MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII

MOLDOVA
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNATIONALĂ DIN MOLDOVA
FACULTATEA BIOMEDICINĂ
CATEDRA ESTETOLOGIE
DISCIPLINA SANALOGIE

REFERAT
RITMUL BIOLOGIC-DEFINIȚIE,CLASIFICARE ȘI VARIETĂȚI
FIZIOLOGICE

Autor:
Ioniță Corina
Studenta anului I, gr. I-EST-203-11
Specialitatea: Servicii publice estetologice
Data sustinerii: 12.04.2021
Coordonator stiintific:
Tălămbuță Nina
Doctor, conferențiar universitar

Chișinău 2021
 CUPRINS
I. ACTUALITATEA TEMEI............................................................3
II. BIORITMURILE CIRCADIENE ȘI FRUMUSEȚEA PIELI…..5
II.1 Structura și funcțiile pielii………………………………….5
II.1.1Structura pielii………………………………….…..5-6
II.1.2Funcțiile pielii………………………………………..7
II.2 Bioritmurile circadiene…………………………………….8
II.2.1Diferențele de vîrstă și gen în ritmurile circadiene….9
II.2.2Influența ritmului circadian asupra metabolismului..10
II.2.3Tulburările ritmului circadian………………………10
III. CONCLUZII................................................................................11
IV. BIBLIOGRAFIE..........................................................................12
 I. ACTUALITATEA TEMEI

De mai multe ori atunci cînd se trece de la ora de vară sau de iarnă, cînd
lucrăm în ture de noapte sau cind călătorim și schimbăm fusul orar ajungem så ne
simțim dezorientați , să avem probleme cu somnul sau să resimtim diverse tulburări
fizice. În toate aceste modificări este afectat ritmul circadian, acel ceas natural al
organismului nostru care ne ajută organismul să ne adapteze la cilcul noapte-zi.
Ritmul circadian reprezită ciclul de aproximativ 24h care are loc la nivel
fizic, mental şi comportamental, ca răspuns al organismului la alternanța lumină-
întuneric din mediul inconjurator. Ritmul circadian este specific tuturor
organismelor cu viață , de la vietăți unicelulare pîna la om. Știința care studiază
ritmul circadian este cronobiologia.
Ritmul circadian este legat de rotația pe care pămintul o face în jurul axei
sale pe parcursul a 24h.
Multe funcții ale organismului au un ritm circadian , de la ciclul somn tare
de veghe , pînă la semnele vitale ale corpului. Pe măsură ce stiința devine din ce în
ce mai exacta în masurătorile pe care le face, din ce în ce mai multe ritmuri
circadine sunt recunoscute, astfel sa descoperit recent ca pîna și creșterea oaselor
are loc dupa un ritm circadian.
Recent sau efectuat numeroase studii referitoare la diversele etape ale zilei și
acțiunea asupra pielei. O piele frumoasă, sănătoasă are nevoie de îngrijire zilnică.
Dacă urmezi regulile de aur după dusul zilnic , în vacanță, în lunile friguroase de
iarnă pielea va fi mai moale supla și frumoasă! Un om modern are nevoie să știe
bioritmul pentru a îmbunatați sănătatea și frumusețea lor.
În timpul zilei pielea are nevoie de protecție intensă, deoarece toate procesele
care au loc interior, sunt îndreptate la protecția de radiații UV de poluarea a aerului
și de alte noge( agenți, factori de acțiune dăunătoare asupra organismului și pielei).
Spre seară-noapte pielea trece la regim de reginerare de aceea sunt necesare
proceduri de recuperare și nutrieție.
Recent s-au efectuat numeroase studii referitoare la diversele etape ale zilei și
acțiunea asupra pielei. Specialiştii au reușit sa demonstreze că piele are un propriu
ritm circadian sau ceas biologic.

