a . oe i America Latina 2 3 S in America Latina se aflé 46 de state $i teritorii, dintre care 33 sunt su- 3 verane si se refera la grupa statelor in curs de dezvoltare in afara de Brazilia, Argentina, Mexic ~ state cu nivel mediu de dezvoltare. America Latina are un nivel mult mai inalt de dezvoltare economic decit alte regiuni curs de dezvoltare, ei revenindu-i '/, din totalul productiei industriale a statelor din aceasta grupa (identifica pe harta statele Americii Latine si capitaele lor) ‘America Latina ocupa © suprafata de 21 min. km? cu 0 populatie de circa 599 min, locuitori (@.2012). Ea cuprinde le: America {arile Andine, nului La-Plata, \ . OCEANUL Resursele naturale sunt" \ Imense gi variate, fapt ce PACIFIC creeazd premise pentru \ ozvoltarea industriel $1 / agrcuturi | . to ep are a ‘.cuaTewaua Braziia, Argentina, Mexic | SAN gavabon asigurd*),din productia. | eeuze industrials a Ameri fe HoNoURAS tating einen . REPUB pomcana Organizatit de integrare | mcasscun ‘economied a statelor forcostanea latinoamericane sunt: PAN Plata Comund a aril din | oOo bazinul Mail Caraibilor, | ¢ sonnay Asociatia Economica a | is GuaNarRANceZA fanlor din bazinul La- js:urueuar Plata, SistemulLatino- [17 HeFALKAND * ‘American de Integrare. & Fig.147. America Latin, Hata politica este sn 3 nesaut po. | j13 Brazilia POZITIA ECONOMICO-GEOGRAFICA = + Uillisand harfile Americt Latine, caracterizeazi pocita economico-geografici a Bra- —) sileiin bazaalgoritmulai. Brazilia este una dintze cele mai mari {ari de pe Glob, ocupand aproape 1, din teritoriul Americii de Sud. De la nord la sud se intinde pe o distanta de 4 320 km, iar de la est la vest ~ pe 4 328 km. Ea este si cea mai mare dupa numarul populatiei, cea mai dezvoltata economic si cea mai bogata in resurse naturale tara din America Latina. Brazilia ocupa partea de est gi Poputatia— 194.3 min foc. central a Americii de Sud. Are hotare terestre cu zece state, diferite dupa iat nrasta nivelul dezvoltarii economice. Lungimea hotarelor terestre constituie 16 mii km, jar a celor maritime ~ 7,5 mii km, Iesizea larga la Oceanul Atlantic are o insemnitate deosebita pentru intretinerea legiturilor economice cu diferite {ri siregiuni ale lumii Suprafaga ~ 8,5 mln. kn’ Omit Gosia = cata gu, porurbui, ore = plantas decaf: Mutua bumbacui, tut, ost ‘o za panto’ ces: 1 -crotorea vielor pe pagun naturale; io (Olt) = gota a ce \Vi-terenurt nutizable o pun folate Fg, 148 rata Har cori @ = oe sews 37 nesout pour | —‘Camavalulbrazian — un spectacal al goollor de samba de arbore ‘comtine un colorant de ‘culoare rogie. In prima ‘apa a colonizarit ortughezil preparau ‘acest colorant din copacul ‘cu lomn rogu, In see. al XVitl-lea Bi fe cuprinsa de ,febra ‘urului, care a'atins m: ‘ntai statul Minas-Gerais situat mal la nord de ‘oragul Rio de Janeiro, ‘economice se transferé in statul So Paulo, La aceasta se mal adauga sfebra” cauciuculul, roduetiel de cacao. Astfel, po parcursul ‘secolslor s-au schimbat ramurile de specializare internationala a Brazil sooo 7.4 1950s 68,0 1004 159 N78 5 1 1900 1 104.3 2 2101 Fig. 149, -volupa numeric’ '2 popula, min fo. Ee & este spn 3 APRECIEREA ECONOMICA A CONDITHLOR STRESURSELOR NATURALE Relieful Braziliei este dominat de doua mari unitati naturale: CAmpia Amazonului si Podigul Brazilian. Amazonia este 0 cim- pie cu altitudinea medie de 200 m, drenata de fluviul Amazon gi afluentii lui, Podigul Brazilian are un relief variat, unde dealurile alterneaza cu lanturi de munti nu prea inalte, cel mai inalt find Jantul de munti Bandeira (2 884 m) in sud-estul podisului. Teritoriul Braziliei este cuprins in patru zone climatice: ecua toriala a nord, subecuatorialé sitropicala in centru si subtropical Ja sud, care impreuna cu regimul de precipitatii si conditiile