Curs 10

Garantia pentru evictiune si garantia pentru vicii ascunse

Spre deosebire de raspundere care se angajeaza in ipoteza in care exista in sarcina partii careia i
se imputa neexecutarea unei obligatii o culpa, garantia pt evictiune si pt vicii ascunse se
angajeaza indiferent de orice culpa in sarcina vanzatorului, chiar si in ipoteza in care evictiunea
sau viciul ascuns provin inclusiv dintr-o forta majora.

1. Garantia pt evictiune

- art. 1695 - sintagma vanzatorul este obligat de drept sa-l garanteze pe cumparator se refera
la ipoteza in care partile nu au stipulat in contract ca vanzatorul garanteaza pt evictiune,
aceasta garantie se aplica

Ex: daca partile s-au inteles ca se vinde tel. pt pretul X in conditiile in care nu au mai spus nimica
vanzatorul va garanta pt evictiunea survenita.

EVICTIUNE - cazul tipic de evictiune este atunci cand o persoana transfera dreptul de
proprietate asupra unui bun si ulterior incheierii contractului translativ de proprietate se
dovedeste ca exista o alta persoana care este adevaratul proprietar al bunului si il evinge din
dreptul sau de proprietate aparent dobandit de la vanzator.
 in acceptunea moderna evictiune inseamna valorificarea oricarui drept impotriva
cumparatorului de catre vanzator sau o alta persoana, nu numai un drept de proproprietate. De
ex, poate fi vb si de un drept real accesoriu sau de un dr de creanta

Ex: vanzatorul instraineaza un imobil cumparatorului si ulterior se dovedeste ca asupra

imobilului respectiv vanzatorul a constituit anterior un drept de locatiune care este un drept de
creanta, chiar si in aceasta ipoteza, pt ca in esenta at cand bunul este dat in locatiunea unui tert
nu va putea sa se bucure de toate atributele de proprietate respectiv uzul, folosinta si
dispozitia.

Garantia pt evictiune protejeaza cumparatorul de orice viciu al titlului de drept pe care

vanzatorul il constiutie in favoarea cumparatorului, respectiv vanzatorul trebuie sa ii garanteze
cumparatorului linistita exercitare a atributelor de de proprietate respective: uzul folosinta si
dispozitia.

In principiu evictiunia priveste tulburarile de drept care vin de la tert, insa vom vedea ca
garantia pt evictiune acopera si tulburarile care vin de la vanzator.

1
Garantia pt evictiune pt fapta vanzatorului

 Vanzatorul trebuie sa se abtina de la orice act material sau juridic comis dupa incheierea
contractului prin care ar putea tulbura pe cumparator, fie in privinta dreptului de proprietate,
fie in privinta folosintei bunului transmis.

In ipoteza in care ar exista o tulburare din partea vanzatorului, cumparatorul se poate apara
invocand dispozitiile art 1696 - asa numita exceptie de garantie. Gatantia pt faptul personal al
vanzatorului este imprescriptibila, perpetua, si ca atare cumparatorul o poate invoca oricand
suntem in prezenta unui act de tulburare din partea vanzatorului. Garantia pt evictiune vizand
faptele personale ale vanzatorului, vizeaza atat faptele pe care aceste le face anterior vanzarii
cat si ulterior.

Garantia pt evictiune in ceea ce priveste fapta tertilor priveste exclusiv tulburarile de drept care
au o cauza anterioara vanzarii - nu acopera tulburarile de fapt si nici tuldurarile de drept care
au o cauza ulterioara vanzarii pt ca in esenta motivul pt care vanzatorul nu garanteaza pt
tulburarile de fapt ale tertilor este acela ca cumparatorul fiind proprietar are mijloace juridice
de a se apara singur impotriva acestor tulburari.

De ex daca un tert il tulbura in fapt pe cumparator prin faptul ca il deposedeaza de bunul dat de
vanzator  are o actiune posesorie (o actiune in revendicare in calitate de posesor sau chiar
proprietar, are mijloace de a se apara impotriva tulburarilor de fapt cauzate de terti).