3
Specialiştii consideră că ritmul circadian poate fi deáfinit prin 3 proprietăți.
1. Persistentă pe o durata de aproximativ 24h, chiar și atunci cînd lipsesc
elementele temporal externe(ex. lumina zilei)
2. Capacitatea de adaptare atunci cînd intervin schimbări ale condițiilor din
mediul extern(trecerea de la un anotimp la altul)
3. Prezintă o durata invariabilă a temperaturii fiziologice (ex.compensarea
temperaturii)

Figura 1. Ritmul circadian

4
 II . BIORITMURILE CIRCADIENE ȘI FRUMUSEȚEA PIELII
2.1 Structura și funcțiile pielii
Denumirea de piele provine de la latinescul cutin- tegument. Pielea reprezintă cel mai
mare organ al corpului uman . Interfața cutanată sau pielea este un înveliş conjunctivo-
vascular care acoperă corpul și se continuă la nivelul marilor orificii(gură, nas)
Grosimea pielei variază între 0,5-5mm, în funcție de localizarea acesteia ; de exemplu
tegumentul tălpilor este unul din cele mai groase, această datorită solicitărilor presionale
considerabile. Suprafața medie a pielei este de 1,5-1,8 m2.
Pielea reprezintă aproximativ 1/15 din greutatea corpului sau 15%din greutatea
corporală. Este foarte elastică avînd o rezinstența mare o fişie de 2-3 mm lațime suportă o
greutate de 2kg. Grosimea pielii este în funcție de vîrstă, sex, fiind mai subțire la femei, copii
și bătrîni.Culoarea pielei depinde de: cantitatea de melanina din epiderm și derm; gradul de
vascularizare a dermului superficial; cantitatea de caroten in stratul cornos și hipoderm.

2.1.1 Structura pielii

Pielea este constituită din 3 straturi:epidermul de origine ectodermică ; dermul ; hipodermul
(stratul celular subcutanat) de origine mezodermica ( mezenchimala)

Figura 2 Structura pielii

Epidermul este format dintr-un țesut epitelial pluristratificat keratinizat. Este un țesut
avascular(fără vase sangvine) , nutriția sa fiind asigurată de straturile subiacente.
Straturile care alcatuiesc epidermul sunt din profunzime spre suprafață, urmatoarele :
bazal, spinos, granulos, lucid, cornos. Un aspect interesant este faptul ca stratul lucid este
prezent doar în zonele cu piele subțire. Între aceste straturi ale epidermului se găsesc și o
serie de celule cu diferite funcții:
1. Melanocitele care sintetizeazā melanina, pigmentul care dă culoare pielii, și protejează
celulele împotriva radiațiilor ultraviolete

