Seminar 6

Mecanisme feedback multiplicator

Breviar theoretic
Echilibrul macroeconomic:

Y -oferta agregată
Y = C (Y ) + G + I (r )

C (Y ) + G + I (r ) este cererea agregată

C (Y ) cererea pentru consum
G cererea pentru consum guvernamental
I (r ) cererea pentru investiții
C
C (Y ) = c =  0 → Y → C înclinația marginală către consum,
Y

I (r ) = i  0,  r → I sensitivitatea investițiilor la rata reală a dobânzii, r, ;

G variabilă de politică bugetară (cheltuielile guvernamentale reale);

Y - PIB real
Considerăm dependențe liniare, deci:
Y = cY +G 0 + I 0 + ir , c  0, i  0,G 0  0, I 0  0
I 0 este investiția autonomă

(1 − c)Y =G 0 + I 0 + ir , c  0, i  0,G 0  0

1 i
Y= (G 0 + I 0 ) + r mod elul IS
1 − c 1 − c

(G 0 + I 0 ) este cererea autonomă (nu depinde de venit):

Observăm că Y este funcție descrescătoare în r (  r → Y ).

Echilibrul pe piața bunurilor curba IS (Y , r ) , reflectă corelațiile de echilibru care se
formează pe piața bunurilor și a serviciilor, între venit și rata reală a dobânzii.
1
Andrei Ana, BCE, Seminar 6, 2021
Figură :Graficul funcției IS
1 este bine cunoscutul multiplicator al investițiilor (private și
K=
1 − c
guvernamentale)(Keynes), arată că o creștere a investițiilor, generează creșterea
venitului de K ori.

Putem aplica operatorul de diferențe finite  , relației de mai sus și obținem:

1 i
Y = (G 0 + I 0 ) + r
1 − c 1 − c

Dacă r = 0, I 0 = 0 , rezultă:
1
Y = G 0 adică creșterea venitului indusă de creșterea cheltuielilor
1 − c
guvernamentale.
Exemplu:

c = 0,75,G 0 = 300, I 0= 100, i = −1,5

a. Reprezentăm corelațiile de echilibru pe piața bunurilor:
1 1,5
Y= (300 + 100) − r
0,25 0,25
Y = 1600 − 6r
Curba IS 0 este reprezentată mai jos.
b. Dacă crește G cu 30 u.m., atunci:
2
Andrei Ana, BCE, Seminar 6, 2021
 1 1,5
Y= (330 + 100) − r
0,25 0,25
Y = 1720 − 6r
Observam că, curba IS se mută la dreapta.
c. Dacă scade G cu 30 u.m., atunci:
1 1,5
Y= (270 + 100) − r
0,25 0,25
Y = 1480 − 6r
Observăm că curba IS se mută la stânga.
Deci, creșterea G sau I, va induce creșterea cererii agregate la orice rată a
dobânzii și mutarea curbei IS la dreapta, scăderea G sau I, va duce la
scăderea cererii agregate și mutarea curbei IS la stânga, la orice rată a
dobânzii.

Figură: Efectul Keynesian de multiplicare prin modificarea cheltuielilor

guvernamentale și a investițiilor
d. Relațiile de multiplicator:
1
Y = G 0
1 − c
Y = 4  30 = 120
Y = 4(−30) = −120
3
Andrei Ana, BCE, Seminar 6, 2021
 G 0 = 30 → Y = 120
Dacă
G 0 = −30 → Y = −120
Efectul de multiplicator al politicilor cheltuielilor guvernamentale.

Temă 1:

c = 0,75,G 0 = 200, I 0= 70, i = −2

a. Determinați corelațiile de echilibru pe piața bunurilor (IS) și
reprezentați grafic;
b. Dacă G crește cu 35 um sau scade cu 35 u.m., determinați efectul
asupra venitului, la orice rată a dobânzii și reprezentați grafic;
c. Scrieți relațiile de multiplicator, pentru cerința de mai sus și arătați
efectul asupra niveluluivenitului;
Tema 2:
c = 0,8,G 0 = 230, I 0= 130, i = −1,5
Răspundeți la cerințele temei precedente, cu aceste valori.

