Practica Pedagogica 2021

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI

DIDACTIC
PORTOFOLIU DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ
an universitar 2020-2021
semestrul II
Student Anghel Elena Daniela
Facultatea: Specializarea Controlul si Expertiza Produselor Alimentare
Anul de studiu: III
Forma de învăţământ: zi
Nivelul I
CUPRINS
1. Fişe de asistenţă online a lecţiilor (5 fișe)
2. Proiect de lecție susținut online pe platforma școlii sau simulat într-o conferință video
cu colegii și mentorul de practică (pe platfome digitale precum Zoom, Meet)
3. Probă de evaluare
4. Grilă de analiză a unei activităţi didactice susținute online (2 grile)
5. Fișă de caracterizare psihopedagogică a unui elev
6. Chestionar de apreciere a relaţiei cu mentorul de practică pedagogică
7. Apreciere calitativă a fiecărui student (descriere în circa 5-10 rânduri privind
participarea/implicarea studentului pe parcursul stagiului de practică pedagogică),
realizată și semnată de mentor.
1. Fişe de asistenţă online a lecţiilor (5 fișe)
PROIECT DE LECŢIE
Data: 1.III.2021
Şcoala: LICEUL DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ , Craiova
Clasa: a IXaA Profesor mentor: MENDEA CLAUDIA
Student: Anghel Elena Daniela
Aria curriculară: Tehnologii

(Disciplina) Modulul 2: Operaţii de bază în laborator în industria alimentară
Unitatea de învăţare : Operaţii curente de laborator pentru separarea şi purificarea substanţelor
Tema lecţiei: - FILTRAREA
Scopul lecţiei:- instructiv: insusirea sistematica a cunostintelor despre operaţiile curente de laborator
pentru separarea şi purificarea substanţelor
- educativ:- formarea capacitatii de a explica si interpreta
Competenţe specifice: Cunoaşte operațiile de confecționare a unui filtru
Obiective operaţionale:
O1 -Să confecționeze un filtru de hârtie ;
O2 -Să aleagă responsabil filtrul corespunzător pentru un anumit tip de instalație.
Tipul lecţiei: mixta (de verificare-predare-invatare )
Strategii didactice:
a)Metode şi procedee: Conversatie euristica, explicatie, expunere, invatare prin descoperire,

problematizare
b)Mijloace de învăţământ: fise de documentare
c)Forme de organizare a elevilor: Frontal, individual
Evaluare (iniţială, continuă sau finală): evaluare continuă
Locul de desfăşurare: Platforma online Google Classroom, ZOOM
Durata: 40 minute
Bibliografie consultată
1. V. Stângu - "Îndrumător pentru instruirea tehnologică şi de laborator în industria alimentară",

Editura Ceres, Bucureşti, 1984.
2. D. Stănescu,C.Pătrulesa ş.a –„Instrumente şi tehnici de laborator-clasa a Xa liceu
tehnologic”, Editura LVS Crepuscul Ploieşti,2005.
3. D. Matilda, R. Tamaş- "Tehnica analizelor de laborator în industria alimentară" - manual
pentru şcolile profesionale Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1968.
4. D.David- „Îndrumar pentru industria tehnologică şi de laboratorîn industria alimentară”
Editura Ceres Bucureşti 1990.
5. Curriculum clasa a IXa ,industrie alimentară SPP industrie alimentară
Desfăşurarea lecţiei
Strategii didactice
Forme
de
Obiective organizare
Acţiuni ale
Etapele lecţiei Timp Acţiuni ale profesorului Meto Evaluare
operaționale elevilor Mijloace
de
Crearea unei stari 3min Activitati de natura organizatorica: Elevii Organizare frontala continuă
psihologice raspund la
favorabile Captarea atentiei:
actiunile
desfasurarii lectiei Să -Profesorul trimite invitațiile pentru Conversatie introductiva
confecționeze desfășurarea lecției, dă acceptul profesorului
un filtru de elevilor pentru a se conecta pe
hârtie; platforma online de susținere a lecției, Conversatie
pregateste si organizeaza clasa pt.buna
desfasurare a lectiei, verifică lista de
prezență a celor conectați pe platforma
online, verifica mijloacele si
materialele necesare;
-Anuntarea modului de reactualizare a

Să aleagă cunostintelor;
responsabil
filtrul -Pregatirea mijloacelor si materialelor;
Consolidarea 10 corespunzător Verificarea si reactualizarea Elevii continuă
cunostintelor din min. pentru un cunostintelor din lectiile anterioare: raspund la
lectiile anterioare. anumit tip de
-Urmarind trezirea interesului pt. intrebari
Controlul si instalație. Adresarea frontala
evaluarea cunoasterea temei ,lectia va incepe cu
randamentului o conversatie despre necesitatea
scolar. Formarea la cunoasterii metodelor de măsurare a
elevi a capacitatii mărimilor fizice
de analiza si de -Prin dialog frontal sunt reactualizate
sinteza si sintetizate cunostintele referitoare la
mărimile fizice. Pt. aceasta profesorul
solicita elevilor să specifice:
Conversatie interactiva
:
- mărimile fizice studiate;
- unitatea de măsură a mărimilor

fizice.
Pregatirea elevilor pt.asimilarea noilor

cunostinte:
-In vederea introducerii in lectia

noua ,profesorul solicita elevilor să
definească faza solidă și faza lichidă.
Conversatie euristica
Prezentarea optima 15 Comunicarea noilor cunostinte: Elevii sunt Conversatie euristica continuă
a continutului atenti si isi
instruirii si min. -Informarea elevilor asupra
continutului esentializat si a noteaza noile
dirijarea invatarii Să Explicatie
obiectivelor lectiei noi; informatii
Realizarea confecționeze
obiectivelor un filtru de -Profesorul :
propuse hârtie;
-definește filtrarea; Expunere
-prezintă modul de confecționare al Invatare prin descoperire

filtrelor;
-prezintă modelele de filtre;
- prezintă modul cum se realizează

filtrarea
Să aleagă
Sistematizarea 2min. responsabil Fixarea si consolidarea cunostintelor: Elevii sunt Conversatie interactiva continuă
cunostintelor filtrul atenti, raspud
dobandite -Din discutii se puncteaza importanta
corespunzător
cunoasterii operației de filtrare. la intrebari,
pentru un
anumit tip de noteaza
Masurarea si 10 instalație. Controlul performantelor elevilor: Elevii Problematizare continuă

aprecierea raspund la
rezultatelor min. -Conexiunea inversa se realizeaza pe
tot parcursul lectiei; intrebari,isi
obtinute
-Prin raspunsurile date elevii dovedesc noteaza tema
in ce masura: =participa la lectie; pentru acasa
=stapanesc termenii de specialitate;
=realizeaza comunicarea celor

invatate.
FIȘĂ DE DOCUMENTARE
FILTRAREA
Filtrarea este operaţia de separare a unei faze solide de o fază lichidă prin utilizare unui filtru
din material poros.
Filtrul permite trecerea lichidului, dar nu şi a particulelor solide care rămân în partea
superioară a acestuia. Hârtia, cărbunele sau nisipul sunt exemple de materiale ce pot fi utilizate ca
filtre. Filtrarea poate fi simplă, atunci când lichidul trece prin filtru doar sub influenţa gravitaţiei şi
filtrare în vid, când lichidul trece forţat prin filtru datorită acţiunii unei pompe de vid.
Confecţionarea unui filtru de hârtie
a. filtrul cutat b. filtrul neted
 Marginea hârtiei de filtru trebuie să fie cu 5-10 cm sub marginea pâlniei

 Filtrul se umezeşte bine cu apă distilată
 Se toarnă amestecul lipindu-se ciocul paharului de o baghetă ţinută puţin oblic şi lăsând
lichidul să se scurgă de-a lungul ei
 Nivelul lichidului din pâlnie trebuie să rămână întotdeauna cu 1 cm sub marginea hârtiei de
filtru
Clasa a IXa A
M2 – Operaţii de bază în laborator în industria alimentară
NUMELE ŞI PRENUMELE____________________________________________________
TEST DE EVALUARE
I. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 3 puncte

1. Densimetrele sunt :
a) vase de sticlă, de o anumită capacitate, etalonate;
b) instrumente de laborator;
c) aparate de laborator.
2. Braţul lung al balanţei Mohr-Westphal este împărţit în:
a) 8 diviziuni egale;
b) 12 diviziuni egale;
c) 10 diviziuni egale.
3. Temperatura este:
a) un paramentru;
b) un indice;
c) o mărime fizică.
II. Priviţi cu atenţie figura de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe: 3 puncte
1. Denumirea instrumetului din figură.

2. Ce mărime se poate determina ?
3. Indicaţi etapele determinării
III. Priviţi figura următoare, denumiţi instrumental şi reperele 1, 2, 3, 4. 2 puncte

BAREM DE CORECTARE
I. Răspunsuri corecte:
1 – b;
2 – c;
3–a.
Se acordă câte un punct pentru fiecare răspuns correct. PUNCTAJ TOTAL = 3
puncte.
II. 1 – densimetru sau areometru – se acordă 0,5 puncte pentru răspuns corect
2 – densitatea lichidelor - se acordă 0,5 puncte pentru răspuns correct
3 – se introduce lichidul în cilindrul gradat – se acordă 0,5 puncte
- Se ia densimetrul de tijă si se introduce cu atenţie în lichid – 0,5 puncte
- Se lasa densimetrul să plutească până la stabilirea poziţiei de echilibru – 0,5 puncte
- Se citeste densitatea cu privirea orientată perpendicular pe scala gradată, la nivelul
superior al lichidului, la punctual inferior al meniscului format – 0,5 puncte
PUNCTAJ TOTAL = 3 puncte
III. Instrumentul este termometru – 0,5 puncte.

Denumirea reperelor este: 1 – rezervor; 2 – tul de sticlă sau corpul termometrului; 3 –
capilară; 4 – scară gradată – se acordă cite 0,35 puncte pentru fiecare denumire indicată
correct.
PUNCTAJ TOTAL = 2 puncte.
FIŞĂ DE ASISTENŢĂ ONLINE A LECŢIEI
Numele şi prenumele studentului:

Data:1.III.2021
Clasa : a IXaA
Platforma de desfăşurare: GOOGLE CLASSROOM
Aria curriculară:Tehnologii
Disciplina/ Modulul 2: Operaţii de bază în laborator în industria alimentară
Unitatea de învăţare : Operaţii curente de laborator pentru separarea şi purificarea
substanţelor
Tema lecţiei FILTRAREA
Durata: 40 minute
Desfășurarea lecției:
Observaţii
Acţiuni ale elevilor

Etapele lecţiei Timp acţiuni ale profesorului
Crearea unei stari 3min Activitati de natura organizatorica: Elevii raspund la actiunile profesorului
psihologice
favorabile Captarea atentiei: Activitatea s-a desfășurat în condiții
corespunzătoare
desfasurarii lectiei -Profesorul trimite invitațiile pentru
desfășurarea lecției, dă acceptul elevilor
pentru a se conecta pe platforma online Se remarcă interes din partea elevilor la
de susținere a lecției, desfășurarea etapelor lecției
Activitatea s-a desfășurat în condiții
pregateste si organizeaza clasa pt.buna corespunzătoare
online, verifica mijloacele si materialele
necesare;

cunostintelor;
-Pregatirea mijloacelor si materialelor;
Consolidarea 10 Verificarea si reactualizarea Elevii raspund la intrebari

cunostintelor din min. cunostintelor din lectiile anterioare:
lectiile anterioare.
Controlul si -Urmarind trezirea interesului pt.
evaluarea cunoasterea temei ,lectia va incepe cu o
randamentului conversatie despre necesitatea
scolar. Formarea la cunoasterii metodelor de măsurare a
elevi a capacitatii mărimilor fizice
de analiza si de -Prin dialog frontal sunt reactualizate si
sinteza sintetizate cunostintele referitoare la
mărimile fizice. Pt. aceasta profesorul
solicita elevilor să specifice:
- mărimile fizice studiate;
- unitatea de măsură a mărimilor fizice.

cunostinte:

noua ,profesorul solicita elevilor să
definească faza solidă și faza lichidă.
Prezentarea optima 15 Comunicarea noilor cunostinte: Elevii sunt atenti si isi noteaza noile
a continutului informatii
instruirii si min. -Informarea elevilor asupra continutului
dirijarea invatarii esentializat si a obiectivelor lectiei noi;
Realizarea -Profesorul :
obiectivelor -definește filtrarea;
propuse
-prezintă modul de confecționare al
filtrelor;
-prezintă modelele de filtre;
- prezintă modul cum se realizează

filtrarea
Sistematizarea 2min. Fixarea si consolidarea cunostintelor: Elevii sunt atenti, raspud la intrebari,
cunostintelor -Din discutii se puncteaza importanta noteaza
dobandite cunoasterii operației de filtrare.
Masurarea si 10 Controlul performantelor elevilor: Elevii raspund la intrebari,isi noteaza

aprecierea tema pentru acasa
rezultatelor min. -Conexiunea inversa se realizeaza pe tot
obtinute parcursul lectiei;
-Prin raspunsurile date elevii dovedesc

in ce masura: =participa la lectie;

invatate.
PROIECT DE LECŢIE
Data: 10.III.2021
Clasa: I PLA Profesor mentor: MENDEA CLAUDIA

