DREPT ROMAN – 3

Documentele dreptului roman

-sunt sursele de cunoastere ale dreptului roman.
Documentele dreptului roman pot fi impartite in 3 categorii:
- texte epigrafice
- papyri
- texte istorice si literare

1. Textele epigrafice = inscriptii gravate pe marmura, bronz, tablite de lemn

si care ne ofera informatii privind viata romanilor si cu privire la textele unor
legi sau alte documente oficiale. Pot fi mentionate in categ. Txt. Epigrafice mai
importante:
 „Lex coloniae genitivae Juliae” = o tabla de bronz care cuprinde un
fragment dintr-un regulament prin care Cezar a organizat o colonie.
 „Tabula Hebana” cuprinde textul unei reforme electorale din vremea
imparatului August.
 „Lex de imperio Vespasiani” = o tabla de bronz descoperita la Roma
si care se refera la puterile cu care a fost investit imparatul
Vespasian.
 „Tabulae Herculanensis” cuprinde txt a doua senatusconsulte.
 „Lex rubria de Gallia cisalpina” = o lege agrara de improprietarire.
 „Tripticele din Transilvania” = tablite din lemn

2. Papyri: cuprind txt importante ale unor documente sau scrieri juridice.
Papyrusul care cuprinde 2 senatusconsulte date in timpul imparatului
Claudiu, papyrusuk care cuprinde edictul imparatului Caracalla – 212 en, edict prin
care a fost acordata cetatenia romana tuturor locuitorilor liberi ai imperiului,
mãsurã care nu are nicio legatura cu generozitatea romana ci are in vedere
considerente de ordin fiscal pt a supune impozitului si catgeoriilor care erau
necetateni. Manuscriul descoperit in 1816 la biblioteca episcopala din Verona de
catre romanistul german Niebuhr.. La o analiza mai atenta, Niebuhr a descoperit
ca manuscrisul descoperit de el era unul palimpsest, manuscris a carui scriere
originara fusese stearsa din pricina crizei de papyrus, suprascriindu-se un alt
text. Textul existent era unul cu caracter religios. Textul initial cuprindea
„Institutele lui Gaius”. Partea finala a fost distrusa si nu a mai putut fi
reconstituita si numai intamplarea a facut ca in 1933 Medea Norsa sa descopere
in Egipt un nou papyrus denumit „Noul Gaius / Gaius din Egipt”.

1
 Date importante despre viata romanilor si despre normele juridice
desprindem si din txt istorice si literare. Istorici care au transmis date
importante:
 Titus Livius
 Tacit
 Suetoniu
 Salustiu
Caesar
 Cornelius Nepos
 Pliniu

Date similare obtinem si din scrierile unor literati:

 Plaut
 Terentiu
 Cato
 Lucretiu
 Horatiu

Organizarea statului roman:

Istoriografia romana de la mijlocul sec 3 i en care arata ca Roma ar fi fost

fondata la 754 i en iar dupa altii 753 i en, acesti istorici nu s-au raportat doar la
datele furnizate de istorie ci au amalgamat aceste date falsificand astfel
trecutul, in intentia evidenta de a conferi inceputurilor Romei stralucirea pe care
Roma o avea la data la care ei au facut aceste relatari. Nu au facut distinctia
intre fictiune si real. Fondarea Romei se plaseaza la sfarsitul Troiei. Inceputul
este marcat de sosirea in Roma a lui Aeneas, in Italia cunoscand-o pe Lavinia, cu
care are un copil, Ascaniu, care mai tarziu a fondat orasul Alba Longa, care mult
timp a reprezentat capitala Latiumului, zona care a reprez leaganul poporului
latin. Doua secole mai tarziu dupa fondarea orasului, in urma unui conflict pt
tron, regele Amulius l-a alungat pe fratele sau Numitor si i-a ucis copiii curtand-o
doar pe Rhea Silvia pe care a obligat-o sa se faca vestala(preoteasa a zeitei
Vesta). Incalcandu-si indatoririle de vestala a conceput doi gemeni: Romulus si
Remus. Amulius pentru a o pedepsi decide uciderea celor doi copii iar sclavul
insarcinat cu aceasta i-a abandonat, copiii fiind salvati de pastorul Faustulus,
fiind alaptati si de celebra lupoaica ce a devenit apoi simbolul Romei. Crescand
cei doi frati afla despre cele petrecute la Alba Lunga si organizeaza o rascoala in
urma careia Amulius este ucis, iar bunicul lor Numitor redobandeste tronul. Cei