Efectul de multiplicare al masei monetare reale

Curba Liquidity Preferences and Money Supply (LM):
Pornim de la ecuația cantitativă a banilor:
M
= L(Y , i )
p

M
masa nominal reală (baza monetară M1: numerar, depozite la vedere), este
p
oferta reală de monedă, variabilă de politică monetară ;
L(Y , i ) cererea reală de monedă: LY (Y , i) = k   0 sensitivitatea cererii de monedă în
raport cu PIB-ul real;
Teoria Keynesiană relevă o dependență:
Li(Y , i) = l  0 sensitivitatea cererii de monedă în raport cu rata nominală a dobânzii.
p - indicele prețurilor.

4
Andrei Ana, BCE, Seminar 6, 2021
Presupunem o dependență liniară între cererea de monedă și cele două componente
ale sale:
M
= k Y + l i
p

Presupunem inițial că indicele prețurilor este unitar p = 1 , adică rata

inflației este zero. Rezultă că:
r = i , respectiv rata reală a inflației, este egală cu rata nominală a
inflației.
Funcția LM în acest caz va fi:
M = k Y + l r , k   0, l   0
Întrucât l   0 , observăm că dependența între venit și rata dobânzii este
pozitivă, la o ofertă de monedă M dată.
Corelațiile de echilibru pe piața banilor:
1
r= ( M − k Y ) mod elul LM
l

Figură: Graficul funcției LM

Exemplu:
l  = −1,75, k  = 2, M = 500
1
r = ( M − k Y ) LM
l

5
Andrei Ana, BCE, Seminar 6, 2021
 500 2
LM: r=− + Y
1,75 1,75
r = −286 + 1,14Y

Politica monetară contractivă: Se restrânge masa monetară reală cu 30 um.

M = −30
470 2
r=− + Y
1,75 1,75
r = −268,6 + 1,14Y

Curba LM se mută la stânga.

Politica monetară expansivă: Se extinde masa monetară reală cu 30u.m.
M = 30
530 2
r=− + Y
1,75 1,75
r = −302,6 + 1,14Y

Fig: Mutarea curbel LM la dreapta, în urma politicilor monetare expansive și la

stânga, în urma politicilor monetare contractive.
2.1.3 –Efecte de multiplicare în sistemul integrat al al pieței
bunurilor și pieței banilor:
Considerăm funcțiile LM și IS:
1
r = ( M − k Y ) LM
l

6
Andrei Ana, BCE, Seminar 6, 2021
 1 i
Y= (G 0 + I 0 ) + r IS
1 − c 1 − c

Substituim expresia ratei dobânzii din funcția LM, în funcția IS și obținem:

1 i / l 
Y = (G 0 + I 0 ) + M
ik  ik 
1 − c + 
1− c +
l l

Y  estevenitul de echilibru, în sistemul integrat al pieței bunurilor și pieței

monetare.
Y  = K GK (G 0 + I 0 ) + K MK M

1
Unde: K GK = i k 
 0 Multiplicator al cheltuielilor guvernamentale și al
1 − c +
l
investițiilor
i / l 
K MK =  0 Multiplicator monetar.
i k 
1 − c +
l
Exemplu:
1. Determinarea echilibrului inițial:
Echilibrul simultan pe cele două piețe este
LM: l  = −1,75, k  = 2, M = 500
500 2
r=− + Y
1,75 1,75
r = −286 + 1,14Y
IS:

c = 0,75,G 0 = 300, I 0= 100, i = −1,5

1 1,5
Y= (300 + 100) − r
0,25 0,25
Y = 1600 − 6r
Echilibrul:
7
Andrei Ana, BCE, Seminar 6, 2021
Y  = 422,959
r  = 196,169