Tulburarile de drept care au o cauza ulterioara vanzarii - nu pot sa ii angajeze garantia pt

evictiune pt ca aceasta garantie este datorata numai pt acele vicii ale titlului care existau la
mom. incheierii contractului, orice tulburare de drept ulterioara acestui moment nu poate
atrage incidenta normelor privitoare la garantie.

In ipoteza in care vanzatorul incheie o vanzare cu A, ulterior vinde bunul si la B si B si-l inscrie
primul in CF si prin urmare isi face primul dreptul opozabil fata de terti si va fi preferat in dauna
lui A, in acest caz desi am fi tentati sa spunem ca vorbim de o tulburare de drept din partea unui
tert, in realitate ceea ce atrage evictiunea este insasi faptul vanzatorului, si prin urmare
garantia pt evictiune, in cazul acesta functineaza pt faptele anterioare, concomitente sau
ulterioare vanzarii, din acest motiv in prezenta unei asemene situatii vanzatorul va garanta pt
evictiunea suferita de comparator.

In principiu, garantia este datorata de vanzator sau de succesorii universali sau cu titlu universal
ai vanzatorului. Dar, in ipoteza in care D, la data decesului sau lasa printr-un legat cu titlu

2
particular toate bunurile individual determinate: ex casa a, casa b…casa x acest tert nu va
garanta pt evictiune in cazul unui act incheiat anterior de defunct.

In ipoteza in care este vorba despre transmisiuni cu titlu particular, dobanditorul cu titlu
particular nu garanteaza pt evictiune decat eventual intr-un singur caz cand printr-o sarcina a
legatului care i-a fost transmis a fost stipulata aceasta obligatie.

Beneficiarii garantiei

art. 1706 - orice dobanditor subsecvent al bunului fara a deosebi cum dobandirea este cu titlu
oneros sau gratut
 text problematic pt ca in materia donatiei nu se garanteaza pt evictiune decat in doua situatii,
cand este stipulat expres sau pt donatia cu sarcini cand garantia functioneaza doar in limita
sarcinilor.

Ex: A instraineaza dr de proprietate asupra unui bun lui B, B vinde mai departe lui C , C doneaza
lui D – Obs. Raportat la modul de formulare a textului acesta pare a afirma posibilitatea
actionarii de catre ultimul dobanditor din sirul dobanditorilor doar impotriva primului vanzator.
 In sistemul nosru ar parea ca vanzatorul ultim din lantul dobandirilor are o singura actiune, el
desigur poate actiona si pe vanzatorul de la care a dobandit, dar daca vrea sa actioneze pe cei
din lantul dobanditorilor raportat la 1706 ar putea sa o faca numai impotriva primului este o
optiune pe care legea i-o recunoaste cumparatorului, nu este o obligatie sa procedeze astfel.
Desigur ca in aceasta ipoteza vor trebui sa fie indeplinite conditiile in persoana primului
vanzator, deci daca il va actiona pe acesta, raportat la acesta vom avea in vedere daca sunt
indeplinite conditiile, respectiv cauza de evictiune sa fie anterioara (1), daca vb de o tulburare
suficient de grava (2) etc.
 Solutia este ca acest text ar putea permite dobanditorului cu titlu gratuit sa actioneze
impotriva primului instrainator numai in ipoteza in care in contractul de donatie pe care l-a
incheiat se stipuleaza in mod expres faptul ca vanzatorul va garanta pt evictiune.

 Problema poate fi pusa si la vicii ascunse si acolo in dr fr este admisa posibilitatea de actiona
pe fiecare dobanditor din lantul dobanditorilor pe acelasi rationament ca actiune se va
transmite o data cu bunul.

- art 1706 ar fi trebuit sa excluda posibilitatea actionarii de catre dobanditorul final care a
dobandit cu titlu gratuit impotriva celorlalti dobanditri din lantul dobanditorilor pt ca el a
dobandit cu titlu gratuit si prin urmare ceilalti dobantitori nu ar trebui sa garanteze cat timp
dobanditorul de la care a dobandit nu ii garanteaza acest lucru. Ar fi normal sa se reglementeze

3
ca ultimul dobanditor cu titlu gratuit sa ii actioneze pe ceilalti dobanitori in conditiile in care il
poate actiona pe dobanditorul initial de la care a dobandit.

