Stafete Si Parcursuri Aplicative

LUCRARE DE LICENTA
STUDIU ASUPRA IMBUNATAȚIRII MOTRICITAȚII IN

LECTIA DE EDUCATIE FIZICA LA CLASELE a V-a DE LA
ȘCOALA GENERALA APAȚA CU AJUTORUL STAFETELOR
SI PARCURSURILOR APLICATIVE
CUPRINS
INTRODUCERE
1. Aspecte generale
2. Ipoteza cercetarii
3. Scopul cercetarii
4. Motivul alegerii temei
5. Sarcinile cercetarii
CAPITOLUL 1
FUNDAMENTAREA TEORETICA A LUCRARII
1.1. Varsta școlara mijlocie
1.2. Caracteristicile lectției de educație fizica școlara
1.3. Parcursurile aplicative in lecția de educație fizica
1.4. Caracterul formativ si eficacitatea folosirii parcursurilor
aplicative
1.5. Dezvoltarea motricitații
1.6. Ștafetele și parcursurile aplicative pentru dezvoltarea
calitaților motrice
CAPITOLUL 2
ORGANIZAREA CERCETARII
2.1. Data, locul și subiecții cercetarii
2.2. Aparatele, instalațiile și materialele folosite
2.3. Metodele de cercetare utilizate
2.4. Procedura de desfașurare a cercetarii
CAPITOLUL 3
PREZENTAREA, PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA
STATISTICA A REZULTATELOR CERCETARII
3.1. Stabilirea si descrierea probelor de control
3.2. Mijloacele de actionare pentru dezvoltarea capacitatii motrice
a elevilor
3.3. Prelucrarea statistico-matematica a rezultatelor
experimentului
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Aspecte generale
In contextul actual al sarcinilor pe care trebuie sa le rezolve scoala, educatia fizica se include
in programul promovarii personalitatii omului in concordanta deplina cu exigentele de azi si
de maine ale societatii noastre.
Sarcina principala a scolii consta in inarmarea elevilor nu numai cu cunostinte si
deprinderi, ci si cu capacitatea de a intelege lumea in complexitatea ei, de a se integra in ea.
Una din functiile educatiei fizice pate fi definita nu numai ca dezvoltare a calitatilor motrice,
ci si ca formare a conceptiei asupra sistemului motric al omului.
Elevii trebuie sa paraseasca scoala inarmati cu cunostinte tehnice, fundamentale stiintifice,
despre volumul si formele activitatii fizice, cu acele principii ale activititii fizice care ii vor
ajuta in tot cursul vietii.
Lectia de educatie fizica este eficienta nu numai atunci cand rezolva sarcini de moment, in
legatuta cu insusirea miscarii, formarea si dezvoltarea deprinderilor motrice, efectuarea
exercitiilor, ci si cand, in acelasi timp, il face pe elev sa inteleaga importanta utilitatea si
necesitatea acestora in dezvoltarea personalitatii sale, in activitatea generala pe care o
desfasoara si o va desfasura.
Dincolo de formarea deprinderilor de miscare, dezvoltarea calitatilor motrice de baza si
initierea in diferite ramuri de sport, lectia de educatie fizica trebuie sa trezeasca in elev dorinta
pacticarii exercitiilor fizice.
2. Ipoteza cercetarii
In cercetarea noastra am plecat de la ipoteza ca folosind ștafetele si parcursurile
aplicative in cadrul lecției de educație fizica se va obține o imbunatațire semnificativa a
motricitații generale a elevilor din clasele a V a.
3. Scopul cercetarii
Pornind de la scopul educatiei fizice, acela de a contribui la intarirea sanatatii,
asigurarea dezvoltarii fizice armonioase a elevilor, insusirea priceperilor si deprinderilor
motrice utile in activitatea cotidiana si cele necesare performantelor sportive, ne-am propus sa
introducem in lectia de educatie fizica, indiferent de scopul ei (fie de invatare, de consolidare
– fixare, de perfecționare, de control sau de concurs) stafetele si parcursurile aplicative ca
mijloace de obtinere a acestor deziderate.
Practica pedagogica ne-a determinat sa cautam si sa gasim mijloacele de contribuire
la dezvoltarea capacitatii motrice a elevilor si ne-am oprit asupra stafetelor si parcursurilor
aplicative care fac parte din grupa activitatilor globale in cadrul carora se aplica priceperile si
deprinderile motrice si utilitare si care valorifica in conditii noi calitative, cunostintele,
priceperile si deprinderile insusite de elevi in lectiile anterioare.
Stafetele si parcursurile aplicative prin formele lor de organizare, materialele diverse
folosite, exercitiile cunoscute, dau un colorit emotional si avand elemente de intrecere, pot fi
folosite sub diferite forme la toate clasele.
Prin structura lor organizatorica se pot desfasura in diferite locuri si conditii: in sala
de clasa, in sali destinate educatiei fizice, pe holuri, pe terenul de sport si in orice conditii
climaterice.
Am organizat si desfasurat astfel de activitati in conditiile mai sus amintite si le-am
experimentat la clasa a V a.
4. Motivul alegerii temei
Integrate in continutul complex al activitatii corporale, ștafetele si parcursurile
aplicative sunt considerate de specialisti drept mijloace ale educatiei fizice cu importante
valente formativ - educative.
Functiile lor pot fi identificate in cele de integrare sociala, proprie fenomenului educational.
Elevul cunoaste si isi insuseste calitatea motrica, dirijandu-si in mod constient mitcarile
corpului, se pregateste pentru munca si viata, dobandind capacitatea motrica si dezvoltand
calitatile motrice.
In acest proces, elevul este activ: observa, gandeste, reactualizeaza, cauta si gaseste solutii
care asigura succesul.
Perfectionarea capacitatii motrice si dezvoltarea fizica armonioase sunt corelate cu
influentarea dezvoltarii personalitatii.
Capacitatea motrica este “un potential uman dinamic (progresiv sau regresiv) dat de unitatea
dialectica dintre calitatile si deprinderile sau priceperile motrice“.
Calitatile motrice de baza (viteza, indemanarea, rezistenta si forta), deprinderile si priceperile
motrice de baza si utilitor – aplicative se constituie in capacitatea motrica generala.
Calitatile motrice specifice, deprinderile si priceperile motrice specifice alaturi de capacitatea
motrica generala formeaza capacitatea motrica specifica unor sporturi.
Prin introducerea jocurilor de miscare, a stafetelor si parcursurilor aplicative in lectia de
educatie fizica s-a urmarit inlaturarea monotoniei, folosirea timpului intr-un mod cat mai
placut, dorinta de a trezi in randul elevilor gustul pentru intrecere, pentru competitie,
necesitatea de a avea un organism sanatos si armonios dezvoltat, de a se intrece pe sine si pe
ceilalti si nu in ultimul rand cresterea eficientei lectiei de educatie fizica.
Prin folosirea acestor mijloace in lectie se poate afla care sunt posibilitatile elevilor, care sunt
trasaturile de caracter dominante.
Perfectionarea capacitatii motrice in lectia de educatie fizica la clasele a V a, cu
ajutorul stafetelor si a parcursurilor aplicative, este o tema foarte atractiva, deoarece constituie
o preocupare prioritara si intra in categoria obiectivelor de rangul I, fiind si una din cele doua
laturi ale obiectului de studiu sau de cercetare specific “Teoriei si Metodicii Educatiei Fizice“.
5. Sarcinile cercetarii
Sarcinile cercetarii se refera la studierea si rezolvarea obiectivelor concrete, care prin
insumare sa ne conduca la realizarea in mod corect si eficient a temei date
Sarcinile principale au fost:
Experimentarea folosirii stafetelor si parcursurilor aplicative.
Alegerea esantionului pentru cercetarea si testarea initiala si finala a claselor experimentale.
Stabilirea strategiei de cercetare.
Stabilirea metodelor de cercetare.
Prelucrarea si interpretarea datelor experimentului.
Formularea de concluzii si propuneri.
Reflectarea in literatura de specialitate a temacticii propuse.
CAPITOLUL 1
FUNDAMENTAREA TEORETICA A LUCRARII
1.1. Caracterizarea generala a varstei scolare mijlocii (preadolescența)
Preadolescenta (etapa scolaritatii mijlocii) etapa ontogenetica cuprinsa intre 10/11 si 14/15
ani, se caracterizeaza in mod esential prin faptul ca marcheaza incheierea copilariei si
inceputul fazei de maturizare. Pubertatea este o perioada de impetuase si profunde modificari
biosomatice si psihologice
In aceasta perioada de varsta scolarul inceteaza de a mai fi copil, dar nici nu poate fi
considerat matur, desi el incepe sa creada aceasta si chiar sa se impuna printr-un
comportament pozitiv.
Dezvoltarea biofiziologica
Procesul de crestere intra intr-o faza de puseu: in perioada de varf – 13 ani la fete, 15 ani la
baieti – cresterea taliei este de 8-10 cm. pe an, iar a greutatii corpului de 5-6 kg. pe an.
Cresterea intensa in inaltime este insa insotita de unele stari de disconfort. Datorita cresterii
mai intense a membrelor inferioare si celor superioare, in raport cu trunchiul a carui crestere
se produce in timpul pubertatii propriu-zise si ulterior in ajunul pubertatii, are loc o
modificare a segmentelor si particularitatilor siluetei.
In aceasta perioada de varsta se desavarseste osificarea coloanei vertebrale, se accelereaza
procesul sudarii oaselor bazinului, se incheie in mare procesul de osificare a oaselor mainii,
de aici aparitia unor stangacii ale miscarilor fine ale mainii.
Cresterea mai intensa a unor segmente ale organismului precum si dezvoltarea intr-un ritm
diferit – mai lenta si mai tarzie a musculaturii decat a scheletului – modifica partial sistemul
de coordonare a miscarilor, de unde iarasi o stangacie in miscari. Aceste stangacii dispar la
sfarsitul pubertatii.
Schimbari importante se produc in aceasta perioada si in structura si functiile aparatului
cardio – vascular. Masa si volumul inimii se amplifica, dar muschiul cardiac nu se dezvolta in
acelasi ritm; pe de alta parte diametrul vaselor sanguine creste mai lent decat volumul inimii.
Ca efect, mai ales in conditii de efort sustinut, ritmul inimii sporeste considerabil, creste
presiunea sanguina, apar uneori fenomene de tulburare a circulatiei si activitatii inimii:
palpitatii, ritm neregulat, dispnee, precum si unele tulburari ale activitatii nervoase: ameteli,
dureri de cap, oboseala. Aceste fenomene impun necesitatea evitarii factorilor suprasolicitanti.
Perioadei preadolescentei ii este caracterizata si intensificarea dezvoltarii plamanilor: creste
sensibilitatea pulmonara.
In ceea ce priveste sistemul nervos, masa creierului nu mai creste. In schimb, au loc o
complicare a structurii cerebrale interne si o evidenta dezvoltare a plasticitatii functionale a
activitatilor nervoase superioare.
Modificari complexe se produc la nivelul sistemului endocrin. Locul central in restructurarea
generala a organismului preadolescentului il ocupa procesul maturizarii sexuale, care isi pune
amprenta atat pe dezvoltarea anatomo – fiziologica cat si pe cea psihica.
Se inregistreaza acum numeroase momente de instabilitate nervoasa, o relativa slabire a fortei
inhibitiei, exprimata prin izbucniri zgomotoase, cu caracter exuberant, prin reactii nervoase si
prin prezenta unei iritabilitati generale. Prin evidentierea caracterelor sexuale secundare se
manifesta semnele maturizarii fizice a individului.
Dezvoltarea psihica
Concomitent cu dezvoltarea biofiziologica in pubertate se desfasoara intens si procesul de
evolutie psihica.
O puternica influenta asupra dezvoltarii psihice la aceasta varsta o exercita continutul mai
complex si formele lor variate ale activitatii pe care o desfasoara copii de varsta scolara
mijlocie.
Pe plan senzorial –perceptiv se constata o evidenta intensificare a dezvoltarii mai ales a
capacitatilor vizuale si auditive; se dezvolta orientarea spatio-temporala, spiritul de
observatie, etc., iar perceptiile imbraca accentuate forme analitice.
Si memoria inregistreaza transformari calitative: procesele sale, pana acum mecanice,
dobandesc treptat caracteristice logice, fixand, pastrand, reproducand esentialul.
Gandirea, in prima parte a preadolescentei, are inca un caracter concret, utilizand
preponderent imagini intuitive.
Continutul procesului de invatamant, devenit mai complex, exprimand cerintele care solicita
capacitatile interpretative si creatoare, determina insa un salt calitativ in manifestarile gandirii,
care devine abstracta, logica, categoriala, etc..
Structura vocabularului se imbogateste cu noi termeni stiintifici si tehnici; debitul verbal
creste; relatarile verbale sau scrise devin mai consistente, mai bogate si mai facile.
Preadolescentul este deosebit de sensibil la manifestarile afective ale familiei prietenilor,
grupului social, fiind la randul sau capabil de o bogata si intensa afectiune.
Preadolescentul ii este specifica afirmarea intensa a aspiratiilor, idealurilor, ca si a
posibilitatilor, fenomen ce marcheaza inceputul constituirii liniilor de perspective ale vietii. Se
constata uneori o dispozitie intre aspiratii, dorinte si posibilitatile de realizare.
Dezvoltarea motricitatii
Datorita dezvoltarii organismului pe mai multe planuri mai ales marirea plasticitatii scoartei
cerebrale si a mobilitatii proceselor nervoase excitatia si inhibitia, sporesc si posibilitatile de
dezvoltare a tuturor calitatilor motrice.
Ca urmare a dezvoltarii aparatului locomotor indemanarea progreseaza evident, fapt pentru
care pubertatea mai este denumita “varsta indemanarii“.
Prin imbunatatirea calitatilor muschilor, sporeste capacitatea de forta in regim de viteza sub
forma detentei.
In privinta motricitatii la varsta invatamantului gimnazial, nu prezinta deosebiri esentiale intre
baieti si fete, ci numai unele particularitati de care trebuie tinut cont pentru a se face o
judicioasa tratare diferentiala, particularitati care se refera la gradul de maturitate al
miscarilor, cursivitatea, tempoul, expresivitatea.
In aceasta perioada baietii au inclinatii spre exercitiile de forta, in timp ce fetele prefera
exercitiile expresive.
Din cercetarile facute, alergarea este deprinderea cel mai larg utilizata, insa volumul alergarii
scade odata cu inaintarea in varsta, fapt care trebuie impiedicat printr-o buna aplicare a
alergarii in lectie de catre profesorul de educatie fizica.
Aruncarile sunt realizate mult mai bine su mai corect de catre baieti, fetele avand tendinta de
impingere a mingii in loc sa foloseaseca procedeul de azvarlire.
Datorita dezvoltarii morfologice din aceasta perioada si sariturile au de suferit din punct de
vedere calitativ impunandu-se in acest caz o atenta indrumare a profesorului in ceea ce
priveste coordonarea miscarilor segmentelor corpului, dezvoltarea musculaturii membrelor
inferioare, insusirea corecta a componentelor sariturilor. Pe parcursul ciclului gimnazial exista
mari disponibilitati in ceea ce priveste insusirea unor procedee specifice jocurilor sportive.
Indiferent de faptul ca dezvolatrea tuturor calitatilor motrice incepe concomitent, trebuie
respectata legea cresterii gradate a volumului, in diferite exercitii.
Redam in tabelul urmator modul de reparizare al volumelor de dezvoltare a calitatilor motrice
in perioada pubertatii.
CALITATEA MOTRICA VARSTA ELEVILOR
10 –12 ani 13 – 14 ani
VITEZA
INDEMANARE
REZISTENTTA
FORTA
SUPLETE
1.2. Lectia de educatie fizica scolara – forma de baza: concept, tipologie,