Figură: Corelațiile de echilibru pe piața banilor, curba LM și echilibrul simultan pe

piața bunurilor și pe piața banilor
2. Efectul politicii cheltuielilor publice în sistemul integrat al pieței bunurilor
și pieței banilor:
2.a.Politica expansivă a cheltuielilor publice:
Cresc cheltuielile guvernamentale cu 30 u.m.
G = 30
LM: r = −286 + 1,14Y
1 1,5
Y= (330 + 100) − r
IS2 : 0,25 0,25
Y = 1720 − 6r

Y =
r =
Relația de multiplicator:
8
Andrei Ana, BCE, Seminar 6, 2021
 1 1
K GK = = = 0,51
ik  1,5  2
1 − c + 1 − 0,75 +
l 1,75
Y = K GK G
Y = 0,51  30 = 15,3

2.b.Politica contractivă a cheltuielilor publice:

Scad cheltuielile bugetare cu 30u.m.
G = −30 :
LM: r = −286 + 1,14Y
IS3:
1 1,5
Y= (270 + 100) − r
0,25 0,25
Y = 1480 − 6r

Y =
r =

Relația de multiplicare:

Y = K GK G = 0,51  (−30) = −15,3

9
Andrei Ana, BCE, Seminar 6, 2021
Fig.: Mutarea echilibrului prin efect de multiplicare Keynesian al politicilor
guvernamentale

Legitate Keynesiană: Efectul de multiplicare prin politică fiscală în sistemuul

integrat al pieței bunurilor și pieței banilor:
1. IS se mută la dreapta dacă G sau I crește, se mută la stânga, dacă I sau G
scad.
2. Dacă crește G, politică fiscală expansivă, IS la dreapta, atunci crește Y și
crește r, inducând scaderea ulterioară a venitului prin efect de
CROWDING OUT.
Efect CROWDING OUT : creșterea ratei dobânzii ca efect al creșterii cheltuielilor
publice, cee ace va atrage scăderea investițiilor private și în continuare scăderea
venitului.
3. Exemplul multiplicator monetar:
Pentru exemplul de mai sus, curbele IS și LM sunt:
l  = −1,75, k  = 2, M = 500
LM:
500 2
r=− + Y
1,75 1,75
r = −286 + 1,14Y

IS: Y = 1720 − 6r
Echilibrul initial:
Y  = 438,27
r  = 213,63

Presupunem politicile monetare:

a. Expansivă: M = 30
b. Contractivă: M = −30

3.a.Politica monetară expansivă :

10
Andrei Ana, BCE, Seminar 6, 2021
 Crește masa monetară reală cu 30 u.m. M = 30
Funcția LM1:
1
r= (530 − 2Y )
− 1,75
r = −302,857 + 1,14Y
Efectul politicii monetare expansive:
Curba LM se mută la dreapta.
Considerăm IS: Y = 1720 − 6r
Echilibrul integrat este:
Y =
r =
Efectul de multiplicare:
i / l  1,5 / 1,75 0,857
K MK = = = = 0,436
i k  1,5  2 1,964
1 − c + 1 − 0,75 +
l 1,75
Y = K mK M = 0,436  30 = 13,08
O creștere a masei monetare, induce o creștere a venitului.

3.b.Politica monetară contractivă:

Scade masa monetară reală cu 30 u.m., M = −30

1
r= (470 − 2Y )
− 1,75
r = −268,571 + 1,14Y
Curba LM se mută la stânga.
Dacă IS este: Y = 1720 − 6r
Atunci echilibrul va fi:
Y =
r =
Efectul de multiplicare:
Y = K mK M = 0,436  (−30) = −13,08

11
Andrei Ana, BCE, Seminar 6, 2021
 Mutarea echilibrului prin efect multiplicator al politicii monetare
O scădere a masei monetare, induce o scădere a venitului și mutarea
curbei LM la stânga.
Analiza eficienței multiplicatorilor:
1
K GK = = 0,51
1,5  2
1 − 0,75 +
1,75
1,5 / 1,75 0,857
K MK = = = 0,436
1,5  2 1,964
1 − 0,75 +
1,75

Multiplicatorul monetar este mai mic decât multiplicatorul cheltuielilor

guvernamentale.
Politica cheltuielilor publice, pe lângă faptul că se implementează în mai mult
timp, implică și o creștere a ratei reale a dobânzii, scăderea ulterioară a investițiilor
și a venitului.
Politica monetară are avantajul implementării mai rapide.