2
doi frati hotarasc sa infiinteze un oras mare care va dobandi numele lui Romulus
pentru ca in urma unui conflict intre cei doi, Remus este ucis.
Tot potrivit legendei, Roma ar fi fost fondata de trei triburi:
- latini (ramnes)
- sabini (tities)
- etrusci (lucere)

Indiferent de legenda sau istorie, Roma a ajuns sa ocupe o pozitie dominanta

intre orasele din Latium care formau confederatia latina. Structura sociala a
Romei primitive cuprindea doua mari categorii: patricieni si plebei. Patricienii
erau denumiti si populus romanus si erau constituiti din urmasii celor trei triburi
care potrivit legendei fondasera Roma. Din aceasta pricina ei aveau o pozitie
dominanta, ei asigurand conducerea intregii cetati si avand exclusivitate la
principalele ocupatii din acea vreme ( agricultura si pastoritul). De cealalta parte
era categoria plebeilor care era compusa din urmasii triburilor autohtone care au
fost cucerite de ceilalti. Se ocupau cu mestesugurile si mai tarziu cu negotul.
Desi participau din plin la activitatea economica a cetatii ei nu aveau acces la
conducerea acesteia, motiv care a generat un conflict majorat intre patriciat si
plebe care a grevat in mod decisiv primele secole ale Romei.
Patricienii:
-ginti
-curii
-triburi
Ginta era compusa dintr-un numar de familii care erau unite prin elemente
comune cum ar fi nume, cult si locurile de inmormantare .Numarul acestor ginti
era de 300
Curiile erau structuri mai largi, o curie cuprinzand 10 ginti si avea cel mai
important rol pentru ca aveau drept de vot, hotararea fiecarei curii fiind luata
cu majoritatea gintilor. Triburile erau structuri
sociale si mai largi, un trib cuprinzand 10 curii ceea ce inseamna ca populus
romanus era organizat in 3 triburi, 30 curii si 300 de ginti.

Organe de conducere:
- Comitia curiata
- Regele
- Senatul

Comitia curiata reprezenta adunarea poporului, a patriciatului organizat in

curii, ceea ce inseamna ca plebeii erau exclusi.
Regele era ales de Comitia curiata si avea atributiuni de sef militar dar si de
sef suprem al religiei.

3
 Senatul in aceasta faza avea rolul mai mult al unui sfat al batranilor el fiind
alcatuit din sefii gintilor si avand deci 300 membri. Momentul fondarii statului
roman poate fi plasat la mijlocul sec VI i en si este marcat de conflictul dintre
patricieni si plebei, conflict in urma caruia regele Servius Tullius a savarsit doua
reforme care au reprezentat de fapt o revolutie sociala ce a pus capat
organizarii gentirice la Roma.

Reforma sociala
Reforma administrativa

In baza reformei sociale, Servius Tullius a impartit toti cetatenii purtatori de

arme ai cetatii, fie ei patricieni, fie plebei in 5 categorii numite clase exclusiv
dupa criteriul averii. In prima categorie au intrat cetatenii care aveau o avere
mai mare de 100 000 asi, in cea de-a doua au intrat cetatenii cu o avere mai mare
de 75 000 asi, a 3-a >50 000, a 4-a, >25 000, 5-a >11 000 asi. In cadrul fiecarei
categorii membrii acestora au fost impartiti in centurii care erau unitati militare
dar care erau in acelasi timp si unitati de vot, fiecare centurie avand un vot.
Numarul acestor centurii nu era egal, pentru ca centuriile nu cuprindeau un
numar egal de membri. Centuriile din prima categorie cuprindeau doar cateva zeci
de membri pe cand centuriile de categ 2 3 4 5 cuprindeau sute sau chiar mii,
ceea ce a condus la o distributie inegala a centuriilor pe cele 5 categorii, astfel
ca din cele ... 98 se aflau in prima categorie, deci viata intregii cetati era
hotarata de cei bogati.