structura, perspective
In cadrul sistemului formelor de activitate, din considerente de ordin pedagogic
cunoscute, lectia reprezinta forma de baza a organizarii procesului instructiv – educativ. Ea
ramane, in viziunea didacticii moderne, principala forma de organizare, supla, cu mobilitate
structurala si cu un grad crescut de adaptabilitate la conditiile concrete, prezentand
urmatoarele caracteristici:
Se desfasoara cu colective de subiecti (clase, echipe sau grupe) relativ constante (ca
numar), omogene (ca varsta sau de pregatire). Fiind prevazuta in plan (de
invatamant sau antrenament) este obligatorie (pentru educator si educat).
Are o durata stabila(50’, 90’, 100’, 120’ in antrenamentul sportiv), fiind inclusa intr-un
orar sau plan. Are un volum precizat saptamanal, de la prescolari pana la
invatamantul superior.
Este condusa de un „specialist ” cu o pregatire corespunzatoare. Conducerea nu
presupune intotdeauna o indrumare nemijlocita (mai ales cand se lucreaza pe
ateliere).
Se desfasoara pe baza unei programe elaborata pe plan national (de Minister sau
federatii) asigurand o indeplinire unitara a obiectivelor educatiei fizice si sportului.
In ea se respecta – ca urmare a pregatirii de specialitate a celor care conduc – cerintele
generale sau fundamentale care stau la baza conceperii, organizarii si desfasurarii
sale.
Lectia reprezinta unitatea structurala de baza a procesului instructiv – educativ,
instituindu-se in sisteme sau cicluri de lectii. In educatia fizica scolara se intalneste o mare
varietate de tipuri de lectii, determinata de specificul invatamantului si in mod special de teme
si obiective.
Teoretic, pornindu-se de la etapele invatarii care vizeaza deprinderile si priceperile
motrice, s-au stabilit urmatoarele tipuri de lectii:
- de invatare
- de consolidare (fixare )
- de perfectionare
- de verificare
- mixte, rezultand din combinatia celor 4 tipuri
In realitate, din punct de vedere al subiectului nu exista decat lectii mixte (pornind de
la faptul ca in orice lectie sunt 2 sau 3 teme). Din punctul de vedere al celui care conduce
(profesor) putem avea si lectii „ pure ” (de exemplu verificare), dar lectia trebuie privita ca
unitate.
Din alte puncte de vedere, lectia mai poate fi:
a) - monosport - cand are o tema sau doua din aceeasi ramura de sport;
– bisport – cand are teme din doua ramuri de sport;
b) de pregatire fizica generala (cu teme numai din calitatile motrice) intalnita in
special in antrenamentul sportiv;
c) – introductiva sau de organizare (la inceput de trimestru)
- bilant (la sfarsit de trimestru sau an scolar)
Lectia prezinta un continut si o structura. Continutul, impus de tipologie este constituit din
ansamblul mijloacelor, metodelor si procedeelor metodice, al altor masuri didactice, fiind
structurat intr-un anumit mod.
Structura lectiei este reprezentata de succesiunea, in timpul alocat, a unor „parti”, „verigi”
necesare pentru indeplinirea temelor si obiectivelor.
Prezentarea structurii depinde de criteriul principal luat in seama (biologic, metodic, psiho-
pedagogic), de orientarile specifice in diferite perioade si nu in ultimul rand de „viziunea”
fiecarui specialist.
In timp, evolutia structurii lectiei a fost:
- pe patru parti (organizare, pregatire,fundamentala,incheiere)
- pe trei parti (pregatire,fundamentala,incheiere)
- pe verigi
Toate acestea sunt secvente intre care nu exista o delimitare stricta, ci o
interdependenta, o unitate.
In prezent se accepta structura pe verigi, care, din punct de vedere teoretic, deci in
totalitatea lectiei, sunt:
1. Organizarea colectivului (de elevi, studenti, etc.)
2. Pregatirea organismului pentru efort.
3. Influentarea selectiva a aparatului locomotor.
4. Dezvoltarea (“educarea”) calitatilor motrice, viteza/indemanare.
5. Invatarea, consolidarea, perfectionarea sau verificarea deprinderilor
sau/si priceperilor motrice.
6. Dezvoltarea (“educarea”) calitatilor motrice, forta sau rezistenta.
7. Revenirea organismului dupa efort.
8. Aprecieri si recomandari.
In realitate, in nici o lectie nu pot exista practic toate aceste verigi. Caracter
permanent au, indiferent de tipuri de lectie, verigile 1,2,3,7 si 8. Celelalte sunt prezente in
functie de natura temelor si obiectivelor.
In fiecare veriga se folosesc anumite grupaje de exercitii, se stabililesc o dozare
medie a efortului, s-au consacrat unele formatii de lucru. Toate sunt subordonate rezolvarii
temelor si obiectivelor lectiei.
Privind in perspectiva, in “perimetrul” lectiei ar aparea o serie de noutati vizand, de
exemplu, conducerea unor verigi, nu de catre specialist, ci de catre elevi, in sensul acceptarii
autonomiei elevilor in cadrul lectiei. Tot de principiul autonomiei se leaga o eventuala
“rupere” de cadrul national unitar reprezentat de programa de educatie fizica. In privinta
structurii, s-ar putea renunta la verigile in care se vizeaza “educarea” calitatilor motrice,
acestea urmaand a constitui teme pentru acasa.
1.3. Rolul și locul parcursurilor aplicative in lecția de educație fizica
In lectia de educatie fizica, dezvoltarea organismului elevilor se poate face prin
varietatea de mijloace si metode pe care le foloseste profesorul in functie de nivelul clasei,
pe tot parcursul anului scolar. Un loc aparte il ocupa deprinderile motrice aplicative cum
sunt: mersul, alergarea, tararea, sariturile, catararea, escaladarea, aruncarea, prinderea.
Omul in viata de zi cu zi este supus celor mai diverse influente ale mediului in care
traieste si munceste, de aceea elevii trebuie informati astfel incat sa poata face fata tuturor
solicitarilor si in special celor de ordin fizic.
Parcursurile aplicative aduc un aport esential in acest sens. Prin denumirea de
parcurs intelegem toate instalatiile, aparatele, improvizatiile, obiectele asezate pe un traseu
intr-o anumita succesiune in functie de scopul urmarit, dezvoltarea calitatilor motrice, a
deprinderilor motrice.
In timpul parcursului aplicativ, elevul alearga, sare, se catara, se tareste, escaladeaza,
toate acestea intarindu-l din punct de vedere fizic. Fiind desfasurate sub forma de intrecere,
acestea duc la invingerea sfielii, a timiditatii, dezvoltandu-se la elevi stapanirea de sine,
inventivitatea.
Parcursurile aplicative desfasurate sub forma de joc duc la dezvoltarea calitatilor
intelectuale: gandire, atentie, spirit de observatie, dezvoltandu-si astfel personalitatea.
Spre deosebire de celelalte mijloace folosite in pregatirea elevilor, parcursurile
aplicative prezinta urmatoarele particulariati metodice mai importante
permit manifestarea si dezvoltarea complexa si simultana a deprinderilor motrice de baza sau
specifice, a calitatilor fizice si a unor forme de manifestare a acestora, precum si a
calitatilor moral- volitive;
in timpul executiei parcursului, indiferent de natura sa apar legaturi noi si complexe intre
deprinderile motrice, ceea ce contrubuie la perfectionarea lor, apar relatii care pot favoriza
transferul pozitiv intre diferitele forme de manifestare a calitatilor motrice. Aceasta
manifestare simultana a mai multor laturi ale activitatii motrice este posibila si
determinata de caracterul complex al parcursurilor;
raportul de intredependenta intre deprinderile si calitatile motrice, realizarea lor la nivel
superior in condittile si pe fondul solicitarilor intense a unor calitati motrice si de vointa
subliniaza importanta deosebita a parcursurilor aplicative in dezvoltarea capacitatii
motrice a elevilor.
Parcursurile aplicative contribuie la indeplinirea sarcinilor educatiei fizice daca sunt
alese cu multa atentie, discernamant. Aceasta alegere conditioneaza influentarea pozitiva sub
toate aspectele asupra copiilor.
Pentru o influentare pozitiva se tine seama de urmatoarele cerinte metodice:
a.Continutul parcursurilor aplicative sa corespunda particularitatilor morfo –
fiziologice si psihice ale elevilor. Parcursurile sa nu fie nici prea simple, nici foarte
complicate, iar regulile de desfasurare sa fie intelese si retinute de elevii
participanti.
b. La alegerea parcursului se va tine seama de: scopul instructiv – educativ urmarit;
incalzirea organismului, captarea atentiei, revenirea organismului, dezvoltarea
calitatilor motrice, dezvoltarea deprinderilor motrice, dezvoltarea curajului, a
stapanirii de sine.
Profesorul poate folosii in lectia de educatie fizica parcursul aplicativ in toate verigile
acesteia, obiectivele propuse indeplinindu-se cu precadere prin parcurs.
In partea pregatitoare se pot folosii parcursuri simple pentru orientarea in spatiu, captarea
atentiei, care sa aiba reguli simple si putine, durata fiind de 2-4 minute.
Parcursurile se pot regasii si in partea fundamentala a lectiei de educatie fizica ajutand foarte
mult la rezolvarea obiectivelor, sarcinilor lectiei. Se vor desfasura parcursuri care sa formeze
sau sa intareasca deprinderile motrice de baza, aplicative sau specifice disciplinelor sportive
practicate in scoala, parcursuri care sa contribuie la educarea sensibilitatilor motrice (ritm,
echilibru), toate stimuland dezvoltarea capacitatii motrice a elevilor.
Timpul acestor parcursuri este variabil (28-35 minute).
In ultima parte a lectiei, partea de incheiere, pot fi folosite parcursuri cu caracter linistitor; de
restabilire a marilor functiuni de captare a atentiei, durata fiind de 3-4 minute.
Pentru formarea grupelor se urmareste repartizarea proportionala a elevilor foarte buni, cu
pregatire medie si cei slabi, alcatuindu-se grupe omogene ca nivel astfel sansele de victorie
fiind egale.
Trebuie asigurata egalitatea numerica si alegerea capitanilor.
In timpul desfasurarii parcursului profesorul urmareste respectarea regulilor de joc si a dozarii
efortului.
La incheierea parcursului, profesorul comunica rezultatul dupa care se vor executa exercitii in
vederea linistirii organismului.
Majoritatea specialistilor au hotarat ca in structura lectiei de educatie fizica sa fie inclusa intr-
o veriga de sine statatoare si dezvoltarea calitatilor motrice.
Conform structurii lectiei de educatie fizica si mai ales a dinamicii efortului, cea mai mare
intensitate a acestuia (varful maxim se plaseaza de regula spre finalul lectiei, fie ca este vorba
de organizarea unei stafete, jocuri sportive, fie ca este vorba de dezvoltarea unor calitati
motrice.
Aceleasi teme ale unei lectii se pot realiza intr-o alta ordine si in acest fel se creaza
posibilitatea de revenire in timp a organismului la normal (intr-o lectie cu doua varfuri de
intensitate).
De aceea, locul actiunilor pentru dezvoltarea calitatilor motice in structura lectiei de educatie
fizica trebuie stabilit in functie de natura efortului stabilit, pentru a se putea asigura o
intensitate si un volum optim in vederea dezvoltarii calitatilor motrice planificate la nivelul
obiectivelor propuse si pentru asigurarea posibilitatii de revenire a organismului la starea
normala.
1.4. Caracterul formativ si eficacitatea folosirii parcursurilor aplicative
Eficienta exercitiului fizic in dezvoltarea capacitatilor motrice a elevilor din
clasele a v a in ciclul gimnazial
Parcursurile aplicative fac parte din grupa activitatilor globale in cadrul carora se aplica
priceperile si deprinderile utilitare. Acestea valorifica in conditii noi, nestudiate in prealabil,
cunostinte, priceperi si deprinderi, insusite in lectiile anterioare sau chiar in lectia respectiva.
Parcursurile aplicative trebuie sa creeze situatii care sa ceara elevilor rezolvarea anumitor
probleme in mod individual, personal, creativ.
In cadrul parcursurilor aplicative vor fii incluse deprinderi cunoscute si accesibile intregului
efectiv de elevi tinand cont de mai mule cerinte: organizatorice si metodice.
Cerinte organizatorice:
aparatele si instalatiile ce urmeaza a fi folosite in cadrul parcursurilor aplicative sa aiba o stare
de functionare buna, verificandu-se permanent;
la exercitiile cu grad ridicat de dificultate trebuie asigurat locul de aterizare la sarituri si
escaladari cu saltele;
inaltimea aparatelor gradata corespunzator.
Cerinte metodice:
aparatele care pretind un grad ridicat de dificultate a exercitiilor se vor monta la jumatatea
traseelor;
in ultima portiune a traseului se vor evita exercitiile cu structuri grele din cauza oboselii
elevilor care nu vor mai fi apti de cele mai bune si corecte executii;
efortul trebuie planificat astfel incat dupa un efort pentru membrele inferioare sa urmeze un
efort pentru trunchi, brate, alternandu-se efortul;
efortul se va grada in concordanta cu varsta, dezvoltarea fizica si bagajul motric al elevilor
prin marirea sau micsorarea numarului de aparate, ingreunarea sau usurarea unor exercitii,
marirea sau micsorarea vitezei de parcurgere a parcursului, cresterea sau scaderea
inaltimii aparatelor;
exercitiile care solicita o baza mica de sustinere sa fie alternate cu cele care solicita o baza
mare de sustinere;
instalatiile si aparatele sa fie montate astfel incat sa ofere mai multe posibilitati de a fi trecute;
aparatele cu grad redus de stabilitate sa fie montate la inceputul parcursului, deoarece solicita
o concentrare mai mare;
pentru a oferi coonditii identice de lucru, aparatele, instalatiile trebuie sa fie dispuse la fel, sa
fie identice ca forma, greutate si culoare;
in dispunerea aparatelor si instalatiilor se are in vedere alternarea elementelor dinamice cu
cele ce contribuie la orientarea in spatiu;
traseele pe care se desfasoara parcursurile aplicative sa solicite pemanent schimbari de
directie si lucrul pe planuri diferite;
pe tot parcursul se iau masuri de asigurare si autoasigurare;
la parcursurile aplicative desfasurate in aer liber este recomandat sa foloseasca cu multa
fantezie toate conditiile naturale existente;
la parcursurile aplicative la care se folosesc mijloace din diferite sporturi, actiunile sa fie
executate corect din punct de vedere tehnic si sa aiba finalitate precisa, identica cu cea din
ramura sportiva;
pentru recunoastere si acomodare este bine ca percursul sa fie executat de doua ori inainte de
inceperea concursului intre echipele formate.
Parcursurile aplicative sunt atractive prin caracterul spectaculos, prin ineditul lor
precum si prin starea de emulatie pe care o confera.
In executia parcursurilor aplicative pot fi folosite aparatele de gimnastica, obiectele
portative (maciuci, fanioane, mingi), franghii, banci de gimnastica, lada de gimnastica, saltele,
obstacole naturale, parteneri.
Miscarile frcvent utilizate sunt: mersul, alergarea, tararea,aruncarea, prinderea,
