18. V. Olteanu, Economia `ntreprinderilor turistice, UIDC, Buc., 1993.
19. V. Olteanu, I. Cetina, Marketingul serviciilor, Edit. Expert, 1994.
20. O. Snak, P. Baron, N, Neac[u, Economia turismului, Edit. Expert, Buc., 2001.
21. O. Snak, Managementul serviciilor `n turism, Academia Românã de Management, Buc.,
1994.
22. O. Snak, Marketingul turismului, Academia Românã de Management, Buc., 1994.
23. A. F. St\ncioiu, Dictionar de terminologie turistic\. Edit. Economic\, Buc, 1999.
24. G. St\nciulescu, Tehnica opera]iilor de turism, Ed. All Beck, 2000.
25. G. St\nciulescu, Managementul agen]iilor de turism, Ed. ASE, 2001.
26. G. St\nciulescu, G. Tigu, Tehnica opera]iilor de turism, Studii de caz, Ed. Alll Beck, 1999.
27. G. St\nciulescu, N. Lupu, G. }igu, Dic]ionar poliglot explicativ de termeni, utiliza]i `n
turism, All Educational, 1998.
28. XXX Studii IECIT.
29. Legisla]ie privind turismul R.A. Monitorul Oficial, 1998.
30. xxx, Meseria de comerciant, Inst. Na]ional „V. Madgearu".
191
CUPRINS
CLASAA XI-A CAPITOLUL VI
Tehnica derul\rii ac]iunilor turistice . . . . 91
CAPITOLUL I 6.1. Preluarea [i preg\tirea ac]iunii . . . 91
Generalit\]i privind activitatea de turism 4 6.2. ~nceperea ac]iunii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
1.1. Scurt istoric . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 6.3. Desf\[urarea programului turistic 93
1.2. Conceptele de turism, turist . . . . . 8 6.4. ~ncheierea ac]iunii . . . . . . . . . . . . 93
1.3. Locul [i rolul turismului . . . . . . 11 6.5. Decontarea [i raportul de activitate
1.4. Factorii de influen]\ ai activit\]ii de asupra ac]iunii . . . . . . . . . . . . . . . 94
turism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 6.6. Componente ale produsului/serviciului
turistic: transport, cazare, alimenta]ie 96
CAPITOLUL II
Poten]ialul turistic al României . . . . . . . 25 CLASA A XII-A
2.1. Patrimoniul turistic al României [i
principalele zone de atrac]ie turistic\ 25 CAPITOLUL I
2.2. Factorii naturali de cur\ `n turismul Dimensiunile fenomenului turistic . . . . . 102
1.1. Dimensiunile fenomenului turistic `n
balnear . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
România . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
2.3. Itinerarii [i programa specifice fiec\rei
1.2. Turismul – experien]\ uman\ . . . . 103
zone de interes turistic . . . . . . . . 37
1.3. Turismul – o conduit\ social\ . . . 103
2.4. Protec]ia [i conservarea mediului 39
1.4. Turismul – un fenomen geografic 104
1.5. Turismul – afacere [i surs\ de venit 105
CAPITOLUL III 1.6. Turismul – un complex de tip
Agen]iile de turism . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 industrial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
3.1 Tipuri de agen]ii de turism . . . . . . 44 1.7. Constrângeri ale dezvolt\rii
3.2. Organizarea intern\ a unei agen]ii de turismului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
turism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
3.3. Structura organizatoric\ [i rela]iile CAPITOLUL II
dintre compartimente . . . . . . . . . . 52 Organizarea activit\]ii agentului de turism
3.4. Planificarea activit\]ii agen]iei de tour-operator [i/sau vânz\tor . . . . . . 110
turism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59 2.1. Categorii de agen]i de turism . . . . 110
2.2. Cerin]e pentru desf\[urarea activi-
CAPITOLUL IV t\]ii agen]ilor de turism . . . . . . . . 112
Produsul turistic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64 2.3. Brevetarea personelor fizice care
4.1. Produsul turistic: con]inut, caracteris- conduc o unitate prestatoare de
tistici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64 servicii turistice . . . . . . . . . . . . . . . 116
4.2. Etapele conceperii unui produs turistic 67 2.4. Personalul agen]iei de turism . . . . 122
4.3. Categorii de produse turistice oferite
de o agen]ie de turism [i caracteristicile CAPITOLUL III
lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68 Comercializarea produselor turistice . . . 128
4.4. Sezonalitatea produsului/serviciului 3.1. Serviciile turistice . . . . . . . . . . . . . 128
turistic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69 3.2. Tehnologia serviciilor pentru turism 148
4.5. Politica de pre] [i rela]ia calitate-pre] 72 3.3. Tehnologia vânz\rii produselor
4.6. Politica de promovare [i comercializare turistice locale . . . . . . . . . . . . . . . 165
a unui produs turistic . . . . . . . . . . 74
4.7. Principalele mijloace publicitare . 79 CAPITOLUL IV
4.8. Canale de distribu]ie ale unui Decontarea produselor turistice . . . . . . . 179
produs turistic . . . . . . . . . . . . . . . 80 4.1. Activitatea de agrement [i anima]ie
`n turism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179
CAPITOLUL V 4.2. Modalit\]i [i mijloace de plat\
Comunicarea `n turism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84 utilizate `n turism . . . . . . . . . . . . 184
192