Tema 4.

Globalizarea – noțiunea principală a Globalisticii.

Conținuturi:

1. Premizele și cauzele globalizării

2. Apariția și periodizarea principalelor perioade ale globalizării.
3. Tipurile globalizării și fenomenele care o însoțesc.
4. Caracteristicile principale ale globalizării
5. Avantajele, oportunitățile și dezavantajele globalizării.
6. Principiile și regulile globalizării.
7. Perspectivele globalizării.

Obiective de referință:

 Să determine şi să definească conceptul de globalizare;

 să prezinte şi să analizeze principalele interpretări, puncte de vedere, opinii, atitudini referitor la
noţiunea de globalizare;
 sa determine şi să interpreteze premisele, cauzele de declanşare şi principalele perioade de evoluţie a
procesului de globalizare;
 să determine şi să analizeze principalele probleme, aspecte, riscuri şi consecinţe ale globalizării;
 să prezinte, să interpereteze şi să aprecieze posibilităţile, avantajele şi dezavantajele globalizării;
 să interpreteze şi să aprecieze atitudinile care există faţă de globalizare;
 să determine şi să aprecieze antiglobalismul, teoriile antiglobaliste, practicile şi mişcările antiglobaliste
contemporane.

Termeni-cheie:

Globalizarea, factori, premise, periodizare, mondializare, globalizare corporativă, globalizare

birocratică, globalizare fundamentală, globalizare multiaspectuală

1. Premizele și cauzele globalizării

Globalizarea ca fenomen amplu a apărut datorită mai multor factori, mai multor condiții istorice,
social-economice, tehnico-științifice etc.

La bază au stat în primul rând condiții economice:

 principala cauză – Diviziunea Internațională a Muncii (DIM) (mai mult de 300 de ani)
între economiile naționale;
 alta – Comerțul internațional de mărfuri, datorită căreia s-a creat piața globală de
mărfuri, care concomitent este și prima formă de depășire a DIM

Mai departe – Diviziunea Muncii în cadrul subdiviziunilor diferitor întreprinderi din diferite țări
Ulterior – Globalizarea s-a intensificat – mai ales din a doua jumătate a sec. XX datorită:

 Tehnologiilor de transport și comunicare;

 Revoluției Informaționale (din cadrul RTȘ contemporane) – inclusiv informatizarea,
computerizarea, internetizarea – toate acestea au intensificat și au condiționat creșterea
explozivă a DIM
 Apariția Corporațiilor Transnaționale – principalul actor al globalizării contemporane
și principalul subiect al DIM, care s-a transformat în
 Diviziunea Transnațională a Muncii (DTM)
 Investiții directe străine – datorită cărora se dezvoltă Piața Internațională (sau Globală)
de Capitaluri – devenită cea de-a doua formă de depășire a DIM!

2. Apariția și periodizarea principalelor perioade ale globalizării.

Globalizarea în general apare odată cu trecerea societății umane de la evul mediu la etapa
modernă de dezvoltare. (Este important să se facă deosebirea dintre apariția și respectiv
dezvoltarea globalizării în general și apariția și dezvoltarea globalizării contemporane!).

Principalele puncte de vedere privind periodizarea globalizării:

Cea mai răspândită este următoarea periodizare:

 Prima Globalizare / Mondializare – Sec. XV – Epoca Renașterii – de la marile

descoperiri geografice, in special descoperirea Americii, Invazia în America Latină…
Expresii: Constituirea civilizației coloniale cu sisteme sa de producție și piață…
 A Doua Globalizare – Sec. XIX – anul 1885 – Împărțirea Africii la Berlin de către
Marile Puteri europene – Crearea Sistemului colonial imperialist
 A Treia Globalizare – Sec. XX – a doua jumătate, anii 50-60. Începutul decolonizării,
Neocolonialismul…
 A Patra Globalizare – Noua Mondializare
Se bazează pe interdependența câtorva elemente recente:
Transnaționalizarea întreprinderilor (apariția Corporațiilor Transnaționale);
Falimentul economiei planificate (comuniste) în fosta URSS și fostul lagăr socialist;
Reducerea în Occident a controlului statului asupra activității economice –
Liberalizarea!
Predominarea finanțelor în economie – Rolul deosebit al capitalului financiar!