(Disciplina) Modulul 9: Verificarea calităţii materiilor prime, semifabricatelor şi produselor

finite din industria laptelui
Unitatea de învăţare : Tehnologia obţinerii conservelor din lapte
Tema lecţiei: - Operaţii, procese şi parameri tehnologici specifici; materii prime, semifabricate
şi produse finite (caracterizare )
Scopul lecţiei:- instructiv: insusirea sistematica a cunostintelor despre tehnologia obţinerii conservelor
din lapte
- educativ:- formarea capacitatii de a explica si interpreta fazele procesului tehnologic la

obținerea comservelor din lapte
Competenţe specifice: Cunoaşte operațiile tehnologice specifice obținerii conservelor din lapte
O1 -Să efectueze operații tehnologice specifice obținerii conservelor din lapte ;
O2 -Să stabilească responsabil metodele de conservare a produselor lactate.

problematizare
Locul de desfăşurare: Platforma online Google Classroom ,

Durata: 40 minute
1.Banu C.Procesarea Industrială A Laptelui Editura Tehnică, Bucureşti, 1998
2.Chintescu G., Grigore Şi Îndrumător Pentru Tehnologia Produselor Lactate Editura Tehnică,
Bucureşti 1980
3.Tiţa M Manual De Analiza Şi Controlul Calităţii În Industria Laptelui Editura Universităţii L. Blaga
Sibiu, 2002.
Strategii didactice
Forme
de
Acţiuni ale
de
actiunile
desfasurarii lectiei Să efectueze -Profesorul trimite invitațiile pentru Conversatie introductiva
operații desfășurarea lecției, dă acceptul profesorului
tehnologice elevilor pentru a se conecta pe
specifice platforma online de susținere a lecției, Conversatie
obținerii
conservelor din pregateste si organizeaza clasa pt.buna
lapte ; desfasurare a lectiei, verifică lista de
online, verifica mijloacele si

cunostintelor;

Consolidarea 10 Să stabilească Verificarea si reactualizarea Elevii continuă
cunostintelor din min. metodele de cunostintelor din lectiile anterioare: raspund la
lectiile anterioare. conservare a
-Urmarind trezirea interesului pt. intrebari
Controlul si produselor Adresarea frontala
evaluarea lactate. cunoasterea temei ,lectia va incepe cu
randamentului o conversatie despre necesitatea
scolar. Formarea la cunoasterii materiei prime folosite în
elevi a capacitatii industria laptelui.
de analiza si de -Prin dialog frontal sunt reactualizate
sinteza si sintetizate cunostintele referitoare la
condițiile de calitate pe care trebuie să
le îndeplinească materiile prime.
Pt. aceasta profesorul solicita elevilor:
- Precizarea materiilor prime
- Caracteristici de calitate ale

laptelui
- compoziția chimică a materiilor

prime - laptelui

cunostinte:

noua ,profesorul solicita elevilor sa
precizeze ce metode de conservare a
produselor alimentare cunosc.
Prezentarea optima 15 Comunicarea noilor cunostinte: Elevii sunt Conversatie euristica continuă
instruirii si min. -Informarea elevilor asupra
continutului esentializat si a noteaza noile
dirijarea invatarii Să efectueze obiectivelor lectiei noi; Explicatie
operații informatii
Realizarea
obiectivelor tehnologice -Profesorul explică operațiile
propuse specifice tehnologice. Metodele de conservare a Expunere
obținerii produselor lactate.
conservelor din Invatare prin descoperire
lapte ;
Sistematizarea 2min. Fixarea si consolidarea cunostintelor: Elevii sunt Conversatie interactiva continuă
cunostintelor atenti,raspun
dobandite -Din discutii se puncteaza importanta
cunoasterii operațiilor tehnologice de d la intrebari,
conservare. noteaza
Masurarea si 10 Controlul performantelor elevilor: Elevii Problematizare continuă

obtinute
Să stabilească -Prin raspunsurile date elevii dovedesc noteaza tema
metodele de in ce masura: =participa la lectie; pentru acasa
conservare a
produselor =stapanesc termenii de specialitate;
lactate
invatate
Tehnologia obţinerii conservelor din lapte
-operaţii, procese şi parameri tehnologici specifici;
materii prime, semifabricate şi produse finite (caracterizare )
Conservarea produselor lactate are ca scop mărirea duratei de păstrare a acestora, prin distrugerea
microflorei ce provoacă alterarea sau prin crearea unor condiţii care să împiedice dezvoltarea
proceselor
microbiene în produse.
Metodele de conservare sunt următoarele:
 conservarea prin sterilizare: asigură distrugerea tuturor microorganismelor prin tratament

termic şi
realizează o conservabilitate teoretic nelimitată;
 conservarea prin deshidratare: constă în îndepărtarea unei cantităţi mai mari sau mai mici de
apă,
având drept consecinţă reducerea sau chiar încetarea activităţii vitale a microorganismelor;
 conservarea prin adaos de zahăr: are la bază creşterea presiunii osmotice şi care implică
afectarea
dezvoltării microorganismelor.
Dintre conservele de lapte obţinute prin aceste metode de conservare, cele mai importante sunt:
 laptele concentrat sterilizat,

 laptele concentrat cu sau fără zahăr
 laptele uscat sau laptele praf.
Datorită valorii nutritive ridicate, a duratei
mari de păstrare şi a posibilităţilor multiple
de depozitare şi transport, conservele de lapte
sunt folosite atât ca atare în alimentaţie, cât şi
ca materie primă la realizarea unor produse
în diverse subramuri ale industriei alimentare
(panificaţie, paste făinoase, produse de
patiserie şi cofetărie, etc.).
Din gama produselor lactate concentrate se

pot menţiona:
 laptele concentrat sterilizat,

 laptele concentrat cu zahăr,
 laptele concentrat cu adaosuri (cafea,
cacao, arome de fructe, etc.),
 lapte smântânit concentrat,
 zer
 zară concentrată.
Laptele concentrat cu zahăr şi alte
adaosuri este un aliment foarte mult utilizat
în alimentaţie, materia primă, respectiv laptele trebuind să corespundă integral condiţiilor privitoare la
starea de igienă şi de stabilitate a sistemului coloidal.
 Etapele preliminare sunt

reprezentate de :recepţia calitativă şi cantitativă a laptelui, curăţirea centrifugală şi
normalizarea, toate având ca obiectiv obţinerea unei materii prime de calitate.
 Pasteurizarea are rolul de a distruge

microorganismele şi enzimele,fiind modificate favorabil şi unele proprietăţi fizice precum
vâscozitatea şi stabilitatea laptelui. Regimul termic de pasteurizare permite distrugerea în
totalitate a microorganismelor dăunătoare sănătăţii, enzimele şi germenii nesporulaţi.
 Amestecarea este operaţia prin care

laptele pasteurizat se combină cu siropul de zahăr şi alte adaosuri, realizată înainte de
concentrare sau simultan cu concentrarea laptelui.
Zahărul care se adaugă în lapte are rol atât de îndulcire, cât şi de conservant, concentraţia
acestuia fiind stabilită în funcţie de produsul final (de regulă este de 40-45 %) şi ea trebuie
respectată deoarece excesul de zahăr determină suprasaturarea produsului, cu formarea de
cristale de zaharoză în timpul depozitării, în timp ce o concentraţie mai scăzută nu mai asigură
condiţiile de conservare. Zahărul folosit trebuie să corespundă integral cerinţelor fizico-chimice şi

bacteriologice, iar pentru a evita infectarea laptelui cu microorganismele din zahăr, acesta se introduce
sub formă de sirop tratat termic (încălzit timp de 10 minute la 90-95 0C), direct în concentrator odată
cu laptele sau amestecat cu laptele pasteurizat, în ambele situaţii temperatura siropului de zahăr
trebuie să fie mai mare de 80 0C.
 Concentrarea este o operaţie specifică şi constă în eliminarea unei părţi din apa conţinută
de laptele cu adaosuri de zahăr şi alte produse, având ca efect scăderea volumului şi creşterea
concentraţiei în substanţă uscată, mărirea presiunii osmotice şi implicit a conservabilităţii produsului.
Pentru a evita modificarea echilibrului coloidal al laptelui, eliminarea parţială a apei (concentrarea se
realizează la un raport de 1/2 până la 1/3) se face la temperaturi scăzute de maxim 50-60 0C sub vid,
până când densitatea laptelui la 50 0C este de 1,270 – 1,295 iar conţinutul în substanţă uscată la 20 0C
este de 72,8 – 73,0 %.
 Răcirea şi cristalizarea laptelui concentrat. După atingerea gradului de concentrare

laptele trebuie răcit rapid într-o primă fază şi moderat în faza a doua. Răcirea rapidă este
necesară atât din punct de vedere bacteriologic, dar şi pentru a atenua efectele de îngroşare şi
decolorare favorizate de temperaturile relativ ridicate.
 Ambalarea laptelui concentrat. Din vasele de păstrare laptele concentrat este trecut în
ambalaje, iar pentru evitarea unei eventuale contaminări, operaţia se realizează în încăperi
speciale cu condiţii de igienă stricte. Aerul din camera de ambalare este filtrat steril şi menţinut
constant la temperatura de 14-16 0C, iar ambalajele se sterilizează cu abur sau cu raze
ultraviolete, în primul caz uscarea fiind realizată cu aer steril.

Laptele concentrat sterilizat. Ca materie primă poate fi folosit laptele integral sau
smântânit, produsul finit fiind consumat ca atare sau folosit în diverse subramuri ale industriei
alimentare. Ca produs se aseamănă cu laptele concentrat cu zahăr şi alte adaosuri, cu deosebirea
că în acest caz conservabilitatea este asigurată prin sterilizare.
Operaţiile preliminare de recepţie, curăţire, normalizare şi omogenizare sunt
asemănătoare ca în cazul laptelui concentrat cu adaosuri. Pasteurizarea este caracterizată printrun
regim termic mai sever, laptele fiind menţinut timp de 10 minute la o temperatură de 95-100
0C.
 Concentrarea se realizează în aceleaşi tipuri de instalaţii, cu menţiunea că gradul de

concentrare depinde de tipul produsului şi are valori cuprinse între 25-50 % S.U., în cele mai
multe situaţii concentrarea mergând până la 26-28 % S.U., ceea ce corespunde unei densităţi de
1,055 -1,065 la temperatura de 20 0C.
 Omogenizarea se aplică imediat după concentrare şi urmăreşte dispersarea grăsimii şi

omogenizarea emulsiei, evitând astfel separarea ei ulterioară, stabilitatea fiind favorizată şi de
creşterea vâscozităţii laptelui în urma omogenizării. Pentru aceasta se folosesc omogenizatoare
cu şoc mecanic la care presiunea în prima treaptă este de 170-250 atmosfere şi de 50 atmosfere
în cea de-a doua treaptă, mărirea presiunii determinând o creştere a vâscozităţii.
 Răcirea şi normalizarea laptelui concentrat sterilizat presupune aducerea sa la

temperatura de 10-12 0C şi depozitarea în vane sau tancuri izoterme, pe o durată de maxim 13-15
ore. Normalizarea este o operaţie ce ar trebui evitată, dar care, în cazul depăşirii gradului de
concentrare în substanţă uscată sau conţinutul în grăsimi nu este cel dorit, se poate face dar în
condiţii stricte de igienă şi cu produse tratate termic asemănător cu laptele concentrat, evitând
astfel infectarea acestuia.
 Ambalarea laptelui concentrat se face în cutii metalice de diverse capacităţi, închise

ermetic şi supuse unui control al etanşeităţii, pentru aceasta fiind folosite maşini de ambalat
speciale.
 Sterilizarea este operaţia principală şi are ca scop distrugerea completă a

microorganismelor şi a enzimelor, prin acest tratament termic fiind favorizată şi o creştere a
vâscozităţii laptelui concentrat. Instalaţiile de sterilizare sunt de tipul cu funcţionare continuă sau
discontinuă, în ambele cazuri durata medie de sterilizare fiind 15 minute la o temperatură de 115
0C.
 Răcirea şi agitarea. După încheierea procesului de sterilizare cutiile metalice cu lapte

concentrat sunt răcite la 20-25 0C, prin pulverizarea apei reci timp de 15-20 minute, iar pentru
omogenizarea conţinutului se face agitarea timp de 2-5 minute în aparate speciale.
 Termostatarea este o operaţie necesară în vederea verificării stabilităţii şi eficienţei

sterilizării. Pentru aceasta cutiile cu lapte concentrat se păstrează timp de 10 zile într-o cameră a
cărei temperatură este menţinută constant la 37 0C, după care, în urma sortării, sunt îndepărtate
acelea care prezintă bombaj sau sunt închise defectuos. În final cutiile se depozitează în lăzi la
temperatura de 5-15 0C , în camere cu umiditatea aerului de 85 %.
Produsele lactate uscate se prezintă sub formă de pulbere a căror consistenţă este
asigurată prin eliminarea a circa 95 % din apa pe care o conţin, principala problemă a acestor
produse constând în păstrarea nealterată a caracteristicilor materiei prime, astfel că prin
dizolvarea lor în apă să se poată reconstitui cât mai exact materia primă.
Din această categorie de conserve fac parte :
 laptele praf integral,

 laptele praf smântânit sau degresat în diverse proporţii,
 laptele praf acidulat cu acid lactic,
 laptele praf acidificat pe cale fermentativă,
 zerul şi zara sub formă de praf.
Ca urmare a conservabilităţii ridicate şi a posibilităţii de obţinere a unor compoziţii constante,
produsele uscare şi-au găsit o largă utilizare în obţinerea unor sortimente folosite în alimentaţia
copiilor, precum şi în industria produselor de patiserie şi cofetărie.
Nume și prenume elev:……………….
Fișă de lucru
1. Prin ce se caracterizează metodele de conservare ale produselor lactate?
2. În ce constă operația de sterilizare la obținerea laptelui concentrat?
3. Enumerați etapele preliminare ale procesului tehnologic.

