1.

Introducere

2. LEGE nr. 123 din 30 mai 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 182/2000
privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil

3. Protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes

național – Ordonanța de Guvern nr. 43/2000 Republicare (M.O. nr.951/24.11.2006)

4. Instituirea Regulamentului Repertoriului Arheologic Naţional, ORDIN Nr. 2458 din

21.10.2004

1
 LEGE nr. 123 din 30 mai 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 182/2000
privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil

Legea din 09.04.2014, privind protejarea patrimoniului cultural național mobil se modifică și
se completează în următorul fel:

Art. 15, alin. 2 - 5 se referă la Institul Național al Patrimoniului și anume: la alin. 2 este
stipulat faptul că „Inventarul patrimoniului cultural național mobil clasat, întocmit pe baza
ordinelor privind bunurile culturale mobile clasate, centralizate, evidența informatizată și
administrarea documentelor care au stat la baza întocmirii acestuia se efectuiază de Institutul
Național al Patrimoniului.”1 La alin. 3 se precizează că „patrimoniul cultural național mobil
clasat, nu are destinație publică, fără acordul proprietarilor bunurilor” 2. Alia. 4, precizează că
datele privind patrimoniul cultural național mobil clasat, pot fi furnizate la cerere, de Institutul
Național al Patrimoniului instituțiilor specializate și altor experți și specialiști acreditați. Dacă se
dobândesc niște date, valorificarea acestora poate fi făcută doar cu consițământul deținătorului. 3
La alin. 5 se precizează către cine pot fi furnizate informațiile cuprinse în inventarul prevăzut în
aliniatul 1.

La art. 59 impune statul român să restitue bunurile culturale care au ieșit ilegal în afara unui
stat membru al Uniunii Europene, începând cu data de 1 ianuarie 1993.4

Art. 65 alin. 4 a fost modificat și este acum ca o completare a art. 59, deoarece guvernul
României, prin intermediul Ministerului Culturii și Identității Naționale, trebuie să prezinte
Comisiei Europene odată la 5 ani un raport care prevede acțiunile introduse cu privire la
restituirea bunurilor culturale, care au părăsit teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene
ilegal.5

Art. 66, aliniatul 1 a fost modificat și acum stipulează faptul că acțiunia de restituire prevăzută
în art. 65 alin (1) se prescrie în termen de 3 ani, începând din momentul în care statul membru al
UE reclamat a fost informat despre locul în care se află bunul cultural și despre identitatea
posesorului sau dentorului, dar nu mai târziu de 30 de ani începând de la data, la care bunul a
părăsit teritoriul ilegal statului reclamat, stat membru al Uniunii europene.6

1
PARLAMENTUL ROMÂNIEI, LEGE nr. 123 din 30 mai 2017, pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, Art. 15,
aliniatul 2.
2
Ibidem, aliniatul 3.
3
Ibidem, aliniatul 4.
4
Ibidem, Art. 59.
5
Ibidem, art. 65.
6
Ibidem, art. 66.
2
 La art 67 după aliniatul 4, a fost introdus un nou aliniat, aliniatul (4^1), acesta prevede că în
cazul în care primești o donație, „sau în cazul succesiunii, posesorul nu poate beneficia de un
statut favorabil față de persoana de la care a achiziționat bunul cu acest titlu.”7

Art. 73 a fost modificat, acest articol se referă la unele acțiuni interprinse de către Ministerul
Culturii și Identității naționale. Deci la alin. 1 se stipulează că, Ministerul Culturii și Identitățile
Naționale va anunța autoritățile competente ale statelor membre ale UE ceea ce ține de
recuperarea bunurilor culturale ce au părăsit ilegal teritoriul României. Pe când alin. 2 stipulează
că Ministerul Culturii și Identitățile Naționale va utiliza I.M.I, în caz de necesitate pentru a
transmite informații relevante privind bunurile culturale care au fost furate sau care au părăsit
ilegal teritoriul României.8

Protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes

național – Ordonanța de Guvern nr. 43/2000 Republicare (M.O. nr.951/24.11.2006)

Instituirea Regulamentului Repertoriului Arheologic Naţional, ORDIN Nr. 2458 din

21.10.2004

Ministru Culturii și Cultelor a emis un ordin format din doua art. Art. 1 „aprobă Regulamentul
privind administrarea Repertoriului Arheologic Național, cuprins în anexă ca parte întreagă a
prezentului ordin.”9 Pe când art. 2 prevede că „Direcţia Monumente Istorice şi Muzee şi
Institutul de Memorie Culturală vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.”10

Regulamentul Privind Administrarea Repertoriului Arheologic Național

Capitolul I: Dispoziții denerale

Art. 2 definește Repertoriul Arheologic Național ca o „modalitate de gestiune științifică care

permite realizarea unei inventarieri generale şi vizualizarea geografică şi cartografică a
informaţiilor colectate în scopul gestionării, protecţiei şi punerii în valoare a patrimoniului
arheologic.”11

