Alegerea convertoarelor

electromagnetice

Alegerea motorului electric

Sistem de actionare electrica

Orice sistem de actionare electrica are doua parti principale:

Partea de forta

SAP BPC ME TM ML

BRC BT

Partea de comanda

Schema structurala a unei actionari electrice

Pierderile in sistemul de actionare

Partea de forta

SAP BPC ME TM ML

PC PME PML

Pa
Sistem de actionare electrica

Determinarea cuplului mediu si Variatia in timp a cuplului

maxim Incadrare in serviciul normalizat

Alegerea tipului de motor si Caracteristica mecanica

al tipului constructiv

Incadrarea in serviciul normalizat Variatia in timp a cuplului

Variatia vitezei de rotatie
Porniri si opriri

Alegerea sistemului de actionare Variatia in timp a cuplului

Variatia vitezei de rotatie
Sistem de actionare electrica
Clasificarea masinilor de lucru si cuplurilor de sarcina
se poate face in functie de:
• sensul lor fata de sensul miscarii
• variatia lor cu viteza de rotatie, pozitie si timp.
Cuplurile de sarcina dupa sensul lor fata de sensul miscarii se impart in:
cupluri de sarcina potentiale, care isi pastreaza semnul
indiferent de sensul miscarii (de exemplu cuplul produs de o greutate) sau au
un caracter oscilant fata de sensul miscarii (de exemplu cuplurile provocate de
deformatiile elastice obtinute prin incovoiere, comprimare, etc..
Cupluri de sarcina reactive sau rezistive, care sunt
totdeauna de sens contrar fata de sensul miscarii (de exemplu cuplul de frecari,
cupluri provocate de deformatiile plastice ale pieselor prelucrate)
Cuplurile de sarcina dupa variatia lor cu viteza de rotatie, pozitie si tip se
impart in urmatoarele cinci grupe
 Clasificarea cuplurilor de sarcina
Clasificarea cuplurilor de sarcina dupa :
variatia lor cu viteza de rotatie, pozitie si timp Cs
se impart in urmatoarele cinci grupe
1. cupluri de sarcina constante (exemplu
masini de ridicat, elevatoare, masinile de
hartie si calandrele, masini unelte cu sistem
de taiere proportionala cu avansul de taiere,
etc.) t
Cs
2. cupluri de sarcina variabile cu viteza, pot fi:
liniar variabile (franari vascoase, masini de
prelucrat hartie si mase plastice)
parabolice de tip ventilatoor, depind de patratul
vitezei , pompe centrifuge, chilele navelor etc.)
hiperbolice, tipic masinilor de infasurat (hartie,
tabla, textile)
vs
 Clasificarea cuplurilor de sarcina
3. cupluri de sarcina variabile cu pozitia (cursa) tipic pentru mecanismele
biela-manivela (pompe cu piston, foarfeci mecanice, razboaie de tesut etc.)
4. cupluri de sarcina variabile cu viteza si pozitia (cursa) tipice pentru
mijloacele de transport, instalatii de extractie miniera etc.
5. cupluri de sarcina oscilatorie in timp, variatia in general este aleatorie
(laminoare, concasoare de piatra, masini cu bile etc.
Cs
Cs
3 5

t
 Caracteristicile masinii de lucru
Diagramele de functionare ale masinii de lucru
• Variatia in timp a cuplului,vitezei si puterii
• variatia cuplului cu viteza,
• diagrame de miscare: variatia vitezei ,spatiului in functie de timp
Cs Cs

C s
v

a
t t

Masina de ridicat Diagrama de miscare pentru locomotiva

Caracteristicile masinii de lucru

Caracteristica mecanica
Cs

C0
C0 Cs

De ce sunt necesare aceste caracteristici?

Determinarea cuplului mediu

Cmax
Cmciclu

Cm
t

n n
1
C= Ci2 ti T= ti
T i =1
1

n
P=C
30
Alegerea tipului de motor

C1 C2 1

C C

dC dCs
Stabilitatea statica <
d d
Conditii de exploatare
O suma de situatii in care se poate gasi o masina electrica in timpul utilizarii ei.

2. Conditii de functionare:
altitudinea fata de nivelul marii,
temperatura mediului de racire,
mediul climatic.

3.Tipuri de protectie: - impotriva atingerii,

- impotriva patrundrii corpurilor straine,
- impotriva patrunderii apei,
- impotriva patrunderii gazelor,
- impotriva suprasolicitarilor electrice si mecanice;

4. Tipuri de izolatie: - clase de izolatie,

- tensiuni de incercare a izolatiei;
Conditii de exploatare

5. Clasa de vibratie: - dezechilibru mecanic ,treapta de calitate,

- dezechilibru termic;

6. Zgomotul: - nivelul ponderat al presiunii acustice,

- nivelul ponderat al puterii acustice,
7.Modul de racire
- circuit deschis: - racire naturala,
- racire proprie,
- racire exterioara,
- cu ventilatie: - prin aspiratie,prin refulare,
- cu ventilare a suprafetei exterioare;
- in circuit inchis: - direct: - cu gaz,
- cu lichid;
- indirect: - cu lichid,
- cu gaz;
- sistem de racire combinat.
Conditii de mediu

Mediul climatic poate fi : - temperat,

- tropicalumed,
- tropical uscat.