Legitate Keynesiană: Efectul de multiplicare prin politică fiscalăprin creșterea

cheltuielilor guvernamentale este mai accentuat decât efectul de multiplicare prin
politică monetară, politica fiscală este mai eficientă pe termen scurt.

12
Andrei Ana, BCE, Seminar 6, 2021
Exerciții rezolvate și teme:
Aplicație numerică
Considerăm datele:

Y0 = 500, c = 0,75, k = 0,2, l  = −0,5, i = −1,5, G0 = 330, I 0 = 100

1. Calculați multiplicatorul bugetar și interpretați economic;
1 1
k gK = = = 1,176  0
ik  1,5  0,2
1 − c + 1 − 0,75 +
l 0,5
O creștere cu o unitate monetară a cheltuielilor guvernamentale, induce o
creștere a venitului cu 1,176 unități monetare (efect de multiplicare)
2. Studiați efectul asupra PIB, al unei rectificări bugetare prin creșterea
cheltuielilor bugetare la 6% din PIB;
Rectificare bugetară: G = 0,06  500 = 30
Yt = 1,176  30 = 35,28 → Y1 = 500 + 35,28 = 535,28

Temă:

Considerăm o economie națională pentru care s-au identificat parametrii:

c = 0,7, I 0 = 200, G0 = 230, i = −100, k  = 1,25, l  = −115, m0 = 200,
Știind că efectul Keynesian
p =1
al politicii fiscale prin creșterea cheltuielilor guvernamentale este dat de
multiplicatorul:
1
k gK = 0
ik 
1 − c +
l

1. Calculați valoarea multiplicatorului fiscal

2. Puneți în evidență feedback-ul pozitiv al unei politici fiscale expansive
G = +20 u.m. și a unei politici fiscale contractive: G = −20u.m. asupra
venitului Y

13
Andrei Ana, BCE, Seminar 6, 2021
 1
k gK = =
i • k 
1 − c +
l
Y =
Analizați economic procesul de feed-back.
3. Reflectați grafic, mecanismul macroeconomic de reglare prin politică fiscală
și interpretați economic, știind că:
1 i / l 
Y= (G0 + I 0 ) + m
i • k  i • k 
1 − c + 
1− c +
l l
4. Stabiliți sensitivitatea multiplicatorului în funcție de variația parametrilor:

c i k l k gk

0,6 -1000 0,25 -1150

0,8 -1000 0,25 -1150

0,7 -500 0,25 -1150

0,7 -1500 0,25 -1150

0,7 -1000 0,2 -1150

0,7 -1000 0,3 -1150

0,7 -1000 0,25 -700

0,7 -1000 0,25 -1500

Și calculați sporul de venit corespunzător pentru

G = +20 u.m.

Temă:

c = 0,7, I 0 = 200, G0 = 230, i  = −100, k  = 1,25,

Considerăm datele:
l  = −115, m0 = 200, p = 1

14
Andrei Ana, BCE, Seminar 6, 2021
Știind că multiplicatorul monetar prin efect de multiplicare Keynesian este:

i / l 
kmK = 0
ik 
1 − c +
l
a. Studiați efectul asupra venitului de echilibru al modificării ofertei reale de
monedă m = 20u.m., m = −20u.m.
kmK =