In baza reformei administrative, Servius a impartit teritoriul in triburi cu

sensul de cartier, Roma avand initial 21 de cartiere dintre care 17 cartiere care
erau rurale si 4 urbane, devenite ulterior 35, iar apartenenta unui cetatean la
unul din aceste cartiere dadea apartenenta la cetate ceea ce inseamna ca cele
doua reforme ale lui Servius exprima cele doua criterii in baza carora distingem
intre societatea gentirica si cea organizata politic in stat( criteriul stratificarii
sociale si criteriul teritorial.

Periodizarea statului roman

- Regalitatea ( in forma statala ) – mijlocul sec al VI i e n – 509 i en.

- Republica > 509 i en – 27 i en.
- Imperiul > 27 i en – 565 en ( Principatul ( 27 i en – 284 en) si Dominatul
( 284 – 565))

Organizarea sociala:

4
 Lupta dintre patricieni si plebei este o caracteristica a vietii cetatii
intrucat se mentin si se dezvolta inegalitatile dintre cele doua categorii. Exista
astfel inegalitati economice caci plebeii sunt exclusi de la exploatarea
pamanturilor agricole, inclusiv de la exploatarea ager publicus ( ogor public ).
Inegalitati exista si in plan juridic intrucat normele dreptului nescris roman erau
tinute secret de catre pontifi (preoti) si care erau exponenti ai intereselor
patriciatului si inegalitati sociale caci erau prohibite casatoriile dintre patricieni
si plebei. In ce priveste sclavia aceasta exista dar are o pondere redusa, sclavia
aflandu-se inca in stadiul domestic, iar sclavul fiind considerat un membru
inferior al familiei romane, muncind alaturi de stapan, ceea ce inseamna ca baza o
reprezinta munca oamenilor liberi.
Factori de conducere politica:
- regele
- senatul
- comitia centuriata
- comitia curiata
Regele este acum un veritabil sef de stat nemaifiind un simplu sef militar si
cumuleaza atributiunile administrative cu cele de sef al religiei fiind Pontifex
Maximus. Este conducator al armatei si totodata judecator suprem. Totusi
regalitatea nu avea un caracter ereditar, astfel ca la moartea regelui, functia
era exercitata prin rotatie timp de cate 5 zile de catre membrii senatului pana la
alegerea unuia nou.
Senatul se transforma acum dintr-un sfat al batranilor intr-un organism
politic, dar care are un rol mai mult consultativ in raport cu puterea regala.
Comitia centuriata reprezenta adunarea centuriilor si este principalul
organ legislativ care avea si competente elective precum si atributiuni
judecatoresti.
Comitia curiata devine unul din organismele prin care patriciatul isi asigura
pozitia dominanta in stat intrucat patriciatul fiind organizat in curii au
exclusivitatea participarii la aceasta adunare, iar comitia curiata avea
competenta atat in viata religioasa cat si in domeniul aprobarii unor acte
importante tinand de domeniul dreptului public si de domeniul dreptului privat.

REPUBLICA

- debuteaza dupa alungarea ultimului rege roman Tarquinius Superbus si

reprezinta etapa in care Roma si-a elaborat razboaiele pe care le-a
sustinut cu atat de mult succes incat in secolul I i en Roma s-a
transformat dintr-o localitate oarecare in centrul unui imperiu urias care
ingloba intregul bazin al Marii Mediterane. Sub aspectul organizarii
sociale, primele secole sunt in continuare grevate de conflictul dintre

5
 patriciati si plebe, conflict alimentat de multiple inegalitati astfel pe plan
politic, plebeii erau in continuare exclusi de la conducerea administrativa
si de la activitatea jurisdictionala a statului deoarece magistraturile au
fost rezervat initial tot de patricieni. Pe plan juridc se mentine
interzicerea plebei la cunoasterea dreptului roman, situatie care a dainuit
pana la Legea celor 12 din anul 451 i en.