Natura mediului poate fi : - normala,

- cu pericol de explozie,
- salina,
- acida, etc

Mediul climatic tehnic normal - mediul temperat cu :

- umiditatea relativa sub 80 %,
- temperatura de +25 0C
 Tipul constructiv

Tipul constructiv

Forma constructiva Modul de montaj

Pozitia arborelui Tipul lagarelor Dim. de montaj Dim. de gabarit

In masina A, B, C, D,
Orizontal L, HD, AC,
in afara masinii E, F, G, H,K AD, AB,GA
vertical
orizontal M, N, P,
inclinat LB, AD, L, AC,
vertical R, S, T,
Dimensiuni de gabarit si de montaj la msinile de putere
mijlocie.
Formele costructive ale masinilor electrice de putere
mica si mijlocie.
Incadrare in serviciul normalizat de functionare al
masinii.
- servicii normalizate

Ansamblul valorilor numerice ale marimilor electrice si

mecanice determina regimul de functionare.

O succesiune de regimuri de functionare de durata cunoscuta

constituie un serviciu de functionare.

Serviciul tip este caracterizat printr-o succesiune normalizata a

unor regimuri specifice cu sarcina constanta si durata stabilita.
Pentru servicii tip se fabrica masini electrice.
Serviciul continuu

S1 Serviciul continuu consta dintr-o pornire si functionare la

sarcina constanta cu durata mai mare decat timpul t1 necesar
atingerii echilibrului termic.

- pierderile sunt constante,

pierderile la pornire nu adm
depasesc 10 % din pierderile
P
totale pe ciclu.

p
t1 t
Serviciul de scurta durata

S2 serviciul de scurta durata corespund functionarii masinii

cu o astfel de sarcina incat pe durata de mentinere a sarcinii ta
normalizata la 1, 10, 30, 60 si 90 de minute sa se atinga
incalzirea admisibila.

adm

Pauza ce urmeaza trebuie sa

aiba o durata suficienta pentru P
racirea masinii la temperatura
mediului. ta

p t
Serviciul intermitent periodic

S3 serviciul intermitent periodic, masina functioneaza intr-o

succesiune de cicluri identice de durata tc = ta + tp = 10 min.

adm

durata relativa de functionare

DA=ta /tc = 15, 25, 40, 60 % P
ta
tp
tc
p t
Serviciul intermitent periodic cu durata de pornire

S4 serviciul intermitent periodic cu durata de pornire -

masina functioneaza in cicluri identice, durata pornirii
este td .

adm

pierderile de pornire
sunt importante P
td
ta
tp
tc
p t
Serviciul intermitent periodic cu durata de pornire si
franare

S5 serviciul intermitent periodic cu durata de pornire tp si

franare electrica - durata tf si energia pierduta la pornire si
franare sunt importante.

adm

Curbele de incalzire sunt diferite. P

td
ta tp
tc
tf p t
Serviciul neintrerupt cu sarcina intermitenta periodica

S6 Serviciul neintrerupt cu sarcina intermitenta periodica.

Ciclul de functionare se compune din : timp de functionare in
sarcina ta , timp de functionare in gol t0 .

Valori normalizate de cicluri pe ora adm

:6, 60, 90, 120, 240, 360, 600.

Deci durata ciclurilor poate fi : 10 P
min, 60, 40, 30, 15, 10, 6 sec. ta
t0
P0
p t

tc
Serviciul neintrerupt cu durate de pornire si franare
periodice
S7 Serviciul neintrerupt cu durate de pornire si franare
periodice. Ciclul se compune din : timp de pornire td , timp de
functionare in sarcina ta , timp de franare electrica tf . Nu
exista perioada de repaus.
adm

Valori normalizate de cicluri pe ora :6,

60, 90, 120, 240, 360, 600. Deci P

durata ciclurilor poate fi : 10 min, 60,

40, 30, 15, 10, 6 sec. ta p t

td tc tf
Serviciul neintrerupt cu modificarea periodica de turatie

S8 Serviciul neintrerupt cu modificarea periodica de turatie,

care poate fi si reversare. Ciclul se compune din doua sau mai
multe perioade de functionare la sarcini diferite sau identice
ta1 , ta2 , perioade de acelerare td , si franare electrica tf .

adm
Numarul de cicluri pe ora este
la fel ca la serviciul S7. P

p t

td ta1 t ta2
f
Transmiterea c ldurii.
Legea cedCrii superficiale de cCldura

W =
Fluxul caloric specific, W in W/m2
p
W=
S
Coeficientul de transmisie al cCldurii, in W/m2 0C

= f (v, )
între suprafaFa rCcitC Gi mediul de rCcire are loc o cCdere de
temperaturC numitC “superficiala”:

W p
= =
S
Transmiterea c ldurii.
cCdere de temperaturC “interioarC”

W= grad
- coeficientul de conductibilitate termicC a materialelor, în W/moC.