Numele şi prenumele studentului: Anghel Elena Daniela

Data: 10.III.2021
Clasa : : I PLA
Disciplina/ Modulul 9: Verificarea calităţii materiilor prime, semifabricatelor şi produselor
finite din industria laptelui
Unitatea de învăţare Tehnologia obţinerii conservelor din lapte substanţelor
Tema lecţiei Operaţii, procese şi parameri tehnologici specifici; materii prime, semifabricate şi
produse finite (caracterizare )
Durata: 40 minute
Tipul lectiei : mixta
Observaţii
Acţiuni ale
Etapele lecţiei Timp
elevilor
Acţiuni ale profesorului
Crearea unei stari 3min Activitati de natura organizatorica: Elevii raspund Activitatea s-a
desfășurat în
psihologice la actiunile
Captarea atentiei: condiții
favorabile profesorului corespunzătoar
e
desfasurarii lectiei -Profesorul trimite invitațiile pentru desfășurarea lecției, dă acceptul elevilor pentru a se
conecta pe platforma online de susținere a lecției,
Se remarcă
pregateste si organizeaza clasa pt.buna desfasurare a lectiei, verifică lista de prezență a interes din
partea elevilor
celor conectați pe platforma online, verifica mijloacele si materialele necesare; la desfășurarea
etapelor lecției
Activitatea s-a
desfășurat în
-Anuntarea modului de reactualizare a cunostintelor; condiții
corespunzătoar
-Pregatirea mijloacelor si materialelor; e
Consolidarea 10 Verificarea si reactualizarea cunostintelor din lectiile anterioare: Elevii raspund
cunostintelor din min. la intrebari
-Urmarind trezirea interesului pt. cunoasterea temei ,lectia va incepe cu o conversatie
lectiile anterioare.
despre necesitatea cunoasterii materiei prime folosite în industria laptelui.
Controlul si
evaluarea -Prin dialog frontal sunt reactualizate si sintetizate cunostintele referitoare la condițiile
randamentului de calitate pe care trebuie să le îndeplinească materiile prime.
scolar. Formarea la
elevi a capacitatii
de analiza si de - Precizarea materiilor prime
sinteza
- Caracteristici de calitate ale laptelui
- compoziția chimică a materiilor prime - laptelui
Pregatirea elevilor pt.asimilarea noilor cunostinte:
-In vederea introducerii in lectia noua ,profesorul solicita elevilor sa
precizeze ce metode de conservare a produselor alimentare cunosc.
Prezentarea optima 15 Comunicarea noilor cunostinte: Elevii sunt

min. -Informarea elevilor asupra continutului esentializat si a obiectivelor lectiei noi;
instruirii si noteaza noile
dirijarea invatarii -Profesorul explică operațiile tehnologice. Metodele de conservare a produselor lactate. informatii
Realizarea
obiectivelor
propuse
Sistematizarea 2min. Fixarea si consolidarea cunostintelor: Elevii sunt
cunostintelor atenti,raspund
-Din discutii se puncteaza importanta cunoasterii operațiilor tehnologice de conservare.
dobandite la intrebari,
noteaza
Masurarea si 10 Controlul performantelor elevilor: Elevii raspund

aprecierea la intrebari,isi
min. -Conexiunea inversa se realizeaza pe tot parcursul lectiei;
rezultatelor noteaza tema
obtinute -Prin raspunsurile date elevii dovedesc in ce masura: =participa la lectie; pentru acasa
=realizeaza comunicarea celor invatate

PROIECT DE LECŢIE
Data: 17.03.2021
Şcoala: LICEUL DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ
Clasa: I PL B Profesor mentor: MENDEA CLAUDIA
Aria curriculară: Tehnologii Student: Anghel Elena Daniela
(Disciplina) Modulul X: Verificarea calităţii materiilor prime, semifabricatelor si produselor

finite din industria conservelor din legume si fructe
Unitatea de învăţare : Însuşiri senzoriale ale produselor finite din industria conservelor din
legume şi fructe
Tema lecţiei: - Caracteristicile senzoriale ale produselor finite
Scopul lecţiei:- instructiv: insusirea sistematica a cunostintelor despre produsele finite din industria
conservelor din legume şi fructe
- educativ:- formarea capacitatii de a explica si determina caracteristicile senzoriale ale

produselor finite din industria conservelor din legume şi fructe
Competenţe specifice:
Stabilirea caracteristicilor senzoriale ale conservelor din legume si fructe
O1 – să examineze senzorial produsele finite din industria conservelor din legume şi fructe
O2 să stabilească ,caracteristicile senzoriale pentru produse (gem, magiun, fructe confiate)

problematizare
Locul de desfăşurare: platforms classroom, ZOOM
Durata: 40 minute
Bibliografie consultată:
1. Guţulescu & Colab. – Tehnologia prelucrării legumelor şi fructelor, Ed. Didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 1977
2. M. Popan – Contabilitate, manual pentru licee, cls.a X-a, Oscar Print, Bucureşti, 2004
3. D. Puzdrea & Colab. – Ghidul maistrului din industria alimentară
4. I. Radu – Tehnologia deshidratării fructelor şi legumelor şi folosirea lor, Ed. Didactică şi
pedagogică, 1972
5. V.Rotaru & Colab. – Căile de uitlizare a capacităţii de producţie în industria alimentară, Ed. Ceres,
Bucureţti,1976
6. .B.Segal & Colab. – Utilajul tehnologic din industria de prelucrare a produselor horticole,
Ed.Ceres, Bucureşti, 1984
7. B.Segal & Colab. – Tehnologia conservării fructelor şi legumelor, Ed. Didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 1964
8. R.Segal & Colab. – Analiza senzorială a produselor alimentare, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1990
9. R.Vieru & Colab. – Tehnologia dulceţurilor, gemurilor, siropurilor şi jeleurilor, 1974
10. Îndrumător pentru instruire tehnologică şi de laborator în industria alimentară, Ed. Ceres, 1984
11. www.tvet.ro – Auxiliare curriculare
Strategii didactice
Forme
Etapele lecţiei Timp Obiective Acţiuni ale profesorului Acţiuni ale Metode Mijloace de Evaluare
operaționale elevilor organizare
Crearea unei stari 3 min să examineze Activitati de natura organizatorica: Elevii Organizare frontala
psihologice senzorial raspund la
favorabile produsele finite - Profesorul trimite invitațiile pentru actiunile
desfasurarii lectiei profesorul
din industria desfășurarea lecției, dă acceptul elevilor Conversatie introductiva
ui
conservelor din pentru a se conecta pe platforma online
legume şi fructe de susținere a lecției,
pregateste si organizeaza clasa pt.buna Conversatie
- să prezență a celor conectați pe platforma
stabilească ,caract online, verifica mijloacele si materialele
eristicile necesare;
senzoriale pentru
produse (gem, Captarea atentiei:
magiun, fructe -Anuntarea modului de reactualizare a
confiate) cunostintelor;
Consolidarea 10min Verificarea si reactualizarea Elevii

cunostintelor din cunostintelor din lectiile anterioare: raspund la
lectiile anterioare. actiunile
Controlul si -Urmarind trezirea interesului pt. profesorul
evaluarea cunoasterea temei ,lectia va incepe cu o ui Adresarea frontala
randamentului conversatie despre necesitatea
scolar. Formarea la
cunoasterii importantei legumelor și
elevi a capacitatii de
analiza si de sinteza ( fructelor.
-Prin dialog sunt reactualizate si

sintetizate cunostintele referitoare
legume și fructe.
-exemple de fructe și legume; Conversatie interactiva
-insuşiri senzoriale ale fructelor și

legumelor

cunostinte:

prezinte o serie de conserve ce se pot
obține din legume și fructe
Prezentarea optima a 15min Comunicarea noilor cunostinte: Elevii sunt Conversatie euristica
continutului instruirii atenti si isi
si dirijarea invatarii -Informarea elevilor asupra continutului noteaza
esentializat si a obiectivelor lectiei noi; noile
Realizarea informatii Explicatie
obiectivelor propuse Examenul senzorial al conservelor de
legume și fructe
Caracteristicile senzoriale pentru Expunere

produse (gem, magiun, fructe confiate) Invatare prin descoperire
Sistematizarea 2min Fixarea si consolidarea cunostintelor: Elevii sunt

cunostintelor atenti,rasp
dobandite -Din discutii se puncteaza importanta und la
cunoasterii insusirilor senzoriale ale intrebari
produselor finite
Masurarea si 10min Controlul performantelor elevilor: Elevii
Problematizare
rezultatelor obtinute -Conexiunea inversa se realizeaza pe tot intrebari,is
parcursul lectiei; i noteaza
tema
-Prin raspunsurile date elevii dovedesc pentru
in ce masura: =participa la lectie; acasa

Clasa 1PLB
M10- Modulul X: Verificarea calităţii materiilor prime, semifabricatelor si produselor finite din industria conservelor din legume si fructe
Însuşiri senzoriale ale produselor finite din industria conservelor din legume şi fructe
Examenul senzorial
În cazul produselor de legume şi fructe din conserve sterilizate, examenul senzorial asupra probelor luate se face pentru controlul următoarelor
caracteristici: aspect exterior, gust, miros, culoare, consistenţă etc. Examinarea se face la rece sau după încălzirea produsului, în funcţie de modul utilizării
lui şi de condiţiile stabilite pentru fiecare fel de produs, în standardele de calitate.
Examenul senzorial se face asupra conţinutului recipientului original care s-a dovedit ermetic închis şi nu bombează la încercarea de termostatare,
în care scop acesta se trece într-o farfurie sau într-un pahar curat. Pentru stabilirea transparenţei părţi lichide a conservei, lichidul se introduce într-un vas
de sticlă incolor şi transparent, iar restul în alt vas. Mirosul şi gustul se apreciază prin degustare.
În cazul produselor de legume şi fructe din recipiente mari (butoaie sau putini) pentru controlul caracteristicilor respective prevăzute în standardul
de calitate, examenul senzorial se face asupra unei probe luate din lot, în acelaşi mod.
Caracteristicile senzoriale pentru produse:
Tabelul 1. Fructe confiate
Caracteristici şi condiţii de admisibilitate pentru calitatea

Caracteristici
superioară întîi
Aspect Fructe întregi ori părţi ale acestora, omogene după dimensiuni şi formă în limitele
fiecărui fel de fructe, presărate cu zahăr sau glazurate, necontopite
Caracteristici
superioară întîi
Se admit fructe:
- fără presărare cu zahăr şi glazurare;
- puţin contopite, uşor separabile;
- zbârcite de corcoduşe, vişine, prune, cireşe şi scoruşe negre la

100 de fructe ori pomuşoare, bucăţi, max: 15
Se admite:
- prezenţa fructelor cu devieri de la dimensiunile indicate şi neomogene după

formă, la 100 de fructe ori pomuşoare, bucăţi, max:
5 nu se normează
- cele de vişine, cireşe, prune, corcoduse fără sîmburi, fructe cu sâmburi, bucăţi în
kg, max 3
Gust Dulce sau dulce acriu, caracteristice fructelor utilizate.
Se admite:
- în ţucatele de mandarine şi portocale amăreală puţin sesizabilă, caracteristică

fructelor
- pentru cele fabricate din materie primă sulfitată sau murată se

admite gust mai puţin pronunţat.
Nu se admite gust străin.
Culoare Asemănătoare culorii naturale a fructelor din care sunt fabricate.
Se admite înălbire punctată neînsemnată, apărută în rezultatul

zaharisirii fructelor.
Caracteristici
superioară întîi
Consistentă Tare, dar nu aspră, fără cocoloaşe de zahăr cristalizat, fructe fierte omogen, ce se
taie uşor.
Tabelul 2. Magiunuri
Caracteristici Condiţii de admisibilitate
calitatea superioară calitatea întîi
Aspect Masă omogenă pasată fără seminţe, casă seminală, sâmburi şi bucăţele de pieliţă
nepasată.
Se admite:
- prezenţa celulelor tari de miez în magiunul de pere, gutui,
scoruşe negre sau în magiunurile, fabricate cu utilizarea piureurilor din fructele

enumerate;
2. seminţe unitare de pomuşoare în magiunurile în componenţa

cărora se includ piureurile din fragi (căpşune), mure, zmeură şi coacăză neagră.
Gust şi miros Gust dulce-acriu, miros - caracteristic piureului din care este fabricat magiunul.
Gust şi miros bine pronunţate.
Nu se admite miros şi gust străin.
Se admite gust şi miros slab pronunţate.