transportul, saritura, catararea, escaladarea. Alaturi de aceste miscari se pot introduce si
elemente acrobatice: rostogoliri, rulari, rasturnari, salturi, precum si elemente din jocurile
sportive si atletism.
Folosirea parcursurilor aplicative in lectia de educatie fizica pune in evidenta
caracterul formativ al acestui sistem de lucru, capacitatea de analiza a deprinderilor insusite,
nivelul calitatilor si capacitatilor motrice ale elevilor.
Se recomanda ca la grupa de elevi cu un nivel ridicat de pregatire sa participe la
stabilirea parcursului aplicativ la montarea aparatelor.
In experimentul pe care l-am efectuat la clasele aV- a am selectionat cateva
parcursuri aplicative in functie de:
scopul urmarit;
calitatile si deprinderile motrice dominante la aceasta varsta;
concordanta cu particularitatile de sex;
relatia cu experienta motrica a elevilor din clasele V;
tema si veriga lectiei;
preferinta elevilor.
In lectia de educatie fizica folosim parcursurile in functie de o calitate dominanta pe care
dorim sa o dezvoltam: parcursul pentru dezvoltarea vitezei, a atentiei, rezistentei, a fortei
explozive.
Pentru dezvoltarea fortei explozive vom folosi in parcursuri diferite forme de aruncare cu
mingi de forme diferite, la anumite distante, pe puncte fixe, de pe loc, din deplasare si alte
forme de aruncare care se introduc in parcurs atunci cand tema lectiei impune ca aceasta
calitate sa fie dezvoltata, consolidata, fixata, aruncarea mingii de oina de pe loc sau cu elan, la
handbal aruncarea la poarta, aruncarea cu mingia de oina la tinata fixa.
Pentru dezvoltarea parcursurilor aplicative se desfasoara pe distante scurte de 40 m. In care pe
langa alergare se executa structuri de exercitii bine cunscute cu un numar mare de repetari, cu
pauze de revenire a organismului.
In parcurgerea parcursurilor aplicative un rol important il au analizatorii:
vizual,chinestezic,acustico-vestibular.Fiecare parcurs contine parti mai usoare si mai dificile
adevarate bariere fizice si psihologice. Aceste bariere cer asigurarea stabilitatii aparatelor si
obiectelor prin fixarea acestora, prin acordarea de catre profesor a ajutorului si a
autoasigurarii.
Parcursurile folosite contin miscari cunoscute, invatarea unor miscari noi in timpul
parcurgerii, fie chiar si usoare se soldeaza cu esecuri sub diferite forme. Un parcurs care a fost
atractiv pentru elevi poate fi mentinut un anumit ciclu de lectii. Pentru eliminarea monotoniei
se pot include variante in asezarea fiecarui obstacol (sau executii noi), exercitii noi. Astfel se
poate modifica si modul de apreciere: odata se cronometreaza, alta data se dau calificative. Se
urmareste finetea, eleganta, usurinta executiei.
In continuare voi exemplifica cateva grupuri de exercitii care pot fi incluse in componenta
parcursurilor aplicative:
exercitii de aruncare si prindere a mingii in ritm vioi cu treceri peste diferite obstacole, elevii
avand timp limitatt de executie, fiind pusi in situatii imprevizibile si in conditii
neobisnuite;
Exemplu: alergare, rostogolire, urmata de prinderea unei mingi de
cauciuc arincata de un coleg urmat de aruncare la un punc fix.
Aceasta se poate executa sub forma de stafeta contribuid la
dezvoltarea prezentei de spirit la perfectionarea indemanarii si vitezei
de rotatie, precum si la dezvoltarea atentiei si orientarii in spatiu.
exercitii de alergare, saritura peste obstacol, tarare pe distante scurte si treceri printr-un cerc,
transportul unei mingi medicinale pe o distanta data;
exercitii de alergare pe o distanta limitata cu spatele spre directia de deplasare, transportand
doua mingi, intoarcere, alergare cu saritura peste coarda, trecere peste un obstacol mic,
doua rostogoliri pe o saltea din ghemuit in ghemuit, alergare pana la linia de sosire.
Exercitiul fizic, mijloc de formare a personalitatii si de pregatire a omului pentru profesiuni si
cerintele contemporane, trebuie sa atribuie un rol deosebit constientizarii aactivitatii prin
intelectualizarea procesului pedagogic de educatie fizica prin studierea cunostintelor pe
aceeasi treapta de importanta cu priceperile si deprinderile motrice si prin corelarea lor
optimala cu acestea.
In aceasta idee cunostintele de educatie fizica au rolul de a clarifica indiferent de forma
metodico-organizatorica aplicata esenta,scopul si modalitatile de realizare a exercitiilor fizice.
Datele numeroaselor cercetari si teorii cu privire la legile ci conditiile eficacitatii exercitiilor
indiferent de mijloacele si formele metodico-organizatorice folosite, pot fi sintetizate in
urmatoarele concluzii si indicatii practice:
inainte de a propune exercitiile, este necesar ca profesorul sa se edifice pe deplin asipra
posibilitatilor si limitelor acestuia;
eficacitatea exercitiilor este conditionata nu numai de numarul lor ci si de atitudinea
constienta pe care elevii o adopta fata de acestea; de intelegerea scopului de atins, a
necesitatii si insemnatatii exercitiului respectiv, in contextul situatiei de invatare date; de
cunoasterea scopului teoretic al exercitiilor; de claritatea performantelor ce trebuie atinse.
Prin folosirea exercitiilor variate se previne monotonia, aparitia oboselii si plictiselii,
se mentine atentia si se suscita interesul pentru actiune, creaza disponibilitatea pentru
efectuarea cresterii. Variatia se poate obtine prin schimbarea formei, a gradului de
complexitate, a modului de executie.
Toate exercitiile folosite reprezinta principalele componente ale procesului instructiv
– educativ cu pondere in perfectionarea capacitatii motrice umane. Sunt insusiri inascute si
dobandite in procesul instructiv- educativ si activitatea cotidiana care insotesc actul motic.
1.5. Caracteristicile dezvoltarii capacitatii motrice
Caracteristicile dezvoltarii capacitatii motrice se dezvolta in functie de substratul
morfo-functional de care depinde manifestarea unora dintre elevi:
dezvoltarea inegala, neuniforma a organelor si functiilor organismului se reflecta in
dezvoltarea inegala a calitatilor si deprinderilor motrice;
dezvoltarea naturala a calitatilor si priceperilor motrice se manifesta diferentiat la fete si
baieti;
dezvoltarea unei calitati motrice exercita influenta asupra nivelului de dezvoltare a celorlale
calitati motrice;
avandu-se in vedere relatia de interdependenta orice actiune de dezvoltare a uneia, va exercita
o influenta si asupra celorlelte;
obtinerea unor indici superiori ai capacitatii motrice conditionata si de educarea unor trasaturi
psihice;
dezvoltarea capacitatii motrice trebuie sa faca obiectul temei pentru acasa, precum si a
formelor de practicare independenta;
in dezvoltarea capacitatii motrice trebuie sa se aibe in vedere reactia organismului elevilor la
efortul fizic;
dezvoltarea capacitatii motrice depinde de natura exercitiului fizic si a efortului fizic, de
dozarea acestuia la care se adauga capacitatea de efort a organismului si modul de
participare al elevilor.
Mentinerea capacitatii motrice in timp se realizeaza diferentiat (inegal).
La baza capacitatii motrice sta exercitiul fizic alternat cu repausul.
Volumul si intensitatea efortului fizic sunt in raport invers proportional.
Procesul de refacere se face diferit, acest lucru ne face sa relevam eforul fizic
inaintea restaurarii totale.
Sub aspectul continutului pauzele pot fi:
active;
pasive.
Eforturile pot fi:
standard
variate
alternative
Cerintele metodice privind dezvoltarea capacitatii motrice
a. Dezvoltarea capacitatii motrice presupune un proces indelungat, sistematic,
bine gandit in fiecare lectie;
b. Alegerea metodelor si variantelor metodice trebuie facuta in concordanata
cu particularitatile de varsta, sex, nivel de pregatire a elevilor;
c. Datorita conditiilor fata de antrenamentul sportiv, nu sunt indicate
metodele si procedeele din antrenamentul sportiv, decat dupa o
preadaptare a acestora;
d. Nivelul efortului preconizat trebuie sa permita revenirea indicilor pana la
inceperea altor activitati. Niciodata nu vom suprasolicita organismul pana
la maximum, deoarece in acest caz randamentul scolar scade;
Principalele efecte care vizeaza dezvoltarea capacitatii motrice, pot fi tratate foarte
pe larg, dar voi prezenta urmatoarele cerinte ale dezvoltarii capacitatii motrice astfel:
Stabilirea sistemelor de actionare in diferite etape;
Aplicarea cu mai mare consecventa si continuitate a sistemelor de actionare in lectia de
educatie fizica pe perioada planificata;
Stabilirea unui numar optim de repetari a volumului si intensitatii corespunzatoare efortului;
Incadrarea exercitiilor selectionate pentru dezvoltarea fiecarei calitati motrice in sisteme
precise de actionare;
Timpul si ritmul de executie, valoarea incarcaturilor si durata exercitiilor, distanta si durata
pauzelor sunt elemente de baza cu care se apreciaza progresul;
1.6. Dezvoltarea calitatilor motrice prin stafete si parcursuri aplicative
La varsta de 10-14 ani jocul trebuie sa ocupe un rol important in viata copilului pentru
ca reprezinta unul dintre mijloacele de realizare a educatiei fizice si sportrive, o forma de
manifestare specifica varstei copilariei si preadolescentei. Prin continuturile lor jocurile
contribuie la formarea unor notiuni, priceperi si deprinderi, la dezvoltarea principalelor calitati
fizice, morale si volitive. In timpul jocului copilul alearga, se tareste, se catara,sare, miscarile
devin mai precise si el se intareste din punct de vedere fizic. In timpul jocului se dezvolta
atentia, gandirea, spiritul de observatie si deci implicit si personalitatea.
Spre deosebire de celelalte mijloace folosite in pregatirea elevilor, ele reprezinta
urmatoarele particularitati metodice mai importante:
Permit manifestarea si dezvoltarea complexa si simultana a deprinderilor motrice de baza sau
specifice, a calitatilor morale;
In timpul jocului, indiferent de natura sa, apar legaturi noi si complexe, intre deprinderile
motrice, ceea ce contribuie la perfectionarea lor, apar relatii care pot influeta transerul
pozitiv dintre diferitele forme de manifestera a calitatilor motrice;
Raportul de interdependenta intre deprinderile si calitatile motrice, realizarea lor la un nivel
superior, in conditiile si pe fondul solicitarii intense a unor calitati morale si de vointa,
subliniaza importanta deosebita a acestei particularitati metodice a jocului.
Stafetele sunt jocuri de intrecere, desfasurate pe echipe, fara contact direct cu
adversarul. In alte jocuri de miscare participarea jucatorilor este simultana, cu stafeta ei isi
indeplinesc sarcinile in mod succesiv.
Stafetele au un grad mare de accesibilitate, unele putand fi organizate si cu copii de
varsta mica. Starnesc interes la toate categoriile de varsta care practica educatia-fizica. Avand
aceste caracteristici, stafetele constituie categoria de jocuri de miscare care se folosesc pe
scara cea mai larga in diferite forme ale procesului de educatie-fizica.
Caracterul de intrecere este foarte pronuntat, fapt care duce la ridicarea starii
emotionale.
Organizarea stafetelor se face pe doua sau mai multe echipe, in functie de numarul de
participanti. Numarul de jucatori dintr-o echipa trebuie sa fie in jur de 10. Daca numarul este
prea mare, participantii asteapta prea mult pana le vine randul, fapt care duce la pierderea
rabdarii si la realizarea unor pauze prea mari. Cand numarul de participanti este prea mic (mai
mic de 5), jocul se termina prea repede, iar interesul si starea emotionala nu ating cotele
dorite.
Formatiile cele mai frecvent folosite sunt pe siruri, cu echipele alaturate, la cativa pasi
interval. Se pot organiza stafete si in alte forme: raze, cerc, patrat.
Diferitele deprinderi de miscare constituie continutul stafetelor; la majoritatea nu
lipseste alergarea.
In stafete sunt folosite numeroase exercitii si miscari din gimnastica, elemente si
procedee tehnice ale jocurilor sportive si ale altor jocuri care pot fi apolate in conditii variate,
toate avand caracter de competitie.
Stafetele pot fi organizate folosind transmiterea unor obiecte sau fara obiecte.
La inceputul stafetelor fara obiecte se pot folosii diferite forme si procedee de
deplasare: alergare, sarituri intr-un picior si pe doua picioare, mers in patru labe, tarari in
brate, saritura iepurelui, mersul piticului.
In stafetelor cu obiecte, obiectul de joc poate fi folosit in felul urmator:
Bastonul poate fi:
a. dus in echilibru;
b. schimbata pozitia lui pe locul unde este asezat;
c. aruncat la distanta
d. aruncat pentru doborarea unor tinte aflate in picioare.
Mingea poate fi:
a. manuita (prindere, aruncare);
b. transportata;
c. condusa;
d. rostogolita (cu mana, capul sau picioarele);
e. aruncata (la cos, poarta, distanta, tinta).
Esarfa sau batista poate fi:
a. predata din alergare;
b. legata sau dezlegata.
Cercul de gimnastica poate fi:
a. transportat;
b. rostogolit;
c. aruncat pentru ochire (la cadere sa cuprinda in el obiectul care
constituie tinta);
d. tinut in pozitia verticala, trecerea prin el prin saritura iepurelui
sau saritura de ghemuire.
Indicatii pentru asigurarea conditiilor materiale pentru desfasurarea parcursului
aplicativ
Cadrul de desfasurare a jocurilor trebuie sa fie corespunzator. De aceea profesorul de
educatie fizica se ocupa cu inventarul materialelor necesare, precum si de pregatirea
prealabila a jocului.
Folosind in joc materiale ca: cercuri, mingi, maciuci, etc. se obtine o participare mai
activa a elevilor, creand un cadru mai placut, mai atractiv.
Se recomanda ca fiecare profesor, constient de sarcinile instructiv-educative ce-i revin
sa se preocupe cu asigurarea unui inventar de materiale pe care sa le foloseasca in situatii de
joc.
Inventarul trebuie sa cuprinda materiale ca:
mingi de oina;
bastoane confectionate de elevi;
cercuri de lucru;
mingi de cauciuc de toate marimile;
mingi medicinale sau saci de nisip de diferite greutati;
bastoane de stafeta;
corzi pentru sarituri si sfori de diferite lungimi si grosimi;
maciuci;
materiale pentru elevi: esarfe, benzi colorate, numere;
stegulete, fanioane.
Sunt necesare si alte materiale din categoria aparatelor simple de gimnastica:
bancile;
capra;
lada;
saltelele.
Aceste materiale trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa fie in stare de folosinta;
sa fie curate;
CAPITOLUL 2
ORGANIZAREA CERCETARII
2.1. Data, locul si subiectii cercetarii
Nr.crt. NUME SI PRENUME VARSTA INALTIME
ARDELEAN FILIP
BORZOS MARIUS
BORZOS MIRELA
BORZOS OCTAVIA
CIMPOERIU EMIL
DRAGAN ESTERA
DRAGAN ROXANA
KORODI MANUELA
LINGURAR MARIA
PAVEL RAZVAN
VANCEA ANDREEA
2.2. Aparate, instalatii si materiale