5
2. Cheratinocitele tipul predominant de celule din epiderm, care produc keratina
3. Celulele tactile sau celulele Merkel care sunt un tip de receptor senzitiv , intrînd în
componența discurilor Merkel
4. Celulele dendritice langherhans cu rol în imunitate
Stratul bazal - sau generator , este cel mai profund, fiind în contact cu membrana
bazală. Celulele sale au un nucleu mare situat apical. La polul apical sunt dispuse granule de
melanină, care au un rol fotoprotector, ferind acizii nucleici (mai ales ADN) de razele
ultraviolete , cu acțiune inhibantă asupra acestora. Intre celulele bazale se gasesc
melanocitele și corpusculi senzoriali Merkel-Ranvier.
Stratul spinos - este situat imediat deasupra celui bazal, din care provine, în mod
normal, el este alcatuit din 6-15 rinduri de celule poliedrice, care pe masură ce ureă spre
suprafața devin tot mai turtite. Ele sunt mai acidofile decit cele bazale, dar sunt intens vitale,
acest strat fiind sediul unor transformări importante în eczemă și în alte numeroase afecțiuni.
Celulele sunt separate prin spații înguste de cca 10 milimicrom, prin care circulă limfa
interstijala nutritivă, rar celule limfocitare și se găsesc terminații nervoase amielinice.
Stratul granulos este situat deasupra celui precedent, fiind compus din 1-5 rînduri de
celule turtite. Caracteristica lor e abundentă granulațiilor citoplasmatice de keratohialină.
Formează o barieră care împiedică pierderea apei barieră este însă penetrată de gaze, lipide,
vitamine, enzime, hormoni sexuali, radiapi, glucoza.
Stratul lucid- numit și stratul cornos bazal e format din celule bogate în glicoge și
grăsimi . Prezența glicogenului atestă existența unor procese vitale Această alte substanțe
nocive. necesare etapelor finale in sinteza keratinei. Acest strat este ultimul strat vital al
epidermului , care împreuna cu stratul cornos fund constituie asa numită „bariera
epidermică" (bariera față de apă , substanțe chimice și microorganisme). Stratul cornos- este
cel mai superficial. El este alcatuit din 2 straturi :stratul comos pro sau conjunctiv și cel
superficial numit exfoliantor. În cel profund celulele cornoase sunt alipite, în cel superficial
celulele au conexiuni laxe, desprinzîndu-se la suprafață . Celulele cornoase normale au
forma de solzi , nucleu este dispărut ca și organitele celulare , iar celula apare ca un sac
format dintr-un înveliş de keratină și un conținut bogat in grăsimi. Deasupra stratului
cornos , se gasește un strat funcțional (fiziologic) rezultat din prelingerea secreției sudoripare
și sebacee, și din debriurile celulelor cornoase şi a substanței intercelulare. Acest strat numit
filmul sau mataua (peicula) lipoproteica acoida a pielii (pH 4,5-5,5), conferă o protecție față
de microorganisme şi față de substanşele chimice. Pe suprafața pielii se găsesc
microorganime din flora saprofitaa. Numărul acestor germeni scade treptat spre profunzime,
ei fiind opriți la nivelul stratului conjunctiv.
Dermul- este defapt o pătură formată din tesut conjunctiv dens , dar în același timp
flexibil, Aici se găsesc vase de sînge și limfatice, terminațiuni nervoase, și anexe cutanate:
foliculi piloși, și glande sebacee, sudoripare, fibre musculare. Dermul comunică strîns cu
epidermul , fiind unit cu acesta prin intermediul unor elemente fibroase , care împiedică
6
pătrunderea unor substanțe de dimensiuni mari sau a microorganismelor. De asemenea,
există nişte proiecții înspre epiderm numite papile dermice, care contribuie la ancorarea celor
2 straturi. Dermul este alcătui din 2 straturi:
1. Superficial avem stratul papilar, puternic vascularizat, format din tesut conjunctiv lax,
receptori senzitivi, fibre elastice. La acest nivel se găsesc și papilele dermice , fiind mai
evidente pe suprafața degetelor unde formează nişte proieminențe numite creste papilare, a
caror întiparire dă naștere amprentelor , care eu importanță în mărirea suprafețelor de contact
a degetelor , pentru a putea prinde mai bine obiectele.
2. Stratul profund se numeşte stratul reticular este format din țesut conjunctiv dens , care
contribuie în proporție de 80%la grosimea dermului.
Hipodermul este stratul care separă pielea de straturile subiacente. El este alcătuit din
lobuli de celule grase (lipocite) conținînd trigliceride, cu rol de rezervă nutritiva și de izolator
mecanic. Acești lobuli sunt separați prin septe conjunctive, în care se găsesc vase și nervi. În
hipoderm se află: bulbii firului de păr, glomerulii glandelor sudoripare, anumiți corpusculi
senzitivi.

2.1.2 Funcțiile pielii

 Funcția de apărare organism (bacterii, substanțe toxice, radiații)
 Funcția termoregulatoare- constă în menținerea unei temperaturi constante a corpului,
pentru evitarea supraîncalzirii, elimină toxinele și apa în exces; contribuie la menținerea
constantă a temperaturii organismului, previne supraîncalzirea prin evaporarea
transpirației și favorizează încălzirea corpului prin contracția muşchilor excretori, anexați
firului de par.
 Funcția de apărare față de razele ultraviolete la animale această funcție este realizată
de blană sau pene, la om stratul cornos absoarbe și reflectă cca 50% din radiații , prin
pigmentul din piele melanina și producînd bronzarea pielii, la o expunere extremă, la
aceste radiații se poate produce cancerul de- piele. împiedica pătrunderea unor agenți
patogeni în Pielea ca rezervor de celule embrionare această funcție este folosită de
chirurgie în transplantări
 Funcția imunologica - i-au naștere celulele langherghans, macrofagi. În piele se
sintetizează melanina, vitamina C, keratina.
 Funcția de organ de simt este una din funcțiile de comunicare a pielii cu mediul
înconjurator, aceasta fiind îndeplinită de receptorii: de durere, de presiune, receptorii
tactili
 Funcția respiratorie pielea participă întro anumită măsură la respirație, adică la
metabolismul gazos. Prin piele se eliminā de 2-3 ori mai mulți vapori de apă decăt prin
plămîni .
 Funcția de resorbție oferă pielii capacitatea de a absorbi diferite substanțe. Prin piele
nu patrund substane solubile in grasimi(acid salicilic, sulf) dar pot. Pătrunde prin

7
 epidermul lezat. Leziunile epidermului sunt provocate de diferiți factori mecanici și
fizici.