de sol favorizeaza dezvoltarea agriculturi, + Care zone limatice sunt mai favorabile pentru valorficare? Refeaua hidrografica este bogata, fiind prezentata de fluviul Amazon si afluentii lui, flaviul Parana, Sao Francisco ete. Raurile Braziliei dispun de resurse hidroenergetice considerabile $i rezerve mari de apa potabila, ++ Pe care rau a fost construitd cea mai mare hidrocentrala din lume? Ce capacitate In Brazilia se remarca dow’ mari formatiuni vegetale: padurea ecuatoriala (selva) cu peste 4 000 de specii pretioase de arbori sisavanele (campos). Dupa resursele forestiere Brazilia se afla pe locul doi in lume (dupa Rusia). Aici se afla cele mai intinse arii protejate, printre care renumitele Parcuri Nationale cu o vegetatie si fauna deosebit de bogata si variata. Subsolul Braziliei contine circa 50 de minerale, dintre care se remarcd mi- nereurile de metale feroase si neferoase, Dupa marimea rezervelor de minereu de fier, mangan, crom, beriliu, niobiu, zirconiu, pirita, apatite, mica, ea ocupa primul loc in America Latina. Brazilia, insd, este saraca in resurse energetice (petrol, cérbune, gaze naturale). + Din ce regiun’ importa Brasilia petrol si gaze naturale (vec fg. 45)? Brazilia ocupa unul dintre primele locuri in lume dupa suprafata terenuri- lor arabile. Toate acestea luate impreuni creeaza premise favorabile pentru dezvoltarea economica a tari POPULATIA + Aminteste-ti cum s-a format natiunea braziliand. Prin ce grupuri etnice este reprecentaté populatia Bracilci in precent? In afara de brazilieni, care constituie 95%, in fara mai traiesc gi alte etnii portughezi, spanioliitalieni, nemti, ucraineni, japonezi, romani etc. Imbinarea celor treielemente ale natiuni braziliene (european, african si indian) aexercitat © influent deosebita asupra limbii, culturi si obiceiurilor ei. Repartizarea teritoriala a populatiei este neuniforma. Brazilia este tara cu ritmuri mari de crestere a populatiei (1,1% anual). Densitatea medie a populatiei este de 23 loc./km’. Mai mult de '/, din teritoriu are o densitate sub 1 loc./kam’1.0% 015" 16-65 "peste ‘an dean 63.de'ani Fig. 150, Stuctura pe varste ‘populate. So Paulo - orag al 1 2gatie-norilor" ~ mai este hnumit New Yorkul Ameriil Latine. 58.0%, 21.0% 10% \Besectorl primar sector secundar ‘Geectorlteriar Fig. 151. Sructura populate! e sectoare de activate, 14 Geograte umans sun eax estes 36 Populatia urbana constituie 84%. Speranta de viata la nastere la barbati constituie 70 de ani, la femei - 77 de ani. + Usilizand harta densitaqi populatiei din atlas, compara densitatea populated in trium- ‘ghiul urban si economic Belo Horizonte ~ Rio de Janeiro ~ Sito Paulo cu Amazonia, + In ce perioada s-au inregistratritmuri i ite de crestere a populatici (veri fig. 149)? + Analizeazi diagrama ,Structura pe varste a populatiei” (fig. 150). Formuleaza concluci. CARACTERIZAREA GENERALA A ECONOMIEL Brazilia este un stat cu nivel mediu de dezvoltare social-economica, fiind cel mai dezvoltat stat printee tarile latino-americane, Dupa volumul PLB. Brazilia detine locul nous printre tare lumii, find o mare putere industrial Ea este locomotiva dezvoltarii statelor latino-americane. Spre deosebire de majoritatea térilor latino-americane, in economia Bra- ziliei sunt prezente majoritatea ramurilor principale industriale gi agricole. Brazilia esteo fara industrial-agrara, Costul productiei industriale il depaseste pe cel al productiei agricole de peste 4 ori. Totodaté, agricultura ramane a fi sfera principala de activitate a populatiei {In economia Braziliei participa atat capitalul national, cit si cel strain, principalii investitori find $.U.A., Germania, Japonia, Elvetia, Canada, care s-au orientat mai ales spre industria constructiilor de utilaje, automobile, nave maritime, electrotehnica