Cl: art. 1706 nu permite decat actionarea de catre ultimul dobanditor a primului vanzator.

Daca in exemplul nostru D ar fi dobandit cu titlu oneros de la C si daca ar fi vrut sau s-ar fi putut
indrepta impotriva lui A dar nu si impotriva lui B, solutia fata de dobandirea cu titlu gratuit
difera daca C garanteaza sau nu.
 Daca C nu garanteaza D nu va putea se indrepte cu o octiune in garantia pt evictiune
pt ca se prevede expres lucrul acesta, nici in potriva lui B sau A.
Daca C a precizat in contractul de donatie ca garanteaza atunci D va avea actiune in
garantia pt evictiune impotriva lui C sau lui A.

Garantia pt evictiune:
1. Pt. fapta personala a vanzatorului
2. Pt. fapta tertilor

Tulburarile care pot aparea pot fi:

1. De fapt
2. De drept

1. Garantia pt fapta personala al vanzatorului:

 se refera la orice fapta efectuata de vanzator, care intr-o maniera sau alta afecteaza buna
posesie sau folosinta a bunului care a format obiectul contractului (deci de fiecare data cand
vanzatorul tulbura in atributele dr de propr pe cumparator se va putea pune problema
incidentei normelor privitoare la garantia pt faptul personal a vanzatoului). Ex: daca un avocat
isi instraineaza clientela, are obligatia negativa de a nu mai contracta cu acestia si de a
recomanda cesionarul ca fiind o pers competenta. In ip in care cedentul efectueza acte de
captare a clientelei deja cesionate, deci nu-si respecta obligatia, e vorba de o obl principla de a
nu contracta dar el in esenta tulbura in fapt pe cumparator prin aceea ca o parte a clientele, in
continuare contracteaza cu el  va fi incidenta garantia pt evictiune.

La fel in sit in care se cesioneaza un brevet de inventive, iar cedentul continua sa-si explaoteze
dr decurgand din brevetul respectiv (garantia va fi incidenta).

A nu se confunda aceasta situatie cu ip in care nu s-ar putea dicuta de o tulburare a

cumparatorului de catre vanzator. Ex: o pers a instrainat un imobil cu o vedere la mare,
vanzatorul avand un alt fond neconstruit la data vanzarii, in apropiere. Dupa ce a vandut
respectivul bun a construit pe terenul respectiv o constuctie luand vederea la mare a
4
cumparatorului, cumparatorul a invocat actiunea in garantia pt evictiune. In acest caz nu putem
vb de o tulburare pt ca dobanditorul nu era beneficiarul vreunei servituti de non edificandi.

A nu se confunda evictiunea cu predarea neconforma

Ex: speta iccj - in sit in care s-au transmis partilor anumite bunuri, sa incheiat un contract de v-c
si bunurile au fost individualizate printr-o anexa la contractul respectiv, la 3 luni dupa predare
cumparatorul vine si intenteaza o actiune in garantia pt evictiune afirmand ca nu i s-au predat
toate bunurile din anexa respectiva. O asemene actiune nu se va admite, este o predare
neconforma, nu poate sa vina la 3 luni si sa invoce aceasta neexecutare pt ca predarea
neconforma trebuie ridicata la momentul predarii bunurilor = in ipoteza in care nu exista
obiectiuni de natura calitativa, cantitativa cumparatorul decade din acest dr.

Faptul personal al vanzatorului cuprinde orice tulburare care vine in fapt de la vanzator si ii
restrange cumparatorului intr-o maniera sau alta atributele dreptului de propr.

In ip in care vanzatorul arunca cu pietre in geam si ii sparge gemurilre bunului vandut vom
discuta despre raspundere delictuala. Negam teoria conform careia in ip in care discutam de o
raspundere contractuala ea se aplica in consecinta. Cand am obligatia de a ma abtine de la orice
fap pt a nu-l tulbura pe cumparator in atributele sale de proprietate, daca nu-mi execut aceasta
obligatie contractuala voi raspunde pt garantia de evictiune - nu avem cumul cu raspunderea
delictuala pt ca aceasta obl decurge din contract.