2.2 Bioritmurile circadiene

Bioritm circadian normal:
6:45 are loc cea mai rapidă creștere a presiunii sîngelui, iar corpul se pregătește pentru
trezire.
7:00 nivelul de cortizol , hormonal care răspunde pentru stres, este cel mai ridicat.
Nutriționiştii recomandă să înceapă ziua cu cîteva pahare de apa sau ceai neîndulcit, însoțite
de un mic dejun bogat, dar sanatos.
9:00-10:00 corpul începe să producă hormoni sexuali aşa că este momentul perfect pentru o
partidă de sex. Nivelul de serotonină, zis și hormonul fericirii atinge nivelul maxim , aşa ca
vei avea o stare de spirit buna. Poți miza pe asta cînd iți rogi partenerul să te ajute sau poți
citi la aceasta ora facturile de peste zi.
10:00-12:00 crierul e foarte receptiv. E timpul potrivit pentru a învăța , a lucra la un
proiect , dar şi pentru a lua decizii. De asemenea corpul tău începe să ardă grăsimi mai rapid,
iar tu lai putea ajuta cu puțina mişcare.
12:00 secreția de adrenalină scade, iar la ora 13:00 este numai bună pentru un pui de somn
(nu mai mult de o ora). Nivelul de atenție este foarte scazut, iar dispoziția la activitatea fizica
scade.
15:00-16:00 corpul se află la parametri buni pentru mişcare, este vremea pentru activități ce
necesită efort fizic.
17:00- 18:00 chiar spre ora 19:00 , activitatea creierului atinge un nou vîrf. Perioada este una
fastă pentru simțuri cu gustul și mirosul, care sunt foarte fine. Vei aprecia un vin și o mîncare
la adevarata lor valoare. Este și perioada în care unghiile și părul cresc cel mai rapid. Corpul
este foarte tolerant la administrarea de medicamente , iar porii pielii sunt deschişi larg. E un
bun moment pentru tratamente cosmetic, de exemplu. Seara, riscul de atac de cord e mai
scazut față de dimineața. În zori presiunea sîngelui e mare, în timp ce vasele de sînge sunt
groase și rigide , iar sîngle dens.
20:00 ficatul atinge un maxim și funcționează la parametric înalți. Aşa că, dacă aveți
obiceiul de a consuma alcool seara (deşi medici nu prea recomandă), intervalul 20:00-21:00
este cel potrivit. Temperatura corpului și metabolismul scad. Hormonal somnului,
melatonina,invadeaza corpul, care resimte o mare nevoie de odihna.
Dupa 21:00, ficatul funcționeaza din ce în ce mai slab , acesta fiind și motivul pentru care
mesele tîrzii sunt de evitat.
22:00-24:00 sunt produși mari cantitați de hormon al creșterii. Intervalul ar trebui să-i
găseasca dormind pe cei mici, dar şi pe adulți. Sunt secretați hormoni care ajută la renoirea
8
celulelor și la recuperarea după oboseală. Temperatura corpului scade, la fel activitatatea
cardiaca. Seara e vrema medicamentelor. Însa, daca vreți să prevențti un atac de cord, luați
pastilele de tensiune și colesterol la ora 22:00
2:00 avem cel mai profund somn, aşa că nu este bine să pierdem acest moment la televizor,
de exemplu cînd eşti în tura de noapte , acesta este momentul cînd somnul te tenteaza cel mai
mult.
4:30 corpul înregistreaza cea mai scăzută temperatură. Dacă vă aflați la volan, sunteți foarte
expuși accidentelor. Spre exemlu să luăm persoanele cu hipotermie (temperatura corpului
sub 35 grade). În cazul lor, la aceasta ora, temperatura e chiar mai joasă, fiind asociată printe
altele, cu oboseala, durerile de cap, concentrarea scazută și atacurile de panică.