si electronic’, chimica. Sectorului de stat ii apartin: ciile ferate, telecomunicatile, o parte din transportul maritim, din industria de prelucrare a petrolului, ", din electroenergetica, in intregime industria siderurgica, extractia minereului de fier sia carbunelui. INDUSTRIA fn structura industriei ramura principala este cea de prelucrare, ei revenindu-i 90% din costul total al productiei industriale. Locul doi il detine energetica (circa 8%), iar locul trei ~ industria extractiva (2%). In industria extractiva se distinge extractia de minereu de fier si de mangan, care in mare misura sunt exportate. Brazilia are mari rezerve de minereu de fier. Ea este cunoscut pe piata mondiala ca un important exportator de metale strategice Energetica se bazeaza pe consumul de petrol (peste "/, este importat), energie hidraulica, lemn, cirbuni. Cea mai mare parte din productia de energie electrica revine CHE ~ 85%. Consumul de energie raportat la un locuitor este de doud ori mai scazut decit media mondiali. O parte din populatia Braziliei nu beneficiaza de energie electrica. + Gaseste pe harta economici (ig. 148) Exploatarea minorouli de fern cariore principalele centrale electrice. din Minas Gerais ep CapitalHidrocentrala tau Brazilia produce anual 3,4 min, de autovehicole = locul gapte in productia ‘mondiala. Brazilia a devenit un important producator denave maritime, principalul centru find Rio de Janeiro, care functioneaza pe baza ‘capitalulul japon e vay e Fig. 152, Struturafondului Tuncir. Ee ®& estes 20 {In Brazilia functioneaza si centrale nuclearoelectrice ~ in statul Rio de Janeiro. Industria siderurgica este asigurata cu o baza variata de materii prime de inalta calitate. Se remarca lipsa cdrbunilor cocsificabili, Resursele hidroenergetice imense sunt un stimulent pentru dezvoltarea electro- metalurgiei. Brazilia este cel mai mare producator de fonta si otel din America Latina Dintre ramurile industriei neferoase o dezvoltare mai ampli au industria aluminiului siceaa cuprului, Dupa extractia bauxitelor, Brazilia este devansata numai de Australia, Guineea gi Jamaica « Identifici pe harta economici (fig. 148) cele mai mari centre metalurgice. Industria constructoare de masini a inregistrat ritmuri sporite de crestere abia din a doua jumatate a sec. al XX-lea, Ramura principal este constructia masinilor de transport. Se evidentiaza industria de automobile, care se dezvolta cu participarea capitalului strain. Mari intreprinderi producatoare de autovehicule apartin monopolurilor americane Ford’, ,General Motors’ Chrysler’, concernului german ,, Volkswagen’ si al celui italian , Fiat’ In ul- timul timp la acestea se adauga si firmele japoneze ,Toyota” si ,Mitsubishi’. Industria constructilor navale este in plina dezvoltare. In ramura respectiva, noua pentru Brazilia, o important deosebita are capitalul japonez, olandez sicel german, Cele mai mari santiere navale sunt situate la Rio de Janeiro. Materialul rulant se fabric in triunghiul industrial din sud-est in frunte cu ‘Sao Paulo. Brazilia produce numeroase masini agricole, productia de tractoare aptopiindu-se de cea a Germaniei. Prezenfa resurselor umane de munca calificata si ieftina, a piefei largi de consum au stimulat si dezvoltarea unor ramuri moderne ale industriei constructoare de masini, cum sunt electrotehnica, radiotehnica, electronica, constructia avioanelor Seproduc transformatoare, generatoare, motoare electrice frigidere, masini de spalat etc. Marile companii electrotehnice si electronice din tarile inalt dezvol tate, ca Japonia, Germania, Olanda, si-au creat numeroase filiale in Brazilia, fiind atrase de resursele umane de munca ieftina + Idemtificd pe harta economica (fig. 148) principalele centre ale industriei constructoare de masini. Industria