Y = kmK m =

b. Studiați sensitivitatea multiplicatorului monetar k mK la variația parametrilor:

c i k l k mK

0,6 -1000 0,25 -1150

0,8 -1000 0,25 -1150

0,7 -500 0,25 -1150

0,7 -1500 0,25 -1150

0,7 -1000 0,2 -1150

0,7 -1000 0,3 -1150

0,7 -1000 0,25 -700

0,7 -1000 0,25 -1500

2.1.4 Efectul de multiplicare al modificării prețului prin politică

monetară (stabilizator)-feedback negativ

15
Andrei Ana, BCE, Seminar 6, 2021
Am ajuns la următoarea relație a venitului de echilibru:
1 i / l 
Y = ( I + G0 ) + m
ik  0 ik 
1 − c + 1 − c +
l l

Y = K Gk ( I 0 + G0 ) + K mk m
M
m=
p
M
Y  = K Gk ( I 0 + G0 ) + K mk
p

Dacă păstrăm constantă M, masa monetară nominală, investiția reală, gheltuielile

guvernamentale reale și considerăm prețul și venitul variabile, obținem dependența
între venitul real Y și preț, respectiv, curba
AD-Aggregate Demand:
K mK  M
p=
Y − K Gk ( I 0 + G0 )

Putem observa dependența inversă între preț și venit:  Y → p , o creștere a ofertei

agregate, va induce scăderea prețului.

Exemplu:

l  = −1,75, k  = 2, M 0 = 500, K GK = 0,51

Curba AD:
c = 0,75, i  = −1,5, I 0 = 100, G0 = 300, K MK = 0,436

K mK  M
p=
Y − K Gk ( I 0 + G0 )

0,436  500 218

p= =
Y − 0,51  (100 + 300) Y − 204

Y = 204 → p = 
Y =→ p=0
pY  0

16
Andrei Ana, BCE, Seminar 6, 2021
Fig.:Curba AD
Observăm că o creștere a prețului, prin politică monetară, va conduce la scăderea
venitului, glisând de-a lungul curbei AD.
Presupunem initial p0 = 1 → Y0 = 422

Dacă prin politică monetară, va crește prețul la p1 = 1,03 → Y1 = 415,65 .Prețul a

crescut, venitul a scăzut, glisând pe aceeași curbă.
O scădere a prețului la p2 = 0,97 → Y1 = 428,24 , a dus la creșterea venitului, glisând
pe aceeași curbă.
Temă
Considerăm datele:
c = 0,7, I 0 = 200, G0 = 230, i  = −100, k  = 1,25,
l  = −115, m0 = 200, p = 1

a. Reflectați grafic echilibrul inițial în sistemul de axe (Y,r);

b. Presupunând o politică G = 20 , analizați efetele de multiplicare și
reprezentați grafic;
c. Presupunând o politică G = −20 , analizați efetele de multiplicare și
reprezentați grafic;
d. Presupunând o politică m = 20 , analizați efetele de multiplicare și
reprezentați grafic;
e. Presupunând o politică m = −20 , analizați efetele de multiplicare și
reprezentați grafic;
f. Determinați curba AD și reprezentați grafic;
17
Andrei Ana, BCE, Seminar 6, 2021
 g. Presupunând o politică p1 = 1,03 , analizați efetele de multiplicare și
reprezentați grafic;
h. Presupunând o politică p2 = 0,97 , analizați efetele de multiplicare și
reprezentați grafic;

Efectul stabilizator al politicii monetare prin instrumentul prețului,

asupra echilibrului AD-SRAS
Este echilibrul între cererea agregată și oferta agregată. Short Run
Aggregate Supply (SRAS), este curba de ofertă pe termen scurt, curba de
ofertă pe termen lung LRAS ( Long Run Aggregate Supply), fiind curba
ofertei aggregate când venitul este la nivel “potențial”, adică maximum de
venit ce se poate produce prin utilizarea maximă a forței de muncă.
Curba AD, după cum am văzut, este:
K mK  M
p=
Y − K Gk ( I 0 + G0 )

Curba SRAS are forma generală:

Y = Y POT +  ( p − p e ),   0

Y POT - PIB (venitul) potential, produs cu utilizarea maximă afactorilor de

producție ( în special a forței de muncă),
p e - Indicele așteptat al prețurilor;
La intersecția curbelor AS și SRAS, se obține echilibrul cerere-ofertă pe
piața bunurilor și a serviciilor.
K mK  M
p=
Y − K Gk ( I 0 + G0 )
Y = Y POT +  ( p − p e ),   0

18
Andrei Ana, BCE, Seminar 6, 2021
 Fig.: Echilibrul AD-SRAS
Exemplu:
Considerăm următoarele date:
218
p=
Y − 204
Y = 500 + 0,3( p − 1,03)
Dorim să calculăm echilibrul AD-SRAS și să-l reprezentăm grafic.
Rescriem SRAS ca:
p = 3,33Y − 1665,636
Egalând AD cu SRAS obținem:
218
= 3,33Y − 1665,636 → Y 2 − 704,19Y + 101973,836 = 0 → Y1 = 203,78, Y2 = 500,41
Y − 204
Întrucât asimptota vertical a funcției de cerere este 204  203,78 = Y1 , am ales
valoarea de echilibru a venitului: Y2 = 500,41 . Pentru această valoare a
venitului, prețul de echilibru este:
p = 3,33  500,41 − 1665,636 = 0,7293

Figură: Echilibrul AD-SRAS

Cu prețul scăzut, guvernul va adopta decizia de creștere a prețului, prin
politică monetară:
19
Andrei Ana, BCE, Seminar 6, 2021
 p Pol = 1,01 , știindu-se că deflația este un dezechilibru monetar , de tip “
capcană de lichidități- Liquidity Trap” cel puțin la fel de periculos ca și
inflația.
Dacă prețul a crescut, cererea va scădea:
218
1,01 = → Y = 419,84
Y − 204
Deci, echilibrul prin politică monetară va fi: (419,84;1,01)
Curba SRAS se va muta la stânga:
p = 3,33Y − 1397,0572

Fig.: Efectul politicii monetare de creștere a prețului: scăderea venitului

Exemplul 2:
218
p=
Y − 204
p = 1,5Y − 1700
Determinați echilibrul AD-SRAS și propuneți o politică monetară fesabilă:
Y 2 − 1337,33Y + 231054 = 0
Y1 = 685,15
Y2 = 652,2
p1 = 0,48
p 2 = 0,486
Decidentul va alegea doua valoare a echilibrului p2 = 0,486 , Y2 = 652,2 ,
întrucât conduce la un preț mai mare.
Guvernul va iniția o politică monetară de creștere treptată a prețului, pentru
a nu genera un șoc advers asupra ofertei agregate.
p Pol = 0,9
Oferta agregată va fi:
218
0,9 = →Y =
Y − 204
20
Andrei Ana, BCE, Seminar 6, 2021
 Curba SRAS se va muta la stânga.

Considerăm ecuația venitului în structura cererii:

Yt = Ct + I + G
Ct = C0 + cYt −1

A doua ecuație este ecuația Keynesiană a consumului.

Ecuația de dinamică a venitului va fi:
Yt = C0 + cYt −1 + I + G
Yt = cYt −1 + I + G + C0

Aceasta este o ecuație recursivă, liniară, neomogenă.

Cu soluția:
1 1
Yt = (Y0 − ( I + G + C0 ))( c)t + ( I + G + C0 )
1 − c 1 − c

Aplicație numerică:
Considerăm datele:
• 𝑌0 = 700 (mil RON)
• I =300 (mil RON)
• G = 300 (mil RON) -
• 𝐶0 = 100 (mil RON) – componenta de consum autonom;
• c = 0,7
Scrieți ecuația de dinamică a venitului;
Determinați traiectoria acestuia;
Puneți în evidență multiplicatorul dinamic și stabiliți semnificația acestuia;
Calculați modificarea venitului la o creștere a cheltuielilor guvernamentale cu
10%.

21
Andrei Ana, BCE, Seminar 6, 2021