Culoare Caracteristică culorii piureului sau amestecului de piureuri din care este fabricat
magiunul.
Se admite:
- pentru magiunul din fructe de culoare deschisă:
nuanţă maro deschis nuanţe cafenii
- pentru magiunul din fructe de culoare înschisă:
- brună roşcată
Consistenţă Masă densă unctuoasă. Pentru magiunul de pomuşoare şi fructe sâmburoase –

masă jelificată sau negelificată, onctuoasă, nefluidă pe suprafaţă orizontală.
Nu se admite zaharisirea.
Tabelul 3.Gemuri
Caracteristici Condiţii de admisibilitate
extra calitatea calitatea întîi fără indicarea

superioară calităţii
Aspect şi Masă gelificată de Masă onctuoasă de fructe şi Masă gelificată de

consistenţă fructe şi pomuşoare nepasate, care nu curge pe fructe şi pomuşoare
pomuşoare suprafaţă orizontală. În gemul de pasate sau nepasate,
nepasate, care nu mandarine se admit bucăţele de coajă care nu curge pe
curge pe suprafaţă mărunţite. suprafaţă
orizontală. Se admite masă fluidă pe suprafaţă orizontală.
orizontală pentru:
gem de caise, gem din toate

zarzăre, prune, fragi fructele
(căpşune), pepene
galben, vişine,
zmeură, mure,
Nu se admite zaharificarea.
Miros şi gust Caracteristice fructelor din care este fabricată gemul. Gust plăcut, dulce sau
dulce-acriu.
Nu se admite miros şi gust străin.
Se admit gust
şi miros mai
puţin
pronunţate, gust
uşor sesizabil
de zahăr
caramelizat.
Culoare Omogenă, corespunzătoare fructelor din care este fabricat gemul.
Se admite pentru gem:
din fructe de din fructe de

culoare deschisă - culoare deschisă
nuanţă maro -nuanţă brună;
deschis
din fructe cu
pulpă de
culoare închisă
– nuanţă brună
roşcată.
Numele şi prenumele studentului :

Data: 17.03.2021
Clasa : I PL B

Disciplina/ Modulul X: Verificarea calităţii materiilor prime, semifabricatelor si produselor finite din industria conservelor din legume si fructe
Unitatea de învăţare Însuşiri senzoriale ale produselor finite din industria conservelor din legume şi fructe
Tema lecţiei Caracteristicile senzoriale ale produselor finite
Durata: 40 minute
Tematica : mixta
Etapele lecţiei/
Nr. Acţiuni ale profesorului
Timp alocat fiecărei Acţiuni ale elevilor Observaţii
crt.
etape
1 Activitati de natura organizatorica: Elevii raspund la actiunile
Crearea unei stari Captarea atentiei: profesorului
psihologice -Profesorul trimite invitațiile pentru desfășurarea lecției, dă
favorabile acceptul elevilor pentru a se conecta pe platforma online de
desfasurarii lectiei susținere a lecției,
3min pregateste si organizeaza clasa pt.buna desfasurare a lectiei,
verifică lista de prezență a celor conectați pe platforma online,
verifica mijloacele si materialele necesare;
-Anuntarea modului de reactualizare a cunostintelor;

Verificarea si reactualizarea cunostintelor din lectiile Elevii raspund la
2 Consolidarea anterioare: intrebarile profesorului
cunostintelor din Activitatea s-a
lectiile anterioare. - Urmarind trezirea interesului pt. cunoasterea temei ,lectia va desfășurat în
Controlul si incepe cu o conversatie despre necesitatea cunoasterii condiții
evaluarea importantei legumelor și fructelor. corespunzătoare
randamentului
scolar. Formarea la -Prin dialog sunt reactualizate si sintetizate cunostintele
elevi a capacitatii de referitoare legume și fructe. Se remarcă
analiza si de sinteza interes din partea
10min Pt. aceasta profesorul solicita elevilor: elevilor la
4 Fixarea si consolidarea cunostintelor: Elevii sunt atenti, raspund desfășurarea
-exemple de fructe și legume; -insuşiri senzoriale ale la intrebari, noteaza etapelor lecției
Sistematizarea -Din discutii se puncteaza
fructelor și legumelor importanta cunoasterii insusirilor Activitatea s-a
cunostiintelor senzoriale ale produselor finite desfășurat în
dobandite condiții
corespunzătoare
2minute Pregatirea elevilor pt.asimilarea noilor cunostinte: In vederea
5 Controlulintroducerii in lectia
performantelor noua ,profesorul o serie de conserveElevii
elevilor: ce se raspund la
Masurarea si pot obține din legume și fructe intrebari,isi noteaza tema
aprecierea -Conexiunea inversa se realizeaza pe tot parcursul lectiei; pentru acasa
3 Comunicarea noilor cunostinte: Elevii sunt atenti si isi
rezultatelor obtinute
Prezentarea optima a raspunsurile date elevii dovedesc in ce masura:
-Prin noteaza noile informatii
continutului instruirii -Informarea
=participa la lectie; elevilor asupra continutului esentializat si a
10minute
si dirijarea invatarii obiectivelor lectiei noi;
Realizarea - Examenul senzorial al conservelor de legume și fructe
PROIECT DE LECŢIE
Data: 22.03.2021

Clasa: a XIaE Profesor mentor: MENDEA CLAUDIA
(Disciplina) Modulul: M5 – „Tradiții și obiceiuri culinare oltenești”-CDL
Unitatea de învăţare : Preparate tradiționale oltenești
Tema lecţiei: - Tehnologia de obținere a preparatelor tradiționale oltenești
Scopul lecţiei:- instructiv :: insusirea sistematica a cunostintelor despre preparatele tradiționale oltenești
- educativ:-formarea capacitatii de a explica si interpreta
Competenţe specifice: Descrie procesele tehnologice de obtinere a preparatelor tradiționale oltenești
- Prezintă normele de sigurantă si securitatea muncii si de igienă în laboratoarele de bucătărie.

O1 – Să efectueze operatiile tehnologice de obținere a preparatelor tradiționale oltenești;
O2 - Să respecte principiile dezvoltării durabile la obtinerea preparatelor tradiționale oltenești, cu respectarea normelor de igienă,de sigurantă si
securitatea muncii.
a)Metode şi procedee: Conversatie euristica, explicatie, expunere, invatare prin descoperire, problematizare
c) Forme de organizare a elevilor: Frontal, individual Evaluare (iniţială, continuă sau finală): evaluare continuă
Locul de desfăşurare: platforma on-line classroom, ZOOM
Durata: 40 minute
1. Brumar, Constanţa (2006) – A B C – ul bucătarului, Bucureşti: Ed. Diasfera;
2. Brumar, Constanţa şi colab. (2006) – Tehnologia Culinara cls. a IX – a, Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică R.A.;
3. Brumar, Constanţa şi colab. (2006) – Tehnologia Culinara cls. X-XII: Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică R.A.;
4. Capotă, Valentina, ş.a. (2008) – Alimentaţie publică, manual pentru clasa a X – a, Bucureşti: Editura CD Press
5. Dincă, Cristian şi colab. (2006) – Tehnician în turism, Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică R.A.;
6. Dincă, Cristian şi colab. (2006) – Calificarea profesionala Bucătar, manualul pentru clasa XI an de completare, Bucureşti: Ed. Didactică şi
Pedagogică R.A.
7. Florea, Constantin, ş.a. (2004) – Manualul directorului de restaurant, Bucureşti: Editura THR-CG;
8. Nicolescu, Radu (1998) – Tehnologia restaurantelor, Bucureşti: Editura Inter-Rebs.
Strategii didactice
Forme
Etapele lecţiei Timp Obiective Acţiuni ale profesorului Acţiuni ale de Evaluare
operaționale elevilor Meto organizare
de Mijloace
psihologice -Profesorul trimite invitațiile pentru
raspund
favorabile desfășurarea lecției, dă acceptul elevilor Conversatie introductiva
desfasurarii lectiei pentru a se conecta pe platforma online
de susținere a lecției, pregateste si la actiunile Conversatie
Să efectueze organizeaza clasa pt.buna desfasurare a
operatiile profesorului
lectiei, verifică lista de prezență a celor
tehnologice de conectați pe platforma online, verifica
obținere a mijloacele si materialele necesare;
preparatelor Captarea atentiei:
tradiționale -Anuntarea modului de
reactualizare a cunostintelor;
oltenești; -Pregatirea mijloacelor si
materialelor;
Să respecte
Consolidarea 10 Verificarea si reactualizarea Elevii continuă
principiile
cunostintelor din min. cunostintelor din lectiile anterioare:
dezvoltării raspund Adresarea frontala
lectiile -Urmarind trezirea interesului pt.
durabile la
anterioare. cunoasterea temei ,lectia va incepe
obtinerea
Controlul si cu o conversatie despre necesitatea la intrebari
preparatelor
evaluarea cunoasterii importantei
tradiționale
randamentului preparatelor culinare.
oltenești, cu Conversatie interactiva
scolar. Formarea la -Prin dialog frontal sunt
respectarea
elevi a capacitatii reactualizate si sintetizate
normelor de
de analiza si de cunostintele referitoare la
igienă,de
sinteza obținerea preparatelor
sigurantă si
culinare.Pt. aceasta profesorul
securitatea
solicita elevilor:
muncii.
-definitia preparatelor culinare;
- Caracteristici de calitate ale
preparatelor culinare
Pregatirea elevilor pt.asimilarea

noilor cunostinte:
prezinte preparate tradiționale din
zona lor.
Prezentarea 15 Comunicarea noilor cunostinte: Elevii sunt Conversatie euristica continuă

optima a min. Să efectueze -Informarea elevilor asupra
atenti si isi
continutului operatiile continutului esentializat si a Explicatie
instruirii si tehnologice de obiectivelor lectiei noi; noteaza
dirijarea invatarii obținere a -Profesorul prezinte preparate Expunere
noile
Realizarea preparatelor tradiționale oltenești. Invatare prin descoperire
obiectivelor tradiționale informatii
propuse oltenești;
cunostintelor Să respecte -Din discutii se puncteaza importanta
atenti,raspu
dobandite principiile cunoasterii tehmologiei de obținere a
dezvoltării preparatelor tradiționale oltenești. nd
durabile la
la
obtinerea
preparatelor intrebari,
tradiționale
noteaza
oltenești, cu
respectarea
aprecierea min. -Conexiunea inversa se realizeaza
normelor de raspund
rezultatelor pe tot parcursul lectiei;
igienă,de
obtinute -Prin raspunsurile date elevii
sigurantă si
dovedesc in ce masura: =participa la la
securitatea
muncii. lectie;
intrebari,isi
=stapanesc termenii de
. specialitate;
=realizeaza comunicarea celor noteaza
invatate
tema pentru
acasa
Modulul: M5 – „Tradiții și obiceiuri culinare oltenești”-CDL
Clasa a XIaE
TEHNOLOGIA DE OBTINERE A PREPARATELOR TRADITIONALE OLTENESTI
TARTĂ DE PRAZ CU MORCOVI
INGREDIENTE
 4 morcovi
 2 bucati praz
 4 ouă
 200 ml lapte
 100 g telemea după gust
 ulei
 sare şi piper
MOD DE PREPARARE
O tartă delicioasă şi unde mai pui că-i şi sănătoasă! Cum să faci şi tu tartă de praz cu morcovi:
1. Morcovii se răzuiesc şi se trec prin răzătoarea cu ochiuri mari. Prazul se curăţă şi se taie rondele
fine.
2. Într-o lingură de ulei, se călesc legumele până devin translucide şi apoi se lasă să se răcească.
3. Ouăle se bat ca pentru omletă, se adaugă laptele şi brânza trecută prin răzătoare.
4. Se amestecă ouăle cu legumele, sare şi piper, după gust, şi se toarnă într-o formă rotundă sau o
cratiţă care merge la cuptor. Se dă la copt pentru 45 de minute până ce o scobitoare introdusă iese
curată.
BORŞ OLTENESC CU PRAZ
INGREDIENTE
 3 fire de praz
 3 morcovi
 2 ardei
 3-4 roşii
 3 cartofi
 200 g fasole fideluţă
 250 g slănină cu boia
 borş
 1 praf boia iute
 sare
 piper
 1 legatura pătrunjel
MOD DE PREPARARE
1. Pentru început, se taie slăninuţa cubuleţe şi se perpeleşte la foc mic. Cubuleţele de slăninuţă se scot
din tigaie şi se lasă să se scurgă pe un prosop absorbant.
2. Separat, se curăţă toate legumele, se spală, se taie mărunt şi se pun în oală să fiarbă la foc potrivit.
3. După ce au fiert, se scot roşiile şi morcovii cu spumiera şi se pasează cu blenderul. Crema se toarnă
în ciorbă şi se lasă să clocotească încă puţin.
4. Se drege cu sare şi piper, se adaugă borş iar, la sfârşit, se pun cubuleţele de slăninuţă şi rondelele de
praz tăiate fin. Borşul se serveşte ornat cu pătrunjel verde şi cu boia iute de ardei.
Modulul: M5 – „Tradiții și obiceiuri culinare oltenești”-CDL
Clasa a XIaE
FIȘĂ DE LUCRU
Sarcina de lucru:Prezentați tehnologia de obtinere a unui preparat traditional oltenesc, din zona
voastră.
Data: 22.03.2021
Clasa: a XIaE
(Disciplina) Modulul: M5 – „Tradiții și obiceiuri culinare oltenești”-CDL
Unitatea de învăţare : Preparate tradiționale oltenești
Tema lecţiei: - Tehnologia de obținere a preparatelor tradiționale oltenești
Durata: 40 min
Tipul lectiei: mixta

