Seminarul 9. Procedură penală.

Partea specială
I. Grile

1. Potrivit Codului de procedură penală, extinderea urmăririi penale cu privire la alte fapte poate fi dispusă de
organul de cercetare penală în cazul în care:
a) competenţa de judecată în primă instanţă a faptei pentru care s-a dispus iniţial începerea urmăririi
penale aparţine curţii de apel
b) urmărirea penală este de competenţa DNA
c) urmărirea penală este efectuată sub supravegherea procurorului din cadrul parchetului de pe lângă
tribunal

2. În ipoteza unei soluții de renunțarea la urmărire penală dispuse față de inculpat:

a) ordonanța trebuie întotdeauna motivată de organul de cercetare penală delegat să o întocmească
b) inculpatului îi revine sarcina de a face dovada îndeplinirii obligațiilor dispuse prin ordonanța de
renunțare la urmărire penală, dacă se pune problema revocării ordonanţei
c) inculpatul poate cere, în termen de 20 de zile de la primirea copiei de pe ordonanța de soluționare a
cauzei, continuarea urmăririi penale

3. Atunci când constată faptul că urmărirea penală nu este completă, procurorul:

a) infirmă referatul de terminare a urmăririi penale întocmit de organul de cercetare penală
b) restituie cauza organului care a efectuat urmărirea penală în vederea refacerii urmăririi penale
c) restituie cauza organului care a efectuat urmărirea penală în vederea completării urmăririi penale

4. Judecătorul de cameră preliminară sesizat cu plângere împotriva ordonanței de clasare dispuse față de
suspect:
a) poate respinge plângerea în camera de consiliu, fără participarea procurorului, sentința dată nefiind
supusă niciunei căi de atac
b) poate admite plângerea, desființa soluția atacată și poate dispune începerea judecății
c) poate respinge plângerea ca inadmisibilă, tardivă sau nefondată, încheierea fiind definitivă

5. Actele organelor de cercetare penală:

a) pot fi aduse la îndeplinire chiar dacă au fost atacate cu plângere la procurorul care realizează
supravegherea urmăririi penale
b) pot fi infirmate de procuror chiar dacă sunt întocmite cu respectarea dispozițiilor legale
c) sunt supuse unei duble verificări, din partea procurorului și a conducătorului unității din care face parte
emitentul actului

6. Reluarea urmăririi penale după suspendare se poate dispune:

a) doar de către procuror, dacă s-a depăşit perioada de 3 luni de la suspendare în cazul procedurii medierii
b) atunci când au apărut împrejurări noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia
clasarea
c) atunci când se constată de către procuror ori de organul de cercetare penală, după caz, că a încetat
cauza care a determinat suspendarea

7. Ordonanţa de clasare:
a) poate să conţină o dispoziţie de menţinere a măsurilor asigurătorii
b) poate să conţină o dispoziţie de sesizare a judecătorului de drepturi şi libertăţi cu o propunere de luare a
măsurii confiscării speciale
c) se comunică persoanei care a făcut sesizarea, suspectului, inculpatului sau, după caz, altor persoane
interesate

8. În cazul în care se formulează plângere în faţa judecătorului de cameră preliminară împotriva ordonanţei
prin care s-a dispus o soluţie de netrimitere în judecată a inculpatului:
a) persoana care a avut calitatea de inculpat poate formula cereri şi excepţii cu privire la legalitatea
administrării probelor în cursul urmăririi penale
 b) chiar dacă respinge plângerea ca nefondată, judecătorul de cameră preliminară poate exclude anumite
probe nelegal administrate în cursul urmăririi penale
c) plângerea va fi respinsă ca inadmisibilă în cazul în care nu a fost formulată într-un termen de cel mult
20 de zile de la comunicarea ordonanţei prin care a fost respinsă plângerea formulată iniţial în acest
sens la procurorul ierarhic

9. În cursul judecăţii în faţa primei instanţe:

a) la fel ca şi în cazul judecăţii apelului, termenul de judecată luat în cunoştinţă poate fi preschimbat la
cererea persoanei vătămate
b) primul termen de judecată poate fi preschimbat la cererea unui martor
c) când instanţa constată că una dintre părţi lipseşte, deşi a fost legal citată, nu poate dispune amânarea
cauzei

10. În cursul judecăţii pot formula cereri, ridica excepţii şi pune concluzii relativ la fondul cauzei:
a) martorul şi expertul
b) procurorul şi persoana vătămată
c) partea civilă şi partea responsabilă civilmente

11. După sesizarea instanţei prin rechizitoriu, judecătorul de cameră preliminară:

a) verifică legalitatea şi temeinicia probelor administrate în cursul urmăririi penale
b) comunică părţilor rechizitoriul acordându-le un termen de cel puţin 20 de zile pentru a formula cereri şi
excepţii
c) poate invoca din oficiu nelegalitatea ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale

12. Când în aceeaşi cauză sunt mai mulţi inculpaţi, dintre care unii sunt minori iar alţii sunt majori, dacă sunt
îndeplinite toate celelalte condiţii prevăzute de lege:
a) instanţa poate, în şedinţă publică, să declare şedinţa nepublică la cererea unui martor
b) instanţa poate să declare şedinţă nepublică pentru o parte a judecării cauzei, din oficiu, la cererea
procurorului sau oricărei părţi, chiar dacă nu este posibilă disjungerea
c) judecata se desfăşoară întotdeauna în şedinţă nepublică

II. În procedura de soluţionare a plângerilor formulate împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în
judecată este necesară asiguratea tuturor garanţiilor impuse de art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului
în materie penală? Discuţii.

III. X, Deputat în Parlamentul României şi Y, avocat, formulează plângeri adresate judecătorului de cameră
preliminară împotriva soluţiilor de clasare date de procuror. X arară în conţinutul plângerii că soluţia de clasare
dată în temeiul art. 16 lit. c) C.pr.pen. este nelegală deoarece i-a fost prejudiciată ireversibil imaginea publică prin
apariţia în presă a unor acuzaţii ce preluau pasaje din ordonanţa de începere a urmăririi penale, fără ca faţă de el să
se fi dispus vreodată efectuarea în continuare a urmăririi penale în calitate de suspect. Y, faţă de care s-a dispus
clasarea în temeiul art. 16 lit. a) C.pr.pen., solicită judecătorului de cameră preliminară să infirme ordonanţa de
clasare şi, întrucât i s-a comunicat faptul că a fost supravegheat tehnic timp de 3 luni, să oblige procurorul să-i
comunice care au fost datele şi informaţiile din care rezulta suspiciunea rezonabilă că ar fi săvârşit vreo infracţiune
dintre cele prevăzute de lege şi infracţiunea de care era bănuit, în condiţiile în care nici faţă de el nu s-a dispus
vreodată efectuarea în continuare a urmăririi penale. Procurorul cere judecătorului de cameră preliminară să
respingă cele două plângeri ca inadmisibile.

Motivaţia cererea procurorului. Soluţionaţi motivat cele două plângeri.