2. Tulburarile de drept

- pot proveniti numai de la terti, nu si de la proprietar; proprietarului ii putem opune exceptia

de garantie si pana la urma proprietarul ma poate tulbura in esenta numai in fapt, cu privire la
drept el nu poate sa opuna nici o pretentie.

Terti care pretind un anumit drept de proprietate, de ipoteca, sau de creanta  cauza de
evictiune necesita a fi anterioara incheierii contractului, tulburarea pe de alta parte trebuie sa
fie actuala iar nu eventuala (asa incat cumparatorul sa fie in mod efectiv evins in dr de propr de
catre tertul care este adevaratul propr al bunului respective).

 caracterului actual - sunt voci care incep a sustine ca aceasta conditie nu ar trebui sa se
regaseasca in materia evictiunii
Ex: dr italian prevede in ceea priveste cumparatorul de buna credinta posibilitatea rezolutiunii
contractului si posibilitatea de a obtine daune interese ca si la garantia pt evictiune, aceasta
posibilitate fiind numita de doctrina ca o garantie pt evictiune anticipata. Cu alte cuvinte,
cumparatorul unui bun care isi da seama ulterior ca a contractat cu un neproprieter dar

5
adevaratul proprietar nu a venit inca sa isi afirme dreptul sau de proprietate nu va fi nevoit sa
astepte sa vina si sa-si invoce aceasta calitate de propr si va putea in temeiul acestei garantii
anticipate pt evictiune sa rezolutioneze contractul si sa obtina reparatiile prev de lege. Avem si
noi acest text preluat din dr Italian e adevarat nu intru totul corespunzator (am discutat la
vanzarea bunului altuia - obtine rezolutiunea si reparatii dar nu va putea obt acea dif de val
intre sporul inregistrat de catre imobil)

Sarcinile nedeclarate - art. 1337 VCC , vanzatorul avea obligatia de a aduce la cunostinta
cumparatorului orice fel de sarcini pe care bunul le avea. Aceasta obligatie de a informare a
cumparatorului functiona indifferent daca sarcina era inscrisa in CF sau nu, pt. ca era o
obligatie de informare care viza raporturile intre vanzator si cumparator iar nu acele raporturi
dintre cumparator si CF.

- art. 1695 - garantia este datorata impotriva evictiunii ce rezulta din pretentiile unui tert numai
daca acestea sunt intemeiate pe un drept nascut anterior datei vanzarii si care nu a fost adus la
cunostinta cumparatorului pana la acea data. Spre deosebire de dispozitiile art. 1337 VCC
dispozitiile art. 1695 reglementeaza o obligatie generala de informare a cumparatorului
despre orice fel de aspect, de vicii ale dreptului transmis.
 obligatia de informare functioneaza expres intre cumparator si vanzator chiar daca erau
inscrise in CF, caz in care nu mai putem zice ca sunt ascunse, inseamna ca trebuie sa fie aduse la
cunostinta cumparatorului. Prin urmare, in aceasta situatie garantia functioneaza cu privire la
orice sarcina nedeclarata a bunului fie ca decurge din existenta unui drept real sau de creanta.

Totusi, la cele aparente continue nu exista aceasta obligatie de informare (nu puteai sa spui ca
nu ai vazut ca curge apa pe terenul respectiv).
In ipoteza in care o anumita sarcina sau un anumit drept este inscris in CF (de ex un drept de
locatiune), iar vanzatorul nu aduce acest aspect la cunostinta cumparatorului, cumparatorul nu
se informeaza asupra acestuia, pe art. 1337 se angaja garantia pt evictiune pt sarcini
nedeclarate.

 NCC - aceiasi situatie, cu diferenta ca s-a extins sfera viciilor titlului dobandit de cumparator,
actulalmente garantia pt evictiune poate fi incidenta nu numai in ip in care discutam de sarcini
nedeclarate ci si in ipoteza in care dicutam de orice fel de viciu al titlului de drept respectiv
(desigur ca trebuie excluse servitutiile aparente).