Perioadele globalizării II (punctul de vedere al autorilor ruși)

Preistoria globalizării
Opinii:
 De la epoca marilor descoperiri geografice
 De la Im. Kant
 De la începutul tipăririi cărților etc.

Perioadele globalizării contemporane:

  Prima Perioadă – a doua jum. A sec. XX, anii 1945 - 1975
Se caracterizează prin următoarele evenimente:
Al doilea război mondial – primul război cu adevărat global;
Crearea ONU – prima organizație internațională cu caracter global;
Destrămarea sistemului colonial;
Apariția problemelor legate de țările în curs de dezvoltare (Lumea a III-a);
Procesele legate de Revoluția Tehnico-științifică (RTȘ), inclusiv cele legate de
comunicații și informaticii , au devenit un factor politic și economic deosebit de
important…

 A Doua Perioadă – anii 70 - 90

Particularități:
Procesele globalizării au devenit formal recunoscute de comunitatea mondială;
Conștientizarea problemelor globale și începutul cercetării lor (Clubul de la Roma);
Primele încercări de a le rezolva (de ex., în domeniul securității internaționale –
Conferința de la Helsinki, ajutor țărilor în curs de dezvoltare, colaborării economice și
umanitare);
 A Treia Perioadă – de la sfârșitul anilor 90 - prezent
Particularități:
Crearea comunității mondiale globale (pe baza realizărilor RTȘ, mai ales informaticii,
comunicațiilor, dezvoltarea contactelor internaționale, Internetului etc.);
Rolul deosebit al SUA (americanizarea!?), mai ales după destrămarea URSS și a
sistemului socialist;
Reevaluarea globalizării – apariția mișcărilor antiglobaliste…

3. Tipurile globalizării și fenomenele care o însoțesc.

Principalele tipuri ale globalizării contemporane sunt următoarele:

 Globalizare corporativă – promovată de Banca Mondială (BM), Fondul Monetar

Internațional (FMI), Organizația Mondială a Comerțului (OMC), globalizare care se
realizează în interesele marilor corporații, a structurilor financiar-bancare internaționale,
celor americane în primul rând. Este cea mai răspândită în prezent formă și tip de
globalizare;
 Globalizare birocratică – reducerea la globalizarea economică;
 Tip alternativ – Globalizare democratică (socială), care să se realizeze în interesul
tuturor statelor, tuturor cetățenilor, o globalizare cu față umană (Globalization with a
human face). O globalizare pentru o lume mai bună!
 Se mai vorbește despre globalizare fundamentală, adică acea de bază, care a început la
sf. sec. XIX – înc. sec. XX și s-a manifestat preponderent în domeniul economic,
comercial;
 Din a doua jumătate a sec. XX se vorbește despre o globalizare multiaspectuală, acea
care deja cuprinde nu doar sfera economică-comercială și financiară, dar și toate alte
sfere – politica, sfera socială, umanitară, spiritual-morală, culturală etc.
Fenomenele (economice și sociale sau și manifestări) care însoțesc globalizarea:

 Internaționalizarea producției;
 Creșterea substanțială a comerțului internațional;
 Formarea piețelor financiare globale;
 Menținerea subdezvoltării și sărăciei;
 Polarizarea bogăției și a sărăciei;
 Ratele înalte ale șomajului;
 Traficul de droguri, ființe umane etc.;
 Crima transfrontalieră globală organizată;
 Epuizarea resurselor și a energiei;
 Degradarea mediului natural (mediului uman, social, cultural etc.)…

Întrebarea este: Care e cauza acestor fenomene? Este de vină globalizarea în toate aceste
manifestări? De multe ori anume globalizarea este învinuită că ar aduce la aceste efecte,
rezultate…, ceea ce nu este întocmai așa…

4. Caracteristicile principale ale globalizării contemporane

Apariția piețelor noi – comerțul exterior, piețele de capital – conectate la nivel global acestea

operează instantaneu și continuu (24/24), la distanță și în timp real,

datorită noilor tehnologii informaționale, noilor comunicații

Instrumente noi – INTERNET

Telefoane celulare

Rețele multimedia

DVC – uri etc,

Actori noi – OMC, cu o autoritate cunoscută asupra guvernelor naționale

Corporații transnaționale – cu o putere economică mai mare decât a multor state

Rețele globale formale și neformale

Organizații neguvernamentale
 Grupări de diferite criterii care trec dincolo de hotarele naționale

Reguli noi – Acorduri multilaterale asupra comerțului, asupra drepturilor de proprietate

Industrială și intelectuală,

cu reglementări care sunt mai puternice decât politicile naționale

5. Avantajele, oportunitățile și dezavantajele globalizării.

Globalizarea este un fenomen destul de complex, contradictoriu, care are multe beneficii,
oportunități avantaje, dar și multe pericole, riscuri, dezavantaje.