Pe langa traditionalele materiale (hartie, creion, pix, fise de observatie, protocoale) am
folosit in cadrul cercetarii si suporturi video (casete video si DVD-uri).
Aparatura utilizata in scopul cercetarii a fost: camera video, camera digitala de
fotografiat, DVD player, video recorder.
Putem aminti aici instalatiile folosite in jocul de volei chiar daca noi nu le-am utilizat
in mod direct, cercetarea noastra fiind constatativa: terenul, fileul, stalpii, antenele si mingile
de volei.
2.3. Metodele de cercetare utilizate
Metodele de cercetare folosite in aceasta lucrare sunt:
metoda observatiei;
metoda conversatiei;
metoda experimentala;
metoda statistica;
metoda reprezentarii grafice.
In continuare aceste metode sunt descrise pe larg.
Studiul materialului bibliografic
Toate lectiile de cercetare au la baza cunoasterea rezultatelor obtinute in domeniul in
decursul timpului si a surprinde care sunt problemele, tendintele, ipotezele, indoielile pe care
le formuleaza cei ce au de studiat tema respectiva.
Pentru a obtine rezultate obiective stiintifice este nevoie de o buna documentare care
duce la o cunoastere reala a fondului de baza a disciplinei pe care o studiaza cat si datele noi,
recente si in continua dinamica.
Cel ce-si propune o tema de studiu, de cercetare, trebuie sa stapaneasca tehnicile
actuale ale documentarii.
In ceea ce priveste tema lucrarii de fata, studiul materialului bibliografic a constat din
culegerea datelor din foarte multe lucrari publicate in manuale, volume, reviste de specialitete,
publicatii periodice ce au avut aceeasi tema ca cea de fata.
Metoda observatiei
Observatia ca proces psihic de cunoastere activa, intentionata, planificata, sistematica
are la baza un sistem de referinte, idei, ipoteze, postulate furnizate de experienta si stiinta.
Observatia este considerata de Paul Fraisse primul moment al cercetarii experimentale.
Este contemplarea intentionata a unui obiect, documet, fenomen, proces.
Observatia este un rezultat al raportului dintre cercetator si natura.
Scopul observatiei este culegerea de date concrete a caror analiza stiintifica sa permita
generalizare. In observarea stiintifica participa atat procesele senzoriale cat si procese logice,
intelectuale.
Observatia stiintifica este caracterizata de:
caracterul fundamental teoretic si metodologic;
scopuri precis formulate;
sarcini precis delimitate;
inregistrarea sistematica a datelor;
publicarea si interpretarea datelor;
o buna pregatire a celui ce face observatia.
In aceasta lucrare observatia s-a facut astfel;
Preliminar observand:
- componenta clasei;
- omogenitatea clasei;
- nivelul de dezvoltare fizica;
- nivelul capacitatii motrice;
- nivelul calitatii motrice;
- frecventa participarii individuale;
- interesul de participare la lectie;
- calitatea lectiei de educatie fizica.
In timpul cercetarii:
- modul de executie al comenzilor;
- receptivitatea elevilor;
- influenta efortului specific asupra subiectilor;
- evolutia grupei martor si a celei de experiment;
- sesizarea factorilor perturbatori.
In cadrul orei de educatie fizica se urmareste:
a. felul in care elevul abandoneaza situatia cu usurinta, incredere;
b cum stabileste contactul uman cu ceilalti profesori, colegi, neutrii:
deschis, usuratic sau cu familiarism;
c. felul cum se organizeaza actiunea: cu atentie, lipsit de control,
necesitand permanent imbold;
d. felul cum se exprima prin cuvant, mimica, gest;
e. felul cum subiectul isi conduce propria organizare motrica;
f. cum reactioneaza la sarcinile propuse;
g. reactiile subiectului la propriul comportament, la rendamentul sau in
fata dificultatilor, succesului;
h. evolutia raportului cu examinatorul;
i. preocuperi si opinii marturisite de subiect.
Metoda conversatiei
Conversatia sau interviul consta in discutia tematica dintre cercetator si subiect. Se
face pe baza unor intrebari tematice, puse intr-o anumita ordine, raportate la clasa in care se
afla subiectul sau clasa respectiva.
Pentru o mai buna informare, in afara subiectilor cercetati s-au purtat discutii cu
dirigintii clasei, cu cadrele didactice si cu cadrele medicale ale scolii.
Metoda experimentala
Aceasta metoda este un sistem complex de cunoastere a realitatii, caracterizat prin
utilizarea rationamentului experimental. Metoda experimentala verifica o ipoteza si stabileste
relatii cauzale intre fenomene, fapte, etc..
Claude Bernard defineste experimentul “drept o observatie provocata cu scopul de a
defini un control”.
In vederea confirmarii sau infirmarii ipotezei lucrarii am stabilit doua grupe:
experimentala: - clasele a IV a A mixte de la Scoala Generala nr.2 din Campina.
martor: - clasele a V a B mixte tot de la Scoala Generela nr.2 din Campina.
Ipoteza se verifica atunci cand diferenta dintre rezultatele grupelor este semnificativa.
Metoda statistica
Pentru depasirea fazelor descriptive pline de termeni de comparatie subiectivi, in
activitatea sportiva s-au introdus calculele matematice.
Aceasta metoda confera o descriere mai precisa a fenomenelor, permite extragerea
unor cocluzii generale in functie de anumite reguli bine conturate precum si insumarea
rezultatelor cerceterii intr-o forma semnificativa.
Datele statistice permit cercetatorului sa determine gradului de omogenitate al
fenomenului sau populatiilor cercetate, tendinta centrala si deviatiile de la aceasta, gradul de
corelatie, gradul de corelatie dintre fenomene, ca si gradul de incredere, semnificatie pe care-l
reprezinta rezultatele cercetarii.
In urma experimentului si a datelor inregistrate am calculat urmatorii indici statistici,
considerati ca fiind reprezentativi pentru scopul cerceterii:
- Parametrii tendintei centrale – in special media aritmetica – bazata pe numarul total al
valorilor individuale si care ajuta si la calculul abaterii standard.
Σ – suma
X – valorile individuale obtinute
n = numarul de cazuri
Abaterea standard (S)
S=± d2
n-1
S = suma;
d = diferenta dintre media aritmetica si fiecare valoare individuala;
n = numarul de cazuri.
Cu cat abaterea standard este mai mare, cu atat media caracterizeaza mai inexact
selectivitatea aleasa.
- Coeficientul de variabilitate (CV):
M – media aritmetica
S – abaterea standard
Daca CV este ±10%, indica o variatie mica, colectivul este omogen.
Daca CV este ±20%, indica o dispersie foarte mare, colectivul este neomogen.
Metoda reprezentarii grafice
Vizualizarea datelor prin folosirea metodei grafice permite o intelegere mai usoara a dinamicii
fenomenelor urmarite precum si raportului dintre ele.
2.2. Organizarea experimentului
Cercetarea s-a efectuat la Scoala Generala nr.2 din Campina, timp de un an scolar, la clasele a
V a A, B mixte. Orele de educatie fizica cu acesti elevi s-au desfasurat conform orarului
claselor, saptamanal 2 ore, atat in sala de sport, cat si pe terenul de sport din incinta scolii.
Grupa experimentala a fost formata din clasele a V a A mixta.
Grupa martorilor a fost formata din clasele a V a B mixta.
Clasa a V a A,B sunt formate din 8 baieti si 6 fete fiecare.
Etapele cercetarii
Experimentul s-a desfasurat pe parcursul anului scolar 2009-2010, si a cuprins doua testari.
1.Testarea initiala a elevilor din grupa martor si grupa experimentala am efectuat-o
la inceputul anului scolar la sfarsitul lunii septembrie.
2.Aplicarea experimentului in perioada septembrie 2009- mai 2010.
3.Testarea finala si-a efectuat in luna mai 2010 atat a elevilor din grupa martor, cat si
a celor din grupa experimentala.
Sarcinile cercetarii:
stabilirea subiectilor celor doua grupe martor si experimentala
stabilirea probelor de control
selectarea celor mai eficiente mijloace pentru dezvoltarea capacitatii motrice
efectuarea testarilor initiale si finale
analizarea statistico-matematica a datelor rezultate in urma desfasurarii experimentului
formularea unor concluzii si propuneri
Prima sarcina a cercetarii am reusit sa o analizez repede, cea de a stabili subiectii
celor doua grupe participante la experiment.
CAPITOLUL 3
PREZENTAREA SI INTERPRETAREA DATELOR
CERCETARII
3.1. Stabilirea si descrierea probelor de control
Procesele de control puse in programa scolara pentru testarea capacitatii motrice
sunt:
Procedee tehnice specifice jocului de handbal
Probe din gimastica acrobatica si sarituri
Aceste probe au fost aplicate sub forma de test initial la inceputul semestrului I si
test final la sfarsitul semestrului al II lea.
Probele de control obligatorii pentru insusirea unor ramuri de sport:
Efectuarea unor linii acrobatice liber alese, cu aprecierea prin nota la finalul ciclului tematic al
lectiei;
Saritura cu sprijin pe aparat de gimnastica, cu apreciere prin nota la finalul ciclului de lectii;
Parcurs aplicativ cu elemente tehnice din hadbal.
Proba 1: procedee tehnice izolate din jocul sportiv
elevii executa izolat numarul de procedee tehnice prevazute in sistemul de evaluare pentru
fiecare clasa
se apreciaza corectitudinea executiei
nota maxima de apreciere este 8
Structura tehnico-tactica
elevul va efectua o structura cuprinzand elementele tehnico-tactice prevazute in programa
se apreciaza corectitudinea si cursivitatea executiei, numarul si dificultatea procedeelor
nota maxima de apreciere este 9
Joc bilateral
se organizeaza pe terenuri si cu efective regulamentare
se desfasoara utilizand continuturile si regulile prevazute in programa clasei respective
se apreciaza comportamentul in joc, deci nota maxima 10
Proba 2: elemente acrobatice izolate
se executa izolat elemente statice si dinamice prevazute in programa
aprecierea se face din nota maxima noua
Legari de elemente acrobatice
se efectueaza un exercitiu liber ales cuprinzand elemente acrobatice si de legatura prevazute
in programa
se apreciaza calitatea executiei. numarul si dificultatea elementelor componente
aprecierea se face din nota maxima 10
Saritura la un aparat de gimnastica
se executa cu bataie pe trambuluina semielastica
locul de aterizare se amenajeaza cu saltele de gimnastica
se executa una din sariturile prevazute in programa clasei respective
3.2. Mijloacele de actionare pentru dezvoltarea capacitatii motrice a elevilor
STAFETE PENTRU DEZVOLTAREA CAPACITATII MOTRICE
Stafete pentru dezvoltarea vitezei
a. “Stafeta cu stop”
Descriere: - colectivul de elevi impartit pe trei echipe, executa intreceri sub forma de
stafeta, traseul cuprinzand diferite exercitii ca rostogoliri, sarituri,
escaladari etc.
- pe parcursul efectuarii traseului, profesorul pronunta cuvantul “stop”. La acest
semnal, toti elevii care se intrec in acel moment se opresc in pozitia
in care au fost surprinsi la comanda.
- la un nou fluier, intrecerea continua
- profesorul poate comanda de mai multe ori “stop” si nu de fiecare data in acelasi
moment, fapt ce va determina sporirea atentiei din partea elevilor.
b. “Stafeta cu maciuci”
descriere: - elevii sunt grupati in doua echipe,in coloana
- traseul este format din mai multe cerculete, la 2 m distanta intre ele, iar in fiecare
se casesc doua maciuci
- primul elev alearga si cu ajutorul piciorului, doboara maciucile din toate cercurile,
dupa care se reintoarce la sirul sau
- urmatorul elev alearga si reaseaza maciucile in pozitia initiala
- castiga echipa care termina mai repede executia cu toti elevii
c. Stafeta dubla”
Descriere: - elevii se impart pe patru grupe, asezate cate doua fata in fata la distanta
de 15 m. In acest spatiu se aseaza mai multe obiecte dispuse in zig-
zag
- la semnal, primii elevi din fiecare grupa parcurge acest traseu sinuos, fara a atinge
un obiect.
- grupa care termina mai repede traseul si atinge de mai putine ori obiectele dispuse
pe parcurs castiga intrecerea
d. “Stafeta cu schimb de locuri”
Descriere: - elevii dispusi in grupe de 6-7, se aseaza in coloana cate unul, fata in fata
(doua grupe constituie o echipa)
- primul din ambele siruri au cate o minge
- la semnal, pornesc in dribling ocolind propria grupa, iar cand au ajuns in fata ei
paseaza primului din grupa opusa si se deplaseaza la urma acesteia
- echipa care a realizat prima schimbul de locuri castiga intrecerea.
Stafete pentru dezvoltarea indemanarii
a. “Stafeta indemanarii”
Descriere: - elevii se impart in doua echipe, fiecare echipa impartindu-se la randul ei
in doua grupe: A= 12 elevi si B = 4 elevi.
- grupele A se aseaza pe un traseu lung de 20-30 m astfel la 3 m distanta fata de
grupa B, patru elevi in stand departat la 1 m distanta unul de
celalalt; dupa 4 m, alti patru elevi stau capra la 2 m unul de celalalt,
apoi alti 4 elevi stau dispusi in zig-zag la 1 m unul de celalalt.
- la semnalul profesorului, primii din grupa B pornesc in cursa, trec in ghemuit
printre picioarele colegilor, sar de 4 ori capra si alearga serpuit
printre ultimii 4 elevi.
- plecarea in cursa a celor din grupa B se face continuu dupa ce elevul din fata trece
de primul obstacol, grupa care termina mai repede castiga
intrecerea.
- la reluare se schimba rolurile grupelor.
b. “Stafeta combinata”
Descriere: - elevii sunt impartiti in doua echipe egale numeric, la unul din capetele
culuarului.
- primii elevi din fiecare echipa stau in sprijin culcat inainte cu cate doua maciuci
inaintea lor, si o coarda legata de mijlocul trunchiului.
- la comanda pleaca se ridica, alearga 5 m, aseaza maciucile in zig-zag pe lungimea
de 4 m (locuri marcate) continua alergarea 5m, sar peste o banca de
gimnastica, deznoada coarda, se intorc cu fata spre echipa si revin
in alergare, sarind coarda pana in dreptul maciucilor, le aduna si
alearga sa le predea urmatorului elev.
- acesta isi inoada mai intai coarda in jurul mijlocului, apoi reia executia.
- castiga echipa care termina prima si care executa mai corect.
c. “Stafeta combinata”
Descriere: - elevii sunt impartiti in doua echipe care la randul lor sunt impartite in
doua grupe, asezate paralel.
- echipele alearga 6m, executa doua rostogoliri inainte in ghemuit pe saltea, ridica de
pe sol o minge de handbal si efectueaza dribling alternativ cu mana
stanga si dreapta: se deplaseaza lateral cu sprijinul mainilor pe
banca de gimnastica si picioarele pe sol, rostogolire lunga pe saltea
si predarea stafetei urmatorului elev.
- castiga echipa care termina prima.
Stafete pentru dezvoltarea fortei si detentei
a. “Stafeta cu sarituri la capra”
Descriere: - colectivul de elevi se imparte in mai multe grupe
- primul elev din fiecare grupa alearga pana la un semn, unde se afla un coechipier in
pozitia ghemuit executa o saritura peste capra si ramane in locul
acestuia, cel care a fost capra se inapoiaza la sfarsitul sirului.
Stafete pentru alergarea de viteza
a. “Stafeta cine alearga mai repede”
Descriere: - colectivul clasei se imparte in 2 grupe egale, asezate pe siruri, inapoia
liniei de plecare.
- la semnal primii alearga 10 m, altii cu palma doboara un obstacol si se intorc in