Cl: In ipoteza in care nu il informez pe cumparator, se poate angaja garantia pt. evictiune.

 daca se dovedeste ca vanzatorul cu intentie nu l-a informat pe cumparator, alaturi de garantia

pt. evictiune cuparatorul va avea optiunea de a-l actiona pe vanzator si pt. anularea

6
contractului pt. dol prin reticenta (de regula va opta pt. garantia pt. evictiune deoarece
probatiunea este mai facila iar despagubirile mai mari).

- art. 1698, art. 1699 - reglementeaza posibilitatea modificarii sau a restrangerii garantiei pt
evictiune. Modificarea sau inlaturarea conventionala a garantiei poate functiona in ip in care
vanzatorul este de buna credinta.
 daca vanzatorul inlatura sau modifica garantia cu rea-credinta, stiind ca exista o cauza
de evictiune, modificarea aceasta nu produce niciun effect.
 art. 1698 al. (2) - devreme ce cumparatorul a fost evins, vanzatorul nu a transferat un drept de
proprietate, in mod logic nu va putea sa retina pretul pt ca ar fi detinut fara cauza.
 daca partile cunosc cauza de evictiune si specifica in contract ca exista riscul ca adevaratul
proprietar sa revendice bunul si inlatura garantia pt evictiune, atunci va fi incident art. 1698 iar
vanzatorul va trebui sa restituie pretul

 Exceptie: partile incheie un contract aleatoriu (isi asuma expres riscul ca una sa piarda
iar alta sa castige)

Ex: A are un imobil care stie ca este dobandit de la un neproprietar si ii spune acest lucru lui B.
Imobilul valoreaza 100.000 $ iar partile se inteleg ca acest imobil sa fie vandut cu 50.000 $,
urmand ca in situatia in care adevaratul proprietar va revendica bunul sa iasa in castig
vanzatorul, iar daca adevaratul proprieter nu va revendica bunul, sa iasa in castig cumparatorul.
Pentru ca aceasta garantie sa nu functioneze este necesar ca partile sa incheie in mod expres un
contract cu titlu aleatoriu.

- art. 1700 - prin urmare, in cazul evictiunii partiale ca sa putem discuta de incidenta normelor
referitoare la angajarea garantiei pt evictiune aceasta tulburare trebuie sa fie indeajuns de
insemnata.

- art. 1701, al (3) - este aplicabil numai strict in materia garantiei pt evictiune propriu-zisa

 Ex: Daca la mom incheierii contractului bunul valora 100.000 Eu si la data evictiunii piata
imobiliara a inregistrat o crestere la valoarea de 130.000 Eu, cumparatorul va fi indrituit sa
solicite vanzatorului sa-i plateasca cea din urma suma.

Normele referitoare la garantia pt evictiune sunt norme derogatorii de la dreptul comun. La

raaspunderea contractuala se acopera prejudiciul efectiv suferit, nu putem discuta de aceasta
raspundere de valoare.

Sporul de valoare:  vz de buna-credinta, datoreaza sporul de valoare

 vz de rea-credinta (art. 1702 al.3) datoreaza si cheltuielile facute pt.

ridicarea sau efectuarea lucrarilor voluptuare

7
- art. 1703 - ce e valabil pt evictiunea totala e valabil si pt evictiunea partiala, cu particularitatea
ca se aplica pt partea pt care a fost evins cumparatorul

- art. 1704 - Daca de ex. adevaratul proprietar doneaza bunul catre cumparator mai subzista
garantia pt evictiune in sarcina vanzatorului pt ca in aceasta ipoteza temeiul dobandirii de catre
cumparator este altul decat contractul de vz-c incheiat cu vanzatorul, el dobandeste prin
donatie, incheiat cu titlu gratuit si acest regim al dobandirii sale va urma regimul juridic al
donatiilor.

actul incheia cu neproprietarul nu produce efectele unui contract translativ pt ca

contractul nu este apt sa transfere dreptul in patimoniul cumparatorului.