Etapele lecţiei/
Nr. Acţiuni ale profesorului
Timp alocat fiecărei Acţiuni ale elevilor Observaţii
crt.
etape
Crearea unei stari - Profesorul trimite invitațiile pentru desfășurarea lecției, dă profesorului
psihologice acceptul elevilor pentru a se conecta pe platforma online de Activitatea s-a
favorabile susținere a lecției, pregateste si organizeaza clasa pt.buna desfășurat în
desfasurarii lectiei condiții
desfasurare a lectiei, verifică lista de prezență a celor conectați
3min corespunzătoare
pe platforma online, verifica mijloacele si materialele
necesare;
Se remarcă
Captarea atentiei: interes din partea
-Anuntarea modului de reactualizare a elevilor la
cunostintelor; desfășurarea
-Pregatirea mijloacelor si materialelor; etapelor lecției
Activitatea s-a
desfășurat în
condiții
corespunzătoare
4 FixareaVerificarea
si consolidarea cunostintelor:
si reactualizarea cunostintelor din lectiile Elevii sunt atenti,
Elevii raspund
raspund la in
2 Consolidarea anterioare: la intrebari, noteaza
trebarile profesorului
cunostintelor - din
Sistematizarea Din discutii se puncteaza importanta cunoasterii
cunostiintelor
lectiile tehnologiei
anterioare. de obținere
- Urmarind a preparatelor
trezirea interesuluitradiționale oltenești
pt. cunoasterea
Controlul
dobandite si temei ,lectia va incepe cu o conversatie despre necesitatea
evaluarea cunoasterii importantei preparatelor culinare.
2minuterandamentului -Prin dialog frontal sunt reactualizate si sintetizate
5 scolar. Formarea Controlul performantelor
la cunostintele elevilor:
referitoare la obținerea preparatelor culinareElevii raspund la
Masurarea si
elevi a capacitatii de intrebari,isi noteaza tema
-Conexiunea
analiza si de sinteza
aprecierea inversaprofesorul
Pt. aceasta se realizeaza pe totelevilor:
solicita parcursul lectiei; pentru acasa
rezultatelor10min
obtinute -definitia preparatelor culinare;
-Prin raspunsurile datede
Caracteristici elevii dovedesc
calitate in ce masura:
ale preparatelor culinare
10minute =participa la lectie;
Pregatirea elevilor pt.asimilarea noilor cunostinte: In vederea
=stapanesc termenii
introducerii in de specialitate;
lectia noua ,profesorul solicita sa prezinte
preparate
=realizeaza tradiționale
comunicarea celordininvatate
zona lor
3 Comunicarea noilor cunostinte: Elevii sunt atenti si isi

noteaza noile informatii
-Informarea elevilor asupra continutului esentializat si a obiectivelor lectiei noi;
PROIECT DE LECŢIE
Data: 29.03.2021
Clasa: Clasa a IX-a A Profesor mentor: MENDEA CLAUDIA
(Disciplina) Modul 2: Operaţii de bază în laborator în industria alimentară
Unitatea de învăţare : METODE DE APRECIERE A CALITĂŢII
Tema lecţiei: CLASIFICAREA METODELOR DE ANALIZĂ SENZORIALĂ
Scopul lecţiei:- instructiv: insusirea sistematica a cunostintelor despre analiza senzoriala,
- educativ:- formarea capacitatii de a explica si interpreta însuşirile senzoriale
Competenţe specifice: Cunoaşterea metodelor de analiza senzoriala în vederea stabilirii

criteriilor de apreciere a calitatii produselor.
O1 -Să verifice însuşirile senzoriale si calitative ale produselor,
O2 -să stabilească însuşirile senzoriale si calitative ale produselor,

problematizare

Locul de desfăşurare: platforma on-line classroom, ZOOM
Durata: 40 minute
6. 1. V. Stângu - "Îndrumător pentru instruirea tehnologică şi de laborator în industria

alimentară", Editura Ceres, Bucureşti, 1984.
7. D. Stănescu,C.Pătrulesa ş.a –„Instrumente şi tehnici de laborator-clasa a Xa liceu

tehnologic”, Editura LVS Crepuscul Ploieşti,2005.
8. D. Matilda, R. Tamaş- "Tehnica analizelor de laborator în industria alimentară" -

manual pentru şcolile profesionale Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1968.
9. D.David- „Îndrumar pentru industria tehnologică şi de laboratorîn industria

alimentară” Editura Ceres Bucureşti 1990.
10. Curriculum clasa a IXa ,industrie alimentară SPP industrie alimentară

Strategii didactice
Forme
de
Acţiuni ale
de
favorabile Profesorul trimite invitațiile pentru actiunile
desfasurarii desfășurarea lecției, dă acceptul profesorului
elevilor pentru a se conecta pe Conversatie introductiva
lectiei
platforma online de susținere a
lecției,
Conversatie
pregateste si organizeaza clasa
pt.buna desfasurare a lectiei,
verifică lista de prezență a celor
Să cunoască
conectați pe platforma online,
metodele de
verifica mijloacele si materialele
analiza
necesare;
senzoriala ale
produselor; Captarea atentiei:
-Anuntarea modului de
reactualizare a cunostintelor;
-Pregatirea mijloacelor si
Să stabilească materialelor;
însuşirile
Consolidarea 10 Verificarea si reactualizarea Elevii continuă
calitative ale
cunostintelor din min. cunostintelor din lectiile anterioare: raspund la
produselor,
lectiile anterioare. intrebari
Controlul si -Urmarind trezirea interesului pt.
cunoasterea temei ,lectia va incepe Adresarea frontala
evaluarea
randamentului cu o conversatie despre importanța
scolar. Formarea respectării condițiilor de calitate ale
la elevi a materiilor prime și ale produselor
capacitatii de finite.
analiza si de -Prin dialog frontal sunt
sinteza reactualizate si sintetizate
cunostintele referitoare aspectele
calitative ale materiilor prime și ale
produselor finit. Conversatie interactiva
Pt. aceasta profesorul solicita

elevilor:
-să precizeze ce înțeleg prin

calitatea materiilor prime și ale
produselor finit ;

noilor cunostinte:

precizeze care sunt însușirile
senzoriale ale produselor ,în
general, și cum se pot determina.

optima a atenti si isi
continutului min. -Informarea elevilor asupra noteaza noile
instruirii si continutului esentializat si a informatii
Să cunoască obiectivelor lectiei noi; Explicatie
dirijarea invatarii metodele de
Realizarea analiza -Profesorul prezinta clasificarea
obiectivelor senzoriala ale metodelor de analiza senzoriala Expunere
propuse produselor;
Invatare prin descoperire
Sistematizarea 2min. Fixarea si consolidarea Elevii sunt Conversatie interactiva continuă

cunostintelor cunostintelor: atenti,raspu
dobandite nd la
-Din discutii se puncteaza intrebari,
importanta cunoasterii clasificării noteaza
metodelor de analiza senzoriala si
Să stabilească stabilirea criteriilor de apreciere a
însuşirile calitatii.
calitative ale
produselor,
rezultatelor min. -Conexiunea inversa se realizeaza pe intrebari,isi
obtinute tot parcursul lectiei; noteaza
-Prin raspunsurile date elevii tema pentru
dovedesc in ce masura: =participa la acasa
lectie;
specialitate;

invatate
Clasa a IXa/Modul 2: Operaţii de bază în laborator în industria alimentară
CLASIFICAREA METODELOR DE ANALIZĂ SENZORIALĂ
METODE: DE APRECIERE A CALITĂŢII, DE DIFERENŢIERE A CALITĂŢII, DE

DIFERENŢIERE DUPĂ RANG, DE DESCRIERE A CALITĂŢII
METODE DE ANALIZA SENZORIALA
 Metodele de analiza senzoriala pentru aprecierea calitatii produselor alimentare sunt

clasificate in:
 Metode analitice
 Metode preferentiale
A. Metode analitice
1. metode de apreciere a calitatii prin punctaj
2. metode de diferentiere a calitatii
3. metode de ordonare dupa rang
4. metode de descriere a calitatii
1. Metode de apreciere a calitatii prin punctaj
Aceste metode presupun:
 Elaborarea unui punctaj (scara de puncte) care sa evalueze corect criteriile de calitate in
functie de importanta lor in aprecierea senzoriala a calitatii
 Stabilirea ponderii fiecarui criteriu in aprecierea globala a produsului
 Scara sa reflecte o variatie reproductibila a criteriilor
 Variatiile de punctaj datorate degustatorilor sa fie minime
 Punctarea sa fie realizata statistic
In practica se aplica urmatoarele sisteme prin punctaj:
 Sistem de apreciere cu numar mic de puncte (cu 5 puncte, cu 10 puncte).
 Sistem de apreciere cu un numar mediu de puncte (cu 20 puncte, 30 puncte).
 Sistem de apreciere cu numar mare de puncte (cu 60 puncte, 100 puncte).

Sistemele de apreciere cu puncte pot fi cu punctaj SIMPLU sau cu punctaj COMENTAT. In
sistemul cu punctaj simplu, aprecierea senzoriala se face numai prin note, iar in cel cimentat se
face cu note care sunt insotite de aprecieri ale degustatorilor..
FIŞĂ DE LUCRU
ANALIZA SENZORIALĂ A CONSERVELOR DE FRUCTE ŞI LEGUME
Sarcina de lucru: Efectuaţi analiza senzorială a pastei de tomate având la dispoziţie 2 mostre.
Completaţi fişa de degustare folosind scara de punctaj.
FIŞĂ DE DEGUSTARE
Denumirea Interpretarea Indice de calitate Punctaj general

probei
şi data
fabricaţiei Aspec Culoare Gust Miros Consis

t
tenţă
●Activitatea se desfăşoară în grupe de maxim 3 elevi
●Fiecare grupă va analiza două mostre diferite de pastă de tomate
●Punctajul real se află înmulţind punctajul întrunit cu coeficienţi de importanţă
●După completarea fişelor de degustare fiecare grupă va prezenta clasei rezultatele
obţinute
PASTĂ DE TOMATE
SCARĂ DE PUNCTAJ
Indicatori Coeficie 5 puncte 4 puncte 3 puncte 2 puncte 1 punct

n-
de calitate
tul
impor-
tanţei
Omogenitate 2 masă, masă masă masă masă

omogenă omogenă omogenă
neomogenă cu neomogenă
fără cu incluziuni cu
defecte prezenţa stratificată
rare de incluziuni
seminţelor şi
seminţe rare de particulelor
seminţe
de pieliţă
şi porţiuni
de
Culoare: pieliţă
-ton 3 roşie cu nu- cafenie
anţă cafenie
intens,
medie puţin
-intensitate 1 roşie oranj-roşie roşie cu tipic străin
nuanţă
brună
foarte intensă
intensă medie
Miros: slab perce-

-tipicitate 2 tibil netipic
natural, tipic nepercetibi

natural,fo natural, l
-intensitate 1 intens tipicitate
arte tipic
medie
foarte
intens medie
grosieră,
neuniforă,
Consistenţă 4 fină, densă, fluidă
grosieră, stratificată
omogenă
mai puţin
foarte gust de
Gust: densă,
fină, puţin cu gust produs
-tipicitate omogenă de produs
densă,omo caramelizat caramelizat
6 genă natural, natural, şi amar
tipicitate slab
tipic perceptibil intens
medie
natural, străin
medie
-intensitate 1 foarte
tipic
intens
foarte
intens
FIŞĂ DE DEGUSTARE
REZOLVARE
Denumirea Interpretarea Indice de calitate
probei şi data
fabricaţiei Aspect Culoar Gust Miros Consistenţă

e
Pastă de Masă roşie natural, natural, Foarte fină,
tomate foarte foarte Densă,

omogenă,
tipic tipic omogenă
fără
defecte
Data: 29.03.2021
Clasa: a IX-a A
(Disciplina) Modul 2: Operaţii de bază în laborator în industria alimentară
Unitatea de învăţare : METODE DE APRECIERE A CALITĂŢII
Tema lecţiei: CLASIFICAREA METODELOR DE ANALIZĂ SENZORIALĂ

N
r. Etapele lecţiei/ Acţiuni ale profesorului
c Timp alocat fiecărei Acţiuni ale elevilor Observaţii
rt etape
.
Crearea unei stari profesorului
psihologice favorabile Profesorul trimite invitațiile pentru desfășurarea
desfasurarii lectiei lecției, dă acceptul elevilor pentru a se conecta pe Activitatea s-a
3min platforma online de susținere a lecției, desfășurat în
condiții
pregateste si organizeaza clasa pt.buna desfasurare corespunzătoare Desfăşurarea
a lectiei, verifică lista de prezență a celor conectați lecţiei
pe platforma online, verifica mijloacele si
Se remarcă
interes din partea
Captarea atentiei: elevilor la
desfășurarea
-Anuntarea modului de reactualizare a etapelor lecției
cunostintelor; Activitatea s-a
desfășurat în
-Pregatirea mijloacelor si materialelor; condiții
corespunzătoare
Verificarea si reactualizarea cunostintelor din Elevii raspund la in

2 Consolidarea lectiile anterioare: trebarile profesorului
cunostintelor din lectiile
anterioare. Controlul si -Urmarind trezirea interesului pt. cunoasterea
evaluarea randamentului temei ,lectia va incepe cu o conversatie despre
scolar. Formarea la elevi importanța respectării condițiilor de calitate ale
a capacitatii de analiza si
materiilor prime și ale produselor finite.
de sinteza
10min -Prin dialog frontal sunt reactualizate si sintetizate
cunostintele referitoare aspectele calitative ale
materiilor prime și ale produselor finit.