alergare, atingand umarul coechipierilor, care urmeaza sa execute
acelasi lucru.
- castiga echipa care termina cursa mai repede.
b. “Micul maraton”
Descriere: - elevii sunt impartiti pe doua grupe si asezati in sir inapoia unei linii. In
fata fiecarei ecipe la distante de 4 m intre ele se traseaza 3 linii.
- la semnal elevii alearga pana la prima linie, o ating cu piciorul, se intorc la linia de
start, alearga pana la linia a doua pe care o ating, se intorc in
alergare pana la prima linie, alearga pana la linia a treia se intorc la
linia de start si se preda stafeta prin atingerea coechipierului.
- castiga echipa care termina prima stafeta.
Stafete pentru gimnastica acrobatica si sarituri
a. Stafeta 1.
Descriere: -colectivul impartit pe echipe efectueaza: deplasare prin sarituri pe
ambele picioare pe barna de gimnastica, asezata longitudinal,
rostogolire lunga inainte la saltea, restogoliri laterale pe lungimea
unei saltele, restogolire inapoi in ghemuit la saltea, alergare pe banca
si coborare prin sariture cu extensie.
- castiga echipa care executa corect si termina prima.
b. Stafeta 2.
Descriere: - colectivul impartit in doua echipe egala numeric
- efectueaza saritura in sprijin ghemuit pe lada; apoi saritura in adancime cu
extensie, alergare 10 m, saritura in departat peste capra de
gimnastica, rostogolire inainte in ghemuit, alergare la coada sirului si
transmiterea stafetei.
c. Stafeta 3.
Descriere: - elevii impartiti in doua echipe in sir, inapoia unei linii.
- startul se da din pozitia ghemuit , alergare 5 m, trecere preintr-un cerc, 2 piruete,
saritura cu rostogolire la lada, alergare peste obstacole joase,
amplasate la intervale de 3 pasi, restogolire din ghemuit in ghemuit
pe saltele, sarituri succesive de pe un picior pe celalalt prin 4 cercuri
asezate pe sol in zig-zag si alergare la coada sirului.
d. Stafeta 4.
Descriere: - elevii impartiti in 2 echipe egale numeric, inapoia unei linii
- sarituri laterale peste banca de gimnastica, asezate longitudinal, saritura in sprijin
ghemuit printre brate la lada si aterizare pe saltea, alergare, bataie pe
trambulina si saritura in stand pe calul transversal, coborare cu
saritura in adancime, trecerea printr-o cutie de lada si catarare la
scara mica, alergare la coada sirului.
PARCURSURI APLICATIVE PENTRU DEZVOLTAREA CAPACITATII MOTRICE
Parcursuri aplicative pentru dezvoltarea calitatilor motrice
Parcurs aplicativ 1
Descriere: - start din ghemuit; alergare 5 m, rostogolire inainte, ridicare prin saritura
cu extensie, mers in echilibru pe banca de gimnastica, 5 sarituri pe
piciorul stang, 5 sarituri pe piciorul drept cu deplasare inainte,
alergare sarind coarda pe distanta de 5 m.
Parcurs aplicativ 2
Descriere: - mers in echilibru pe partea ingusta a bancii de gimnastica; alergare
printre 5 jaloane; tarare 5 m, alergare in zig-zag peste o banca de
gimnastica; escaladarea unui aparat de gimnastica; alergare 5 m
pana la linia de sosire.
Parcurs aplicativ 3
Descriere: - alergare cu ocolirea a 5 jaloane; primirea si pasarea de la un coechipier a
unei mingi de handbal; trecerea in tarare pe sub un obstacol gard;
alergare sarind coarda pe distanta de 5 m.
Parcurs aplicativ 4
Descriere: - transportul a doua mingi medicinale 5m; deplasare in echilibru cu
mingile sub brat pe banca de gimnastica; trecerea pe sub obstacol
gard; urcare si coborare a scarii fixe; alergare pana la linia de
sosire.
Parcurs aplicativ 5
Descriere: - alergare pe un plan inclinat; saritura cu extensie; rostogolire inainte din
ghemuit in ghemuit;trecerea printr-un cerc;saritura peste lada de
gimnastica; mers in echilibru pe pertea ingusta a bancii de
gimnastica; aruncare la tinta a doua mungi mici;alergare printre
jaloane; alergare pana la linia de sosire.
Parcurs aplicativ 6
Descriere: - alergare pe 5 m; taras prin tractiune alternativa pe banca de gimnastica;
trecerea peste 4 obstacole asezate orizontal; 5 sarituri la coarda;
alergare la linia de sosire.
Parcurs aplicativ 7
Descriere: - alergare 6 m, mers in echilibru pe pertea ingusta a bancii de gimnastica;
saritura peste trei obstacole joase; dribling cu mana
neandemanatica printre 5 jaloane cu mingea de handbal;imbracarea
si dezbracarea unei bluze de trening; alergare la linia de sosire.
Parcurs aplicativ 8
Descriere: - alergare pa banca de gimnastica; alergare pa banca de gimnastica
asezata inclinata; saritura in adancime cu extensie urmata de
rostogolire inainte; saritura in zig-zag in 4 cercuri asezate pe sol;
tararea pe sol 6 m; saritura pe doua picioare peste 3 obstacole joase.
Parcurs aplicativ 9
Descriere: - pasire peste mingile medicinale asezate pe banca de gimnastica;
rostogolire laterala pe salteaua asezate la capatul bancii; alergare
peste 3 obstacole joase; escaladarea lazii de gimnastica; aruncarea a
2 mingi de oina la tinta orizontala; sarituri la coarda pana la linia de
sosire.
Parcurs aplicativ 10
Descriere: - alergare serpuita printre 5 jaloane; saritura peste un obstacol jos;
alergare cu pendularea gambei inapoi pe 6 m; alergare cu picioarele
intinse inainte 6 m;sarituri pe un picior 6 m; aruncarea la tinta a 3
mingi de oina; alergarea cu spatele la linia de sosire.
Descriere: - mers ghemuit 8 m; pendularea gambei inapoi 10 m; mers in patru labe 6
m; trecerea pe sub un obstacol; dribling pana la linia de sosire.
Descriere: - alergare la semnal, saritura peste o sanie asezata transversal; primirea
unui bulgar de zapada si pasarea acestuia inapoi; intoarcere si
alergare pana la saniuta pe care o impinge pana la linia de sosire.
Descriere: - alergare serpuita printre 3 sanii; saritura peste 3 obstacole; trecerea taras
peste 2 saniute sprijinite (legate in partea de sus cu o sfoara);
Descriere: - la semnal plecare in alergare cu impingerea serpuita a unei saniute
printre 6 fanioane asezare pe saniuta; urmata de deplasare prin
impingere cu picioarele pana la linia de sosire.
Descriere: - alergare in panta (15-20 m); coborare serpuita in alergare printre 5
jaloane; saritura de pe un picior pe altul pe 3 trunchiuri de copaci;
mers in echilibru pe un bustean;saritura in adancime; alergare in
saritura pentru a atinge doi clopotei suspendati de o sfoara intre doi
stalpi; aruncare a mingii de oina la tinta vertica (6 m); alergarea cu
pendularea gambei inapoi la linia de sosire.
Descriere: - alergare serpuita printre copaci; escaladarea unui obstacol inalt de 0,60-
0,80 m; trecerea printre 3 cercuri; aruncarea mingii medicinale
peste un gard de 1,5 m inaltime; alergare la linia de sosire.
Descriere: - saritura peste coarda pe loc (15 secunde); alergare cu pasire in 4 cercuri
asezate vertical la distanta de 1,5 m una de alta, 5 flotari cu mainile
sprijinite pe un obstacol; deplasare in maini alternativ pe bara
transversala a portii de handbal; aruncarea mingii medicinale intr-o
tinta orizontala; alergare la linia de sosire.
Descriere: - alergare 25 m, dribling printre 6 jaloane dus-intors; aruncare la
poarta;escaladarea unui obiect inalt de 1 m; alergare 20 m urmata
de saritura in lungime la groapa de nisip; aruncarea mingii
medicinale inainte, cu 2 maini; aducerea mingii inapoi; alergare pe
20 m, saritura peste un sant trasat pe sol; alergare si trecere peste 3
obstacole; revenire la linia de plecare.
Descriere: - alergare 20 m, atarnat la scara fixa, ridicari ale genunchilor la piept de 6
ori; mers in patru labe 6 m; alergare cu trecere peste 3 obstacole;
Descriere: - rostogolirea mingii medicinale pe 10 m (este mentinut permenent
contactul cu mingea); tarare cu tractiune alternativa in brate pe
banca de gimnastica, pe partea lata; alergare urmata de o saritura
pentru atingerea unei mingi suspendate la 1,35 –1,50 m inaltime;
sarituri pe doua picioare; alergare la linia de sosire.
Parcursuri aplicative pentru formarea deprinderilor motrice
Parcurs aplicativ 1
Descriere: - start la semnal, alergare 10 m, prinderea mingii de handbal aruncata de
partener; dribling printre 6 jaloane dus-intors atat cu mana dreapta,
cat si cu mana stanga; aruncarea mingii la partener; alergare cu
spatele le linia de sosire.
Parcurs aplicativ 2
Descriere: - start din ghemuit cu spatele spre directia de deplasare, mers ghemuit 6
m; alergare 6 m urmata de saritura cu bataie pe trambulina elastica;
rostogolire la saltea; trecerea peste 2 obstacole joase cu sarituri pe
ambele picioare; primirea unei mingi de handbal si conducerea ei
printre 6 jaloane; pasarea mingii in locul de unde a primit-o;
executarea a 10 sarituri pe loc la coarda; rostogolire inapoi in
ghemuit si la alergare la linia de sosire.
Parcurs aplicativ 3
Descriere: - alergare cu spatele 5-7 m rostogolire inainte in ghemuit; alergare cu
pasire peste doua banci de gimnastica asezate transversal fata de
directia de alergare (la 3 m distanta una de alta) ocolirea unui
obiect (minge medicinala) si revenire la linia de start.
Parcurs aplicativ 4
Descriere: - alergare pe doua banci de gimnastica asezate una in prelungirea
celeilalte; rostogolire inainte in ghemuit si rostogolire inapoi in
ghemuit; alergare inapoi pana la linia de plecare.
Parcurs aplicativ 5
Descriere: - mers in echilibru pe partea ingusta a bancii de gimnastica; saritura in
departat peste capra; mers in echilibru pe partea ingusta a celei de-a
II a banci de gimnastica asezata oblic in sus la 30 grade- 40 grade,
sprijinita de un capat de scara fixa; atarnat la scara fixa apucat de
ultima sipca, catarare pe sipca respectiva spre stanga si spre
dreapta; mers in echilibru oblic in jos pe banca de gimnastica;
alergare cu viteza maxima pana la linia de plecare.
Parcurs aplicativ 6
Descriere: - mers in echilibru pe partea ingusta a bancii de gimnastica, la jumatate
bancii intoarcere de 360 0cabarare prin saritura cu extensie;
alergare intr-un picior pe partea lata a bancii de gimnastica;
deplasare prin saritura intr-un picior pe partea ingusta a bancii de
gimnastica; ocolirea unui obstacol; alergare la linia de plecare.
Parcurs aplicativ 7
Descriere: - alergare 6 m; mers in echilibru pe partea ingusta a bancii de gimnastica,
la mijlocul bancii prindereas unei mingi de handbal aruncate de un
elev si transmiterea ei acestuia inainte de terminarea mersului in
echilibru; alergare 3-4 m; culegerea de pe sol a unei mingi de oina
si aruncare la tinta; alergare inapoi 3-4 m; mers in echilibru pe
banca de gimnastica; prinderea si aruncarea mingii in acelasi loc;
alergare pana la linia de plecare.
Parcurs aplicativ 8
Descriere: - alergare 6m, avand intr-o mana o minge de oina, iar in cealalta o minge
de handbal; saritura peste o banca de gimnastica asezata
transversal; aruncare la tinta cu mingea de handbal intr-un cerc
suspendat; rostogolire inainte in ghemuit; pasare amingii de oina
unui elev si reprimirea ei; alergare la linia de sosire.
Parcurs aplicativ 9
Descriere: - alergare 5-6 m;saritura peste capra de gimnastica prin procedeul
preferat; rostogolire inainte in ghemuit; tarare in pozitia pe
genunchi cu sprijin pe pelme 3-5 m; alergare 5-7 m cu trecere peste
lada de gimnastica asezata transversal pe directia de deplasare;
tarare din pozitia culcat inainte cu impulsul alternativ al picioarelor
si tractiunea bratelor pana la linia de sosire.
Descriere: - tarare inainte din pozitia pe genunchi cu sprijin pe palme pe partea lata a
bancii de gimnastica; catarare la scara fixa cu ajutorul mainilor si
picioarelor, coborarea numai in brate, tarare inapoi din pozitia
culcat cu ajutorul bratelor pana la capatul bancii.
Descriere: - Alergare pe 8m; inainte din pozitia pe genunchi cu sprijin pe palme, pe
partea la ta a bancii de gimnastica asezata pe lungime; catarare pe o
franghie inalta de 4 m cu coborare; slalom printe 4 mingi
medicinale; catarare la scara fixa cu ajutorul mainilor si picioarelor
si coborare; alergare de viteza la linia de sosire.
Descriere: - tarare pe 2 saltele asezate in lungime, prin tunelul facut de parteneri care
stau in coloana cate unul in stand departat; bataie pe trambulina si
saritura inalta pe o saltea; excaladarea calului asezat transversal;
rostogolire inainte in ghemuit pe saltea, catarare la scara fixa si
coborare.
Descriere: - alergare 5-6 m, transportand in fiecare mana cate o hltera de 1 kg; mers
in echilibru pe partea lata a bancii de gimnastica, asezarea
halterelor pe sol si culegerea mingii medicinale si transportul ei pe
cap pana la linia de plecsre
Descriere: - alergare 8-10 m, transportand un coleg pe spate; mers in echilibru pe o
banca de gimnastica,coborare de pe banca, dupa care se inverseaza
rolurile si se strabate acelasi traseu.
Descriere: - sprijin culcat facial, inainte pe sol, varfurile picioarelor sprijnite pe
banca de gimnastica; deplasare laterala pe banca; rostogolire
inainte in ghemuit pe saltea; ridicarea si luarea unei mingi de
handbal; dribling cu schimbarea directiei de deplasare; pasire pe
capacul lazii de gimnastica si aruncare la poarta prin saritura;
recupererea mingii; dribling pana la jumatatea traseului;pase la
urmatorul elev; rostogolire inainte in ghemuit pe saltea; alergare la
linia de sosire.
Descriere: - alergare 10 m cu transportul a 2 mingi de handbal; saritura cu pasire pe
lada de gimnastica (2-3 cutii); rostogolirea inainte, tarand mingile
in maini; ridicare in ghemuit cu intoarcere 1800rulare pe spate si
revenire, tarare in culcat ininte; alergare 10 m cu rostogolirea unei
mingi de handbal pe sol, alergare in dribling pana la linia de sosire.
Descriere: - roaba, cu schimbarea rolurilor la jumatatea traseului; rostogolirea
inainte in ghemuit, mersul ghemuit 6 m, prinderea mingii de
handbal si aruncarea mingii la poarta din alergare recuperarea
mingii si aruncare ei la partener.
Descriere: - catararea la scara fixa; saritura pe ambele picioare 6 m; trecerea peste 5
banci; deplasarea inapoi in sprijin culcat dorsal; saritura peste
capra; dribling si aruncare la poarta; recuperare la urmatorul elev.
Prelucrarea statistico-matematica a rezultatelor experimentului
1. GIMNASTICA ACROBATICA
CLASA a Va
GRUPA MARTOR GRUPA EXPERIMENT
Nr Initiale Ti Tf Tf-Ti Nr Initiale Ti Tf Tf-Ti
D.S. C.V.
N.C. I.P.
C.A. C.S.
S.C. H.S.
S.I. T.R.
T.G. S.M.
E.R. C.C.
M.A. T.G.
N.C. I.B.
M.R. L.I.
B.A. R.M.
M.A. A.M.
P.D. M.V.
O.I. C.A.
CLASA a V a BAIETI
GRUPA TESTE INITIALE TESTE FINALE DIFERENTA
X S CV X S CV X S CV
Martor
Eeperiment
CLASA a V a FETE
Martor
Eeperiment
SARITURI LA UN APARAT DE GIMNASTICA
CLASA a V a
D.S. C.V.
N.C. I.P.
C.A. C.S.
S.C. H.S.
S.I. T.R.
T.G. S.M.
E.R. C.C.
M.A. T.G.
N.C. I.B.
M.R. L.I.
B.A. R.M.
M.A. A.M.
P.D. M.V.
O.I. C.A.
CLASA a V a BAIETI
GRUPA TESTE TESTE DIFERENTA
INITIALE FINALE
Martor
Eeperiment
CLASA a V A FETE
Martor
Eeperiment
Rezultatele obtinute de grupa experimentala la testarea initiala au fost – 7,87 la