2.2.1 Diferențele de vârstă și gen în ritmurile circadiene

Un studiu de caz realizat de profesorii Universitații din Texas au avut ca subiect un

bebeluş, observat din prima zi de viață pînă la 6 luni. S-a observat că ordinea de apariție a
ritmurilor circadiene a fost urmatoarea: ritmul circadian al temperaturii a aparut aproximativ
o ora după naştere, ritmul circadian al stării de veghe a apărut al doilea, iar ritmul circadian
al somnului a aparut ultimul.
Ritmul circadian al temperaturii s-a stabilizat dupa o săptămînă de la naștere, cel al stări
de veghe a 45 a zi , aproximativ comitent cu creșterea concentrației de melatonină, iar cel al
somnului abia în ziua a 56. S-a observant tot odata că somnul de noapte al bebeluşului se
adaptează întîi la elementele temporal care anunță venirea nopții(apusul soarelui și absența
luminii), apoi se adaptează la programul de somn al familiei , toate aceste înainte de ziua a
60-a, ceea ce consideră experții, arată o determinare inițiala a ciclului lumină-întuneric,
urmată.
De asemenea sa demonstrat că există o serie de diferențe între ritmul circadian al femeilor
și cel al barbaților. Lungimea ceasului biologic al femeilor sa dovedit a fi cu aproximmativ 6
minute mai scurtă decît în cazul barbaților. De asemenea la unele femei ceasul intern bate
mult mai repede decit în mod obişnuit.
Cel puțin o femeie din trei încheie în ciclu de zi mai repede de 24h. Cercetătorii în
materie de somn atrag atenția asupra deprivării de somn al femeilor din cauza multitudinilor
de sarcini pe care le au zilnic de realizat şi care țin de serviciu, de îngrijirea casei și a copiilor
, tot ceea ce trebuie de făcut la orele serii, fapt care le împiedica să se culce devreme şi să
aibă parte de un somn adecvat. De asemenea, studiile au arătat că insomnia este cu 50%mai
fregventă la femei comparative cu bărbații, iar ritmul circadian ar putea fi implicat în aceste
diferențe.

9
 2.2.2 Insuficiența ritmului circadian asupra metabolismului
Ritmul circadian influențeaza nu doar somnul, dar şi metabolismul. Mai mult decît atît,
ritmul circadian și metabolismul sunt strîns legate între ele la nivel molecular. Variațiile
zilnic între starea de veche/ hrănire/anabolism și somn/catabolism sunt coordinate de ceasul
intern din hipotalamus, conectat la rîndul său la lumina ambianta. În cazul metabolismului
există și ceasuri secundare, reprezentate de ficat, pancreas și țesuturile adipoase, sincronizate
cu ceasul principal, dar spre deosebire de acesta, sunt dependente de orele meselor, mai
atunci cind masa are loc in timpul perioadei de odihna. Aceste ceasuri controleaza procesele
metabolice.
Metabolismul și ritmul circadian sunt interconectate, atunci cînd apar dereglari la nivelul
ritmului circadian pot apărea si disfunctii la nivelul metabolismului și invers. În cazul unor
disfuncții ale ritmului circadian cu impact asupra metabolismului este foarte posibil sa fie
favorizată apariția obezității. În prezent se dezvoltă așa numitele abordări bazate pe
cronoterapie care constau în urmarea unor diete sau folosirea unor produse farmaceutice sau
sinconizatori naturali(cum ar fi lumina sau ora mesei) cu scopul de a restabili ritmul
circadian normal și de a lupta împotriva riscurilor metabolice.
2.2.3 Tulburările ritmului circadian
Dereglările de ritm circadian sunt o categorie de dereglāri ale somnului ce afectează
sincronizarea sau punctualitatea acestuia. Persoanele ce au această dereglare de ritm sunt
incapabile să adoarmă sau să se trezească la orele de program normale pentru muncă, școală
sau alte nevoi sociale. În general, sunt capabili să doarmă necesarul zilnic, atât timp cât îl pot
obține în intervalul preferat de ei. În caz că nu suferă de o altă dereglare, somnul lor are o
consistență și calitate bună, normală.
Tipuri de dereglări de ritm circadian
 Dereglarea cauzată de fusul orar, ce afectează persoanele ce călătoresc traversând
fusuri orare.
 Schimbul de noapte: Persoanele ce lucrează în schimbul de noapte au deseori
probleme cu somnul în timpul zilei.
 DSPS (Sindromul Fazei de Somn Întârziate - „Delayed Sleep Phase Syndrome"):
Persoanele suferinde au probleme să adoarmă seara devreme și să se trezească
dimineața.
 ASPS (Sindromul Fazei de Somn Înaintate ,Advanced Sleep Phase Syndrome"):
Persoanele suferinde de obicei adorm seara devreme și se trezesc noaptea devreme.
 Aritmie circadiană (Sindromul Non-24): Persoanele ce suferă de această aritmie
adorm în fiecare seară tot mai târziu și se trezesc dimineața tot mai târziu, ca şi cum
pentru aceştia ziua ar avea mai mult de 24 de ore.
 Modelul neregulat de adormire-trezire se prezintă ca perioade de somn neregulate, la
ore imprecise, după tipare necunoscute. Persoanele ce suferă de această dereglare se
trezesc des în timpul nopții sau adorm des în timpul zilei, pentru perioade scurte.