4 Fixarea si consolidarea cunostintelor: Elevii sunt atenti, raspund
la intrebari, noteaza
Sistematizarea -Din discutii se puncteaza importanta cunoasterii
cunostiintelor clasificării metodelor de analiza senzoriala si stabilirea
dobandite criteriilor de apreciere a calitatii.
2minute
5 Controlul performantelor elevilor: Elevii raspund la
Masurarea si intrebari,isi noteaza tema
aprecierea -Conexiunea inversa se realizeaza pe tot parcursul lectiei; pentru acasa
rezultatelor obtinute
-Prin raspunsurile date elevii dovedesc in ce masura:
10minute =participa la lectie;

2.Proiect de lecție susținut online pe platforma școlii sau simulat într-o conferință video cu colegii și
mentorul de practică (pe platfome digitale precum Zoom, Meet)
PROIECT DE LECŢIE
Data: 29.III.2021
Clasa: a XIaE Profesor mentor: MENDEA CLAUDIA

Student:Anghel Elena Daniela
(Disciplina) Modulul 5: Traditii si obiceiuri culinare oltenești -CDL
Unitatea de învăţare : Tehnologii de obtinere a preparatelor traditionale oltenesti
Tema lecţiei: Tehnologia de obtinere - Fasole batută . Tehnologia de obtinere -Tocanita de ardei copti cu pui
Scopul lecţiei:- instructiv: insusirea sistematica a cunostintelor referitoare la modul de pregătire a preparatelor culinare: Fasole
batuta . Tocanita de ardei copti cu pui
- educativ:- formarea capacitatii de a explica si interpreta
Competenţe specifice: Cunoaşte etapele modului de preparare
O1 – Să aleagă materiile prime necesare;
O2-Să pregătească primar și să prelucreze termic materiile prime;

a)Metode şi procedee: Conversatie euristica, explicatie, expunere, invatare prin descoperire, problematizare
Locul de desfăşurare: Platforma online Google Classroom,
Durata: 40 minute
1. Negrea I, Bucsa F., -Bucataria romaneasca,Editura Nera,Bucuresti,1997, 1998
2..Nicolescu R., -Tehnologia restaurantelor,Editura Nera, Bucuresti,1997
3.Stavrositu S., -Ghid profesional in alimentatia publica,EdituraTehnica ,Bucuresti,1998

4.Stavrositu S., -Tehnica servirii consumatorilor,E.D.P.R.A., Bucuresti,2003
5.. * * * -Retetare tip de preparate culinare si de produse de cofetarie-patiserie,
O.M.T. nr 61/1999.
6..Radu Nicolescu -Serviciile in turism si alimentatie publica,Editura Sport-Turism ,Bucuresti,1998
7.Olaru M.,s.a. -Studiul calitatii produselor si serviciilor,Editura Economica
Preuniversitaria,Bucuresti,2000
8. Florea, Constantin, – Manualul directorului de restaurant, Bucureşti: Editura THR-CG, 2004
9.Stefania ,Mihai – Alimentatie publica si turism, Editura Niculescu,Bucuresti ,2004
10.Victor ,Săhleanu, "Omul şi alimentaţia", Editura Stiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1977
11.Parjol ,G – Tehnologia culinara,Editura Didactica si Pedagogica ,Bucuresti ,2003
12.Ghidul gastronomic al României – Editura House of Guides, Bucureşti, 2004;
13. Nicolescu, Radu (1998) – Tehnologia restaurantelor, Bucureşti: Editura Inter-Rebs;

14. *** – www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca
15.www.bucataria.ro
16.www.retete-culinare.ro
17. Standard de pregătire profesională- nivel 4- calificarea profesională: Tehnician în gastronomie/ Anexa 4 la OMENCS 4121/13.06.2016;
18. Curriculum -Calificarea profesională : Tehnician în gastronomie Domeniul de pregătire
profesională: Turism şi alimentaţie Domeniul pregătirii generală: Alimentație/ OMEN/2018

Strategii didactice
Forme
de
Acţiuni ale
Etapele lecţiei Timp Acţiuni ale profesorului
elevilor
Evaluare
operaționale Metode Mijloace
actiunile
desfasurarii -Profesorul trimite invitațiile pentru Conversatie introductiva
lectiei profesorului
desfășurarea lecției, dă acceptul
Să aleagă elevilor pentru a se conecta pe
materiile prime platforma online de susținere a
Conversatie
necesare; lecției,
Să pregătească pregateste si organizeaza clasa
primar și să pt.buna desfasurare a lectiei,
prelucreze termic verifică lista de prezență a celor
materiile prime conectați pe platforma online,
verifica mijloacele si materialele
necesare;
-Anuntarea modului de reactualizare
a cunostintelor;
-Pregatirea mijloacelor si
materialelor;
10 Elevii continuă
min. raspund la
intrebari
Consolidarea Verificarea si reactualizarea Adresarea frontala

cunostintelor din cunostintelor din lectiile anterioare:
lectiile
anterioare. -Urmarind trezirea interesului pt.
cunoasterea temei ,lectia va incepe
Controlul si
evaluarea cu o conversatie despre necesitatea
cunoasterii materiilor prime
randamentului
scolar. Formarea folosite.
la elevi a -Prin dialog frontal sunt reactualizate
capacitatii de si sintetizate cunostintele referitoare
analiza si de Conversatie interactiva
la prelucrarea primară a materiilor
sinteza prime. Pt. aceasta profesorul solicita
elevilor să specifice:
: - materiile prime de origine

vegetală, animală, și minerală.
-care sunt operațiile de prelucrare
primară.

noilor cunostinte:

noua ,profesorul solicita elevilor să Conversatie euristica
definească preparatele culinare.

optima a atenti si isi
min. -Informarea elevilor asupra
continutului
continutului esentializat si a noteaza
instruirii si Explicatie
obiectivelor lectiei noi; noile
dirijarea invatarii
Să aleagă -Profesorul : informatii
Realizarea materiile prime
obiectivelor necesare; -prezintă materiile prime folosite la Expunere
propuse obținerea prepratelor: Fasole batuta Invatare prin descoperire
Să pregătească . Tocanita de ardei copti cu pui;
primar și să
prelucreze termic -prezintă modul de preparare;
materiile prime
-prezintă modul de servire;
cunostintelor atenti,
-Din discutii se puncteaza importanta
dobandite
preparatelor culinare în meniul raspud la
zilnic. intrebari,
noteaza
obtinute
noteaza
-Prin raspunsurile date elevii
dovedesc in ce masura: =participa la tema pentru
lectie; acasa
specialitate;

invatate.
Fasole batuta
Timp de preparare Timp de gatire Timp Total

15minute 2ore 2h:15minute
Ingrediente:
 500 g fasole uscata

 sare, piper
 2-3 catei de usturoi zdrobiti
 2-3 cepe mari
 2 linguri de ulei
 sare
 2 linguri bune pasta de rosii
Este important sa avem o fasole de calitate, nu foarte veche, care a fierbe in timp normal (1 ora, 1
ora si jumatate). Se pune fasolea la inmuiat in apa rece si se lasa cam 18 ore (de seara pana a
doua zi la pranz
In acest timp putem observa cum boabele de fasole absorb multa apa si se umfla. Se vede cu
ochiul liber cum cresc in volum si cum se inmoaie.
Fasolea se pune la fiert intr-o oala incapatoare impreuna cu alta apa rece si proaspata. Apa
trebuie sa acopere bine fasolea, ba chiar sa o depaseasca cu o palma. Se pune oala la foc si se
asteptat sa ajunga la fierbere. Va face spuma care trebuie indepartata.
Pont: o lingurita de bicarbonat de sodiu face minuni! Ea ajuta la gatirea celulozei din
coaja boabelor de fasole si le inmoaie mai repede. Bicarbonatul se pune la prima tura de
fierbere, nu si la ultima.
Ultima apa in care fierbe fasolea nu trebuie sa fie foarta multa (doar sa o acopere) pentru ca ea va
fi folosita la potrivirea consistentei fasolei batute.
Asa cum am spus, fasolea fiarta trebuie sa fie inconjurata de apa, sa nu ramana seaca
CUM ZDROBIM SI PASAM FASOLEA FRECATA, BATUTA?
Pe vremuri nu erau roboti de bucatarie si fasolea se zdrobea cu furculita sau cu ustensila pentru
piure de cartofi. Apoi se subtia un pic compozitia cu putina zeama ramasa de la fiert si se trecea
pasta prin sita fina de tot sau prin presa de cartofi (pe care o folosim si la gomboti). Ideea e sa se
scape de coji si sa se obtina o pasta cat mai fina si mai matasoasa.
Pasta de fasole obtinuta se poate dilua suplimentar cu putina zeama, potrivindu-i-se astfel
consistenta. Se adauga sare , piper si 3 catei de usturoi zdrobiti fini prin presa.
Incoronarea acestui fel modest si ieftin vine de-abia acum. Ceapa calita cu pasta de rosii . In
cantitati moderate nu este chiar asa de nociva. Pasta de rosii se foloseste pentru a-i da culoare
insa savoarea aceasta unica vine doar din ceapa calita, caramelizata, dulceaga si aromata.
Se curata 2 cepe mari (una alba si una rosie) si se taie solzisori. Intr-o tigaie se incing 2 linguri
de ulei si se pune ceapa la calit, la foc mic, impreuna cu un praf de sare. Se amesteca in ea
ocazional si se astepta sa inceapa sa scada si sa sfaraie, fara sa se arda.
Se presara ceapa calita cu 2-3 lingurite de pasta de rosii si se trage tigaia dupa foc
Pont: Scoateti ceapa calita pe o farfurioara si in tigaia ei puneti la incalzit crema de fasole. Ea se

va colora usor si se va impregna cu aroma ramasa pe peretii tigaii
Tocăniță de ardei copți cu piept de pui
Timp de preparare
30 min
Ingrediente
o 500 gr piept de pui dezosat

o 1 kg ardei capia, roșii
o 1 ceapă roșie
o 2 căței de usturoi
o 4-5 roșii de grădină bine coapte
o 1-2 linguri suc de roșii, sau ketchup de casa
o 200 gr brânză de burduf
o 1 lingură de ulei
o 50 gr unt cu 82% grăsime
o sare și piper
o oregano
o 2-3 frunze de busuioc
o 1 foaie de dafin
o 1 legătură de pătrunjel verde
Mod de preparare
Coacem ardeii, fie pe flacără, fie la cuptor, apoi îi lăsăm să se odihnească sub o folie alimentară,
presărați cu sare și îi curățăm umezindu-i cu apă rece
Înăbușindu-i astfel, se vor curăța mult mai repede și mai bine.Apoi ii lăsăm la scurs într-o sită.
Între timp, punem uleiul la încins, adăugăm pieptul de pui tăiat în cuburi și îl rumenim ușor pe
toate părțile
Adăugăm untul, îl lăsăm să se topească, apoi adăugăm ceapa tocată și un cățel de usturoi tocat
rondele
. Amestecăm bine ceapa și usturoiul printre bucățile de carne, iar când ceapa se pătrunde,
adăugăm roșiile curățate și tocate
Mai picurăm și din zeama de la ardei și lăsăm roșiile să fiarba aproximativ 10-15 minute, să se
transforme în sos. Apoi adăugăm ardeii copți, tăiați franjuri,sos de rosii sau ketchup de casa.
Mai adăugăm din zeama de la ardeii copți și lăsăm mâncarea să mai fiarbă aproximativ 10
minute
Spre final de fierbere, adăugăm un cățel de usturoi răzuit și presărăm din loc în loc brânza de
burduf
3. Probă de evaluare
STRUCTURA UNEI PROBE DE EVALUARE
Modulul 2: Operaţii de bază în laborator în industria alimentară
Tema/Unitatea de învăţare: - FILTRAREA
Clasa: a IXaA
Propunător: Anghel Elena Daniela
Metoda de evaluare: Test de evaluare sumativă
Timp:50 min.
Competențe specifice Cunoaşte operațiile de confecționare a unui filtru

Conţinuturi evaluate: insusirea sistematica a cunostintelor despre operaţiile curente de laborator
pentru separarea şi purificarea substanţelor
I.Itemi obiectivi cu alegere multiplă
1.Pentru fiecare dintre cerintele de mai jos scrieti, pe foaia de lucru, litera corespunzătoare
răspunsului corect.
1.Densimetrele sunt :
d) vase de sticlă, de o anumită capacitate, etalonate;
e) instrumente de laborator;
f) aparate de laborator.
2.Braţul lung al balanţei Mohr-Westphal este împărţit în:
d) 8 diviziuni egale;
e) 12 diviziuni egale;
f) 10 diviziuni egale.
3.Temperatura este:
d) un paramentru;
e) un indice;
o mărime
II.Itemi obiectivi cu alegere de tip pereche
Ⅱ Scrieţi pe foaia de examen corespondenţa corectă dintre cifrele din coloana A în care sunt
trecute sortimente de lapte de consum şi literele din coloana B, în care sunt trecute
particularităţile tehnologice de fabricare
.
A B
1. operatia de purificare a)obtinerea unui fluid curat
2. Filtrarea de siguranţă b) eliminarea impurităţilor care se găsesc accidental într-un fluid deja curăţit
3. Materialele filtrante c) materiale poroase permeabile
4. Filtrarea d) metodă de separare a impurităţilor solide din fluide
III.Itemi obiectivi cu alegere duală
III.Citiți cu atenție enunțurile şi notați în dreptul fiecăruia litera A, dacă apreciați că

enunțul este adevărat sau litera F, dacă apreciați că enunțul este fals.
a)Marginea hârtiei de filtru trebuie să fie cu 5-10 cm sub marginea pâlniei

b) Nivelul lichidului din pâlnie nu trebuie să rămână întotdeauna sub marginea hârtiei de filtru
c) Filtrul nu se umezeşte cu apă distilată
d) Filtrul permite trecerea lichidului, dar nu şi a particulelor solide
e) Hârtia, cărbunele sau nisipul nu pot fi utilizate ca filtre
IV.Itemi semiobiectivi de completare
IV.Completaţi spaţiile libere cu termenii corespunzători:

a Anumite filtre de limpezire nu permit recuperarea materiilor solide în stare pură, acestea fiind reţinute
sau amestecate în interiorul mediului filtrant (filtre de nisip, cartuşe filtrante). ........
b. Filtrarea de siguranţă are ca scop eliminarea impurităţilor care se găsesc accidental într-un fluid deja
curăţit
c. Materialele filtrante sunt materiale poroase permeabile, de regulă dispuse în straturi de grosime
corespunzătoare, sub formă de membrane sau în vrac
d. Noţiunii de filtrare i se poate atribui şi posibilitatea separării componenţilor unor sisteme
(amestecuri) omogene
V.Itemi semiobiectivi tip întrebare structurat