baieti si 7,71 la fete, iar la testarea finala de –9,50 la baieti si 9,57 la fete, in
comparatie curezultatele grupei martor unde la testarea initiala rezultatele au fost –
7,88 la baieti si 7,71 la fetesi la testarea finala de numai –8,75 la baieti si 8,56 la
fete.Toate rezultatele obtinute de grupa experimentala au fost superioare ceea ce
confirma faptul ca mijloacele de actionare folosite in cadrul acestui experiment au
fost eficiente
PROCEDEE TEHNICE DIN HANDBAL
CLASA a V a
D.S. C.V.
N.C. I.P.
C.A. C.S.
S.C. H.S.
S.I. T.R.
T.G. S.M.
E.R. C.C.
M.A. T.G.
N.C. I.B.
M.R. L.I.
B.A. R.M.
M.A. A.M.
P.D. M.V.
O.I. C.A.
CLASA a V a BAIETI
Martor
Eeperiment
CLASA a V a FETE
Martor
Eeperiment
Rezultatele obtinute de grupa experimentala la testarea initiala au fost –8 la baieti si

7,83 la fete, iar la testarea finala de – 9,38 la baieti si 9,33 la fete, in comparatie
curezultatele grupei martor unde la testarea initiala rezultatele au fost – 7,63 la baieti
si 7,50 la fete si la testarea finala de numai – 8,62 la baieti si 8,83 la fete.Toate
rezultatele obtinute de grupa experimentala au fost superioare ceea ce confirma
faptul ca mijloacele de actionare folosite in cadrul acestui experiment au fost
eficiente
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Experimentul s-a desfasurat pe perioada unui an scolar, in care majoritatea lectiilor de
educatie fizica au avut 2-3 teme privind dezvoltarea calitatilor motrice, formarea si
consolidarea deprinderilor motrice specifice programelor didactice ale claselor aV a .
Corespunzator ipotezei am folosit, in toate lectiile pentru dezvoltarea capacitatii
motrice, la clasa experimentala, stafete si parcursuri aplicative.
Stafetele le-am folosit predominant in partea de dezvoltare a calitatilor motrice, iar
parcursurile aplicative si stafetele in veriga de formare si consolidarea deprinderilor motrice.
Datorita intensitatii limita impuse de stafetele si parcursurile aplicative pulsul elevilor
a atins valorile cele mai ridicate din intreaga dinamica a lectiilor respective, incat putem
afirma ca aceste doua momente sunt cele mai reprezentative pentru densitatea functionala a
lectiilor.
Dorim sa evidentiem faptul ca prin folosirea stafetelor si parcursurilor aplicative, lectia
de educatie fizica a castigat din punct de vedere al atractivitatii, elevii asteptandu-le si
participand cu o dispozitie motrica mare.
Rezultatele experimentului ne conduc la concluzia ca nivelul capacitatii motrice poate
fi dezvoltat si perfectionat mai rapid și mai eficient prin folosirea stafetelor si parcursurilor
aplicative in lectia de educatie fizica.
In urma experimentului, a datelor obtinute de grupa experimentala putem afirma ca
ipoteza acestei lucrari a fost confirmata, capacitatea motrica poate fi perfectionata prin
folosirea stafetelor si parcursurilor aplicative in lectia de educatie fizica si propunem folosirea
acestora mai des in lectia de educatie fizica.
BIBLIOGRAFIE
ALBU C. (1977) – “Educatia fizica la clasele V-VIII” Ed. Sport Turism
ATANASIU M; ATANASIU C. (1974) – “Jocuri pentru scolari” Ed. Didactica si
Pedagogica
BRANGA D.; MUJICICOV N. (1968) – “Jocuri de miscare pentru pionieri” Ed.
Tineretului
BRATU I. (1985) – “Deprinderi motrice de baza” Ed. Sport Turism
CARSTEA G. (1993) – “Programarea si planificarea in educatia fizica si sportiva
scolara” Ed. Universul
CARSTEA G. (1993) – “Teoria si metodica educatiei fizice si sportului” Ed. Universul
CARSTEA G. (1997) – “Educatia Fizica, Teoria si Bazele Metodicii” ANEFS
CARSTEA G. (1999) – “Educatie fizica – fundamente teoretice si metodice” Ed. Petru
Maior
CHIRITA G. (1983) – “Educatia prin jocuri de miscare” Ed. Tineretului
DEMETER A. (1974) – “Bazale fiziologice ale educatiei fizice scolare” Ed. Stadion
EPURAN V. (1973) – “Jocuri de miscare” IEFS
FIREA E.(1984) – “Metodica educatiei fizice scolare” IEFS
GHERMANESCU K. (1983) – “Teoria si metodica handbalului” Ed. Didactica si
Pedagogica
MITRA G.; MOGOS A. (1980) – “Metodica educatiei fizice scolare”Ed. Sport Turism
SICLOVAN I. (1979) - “Teoria educatiei fizice si sportului” Ed. Sport Turism
TURCU, I. (2007) – Metodologia cercetarii in educatie fizica si sport, Editura
Universitatii Transilvania, Brasov
XXX CURRICULUM NATIONAL – Ghid metodologic de aplicare a progarmei de educatie fizica
si sport, invatamant primar, edit. S.C. Aramis Print, Bucuresti 2001;
XXX CURRICULUM NATIONAL – Ghid metodologic de aplicare a progarmei de educatie fizica
si sport, invatamant gimnazial, edit. S.C. Aramis Print, Bucuresti 2001;
XXX PROGRAME SCOLARE PENTRU CLASELE a V-a – a VIII-a – Aria curriculara educatie
fizica si sport, Bucuresti 1999;
XXX PROGRAME SCOLARE PENTRU CLASELE I-a – a IV-a – Aria curriculara