chimicd este o ramurd in plina ascensiune, Ea produce soda caustica, acizi, vopsele, substante explozibile, ingrisaminte chimice, fibre si fire sintetice, mase plastice, cauciuc sintetic ete. Dintre ramurile industriei usoare o important mai mare are industria textild, care partial este orientata spre export. In aglomeratiile urbane Sao Paulo si Rio de Janeiro se produc fesaturi de bumbac, sintetice, iar industria Jani este concentratd in sudul {arii, Dintre ramurile industriei alimentare se distinge cea a zaharului, cea de prelucrare a carnii, productia uleiurilor vegetale,AGRICULTURA Agricultura este o ramura important a economiei Brazilie. Productiei ramurii ii revine */, din costul total al exportului, Agricultura Braziliei se caracterizeaza printr-o concentrare puternica a proprietatii funciare in gospodarile mari latifun- diare ori capitaliste, inclusiv in cele ce apartin monopolurilor striine, Mai bine dotate cu tehnicd agricola, ingrasiminte gi alte mijloace de intensificare a procesului de productie sunt Plantae de cafoa in sud-estul Braziies -08pOdariile capitaliste de marfa. In gospodariile latifundiare Brazilia detine primul loc in ume la productia de ‘fea, trestie de zahsr, manic. $oseaua Transamazonic’ face logatura dintro coasta oceanica din nord- ‘st si hotarele de vest ‘statului Peru, Principalll parteneri Jn exportul do mérfurt: S.A. Argentina, Chins Japonia, Olanda, Halla, Germania, Chile, Principalll parteneri {in importul do marfurt: S.A, Argentina, Chins Germania, Paraguay, Uruguay, Japonia, Italia, R. Core Seaton sit 2 este practicata pe larg luarea in arenda a terenurilor de catre taranii fara pamint, care le lucreaz mai mult manual, fapt ce se reflect negativ asupra productivitatii muncii Ramura principala a agriculturii este cultura plantelor, careia ii revine 41, din costul productiei agricole, ea avand un caracter orientat spre export. Dintre culturile destinate piefei externe se remarca cafeaua, revenindu-i 36,3% din productia mondiala si 23,0% din exportul mondial, cacao, trestia de zahar, bumbacul, sisalul, portocalele Plantele alimentare ocup’ '/, din terenurile cultivate. Se creste porumb, ore7, grau, orz, fasole, soia, manioc. Cresterea animalelor este specializata mai mult in cresterea vitelor pentru carne. Ea poarta un caracter extensiv i se practica cu precadere in gospodariile {arinesti mici. In savanele din partea centrala a Podigului Braziliei, pe payuni naturale, se cresc bovine (locul doi in lume dupa India), ovine, caprine, iar la fermele specializate din sud-est se cresc porcine (locul treiin lume dupa China si SUA). Brazilia ocupa locul tri in lume la productia de carne -circa21,4mln.t. (0 importanta deosebita in economia Braziliei are gospodaria silvica. Suprafetele de paduri ocupa circa 566 mln. ha. Dupa rezervele de specii pretioase, Brazilia depaseste toate farile lumii, Lemnul obtinut este destinat in mare parte exportului ‘TRANSPORTURILE Rejeaua de transporturi este insuficient dezvoltaté, cu exceptia sudului si sud-estului tarii, In Brazillia exist cai ferate cu patru tipuri de ecarta- ment, ceea ce impiedica formarea unei re{ele unice feroviare. In ultima vreme se pune problema dezvoltirii unei refele autorutiere la nord-est si in Amazonia Cele mai amenajate aufomagistrale sunt: Rio de Janeiro - Salvador, Rio de Janeiro - Brasilia (recunoaste-le pe hart), ‘Transportul maritim, pe lings transportul de cabotaj, asigura intrefinerea legiturilor economice externe. + Ce importanti are transportul aerian in economia tarii? RELATILE ECONOMICE EXTERNE Economia Braziliei depinde in mare masura de comertul exterior. in export cxeste ponderea productiei industeiei de prelucrare gi scade cea a productici agricole traditionale (a cafelei, cacao, fructelor