V Priviţi cu atenţie figura de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:
1.denumirea instrumentului
2.Ce marime poate determina
3.Indicati etapele determinarii
VI. Itemi subiectivi Rezolvare de probleme
VI .La tratarea unei alame (Zn+Cu) cu NaOH se degajă11,2 L de H2. Partea nedizolvată după
filtrare se dizolvă total ĩn 40 g soluţie H2SO4 49% ĩn prezenţă de aer. (oxigen)
Se cer:
a)scrierea reacţiilor chimice;b) compoziţia procentuală a aliajului;c) cantitatea de CuSO4.5H2O
care rezultă.
VII.Itemi subiectivi Eseu structurat
VII .Realizaţi un eseu cu tema “Filtrarea “

a)ConsideratiI generale
b) Proprietati
Barem de notare şi punctaj
I . Răspunsuri corecte:
1 – b;
2 – c; 3puncte
3–a
Ⅱ . 1-a; 2-b; 3-c; 4-d
4puncte
Ш. a-A; b-F; c-F; d-A; e-F.
5puncte
IV.
a- mediului filtrant
b- b- eliminarea;
c- c- membrane /vrac;
d- d- lichide sau gazoase
4 puncte
V.Itemi semiobiectivi tip întrebare structurat
IV. 1 – densimetru sau areometru – se acordă 0,5 puncte pentru răspuns corect
2 – densitatea lichidelor - se acordă 0,5 puncte pentru răspuns correct
3 – se introduce lichidul în cilindrul gradat – se acordă 0,5 puncte
- Se ia densimetrul de tijă si se introduce cu atenţie în lichid – 0,5 puncte
- Se lasa densimetrul să plutească până la stabilirea poziţiei de echilibru – 0,5 puncte
- Se citeste densitatea cu privirea orientată perpendicular pe scala gradată, la nivelul
superior al lichidului, la punctual inferior al meniscului format – 0,5 puncte
3 puncte
VI. Itemi subiectivi Rezolvare de probleme 25puncte
Rezolvare

La această problemă, trebuie să fim atenţi la:
-numai Zn se dizolvă ĩn soluția de NaOH.El reacţionează cu NaOH, cu degajare de H2
Zn + 2NaOH+2H2O → Na2[Zn(OH)2]+H2
-Cu reacţionează cu H2SO4 ĩn prezenţa O2 (aer) astfel:
Cu +H2SO4+ ½ O2 → CuSO4 + H2O
Deci nu vom scrie reacţia chimică:
Cu +2H2SO4 = CuSO4+SO2+2H2O

Varianta de rezolvare se bazează pe schema: vom calcula masa de Zn, pe baza reacţiei dintre
Zn şi NaOH, unde ştim că se produc 11,2 L de H2. Masa de Cu o vom calcula din reacţia cu
masa dizolvată de H2SO4 din 40 g de soluţie de 49%.

Date cunoscute
Volum H2 condiţii normale=1,2 L
msoluţie de acid sulfuric=40g
C sol. H2SO4=49%
Volumul molar ĩn C.N. de temperatură şi presiune=22,4 L

Date necunoscute
mZn=a(g)=?
mCu=b(g)=?
md H2SO4=?
m aliaj Zn,Cu=?
compoziţía procentuală a aliajului (%Zn. %Cu)=?
mCuSO4=X(g)=?
mCuSO4.5H2O=Y(g)=?

Calcule
►Calculăm masa de Zn pe baza ecuaţiei chimice, de mai jos:
a 11,2L
Zn + 2NaOH+2H2O → Na2[Zn(OH)2]+H2
65 22,4L
a=65g.11,2L/22,4L=32,5 g
►Calculăm masa dizolvată (md) din 40 g de soluţie 49%:

Cp=md.100/ms
49=md.100/40
md=49.40/100=19,6 g de H2SO4

►Calculăm masa de Cu din ecuaţia reacţiei chimice, de mai jos:
b 19,6 g
Cu +H2SO4+ ½ O2 → CuSO4 + H2O
65 98
b=64.19,6/98=12,8 g de Cu

►Calculăm masa de CuSO4.5H2O, care conţine 12,8 g de Cu, pe baza regulii de trei simplă
formulată astfel:
M CuSO4.5H2O= A Cu+A S+4AO+5.M H2O
=64+32+4.16+5.18=250 g/mol
Regula de trei simplă:
Dacă A Cu (64 g/mol/mol)……sunt ĩn M CuSO4.5H2O (250g/mol)
Atunci 12,8 g de Cu………….sunt ĩn X g de CuSO4.5H2O
X=12,8.250/64=50 g sulfat de cupru hidratat

R: 71,74% Zn, 28,26% Cu, 50 g sulfat hidratat
VII.Itemi subiectivi Eseu structurat 25puncte
FILTRAREA
Consideraţii generale
Filtrarea este procedeul de trecere a apelor printr-un mediu poros, unde particulele demici
dimensiuni aflate în suspensie sunt reţinute. Funcţie de dimensiunea porilor filtrului acesta poate
retine particule cu dimensiuni mai mari sau mai mici. În consecinţă există filtre grosiere şifiltre
foarte fine. La filtrele grosiere reţinerea particulelor se face simplu, în sensul că particulelecu
dimensiuni mai mari decât porii vor fi reţinute. În cazul unor filtre foarte fine reţinerea
particulelor în filtru este un proces mult mai complex apărând o serie de fenomene fizico –
chimice ce depind de caracteristicile materialului filtrant şi de natura particulelor aflate
însuspensie în apele uzate.
Curgerea fluidului supus filtrării (suspensia) cu debitul
Q
prin mediul filtrant, se producesub acţiunea diferenţei de presiune (căderea de presiune) Δ
p
dintre presiunea
p
1
din amonte şi
p
2
din aval de filtru. Această cădere de presiune poate fi asigurată de următoarele condiţii:
forţagravitaţională, presiunea fluidului, vacuumul din aval de filtru, forţa centrifugă (cazul
aplicăriiseparatoarelor centrifugale ca instalaţii de filtrare).
Noţiunii de filtrare i se poate atribui şi posibilitatea separării componenţilor unor
sisteme(amestecuri) omogene lichide sau gazoase, utilizând straturi granulare active ca de
exemplu:înlăturarea substanţelor colorate sau rău mirositoare cu ajutorul cărbunelui activ,
dedurizareacuschimbători de ioni, separarea componenţilor nocivi din aerul poluat cu filtrele
măştilor degaze, separarea prin cromatografie. Aceste procese se bazează pe efectele proceselor
de adsorbţieori ale reacţiilor chimice pe suprafaţa granulelor stratului filtrant activ.În comparaţie
cu celelalte metode sau procedee de separare, filtrarea nu este condiţionatăde diferenţa
densităţilor fazelor care se separă. În acest capitol se vor trata bazele teoretice alefiltrării
sistemelor fluid – solid.Filtrarea poate asigura următoarele operaţii de separare grupate astfel:•
separarea impurităţilor solide;
• purifcarea (limpezirea) uidului;
• filtrarea de siguranţă;• separarea grosieră
Separarea impurităţilor solide are ca scop înlăturarea solidelor dintr-o suspensie
relativconcentrată.
Se pot disnge câteva categorii de separare:
• filtrarea simplă (fără spălare şi stoarcere);• filtrarea urmată de stoarcere
cu aer sau gaz comprimat;
• filtrarea, spălarea simplă şi stoarcerea;• filtrarea, spălări multiple şi stoarcerea;• filtrarea
solidelor îndesate (îngroşate);• filtrarea şi repunerea în suspensie a concentratului
solid.Purificarea (limpezirea) constă în eliminarea unei cantităţi relativ mici de solide fine
saucoloizi aflaţi în suspensie în fluidul de purificat. Limita concentraţiilor între filtrarea
prin„separarea de solide” şi „purificarea (limpezire)” se situează între 0,1 la 0,15 % (procente
demasă).Anumite filtre de limpezire nu permit recuperarea materiilor solide în stare pură,
acesteafiind reţinute sau amestecate în interiorul mediului filtrant (filtre de nisip, cartuşe
filtrante).Operaţia de limpezire (purificare) care include şi microfiltrarea, se aplică în
următoarelecazuri:→pentru obţinerea unui fluid curat, limpede, clar sau transparent;→pentru a
facilita tratamente ulterioare;→pentru protejarea instalaţiilor contra abraziunii mecanice produse
de impurităţile solide
Se pune întrebarea dacă un filtru care permite separarea solidelor din lichide poate asiguraşi
limpezirea lichidelor. Experienţa arată că filtrele care permit separarea solidelor sub formă
de„turtă” (cake) nu asigură totdeauna purificarea sau limpezirea satisfăcătoare, fiind necesară
ooperaţie suplimentară de filtrare secundară denumită „filtrare fină prin microfiltrare”.Filtrarea
de siguranţă are ca scop eliminarea impurităţilor care se găsesc accidental într-unfluid deja
curăţit (de exemplu filtrarea uleiului de masă înaintea îmbutelierii). Nu există limite
decomparaţie între filtrarea de limpezire sau purificare de filtrarea, de siguranţă, iar aceleaşi filtre
pot fi utilizate în ambele cazuri
Separarea (filtrarea) grosieră, se aplică pentru eliminarea impurităţilor de dimensiunimari
existente în cantităţi mici în fluid. Se utilizează fie ca operaţie preliminară de prefiltrare(înaintea
filtrării propriu-zise), fie pentru protejarea aparaturii şi utilajelor tehnologice,schimbătoare de
căldură, pompe sau aparataj hidraulic
in practica filtrării se utilizează o multitudine de medii şi materiale filtrante. Materialelefiltrante
sunt materiale poroase permeabile, de regulă dispuse în straturi de grosime corespunzătoare, sub
formă de membrane sau în vrac (granulare
Cele mai utilizate filtre pentru îndepărtarea suspensiilor sunt filtrele granulare şi filtrelecu
prestrat.Materialul granular folosit frecvent este nisipul cuarţos. Filtrele cu nisip sunt formate
din mai multe straturi cu densităţi diferite care într-un curent de apă ascendent se stratifică
conform densităţii şi la care, după spălare, se obţine spontan o aranjare a granulelor cu
diametrul descrescând în sensul de curgere din timpul fazei de filtrare, fapt care perm
4.Grilă de analiză a unei activităţi didactice susținute online (2 grile)
Numele şi prenumele studentului care a asistat la activitatea didactică desfășurată on-

line:
Anghel Elena Daniela
Facultatea/Specializarea/Anul de studiu: Agronomie ,Cepa anul Ш
Disciplina /Modul 2: Operaţii de bază în laborator în industria alimentară
Tema: FILTRAREA
Data: 1.III.2021
Aspecte reuşite ale activităţii Comentarii, reflecţii personale privind
modul în care au fost valorificate în
cadrul activității didactice
 comunicarea a fost una exactă,
clară, și eficientă; D-na Profesor a prezentat clar și exact
 a existat o comunicare între cele scopul,obiectivele și conținutul
două părți (profesor-elevi) fără activității.
inhibiţii, având timp şi posibilitatea să-şi
corecteze exprimarea; Elevii au avut posibilitatea de a prezenta
 au fost implicați simultan un mai multe informații procesate cu atentie
număr destul mare de elevi; fără a fii implicați emoțional.
 unii dintre elevi chiar dacă nu au
fost prezenți au putut primi mesajul după D-na profesor susține persistența în sarcini
și motivația elevilor pentru învățare;
un timp de la emiterea lui;
 a existat comunicarea verbală Dna Profesor a Elaborat cele mai eficiente
prin limbajul oral (sunet) și prin limbajul strategii și instrumente de evaluare.
scris (mail, WhatsApp).
 Susținerea persistenței în sarcini și
motivația elevilor pentru învățare
 Implicarea elevilor prin feed-back,
sarcini academic-motivaționale
Aspecte nereuşite ale activităţii Comentarii, reflecţii personale privind

modalităţile de ameliorare
Unii elevi au avut probleme cu accesul la Până la apariția acestei situații de