educatie fizica si sport, Bucuresti 1999;
XXX SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE SI EXAMINARE – Sistemul national scolar de
evaluare la disciplina educatie fizica si sport, edit. Scoala Romaneasca, Brasov 1999;
XXXXX- CURRICULUM NATIONAL – ARIA CURRICULARA E.F.S.

Educatie fizica
Clasa a V-a
COMPETENTE GENERALE
Utilizarea limbajului de specialitate in relattiile de comunicare.
Valorificarea informatiilor, metodelor si mijloacelor specifice educatiei fizice si
sportului,in vederea optimizaarii staarii de saanatate si a dezvoltarii armonioase.
Utilizarea cunostintelor,metodelor si mijloacelor specifice educatiei fizice si sportului, in
vederea dezvoltarii capacitatii motrice.
Aplicarea sistemului de reguli specifice organizarii si practicarii activitatilor de educatie
fizica si sport si adoptarea unui comportament adecvat in cadrul relatiilor
interpersonale si de grup.
Valorificarea limbajului corporal pentru exprimarea si intelegerea ideilor,starilor afective
si a esteticului.
COMPETENTE SPECIFICE
Recunoasterea principalelor notiuni specifice domeniului.
Utilizarea terminologiei de specialitate in transmiterea mesajelor specifice.
Idendtificarea principalilor indicatori ai starii de sanatate si a modalitatilor de
mentinere a acestora.
Recunosterea celor mai importante mijloace pentru dezvoltare fizica.
Recunoasterea diferitelor reactii ale organismului la eforturi variate.
Recunoasterea calitatilor motrice in cadrul diferitelor actiuni motrice.
Realizarea de actiuni motrice simple.
Aplicarea sub forma de intrecere a deprinderilor fundamentale si a celor sportive de
baza.
Integrarea si actionarea eficienta intr-un grup prestabilit.
Colaborarea cu ceilalti membri ai grupului,in vedera constituirii deiferitelor formatii
de adunare, de deplasare, de exersare.
Indeplinirea rolurilor si respectarea regulilor specifice organizarii activitatilor din
lectie
Identificarea aspectului estetic al gesturilor motrice.
Efectuarea gesturilor motrice cu corectitudine si expresivitate.
Constientizarea si abordarea constanta a sinutei estetice.
Scoala Generala Apaczai Csere Janos
Loc.Apata
Clasa a V-a
Plan calendaristic
Anul scolar 2009-2010
Semestrul I.
Unitatea de Comp. Continuturi Nr ore Sap