tropicale) Capitui @ =T78te 178% ines 8% 183% s74% ‘maging tale [Bprocuse agro lmentare 23.5% ron uti, 10.1% [Bproduse chimce {5.5% petrol produse petoere {Brmagin’ gi utaje o roduse secrotenice H 6.04 lEmjoace do anspor 52H ance Se rans i Bombs ale produse slderugice \ eae ale prosuse 10% ite produce Fig. 153. Stuctura exportlui do marr Fig. 154. Srucura importului de mart + Analizeazd diagramele (fig. 153, 154) si formuleazi conclusi. Industrializarea statului impune importuri masive de masini si utilaje, de noi tehnologii, semifabricate. Se extind relatiile cu tarile in curs de d voltare din America Latina, Asia si Africa, cat si cu statele cu nivel mediu de dezvoltare. Brazilia este membra a organizatiilor economice de integrare din America Latina. In ultimul timp se extind relatiile cu farile inalt dezvoltate (S.U.A,, Japonia, Germania, Marea Britanie, Olanda etc.). fn 1994, Brazilia, impreuna cu Argentina, Uruguay si Paraguay, au organizat Piata Comund din Conul Sudic. Brazilia 1. Ce particulartiiizico-geografice ale Brazile favorizeaza dezvollarea economic gi ce 0 defavorizeaza? 2, Deserie consitile si resursele na- turale ale Brazilel. Completeaza _ Tipur de resurse {abelul alaturat tn caiet. Utlizeazs ‘mineralo | funciare | acvatice | forestiore hartile respective si textul gin ‘manual 3. Enumerd factor ce au contribu a ‘concentrarea populate! tn oragele mari din sud-estul aril. Ce factor au stimulat urbanizarea tn trecut? 4, Explicd factori ce au determinatrimurle sporite de dezvollare a Industrie! constructoare de masini ale Brazil '5.Ce tipur de rela agrare sunt prezente in agricultura Brazel? Argumenteaza infuenfa lor asupra dezvoltri agrculturl 6. Subliniaza: 4a) resursele naturale de importanté mondialé de pe tertoriul Braz: cérbune, petrol, gaze naturale, minereu de fier, bauxite, resurse acvatice, forestire, hidroanergetice, funciar 'b) culture agricole dupa care Braziia define un loc de frunte th productia monciala: cafea,ceai, banane, trestie de zahar, bumbae, sola, catof, portacale, manioe, tun. 7. Completeaza enunjurile: ‘a) Cea mai mare hidracentrala din Brazilia gi de pe Glab esto +b) Brazilia se leag8 cu Peru prin soseaua <6) Limba oficial @ Brazil este ) Urbanizare fais’ se numeste ‘) Conul Sudic este constitu din state latino-americar 1 Braziienii profeseaza religia 8. Utlizand surse suplimentare de informare, sie un eseu pe tema: ,Obiceiurie $i trace braziientor’. Eee este spin 22Africa Africa ocupa o suprafati de 30,3 mln, km cu o populatie de circa 1072,0 mln. locuitori (a. 2012). La nord Africa se invecineaza nemijlocit cu tarile Europei de Sud si cu cele din Asia de Sud-Vest. Regiunile si tarile Africit au © pouitie economico-geografica diferita Capitelil V7 + Apreciaci pozitia economico-geografci a subregiunilorAfricii conform algoritmului. Dupa forma de guvernare, din cele 54 de state africane trei sunt monarhii (Maroc, Lesotho si Swaziland), iar celelalte 51 - republici. In prezent Africa, toriulAfrcil se ntinde cu exceptia Republicii Africa de Sud, este cea mai inapoiata din punct de dela Nord spre Sud pe vedere economic regiune din lume. In a. 2011 pe harta politica a Africii a apirut un stat nou ~ Sudanul de Sud © distanti de 8 mil km, lar do la Vest spre Est, in partea cea mal lata, po 7,5 rit km. Africa este divizata conventional in § sub- regiuni: Africa de Nord, Africa de Vest, Africa Contrala, Africa de Est si Africa de Sud. durata a vietii (58 de ani). rece ae Chea Toc adn populate” |! SOEs rasleckennive oo |Seueane nessa oS ue ‘sera aon Blmtaraso secs rc ‘oreUReea ecuaronma State nore eden ie eatrees eolaout iene Testedtscan ois 1685 pene | MAAN ch OR oflita | ieiae Fig. 155. Structura pe varste ~ ‘8 populate. Fig. 156. Aiica, Harta politica 0% Ge ae spine 29 meson vow | j