10
 III.CONCLUZII
1. Ritmul circadian reprezită ciclul de aproximativ 24h care are loc la nivel fizic, mental și
comportamental, ca răspuns al organismului la alternanța lumină-întuneric din mediul
înconjurator. Ritmul circadian este specifie tuturor organismelor cu viață, de la vietăți
unicelulare pina la om. Ştiința care studiază ritmul circadian este cronobiologia.
2. Pielea reprezintă cel mai mare organ al corpului uman , Interfața cutanata sau pielea este
un înveliş conjunctivo-vascular care acopera corpul și se continuă la nivelul marilor
orificii(gură, nas...)
3. Pielea este constituită din 3 straturi:epidermul de origine ectodermică : dermul ;
hipodermul (stratul celular subcutanat) de origine mezodermică (mezenchimala). pluristrati
ficat keratinizat. Este un tesut avascular(fără vase sangvine) , nutriția sa fiind asigurată de
straturile subiacente . Dermul- este defapt o pătură formată din țesut conjunctiv dens , dar în
acelaşi timp flexibil. Aici se găsesc vase de sînge și limfatice, terminațiuni nervoase, și anexe
cutanate: foliculi piloși, și glande sebacee, sudoripare, fibre musculare. Hipodermul este
stratul care separă pielea de straturile subiacente. El este alcatuit din lobuli Epidermul este
format dintr-un tesut epitelial celule grase (lipocite) conținînd trigliceride, cu rol de rezervă
nutritivă și de izolator mecanic.
4. Funcțiile pielei sunt : funcția de apărare; funcția termoregulatoare; funcția de aparare față
de razele ultraviolete; pielea ca rezervor de celule embrionare; funcția imunologică; funcția
de organ de simț; funcția respiratorie; funcția de resorbție.
5. S-a observant ca la bebeluşi ordinea de apariție a ritmurilor circadiene a fost urmatoarea:
ritmul circadian al temperaturii a aparut aproximativ o ora după naştere , ritmul circadian al
stării de veghe a apărut al doilea, iar ritmul circadian al somnului a aparut ultimul. De
asemenea sa demonstrat că există o serie de diferențe între ritmul circadian al femeilor şi cel
al barbaților. Lungimea ceasului biologic al femeilor sa dovedit a fi cu aproximmativ 6
minute mai scurtă decît în cazul bărbaților.
6. Ritmul circadian influențeaza nu doar somnul, dar și metabolismul. Mai mult decît atît,
ritmul circadian și metabolismul sunt strîns legate între ele la nivel molecular. Metabolismul
și ritmul circadian sunt interconectate, atunci cind apar dereglări la nivelul ritmului circadian
pot apărea și disfuncții la nivelul metabolismului și invers.
7. Dereglările de ritm circadian sunt o categorie de dereglări ale somnului ce afectează
sincronizarea sau punctualitatea acestuia. Persoanele ce au această dereglare de ritm sunt
incapabile să adoarmă sau să se trezească la orele de program normale pentru muncă, școală
sau alte nevoi sociale.

11
 IV.BIBLIOGRAFIE
1.https://ro.wikipedia.org/wiki/Deregl%C4%83ri_ ale ritmului circadian
2. Conspect+tema numarul 8" Bioritmurile circadiene si frumusetea pielii"
3. https://www.laroche-posay.ro/articol/bioritmul-pielii-sensible/a34690.aspx
4. https://vealine.eu/blog/bioritmul-pielii-tale/
5. https://studfiles.net/preview/5749555/page:10/
6. https://www.femeia.ro/frumusete/ingrijire/bioritmul-pielii
7. https://www.scritub.com/medicina/STRUCTURA-PIELII19471777.php

12