Principalele avantaje:

 Noi oportunități pentru dezvoltare

 Mai bună alocare a resurselor
 Rată mai ridicată a profitabilității și a productivității
 Mai rapidă difuziune a inovațiilor
 Acces mai ușor la piețele de capital etc.

Dezavantaje:

 Inegalități economice și sociale la nivel de țări și continente

 Creșterea marginalizării
 Noi amenințări privind securitatea individuală, cum ar fi:
o Insecuritatea economică și financiară
o Insecuritatea locului de muncă și a venitului
o Insecuritatea sănătății
o Insecuritatea culturală
o Insecuritatea personală
o Insecuritatea personală
o Insecuritatea politică etc.

Ceea ce este strict necesar în această situație – creșterea vitezei de transformare în planul
dezvoltării socio-economice a sistemelor locale aflate în decalaj și scoaterea lor din starea de
inerție care le împinge spre subdezvoltare.

În general, globalizarea oferă mari oportunități pentru avansarea omenirii, Dar numai în
condițiile unei guvernări puternice și hotărâte.
 6. Principiile și regulile globalizării

Principii ale globalizării:

 Echitate: reducerea disparităților în interiorul statelor și între națiuni;

 Etică: prevenirea violării drepturilor omului, respectarea valorilor, normelor, legilor;
 Incluziune: reducerea marginalizării oamenilor și a națiunilor;
 Securitate umană: reducerea instabilității societăților și a vulnerabilității indivizilor;
 Durabilitate: reducerea distrugerilor mediului înconjurător ș.a.

Regulile globalizării (după Gandini-Gati):

 Mondializarea. Adaptează-te. Necesitatea ca statele, națiunile, societățile, oamenii

permanent să se adapteze la noile cerințe, la schimbări, provocări, riscuri etc.
 Inovația tehnologică. Niciodată să nu te oprești în procesul de căutare a noilor inovații
tehnologice! Noile tehnologii sunt motorul dezvoltării și a progresului.
 Liberalizarea. Deschiderea piețelor. A se aprecia deschiderea totală a pieții. Lumea
este o mare piață!
 Deregulamentarea. Piața liberă este principalul. A nu permite statului să intervină în
funcționarea pieții, în a fixa reguli în economie.
 Privatizarea. Eliminarea formelor de proprietate colectivă/publică. Fie ca
întreprinderile private să conducă în societate.
 Competitivitatea. Întotdeauna a face față competiției, concurenței.

Principalul: Globalizarea trebuie să se transforme într-un instrument de dezvoltare

pentru toate țările și pentru toți oamenii!

Este cerința principală când vorbim teoretic de principiile și regulile globalizării. Adică aceasta
este de dorit. În ce măsură acestea se realizează în practică – depinde de mulți factori: de
politicile care se promovează în interiorul statelor și în lume, de interesele statelor și a liderilor
politici, de nivelul de egoism a statelor, națiunilor, liderilor politici etc., etc.

7. Perspectivele globalizării.

Temă pentru eseu:

Perspectivele globalizării în condițiile agravării situației internaționale (inclusiv în
condițiile actualei situații legată de pandemia globală COVID-19)

Sarcina: de expus viziunea proprie despre perspectivele globalizării reieșind din ceea ce este
globalizarea, ce ea presupune, care sunt avantajele, oportunitățile, posibilitățile, dar și riscurile,
pericolele, dezavantajele globalizării; ar trebui și cum ar trebui să se schimbe principiile și
regulile până acum acceptate ale globalizării, despre ce se vorbește acum tot mai frecvent și mai
insistent.

Sarcina este obligatorie pentru toți studenții!

Se va evalua și va fi luată în considerație la evaluarea finală!

Volumul Eseului este de 3-5 pagini culese 12 la interval 1,5. Se va lua în considerație nivelul de
argumentare, dar și referirea la diferite surse, inclusiv bibliografice!