In ip in care cumparatorul este chemat in judecata de catre o pers care pretinde a avea
un dr asupra bunului respectiv, cumparatorul este obl sa cheme in garantie pe vanzator
pt a-i permite si acestuia sa se apere de pretentiile tertului care pretinde a avea un
anumit drept asupra bunului respectiv.

 daca cumparatorul se judeca cu adevaratul proprietar si nu il cheama in garantie pe

vanzator, pierde procesul si ulterior formuleaza o actiune in garantia pt evictiune contra
vanzatorului, vanzatorul va putea sa opuna cumparatorului exceptia procesului rau
condus, dovedind ca ar fi avut mijloaccele juridice apte sa duca la paralizarea sau
respingerea actiunii adevaratului proproprietar si nu ar fi avut loc evictiunea;

 cu alte cuvunte cand vanzatorul dovedeste ca ar fi avut mijloacele juridice apte sa

impiedice evictiunea si nu a fost chemat in garantie de catre cumparator, garantia nu
functioneaza (acele mijloace trebuiau sa fie idonee in a paraliza sau respinge actiunea
adevaratului proprietar, si nu orice ar invoc vanzatorul).

2. Garantia pentru vicii ascunse (garantia ediliciana)

- nu intereseaza daca vanzatorului ii poate fi identificata sau nu o culpa; el garanteaza in mod

obiectiv asupra viciilor ascunse ale bunului.

- vizeaza situatia in care bunul care a format obiectul vanzarii prezinta anumite deficiente,
defecte care apar dupa momentul predarii si care fac lucrul impropriu conform destinatiei sale.

Ex: situatia (1): un autoturism nu ar putea circula pe drumurile publice din pricina unui defect
ascuns la un injector; situatia (2): ii scade valorea astfel incat s-ar putea presupune ca
cumparatoul nu ar fi dat pe el pretul pe care l-a dat.

VICIILE = defecte, deficiente intrinseci ale bunului;

 aceste vicii trebuie sa fie neaparat ascunse, adica sa nu fie aparente;

8
  vicii aparente care puteau fi descoperite la momentul predarii - predarea
neconforma

 vicii care sunt acunse si se invesc ulterior - actiunea in garantia pt vicii ascunse

Viciul trebuie sa fie ascuns la momentul predarii.

Standarul cumparatorului - acesta trebuie sa manifeste conduita unui cumparator prudent si

diligent, nu are nevoie de o asistenta de specialitate.

Ex: cumparatorul merge sa contracteze un anumit cal de curse nu are nevoie sa isi angajeze un
medic veterinar pt a examina calul, dar daca merge cu un profesor de medicina veterinara si
acel professor nu identifica viciul constand in faptul ca acel cal avea o problema la palmani
acest text se aplica in masura in care i se cere o conduita rationala, aferenta unui bun pater
familia. Daca cumparatorul este un bun specialist sau recurge la asistenta de specialitate nu se
mai aplica acest standard si se aplica standardul in concreto adica standardul afferent unui
profesinist.

- art. 1702 al (2) - standard minim, in nici o ip nu se poate cobori sub acest standard al unui
pater familias diligent; daca in concret fie cumparatorul, fie pers care il asista la mom predarii,
au cunostinte mai augmentate decat cele ale unui bun pater familias, se aplica standardul in
concreto (va avea o raspundere contractuala imptriva profesorului respectiv daca el nu
examineaza bine bunul, este un contract de antrepriza).

A nu se confunda garantia pt vicii ascunse cu garantia pt buna functionare intre profesinisti si

consumatori, consumator PF care nu poate fi inglobata in art 3 din NCC.

Curtea de Justitie a UE  calitatea de consummator o pot avea raportat la directive, numai si

numai persoanele fizice, intre profesionisti si consumatori exista reglementari consumeriste
care consacra garantia pt functionare in cazul produselor de folosinta indelungata ex: masini.

 abia dupa trecerea acestui termen de garantie se poate discuta de eventuala garantie
a viciilor ascunse. Aceasta reglementare nu functioneaza intre profesionisti.

 daca in perioada garantiei pt functionare se iveste un viciu ascuns (care tine de buna
functionare a acestuia) consumatorul va putea opta fie intre a invoca legislatia
consumerista fie garantia pt. vicii ascunse (o data ce a optat pt un remediu, ramane acel
remediu).