7
Ibidem, art. 67.
8
Ibidem, art. 73.
9
Ministerul Culturii și cultelor, Ordin Nr 2458 din 21.10.2004, privind instituirea
Regulamentului Repertoriului Arheologic Național, art. 1.
10
Ibidem, art. 2.
11
Ibidem, Capitolul 1, art. 2.
3
 Art. 3, art. 4 și art. 5 prezită care este scopul Repertoriului Arheologic Național, ce cuprinde și
cine administrează „baza de date care alcătuiește Repertoriul Arhiologic Național prin direcția
Monumente Istorice și Muzee și Institutul de Memorie Culturală.” 12 Art. 6 este continuarea art.
5, deoarece acesta prevede ce atribuții îndeplinește Institutul de Memorie Culturală în cadrul
procedurii de administrare a Repertoriului Arheologic Național. În art. 6, lit. a, lit. b, lit. c sunt
enumerate aceste atribuții, de ex. Lit. a este stipulat faptul că Institutul de Memorie Culturală
„gestionează și asigură actualizarea permanentă a datelor conținute de Repertoriul Arheologic.” 13
Pe când la lit. b este stipulat faptul că Institutul de Memorie Culturală „asigură conversia şi
migrarea datelor în cazul schimbărilor majore de platforme software”.14 Iar la lit. c este prevăzut
faptul că Institutul de Memorie Culturală „asigură diseminarea cât mai largă a informaţiilor cu
caracter public cuprinse de Repertoriul Arheologic Naţional”.15

Capitolul II: Structura și accesul la Repertoriul Arheologic Național

În art. 7, alin 1 este stipulat ce cuprinde Repertoriul Arheologic Național, de exemplu acesta
cuprinde „date date ştiinţifice, cartografice, topografice, imagini şi planuri, precum şi unele
informaţii”, în cadrul literelor a, b, c, d, e, f, este stipulate că informațiile prevăd „zonele cu
potential arheologic cunoscut, cercetat, necercetat, cunoscut întâmplător, cunoscut ca urmare a
cercetărilor arheologice preventive sau de salvare”.16 Aliniatul 2, al acestui art, este o completare
a primului aliniat, deoarece acesta stipulează că „Repertoriul Arheologic Național cuprinde
informaţii ştiinţifice privind bunurile mobile descoperite în toate zonele în care se întreprind
cercetări arheologice, indiferent de tipul sau extinderea acestora”17.

Art. 8 prevede în ce condiții este permis accesul la datele conținute în Repertoriul Arheologic
Național, aceste condiții sunt prezentate în cadrul lit. a, b, c. Aici (lit. a) este specificat faptul că
autorii materialelor depuse la Institutul de Memorie Culturală pot utiliza acestea fără restricții,
pentru actualizarea lor. În lit. b sunt specificate condițiile care permit cercetătorilor din domeniul
Arheolgiei să folosească date asupra cărora nu au drept de autor. În lit c, este specificat că
poblicul poate avea acces la Repertoriul Arheologic Național, accesând situl web al Institutului
de Memorie Culturală.18

Capitolul III: Înscrierea în Repertoriul Arheologic Național

12
Ibidem, art. 5.
13
Ibidem, art. 6, lit. a.
14
Ibidem, lit. b.
15
Ibidem, lit. c.
16
Ibidem, Capitolul II, art. 7, alin. 1, lit.a, lit. b, lit. c, lit. d, lit. e.
17
Ibidem, alin. 2.
18
Ibidem, art. 8, lit. a, lit. b, lit. c.
4
 Art. 9 și art. 10, prevăd cum se face indentificarea primară a siturilor arheologice și stipulează
faptul că toate proiectele de cercetare arheologică conțin proiecte de înregistrare a datelor.

Art. 11, art. 12, art. 13, art. 14 stipulează diferite tipuri de date pentru care sunt prezentate în
cep de fișier pot fi prezentate.19 Pe când în art. 15 se prevede că tipurile de date prezente în „art.
11, 12, 13, 14, trebuie să fie însoțite de un fișier care conține metadate”. 20

În art. 16 se menționează modalitatea de înscrierea monumentelor, ansamblurilor și siturilor

arheologice în Repertoriul Arheologic Național.

Capitolul IV: Actualizarea Repertoriului Arheologic Naţional

Art. 17 prevede în lit. a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, momentele de actualizare a datelor științifice din

cadrul Repertoriului Arheologic Științific, conținute de: cererile de autorizații de săpătură
sistematică, preventive, de salvare; fissile tehnice de săpătură; rapoartele de evaluare teoretică,
de teren, arheologică, de supraveghere arheologică, de înregistrare a datelor arheologice, de
prelucrare a materialelor arheologice.21

Art. 18 prevede momentele de actualizare a Repertoriului Arheologic Național.

19
Ibidem, capitolul III, art. 9, art. 10.
20
Ibidem, art. 15.
21
Ibidem, capitolul IV, art. 17, lit a, b, c, d, e, f, g, h, i, j.
5