Se mentine interdictia casatoriei dintre patricieni si plebei iar pe plan

economic, aeger publicus este exploata in continuare de patricieni. Acestia
transforma treptat acest drept de folosinta intr-o folosinta ereditara apropiata
de ideea unei proprietati formandu-se cu aceasta ocazie latifundiile. Plebea a
reactionat in numeroase randuri fata de aceasta situatie inclusiv in razboaie,
presiune in urma carora in cele din urma patriciatul a cedat consimtind la
modificari ale statului celor doua categorii exprimate prin legi de nivelare a
drepturilor economice si politice pentru cele doua categorii sociale. In urma
acestor conceptii succesive s-a ajuns ca la sf republicii sa nu mai existe criterii
clare pentru a distinge intre patricieni si plebe. Aceasta situatie a fost
favorizata si accelerata pe procesul destramarii gintilor. In contextul dezvoltarii
economiei de schimb si-au facut aparitia la Roma noi categorii sociale. Una dintre
acestea au fost cavalerii ( ordinul ecvestru) si care in sec II i en erau recrutati
dintre cei care se imbogatisera ca urmare a comertului cu sclavi din cei care se
asociau pentru a executa lucrari publice sau furnituri pentru armata sau din cei
care lua in arenda strangerea impozitelor statului roman. Ca orientare politica ei
tindeau spre un stat centralizat, autoritar, considerand ca numai un asemenea
stat le poate oferi climatul de liniste necesar dezvoltarii afacerii.
Nobilii – ordinul senatorial, din care faceau parte cei care detinusera o
magistratura sau urmasii lor. Mai tarziu calitatea de nobil fiind conditionata si de
un minim de avere. Acesti nobili ca titulari ai puterii politice au fost cei care au
acaparat suprafete imense din pamanturi pe care le-au exportat cu titlul de
proprietate privata, iar ca orientare politica fireste ca erau conservatori,
militand pentru mentinerea institutitiilor republicane. Acesta deosebire dintre
cavaleri si nobili a generat conflicte deschise intre cele doua categorii soldate cu
razboaie civile care au condus la instaurarea imperiului.
Proletarii erau o categorie ivita ca urmare a procesului de formare a
latifundiilor. Aceste latifundii s-au exitins fie prin acapararea abuziva a
pamanturilor statului de bogati, fie prin achizitionarea la preturi de nimic a
pamanturilor apartinand micilor agricultori. Acestia din urma saraciti ca urmare a
abuzurilor celor bogati dar si a razboaielor pe care le ducea Roma ajungeau sa se
stabileasca la Roma in calitate de proletariat. Cuvant proletar provine la origine
de la proles = copii si desemna la origine pe cel care nu avea alta avere decat
copii. Notiunea de proletar si-a schimbat sensul si i-a desemnat pe cei care

6
neavand mijloace de subzistenta se stabileau la Roma pentru a trai pe seama
statului roman, intrucat si proletarii erau cetateni romani, cei bogati au incercat
sa faca din proletari o masa de manevra in scopuri politice si s-au intrecut unii pe
altii in a le oferi tot felul de beneficii, dar au sfarsit prin a deruta complet masa
proletarilor care a contributi la prabusirea institutiilor republicane. In ceea ce
priveste sclavia, caci devine clasica. Principalul izvor al sclaiviei era razboiul.
Prizonierii de razboi erau vanduti pe pietele Romei catre populatie si numai dupa
cucerirea Macedoniei in 168 i en pe pietele Romei au ajuns peste 50 000 sclavi.
Conditia juridica a sclavului era aceea de res, stapanul numit dominus il putea
vinde, dona, imprumuta, schimba, inchiria, pedepsi sau ucide fara a suferi vreo
consecinta. Desi sclavii au contribuit din plin la cultura si civilizatia romana,
romanii i-au tratat cu brutalitate si cruzime, ceea ce a determinat numeroase
ridicari ale sclavilor culminand cu rascoala lui Spartacus desfasurata intre anii
73-71 i en si care a capatat caracterul unui adevarat razboi social ce urmarea
chiar desfiintarea sclavagismului si care pentru reprimare a necesitat
concentrarea intregului efort militar al Romei.