invatare specifice alocate
Dezvoltarea Viteza de reactie la stimuli

vitezei
-vizuali
-auditivi
-tactili
Viteza de executie
-in actiuni motrice simple
Viteza de deplasare
-pe directia rectilinie
-cu schimbari de directie
Aruncarea mingii Elemente din “scoala aruncarii”

de oina Aruncarea mingii de oina:
-de pe loc,la distanta
-conostinte teoretice despre:
-depasirea liniei de aruncare
-masurarea lungimii aruncarii
Alergare de Elemente din scoala aruncarii:

viteza
-alergare cu joc de glezne
-alergare cu genunchii sus
-alergare cu pendularea gambei
Pasul alergator de accelare
Startul de jos si lansarea de la start
-cunostinte teoretice despre:
-startul corect
-pastrarea culoarului de alergare
Handbal -pasa cu o mana de la umar:de pe loc si din deplasare

-prinderea cu doua maini,de peloc si din deplasare
-driblingul simplu
-aruncarea la poarta de pe loc
-aruncarea la poarta cu pasi adaugati
-pozitia fundamentala
-procedee tehnice specificeportarului
-repunerea mingii in joc de catre portar
-depasirea
-marcajul adversarului aflat in posesiamingii si demarajul
-sistemul de atac in semicerc
-asezarea in aparare in sistemul 6:0
-variante de joc cu tema
-cunostinte teoretice privind regulile de joc:pasi,fault,dublu
dribling
Scoala Generala Apaczai Csere Janos
Loc.Apata
Clasa a V-a
Plan calendaristic
Anul scolar 2009-2010
Semestrul al II-lea
Unitatea de Comp. Continuturi Nr ore Saptamana Obs.

invatare specifice alocate
Dezcoltarea Forta dinamica segmentara

fortei
Forta segmentara in regim de
rezistenta
Gimnastica Variante de legare a elementelor

acrobatica acrobatice insusite
Cunsostinte teoretice despre greseli
frecvente de executie
Sarituri la Saritura in sprijin ghemuit pe lada

aparate de gimnasaticasituata
transversal,urmata de coborare prin
saritura dreapta.
Cunostinte teoretice despre greselile
de executie.
Deprinderi 1.Escaladarea
motrice utilitar-
aplicative -prin apucare si pasire pe aparat
-prin apucare si rulare pe partea
anteriaoa a corpului
2.Tractiunea
-pe banca de gimnastica
-pe perechi
3.Impingerea
-cu deplasarea propriului corp,prin
actiunea bratelor si picioarelor
4.Transport de obiecte
-individula
-in grup
5.Catararea-coborarea
-la scara fixa
-pe plan inclinat
Saritura in Elementele din „scoala sariturii”:

lungime
-pasul saltat
-pasul sarit
Saritura in lungime cu elan 1+1/2
pasi in aer:-elan
-bataie libera si desprindere de pe un
picior
-cunostinte teoretice despre regula
masurarii lungimii sariturii
Dezvoltare Coordonarea segmentelor fata de

indemanarii corp
Echilibrul:
-in pozitii statice
-in deplasare pe suprafete
inguste,situate pe diferite inaltimi
Sarituri la -saritura in sprijin ghemuit pe lada

aparate de gimnastica situata
transversal,urmata de coborare prin
saritura dreapta
-cunostinte teoretice despre greselile
de executie
Deprinderi 1.Mersul
motrice utilitar-
aplicative -pe varfuri
-ghemuit
-cu pas fandat
2.Alergarea
-pasul de alergare
-pe ditectii diferite
-cu ocolire de obstacole
3.Saritura
-cu desprindre de pe unul si de
ambele picioare:
-de pe loc
- din deplasare
-pe si de pe obiecte/aparate
4.Aruncarea si prinderea
-aruncarea azvarlita
-aruncarea lansata cu doua maini de
jos
-prinderea cu doua maini
5.Catararea-coborarea
-la scara fixa
-pe plan inclinat
6.Tararea
-pe genunchi si pe coate
Dezvoltarea Forta dinamica segmentara

fortei
Forta segmentara in regim de
rezistenta
Gimnastica Elemnte statice:

acrobatica
-cumpana pe un genunchi si pe un
picior
-semisfoara
-podul de jos
-stand pe omoplati
Elemente dinamice:
-rulari
-rostogoliri inainte si inapoi din
ghemuit in ghemuit
-rostogolireinapoi din ghemuit in
departat
Variante de legare a
elementeloracrobatice insusite
Cunostinte teoretice despre greseli
frecvente de executie
Handbal Pasa cu o mana de la umar:de pe loc

si din deplasare
Prinderea cu doua maini,de pe loc si
din deplasare
Driblingul simplu
Aruncare la poarta de pe loc
Aruncarea la poarta cu pasi adaugati
Pozitia fundamentala
Procedeetehnice specifice portarului
Repunerea mingii in joc de catre
portar
Depasirea
Marcajul adversarului aflat in
posesia mingii si demarcajul
Sistemul de atac in semicerc
Asezarea in aparare in sistemul 6:0
Variante de joc cu tema
Cunostinte teoretice privind regulile
de joc:pasi,fault,dublu dribling.
Dezvoltarea Rezistenta cardio-respiratorie

rezistentei
Alergare de -pasul alergator lansat de semifond

rezistenta
-startul de sus si lansarea de la start
-alergare in grup
-coordonarea respitatiei cu ritmul
pasilor de alergare
-cunostinte teoretice despre regula
depasirii adversarului
Intocmit,
Prof.
Scoala Generala „Apaczai Csere Janos” -loc.Apata Clasa a V-a
Esalonare anuala aunitatilor de invatare

Anul scolar 2009/2010
Politica de confidentialitate
.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.

Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.
Proiecte
vezi toate proiectele
PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si
scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere
peste ordin
Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in
echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor
auto - proiect atestat
Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu
aprindere prin scanteie cu carburator
Lucrari de diploma
vezi toate lucrarile de diploma
Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA
CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA
INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si
evaluarea firmei”
Lucrari licenta
vezi toate lucrarile de licenta
CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA
LICENTA
LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE
FIZICA SI SPORT
Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de
poluare a clisurii dunarii”
LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii
prime si materiale
Lucrari doctorat
vezi toate lucrarile de doctorat
Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor
rutiere produse intre autovehicul si pieton
Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale
si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE
DOCTORAT
LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE -
AMELIORARE - Estimarea valorii economice a
caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna
de porcine
Proiecte de atestat
vezi toate proiectele de atestat
Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de
calcul - Unitati de Stocare
LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE
CALCUL - Placa de baza
ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA -
programare FoxPro for Windows
Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia
Instructor si campul de tensiune intre pretentie si realitate - fotbal

TERMINOLOGIA GIMNASTICII
Tactica in joc - fotbal
Traumatisme pe ramuri sportive
PROIECT KINETOTERAPIE - Kinetoterapia tulburarilor de statica secundare
entorsei de genunchi
INDICATII PRIVIND EXECUTIA - FOTBAL
Teoria si Practica Activitatilor Motrice
Cinci antrenamente favorite in fotbal
Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu
Share to Google BookmarkShare to FacebookShare to TwitterShare to PrinteazaShare to Mai multe...

Stafete Si Parcursuri Aplicative

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Stafete Si Parcursuri Aplicative

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LUCRARE DE LICENTA

STUDIU ASUPRA IMBUNATAȚIRII MOTRICITAȚII IN

CALITATEA MOTRICA VARSTA ELEVILOR

10 –12 ani 13 – 14 ani

1.2. Lectia de educatie fizica scolara – forma de baza: concept, tipologie,

Nr.crt. NUME SI PRENUME VARSTA INALTIME

2.2. Aparate, instalatii si materiale

GRUPA MARTOR GRUPA EXPERIMENT

Nr Initiale Ti Tf Tf-Ti Nr Initiale Ti Tf Tf-Ti

GRUPA TESTE INITIALE TESTE FINALE DIFERENTA

GRUPA TESTE INITIALE TESTE FINALE DIFERENTA

GRUPA MARTOR GRUPA EXPERIMENT

Nr Initiale Ti Tf Tf-Ti Nr Initiale Ti Tf Tf-Ti

GRUPA TESTE INITIALE TESTE FINALE DIFERENTA

Rezultatele obtinute de grupa experimentala la testarea initiala au fost – 7,87 la

GRUPA MARTOR GRUPA EXPERIMENT

Nr Initiale Ti Tf Tf-Ti Nr Initiale Ti Tf Tf-Ti

GRUPA TESTE INITIALE TESTE FINALE DIFERENTA

GRUPA TESTE INITIALE TESTE FINALE DIFERENTA

Rezultatele obtinute de grupa experimentala la testarea initiala au fost –8 la baieti si

XXX PROGRAME SCOLARE PENTRU CLASELE I-a – a IV-a – Aria curriculara

XXXXX- CURRICULUM NATIONAL – ARIA CURRICULARA E.F.S.

Unitatea de Comp. Continuturi Nr ore Sap

Dezvoltarea Viteza de reactie la stimuli

Aruncarea mingii Elemente din “scoala aruncarii”

Alergare de Elemente din scoala aruncarii:

Handbal -pasa cu o mana de la umar:de pe loc si din deplasare

Unitatea de Comp. Continuturi Nr ore Saptamana Obs.

Dezcoltarea Forta dinamica segmentara

Gimnastica Variante de legare a elementelor

Sarituri la Saritura in sprijin ghemuit pe lada

Saritura in Elementele din „scoala sariturii”:

Dezvoltare Coordonarea segmentelor fata de

Sarituri la -saritura in sprijin ghemuit pe lada

Dezvoltarea Forta dinamica segmentara

Gimnastica Elemnte statice:

Handbal Pasa cu o mana de la umar:de pe loc

Dezvoltarea Rezistenta cardio-respiratorie

Alergare de -pasul alergator lansat de semifond

Esalonare anuala aunitatilor de invatare

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.

Instructor si campul de tensiune intre pretentie si realitate - fotbal

S-ar putea să vă placă și