internet deoarece există gospodării care nu pandemie și necesitatea desfășurării
au acces la internet sau semnal la telefon, orelor în mediu on-line elevii foloseau
ori nu au un computer /laptop /telefon telefonul mobil
mobil, iar nivelul competențelor digitale computer / laptopul doar pentru a
este destul de scăzut participa pe rețele de socializare; apelarea
audio-video; primirea și trimiterea e-
mailuri; citirea știrilor, ziarelor și
revistelor; socializare pe chat.Din acest
motiv este indicat ca elevii să participe la
cursuri pentru creșterea competențelor
digitale în mediul on-line.
Caracterul solicitant și impredictibil al

modalitatii de studiu actuale fost și
continuă să fie un bun prilej pentru a
testa și valida competențele reziliente
coroborate cu capacitatea de a ne adapta
cu succes la contexte noi
Aspecte pe care doresc să le abordez/dezvolt/clarific cu coordonatorul/mentorul de
practică pedagogică
 practica pedagogică= prima etapă din formarea iniţială a noastră, ca și cadru

didactic și constituie un punct de pornire hotărâtor în cariera didactică;
cu aceasta ocazie am abordat si predarea online ca fiind o strategie (paradigmă)

didactică;
proiectată ad-hoc pentru o predare – învățare – evaluare bazată pe tehnologia
informațională;
concretizată prin sesiuni formative și evaluative derulate online;
care alternează două tipuri de activități instrucționale: sincrone și asincrone.
 în cadrul acestui parteneriat educaţional a existat o comunicare şi relaţionare

corespunzătoare între studenți , tutore, supervizor;
 Mentorul s-a asigurat că ne-am dezvoltat şi am folosit la cote maxime informaţiile
pe care ni le-a oferit.
 De-a lungul perioadei de mentorare, atât nevoile cât si natura relaţiei dintre cei doi
actori educaţionali – mentorul şi studentul – s-a modificat, s-a ameliorat, s-a
dezvoltat, și a evoluat;
 între mentor şi student s-a dezvoltat o relaţie bazată pe scopul final care constă în
utilizarea optimă a unor abilităţi necesare exercitării profesiei didactice.
 în perioada practicii pedagogice am învățat cu plăcere, ne-am ales calea în viaţă.
In timpul practicii pedagogice am fost asistat corect și constant de către cadrul didactic,
astefel ne -am construit propriul bagaj de cunoștințe și competențe.
Pentru a reuși acest lucru am avut nevoie de multă interactivitate. Interacțiunile au
vizat două aspecte fundamentale :
o interacțiune cu conținutul informațional oferit de către cadrul didactic;
o interacțiune socială (cu cadrele didactice și, respectiv, cu colegii).
4.GRILĂ DE ANALIZĂ A UNEI ACTIVITĂŢI DIDACTICE SUSȚINUTE ONLINE
Numele şi prenumele studentului care a asistat la activitatea didactică desfășurată on-

line:
Anghel Elena Daniela
Facultatea/Specializarea/Anul de studiu: Agronomie ,Cepa anul Ш
Disciplina / Modulul 9: Verificarea calităţii materiilor prime, semifabricatelor şi
produselor finite din industria laptelui
Tema: Operaţii, procese şi parameri tehnologici specifici; materii prime, semifabricate şi
produse finite (caracterizare )
Data: 10.III.2021
Aspecte reuşite ale activităţii Comentarii, reflecţii personale privind
modul în care au fost valorificate în
cadrul activității didactice
 comunicarea a fost una exactă,
clară, și eficientă;
 a existat o comunicare între cele Elevii au avut posibilitatea de a prezenta
două părți (profesor-elevi) fără mai multe informații procesate cu atentie
inhibiţii, având timp şi posibilitatea să-şi fără a fii implicați emoțional.
corecteze exprimarea;
 au fost implicați simultan un D-na profesor susține persistența în sarcini
număr destul mare de elevi; și motivația elevilor pentru învățare;
 unii dintre elevi chiar dacă nu au
fost prezenți au putut primi mesajul după Dna Profesor a Elaborat cele mai eficiente
strategii și instrumente de evaluare.
un timp de la emiterea lui prin mijloace
diverse de comunicare,whatsapp,google
D-na Profesor a prezentat clar și exact
classroom
scopul,obiectivele și conținutul
 a existat comunicarea verbală
activității
prin limbajul oral (sunet) și prin limbajul
scris (mail, WhatsApp).
 Susținerea persistenței în sarcini și
motivația elevilor pentru învățare
 Implicarea elevilor prin feed-back,
sarcini academic-motivaționale
Aspecte nereuşite ale activităţii Comentarii, reflecţii personale privind

modalităţile de ameliorare
Unii elevi au avut probleme cu accesul la Până la apariția acestei situații de

internet deoarece există gospodării care nu pandemie și necesitatea desfășurării
au acces la internet sau semnal la telefon, orelor în mediu on-line elevii foloseau
ori nu au un computer /laptop /telefon telefonul mobil
mobil, iar nivelul competențelor digitale computer / laptopul doar in scopuri
este destul de scăzut strict personale si anume pentru a
comunica rețele de socializare; apelarea
audio-video; primirea și trimiterea e-
mailuri; socializare pe chat.Din acest motiv
este indicat ca elevii să participe la cursuri
pentru creșterea competențelor digitale în
mediul on-line.
Caracterul solicitant și impredictibil al

modalitatii de studiu actuale fost și
continuă să fie un bun prilej pentru a
testa și valida competențele reziliente
coroborate cu capacitatea de a ne adapta
cu succes la contexte noi
Aspecte pe care doresc să le abordez/dezvolt/clarific cu coordonatorul/mentorul de
practică pedagogică
 practica pedagogică= prima etapă din formarea iniţială a noastră, ca și cadru

didactic și constituie un punct de pornire hotărâtor în cariera didactică;
cu aceasta ocazie am abordat si predarea online ca fiind o strategie (paradigmă)

didactică;
proiectată ad-hoc pentru o predare – învățare – evaluare bazată pe tehnologia
informațională;
concretizată prin sesiuni formative și evaluative derulate online;
care alternează două tipuri de activități instrucționale: sincrone și asincrone.
 în cadrul acestui parteneriat educaţional a existat o comunicare şi relaţionare

corespunzătoare între studenți , tutore, supervizor;
 Mentorul s-a asigurat că ne-am dezvoltat şi am folosit la cote maxime informaţiile
pe care ni le-a oferit.
 De-a lungul perioadei de mentorare, atât nevoile cât si natura relaţiei dintre cei doi
actori educaţionali – mentorul şi studentul – s-a modificat, s-a ameliorat, s-a
dezvoltat, și a evoluat;
 între mentor şi student s-a dezvoltat o relaţie bazată pe scopul final care constă în
utilizarea optimă a unor abilităţi necesare exercitării profesiei didactice.
 în perioada practicii pedagogice am învățat cu plăcere, ne-am ales calea în viaţă.
In timpul practicii pedagogice am fost asistat corect și constant de către cadrul didactic,
astefel ne -am construit propriul bagaj de cunoștințe și competențe.
Pentru a reuși acest lucru am avut nevoie de multă interactivitate. Interacțiunile au
vizat două aspecte fundamentale :
o interacțiune cu conținutul informațional oferit de către cadrul didactic;
o interacțiune socială (cu cadrele didactice și, respectiv, cu colegii).
6. Fișă de caracterizare psihopedagogică a unui elev

6.Chestionar de apreciere a relaţiei cu mentorul de practică pedagogică
CHESTIONAR PENTRU STUDENTUL PRACTICANT
(de apreciere a relaţiei cu mentorul de practică pedagogică)
Vă rugăm să reflectaţi asupra stagiului de Practică Pedagogică (PP) şi să apreciaţi relaţia dvs. cu
mentorul (M), încercuind cifra care reflectă cel mai bine opinia dvs. pe o scară de la 1 la 5, unde 5 este
punctajul maxim. Aprecierea dvs. va folosi la optimizarea colaborării mentorului cu viitoarele grupe de
studenţi.
1. M mi-a oferit suficiente informaţii pe perioada derulării PP Punctaj

referitor la:
 elevi; 1 2 3 4 5
 documentele şcolare; 1 2 3 4 5
 şcoală; 1 2 3 4 5
2. Am fost spijinit în alcătuirea unui bun proiect didactic. 1 2 3 4 5
3. Apreciez modul în care M m-a ajutat în implementarea 1 2 3 4 5

proiectului didactic.
4. M m-a ajutat să identific ariile în care am întâmpinat dificultăţi 1 2 3 4 5

în realizarea procesului de proiectare-predare şi m-a sprijinit în
găsirea celor mai bune soluţii.
5. Am fost incurajat în experimentarea de idei şi abordarea în 1 2 3 4 5

mod creativ a activităţii didactice.
6. M mi-a oferit feedback constructiv la sfârşitul orelor observate 1 2 3 4 5

și/sau predate
7. În ceea ce priveste evaluarea: Punctaj

 mi s-a comunicat standardul minim de competenţă pe care 1 2 3 4 5
trebuie să-l îndeplinesc;
 am fost ajutat să înţeleg şi să însuşesc criteriile după care am 1 2 3 4 5

fost evaluat;
 modul în care am fost evaluat m-a determinat să-mi 1 2 3 4 5

îmbunătăţesc performanţele;
 am fost ajutat să-mi dezvolt capacitatea de autoevaluare. 1 2 3 4 5
8. PP a fost determinantă pentru îmbrăţişarea profesiei de cadru

didactic.
 M m-a ajutat să-mi identific punctele tari în activitatea de 1 2 3 4 5

profesor.
 M m-a ajutat să reflectez asupra aspectelor mai puţin bune din 1 2 3 4 5

prestaţia mea.
Alte comentarii:
Am fost asistat corect și constant de către cadrul didactic, pentru a-mi construi propriul bagaj de
cunoștințe și competențe
Am avut parte de o predare a pedagogiei universitare clădită pe atuurile platformelor digitale

educaționale și având ca dimensiune centrală interactivitatea
7. Apreciere calitativă a fiecărui student (descriere în circa 5-10 rânduri
privind participarea/implicarea studentului pe parcursul stagiului de practică
pedagogică), realizată și semnată de mentor.

Practica Pedagogica 2021

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Practica Pedagogica 2021

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI

PORTOFOLIU DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

Student Anghel Elena Daniela

Facultatea: Specializarea Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Anul de studiu: III

1. Fişe de asistenţă online a lecţiilor (5 fișe)

cu colegii și mentorul de practică (pe platfome digitale precum Zoom, Meet)

4. Grilă de analiză a unei activităţi didactice susținute online (2 grile)

5. Fișă de caracterizare psihopedagogică a unui elev

6. Chestionar de apreciere a relaţiei cu mentorul de practică pedagogică

7. Apreciere calitativă a fiecărui student (descriere în circa 5-10 rânduri privind

participarea/implicarea studentului pe parcursul stagiului de practică pedagogică),

realizată și semnată de mentor.

1. Fişe de asistenţă online a lecţiilor (5 fișe)

Şcoala: LICEUL DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ , Craiova

Clasa: a IXaA Profesor mentor: MENDEA CLAUDIA

Student: Anghel Elena Daniela

Aria curriculară: Tehnologii

Unitatea de învăţare : Operaţii curente de laborator pentru separarea şi purificarea substanţelor

Tema lecţiei: - FILTRAREA

- educativ:- formarea capacitatii de a explica si interpreta

Competenţe specifice: Cunoaşte operațiile de confecționare a unui filtru

O1 -Să confecționeze un filtru de hârtie ;

O2 -Să aleagă responsabil filtrul corespunzător pentru un anumit tip de instalație.

Tipul lecţiei: mixta (de verificare-predare-invatare )

a)Metode şi procedee: Conversatie euristica, explicatie, expunere, invatare prin descoperire,

b)Mijloace de învăţământ: fise de documentare

c)Forme de organizare a elevilor: Frontal, individual

Evaluare (iniţială, continuă sau finală): evaluare continuă

Locul de desfăşurare: Platforma online Google Classroom, ZOOM

1. V. Stângu - "Îndrumător pentru instruirea tehnologică şi de laborator în industria alimentară",

-Anuntarea modului de reactualizare a

- mărimile fizice studiate;

- unitatea de măsură a mărimilor

Pregatirea elevilor pt.asimilarea noilor

-In vederea introducerii in lectia

-prezintă modul de confecționare al Invatare prin descoperire

-prezintă modelele de filtre;

- prezintă modul cum se realizează

Masurarea si 10 instalație. Controlul performantelor elevilor: Elevii Problematizare continuă

=stapanesc termenii de specialitate;

=realizeaza comunicarea celor

Confecţionarea unui filtru de hârtie

a. filtrul cutat b. filtrul neted

 Marginea hârtiei de filtru trebuie să fie cu 5-10 cm sub marginea pâlniei

M2 – Operaţii de bază în laborator în industria alimentară

I. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 3 puncte

1. Denumirea instrumetului din figură.

III. Priviţi figura următoare, denumiţi instrumental şi reperele 1, 2, 3, 4. 2 puncte

III. Instrumentul este termometru – 0,5 puncte.

Numele şi prenumele studentului:

Acţiuni ale elevilor

-Anuntarea modului de reactualizare a

-Pregatirea mijloacelor si materialelor;

Consolidarea 10 Verificarea si reactualizarea Elevii raspund la intrebari

- mărimile fizice studiate;

- unitatea de măsură a mărimilor fizice.

Pregatirea elevilor pt.asimilarea noilor

-In vederea introducerii in lectia

-prezintă modelele de filtre;

- prezintă modul cum se realizează

Masurarea si 10 Controlul performantelor elevilor: Elevii raspund la intrebari,isi noteaza

-Prin raspunsurile date elevii dovedesc