Organizarea statului cuprinde 3 elemente principale:

- magistrati
- adunarile poporului
- senatul

Magistratii reprezentau inalti deminitari care detineau intreaga putere

administrativa si care erau alesi de popor pentru un mandat de regula de un an cu
doua exceptii: cenzorii care aveau mandat de 18 luni si dictatorii care aveau
mandat de 6 luni, iar la intrarea lor in functie in virtutea lui ius edicendi ei
publicau un edict care reprezenta un program de activitate prin care aratau cum
inteleg sa-si exercite meseria si ce mijloace juridice vor folosi in acest scop.
Competenta magistratilro poate fi exprimata prin doua cuvinte: Imperium si
potestas. Imperium desemna dreptul de a comanda o armata sau de a convoca
adunarile poporului sau senatul si se bucurau de acest drept consulii, dictatorii si
praetorii iar Potestat desemna dreptul de a administra care apartinea cenzorilor
edililor curuli, questorilor, tribunilor. Consulii erau cei mai vechi magistrati care
au fost creati dupa inlaturarea regalitii si care au preluat toate atributiunile
laice ale fostilor regi. Spunem laici pt ca in aceasta epoca romanii realizeaza
diferenta intre ius si fas. In consecinta, consulii aveau comanda armatei,
jurisdictia in domeniul dreptului public si privat, convocarea adunarilor poporului
precum si numirea si revocarea senatorilor, iar persoana consulilor era . Cu timpul
insa actiunile consulilor au fost limitate deoaece in urma preisunilor exercitate
de plebe s-a admins ca unul din doi consuli sa fie plebeu, motiv pt care patricienii
au extras atributiunile considerate importante pe care le-au mutat asupra unor

7
noi magistraturi create de ei, rezervate patricienilor. In 367 i en s-a produs
aceasta scindare a puterii.
Cenzorii isi trag numele de faptul ca ei erau insarcinati cu intocmirea listelor
electorale pe baza censului de avere si care se ocupau de supravegherea
morarurilor societatii romane. Cei mai importanti magistrati romani au fost
pretorii, pretura aparand in urma scindarii puterii consulare. Exclusivitate
patricienilor a durat doar 30 ani caci din 337 i en plebeii au dobandit acces si la
pretori. Initial a functionat doare pretorul urban dar ulterior a aparut si
pretorul peregrin. Pretorul urban organiza procesele dintre cetatenii romani iar
cel peregrin organiza procesele dintre cetatenii romani si peregrini.

Alti magistrati:
Edilii curuli aveau varii atributiuni. Ei se ocupau de aprovizionarea Romei,
supravegheau organizarea pietelor. Aveau atributiuni jurisdictionale in ceea ce
priveste litigiile nascute ca urmare a actelor juridice incheiate in targuri si piete.
Questorii erau alti magistrati care se ocupau cu vanzarea catre populatie si
se ocupau cu administrarea tezaurului statului precum si cu organizarea arhivelor
statului.
Tribunii erau inalti magistrati care aveau rolul de a proteja interesele
acestora fata de abuzurile comise de alti magistrati. In acest scop ei se bucurau
de ius intercessionis prni care putea paraliza efectele actele emanante de la alti
participanti. Tot ei convocau adunarea plebeii careia ii infatisau proiecte de legi
spre votare iar la un moment dat au primit dreptul de a participa la lucrarile
senatului.

Dictatura a fost o magistratura cu caracter exceptional la care se apela

numai in cazul unor profunde crize politice. In asemenea situatii puterile tuturor
magistratilor erau suspendate si incredintate in mana unei singure persoane, a
dictatorului care avea si un mandat mai scurt de numai 6 luni, dictatorul putand
fiind reales doar in ipoteza in care criza politica continua.