Garantia pt vicii ascune  functioneaza in orice fel de vanzare cu exceptia vanzarilor silite. A nu
se confunda vz silita cu vz la licitatie. Daca debitorul isi vinde la licitatie voluntar un bun va
garanta pt vicii ascunse pt ca nu este o vanzare silita.

9
Conditii:

1. Existenta unui viciu (viciu-defect intrinsec al bunului)

Ex: s-a vandut o cantitate de mai multe tone de nisip iar in el se afla un obuz nexeplodat
- nu este o chestiune intrinseca bunului, nu avem garantie. Daca nisipul nu are suficiente
proprietati chimice pt destinatia lui putem discuta de vicii ascunse.

2. Viciul sa fie ascuns iar nu aparent (sa nu exista posibilitatea de descoperire la o analiza
atenta). Ex: daca existau termite in imobil nu ii puteam cere vanzatorului in mod rezonabil sa
stie.

3. Viciul sa fie de o anumita gravitate, (cumparatorul nu ar fi contractat daca stia de existenta

viciului, sau ar fi oferit un pret mai mic).

4. Cauza viciului sa existe la data incheierii contractului

- art. 1709 - ratiunea termenului scurt este de a nu face viciile greu de probat dupa trecerea
timpului;

 viciile nu se denunta intr-un termen rezonabil (sau 2 zile), cumparatorul este decazut numai
din reptul de a cere rezolutiunea, nu pierde dreptul la celelalte remedii  acest aspect nu
poate fi inteles.

- art. 2531 - Prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga:

 bun transmis, lucrare executata (alta decat o constructie) - de la implinirea 1 an de la data

predarii ori receptiei finale a bunului/lucrarii

 daca viciul a fost descoperit mai inainte, de la data desoperirii

 constructie - de la implinirea a 3 ani de la data predarii/receptiei finale a contructiei

- art. 2531 al (4) - in toate cazurile viciul trebuie sa se manifeste in interiorul termenelor de
garantie.

Ex: azi se transmite un ceas, se descopera peste 2 luni ca are un viciu, termenul de prescriptie va
incepe sa curga de la data descoperirii. Daca viciul se iveste si nu este descoperit in termenul de
1 an de garantie, termenul de prescriptive va incepe sa curga la expirarea term. de 1 an.

10
- art. 2531 al (1) - legiuitorul instituie o prezumtie ca s-a descoperit viciul in ultima zi a
termenului de garantie. Aceasta prezumtie scuteste de proba pe cel care o invoca, iar proba
contrara trebuie sa o faca vanzatorul cum ca viciul s-ar fi descoperit dupa trecerea termenului
de garantie.

 Functioneaza la fel aceeasi prezumtie de rea-creditnta in ceea ce priveste vanzatorul

profesionist; acesta este prezumat ca a cunoscut sau ca trebuia sa cunoasca viciile bunului
respectiv.

- actiunea estimatorie - se solicita reducerea pretului

- actiunea rehibitorie - se solicita rezolutiunea contractului

- art. 1710 al (2) - textul pune probleme atat practice cat si teoretice; conform acestuia instanta
nu este tinuta de solicitarea cumparatorului, tinad cont de gravitatea viciului si de alte
imprejurari poate dispune o alta solutie de la alin (1) decat cea solicitata de cumparator.
 se instituie o derogare de la prevederile din Codul de proc. civ conform carora instanta este
intotdeauna tinuta de obiectul cererii reclamantului

Vanzatorul este de rea-creinta (cunostea existenta viciilor) cumparatorul poate opta intre:

garantia pt. vicii ascunse

anularea contractului pentru dol prin reticenta

Prezumtia care functioneaza in materia vanzatorului profesionist (e tinut in materia garantiei pt.
vicii ascunse ca si cand ar fi cunoscut viciile bunului) nu functioneaza ca o prezumtie de rea-
credinta.

Daca nu se dovedeste in concreto ca vanzatorul profesionist nu cunostea in mod efectiv viciul

chiar daca se poate angaja garantia lui pt vicii ascunse nu se va putea anula contratul pt dol
deoarece acea prezumtie functioneaza strict in materie viciilor ascunse.

11