MaGina electricC un sistem de corpuri cu surse interioare de cCldurC,

rCspândite (stator, rotor, colector, lagare).
- o parte dintre aceste corpuri, despCrFite prin straturi de izolaFie,
se influenFeazC reciproc,
- o altC parte (partea frontalC a bobinajelor, colectorul) sunt
spClate direct de mediul de rCcire.

Fiecare dintre aceste corpuri are un câmp interior de temperaturi Gi

cCderi interioare de temperaturC.
Determinarea temperaturii maxime a unei pCrFi din maGinC
constC în determinarea sumei cCderilor de temperaturC interioarC Gi
exterioarC.
 Transmiterea c ldurii.
EcuaFia conductibilitCFii termice staFionare:
2 2 2

x 2
+ y 2
+ z 2
+ pv = 0
x y z
pv – cantitatea de cCldurC degajatC în unitate de volum în W/m3.

Cazuri particulare:
- în corp nu existC caldurC degajatC, de exemplu izolaFia
din crestCturC
2

RezultC: x 2
=0
x
=B x+ A

este grosimea (stratului izolaFiei) corpului 2 = 1 +B

Transmiterea c ldurii.
- pachetul de tole, unde se degajC o cantitate de cCldurC pe unitate
de volum pv
2

x 2
+ pv = 0
x pv
Fem
= A+ B x x2
2 x
Fe

lp a considerCm ca cele douC suprafeFe

laterale au aceeaGi temperaturC !a
2 2
x pv lp 2 x
= a + 1
2 x 2 lp
.Variatia incalzirii Valoarea medie pe lCFimea pachetului este:
pachetului de tole. lp
1 pv
Fe = dx = a + l 2p
lp 0
12 x
Transmiterea c ldurii.
In cazul regimurilor tranzitorii încClzirea variazC în timp Gi
ecuaFia conductivitCFii termice se scrie

2 2 2

x 2
+ y 2
+ z 2
+ pv = c
x y z t

- c este cCldura specificC, cCu=388 J/kgoC, cFe=462 J/kgoC,

- + este densitatea materialului

Capacitatea caloricC totalC a corpului de greutate G

C=c G
Ecuatia de incalzire a unui corp omogen
d!a
C + " (!a !ma ) = p
dt
conductibilitatea termicC de la corp spre mediul de rCcire

"= S
Notând: = Ta Tam

d
C +" =p
dt

CCldura înmagazinatC CCldura cedatC Pierderi

Ecua"ia de înc lzire a unui corp omogen
Corpul atinge încClzirea staFionarC atunci când toatC cCldura produsC
este cedatC mediului, rezultC
p p W
max = = =
" S
Constanta termicC de timp

C c G C max c max
T= = = =
" S p ps
Pierderi specifice ps depind de solicitCrile electrice Gi magnetice
Constanta termicC de timp pentru un pachet de fier
t
= max 1 e T
Scheme termice echivalente
Legea echilibrului energiei calorice pentru 2 corpuri

d 1
C1 + " 12 ( 1 2 ) + "1 1 = p1
dt Pierderi
d 2
C2 + " 21 ( 2 1 )+ "2 2 = p2
dt

Se înmagazineazC Se transmite la Se transmite

în corp alt corp mediului

In regim staFionar termic = ct.

"12 ( 1 2 ) + "1 1 = p1
" 21 ( 2 1) + "2 2 = p2
Scheme termice echivalente
analogie cu un circuit electric care conFine condensatoare

- pierderile p q sarcina electricC,

- conductibilitatea termicC . c capacitate,
- încClzirea ! u tensiunea la borne
coeficienFii de cuplaj termic
"12 " 21
k12 = si k21 =
" 2 + " 21 "1 + "12
coeficientul rezultant de cuplaj termic

k = k12 k21
2
T
coeficientul termic de scCpCri
# T = 1 kT2
Scheme termice echivalente
“rezistenFa termicC” RT
1
RT =
"
conductivitCFiile termice echivalente de la corpurile 1 Gi 2 la mediul de rCcire

" 2 " 21 1
"'1 = "1 + = '
" 2 + " 21 R1
"1 "12 1
"' 2 = " 2 + = '
"1 + "12 R2
încClzirile rezultC:
p1 + k12 p2 p1 p2
1 = = ' + k12 ' = 1k + 120
"1'
"1 "1
p1 + k21 p2 p2 p1
2 = = k21 ' + ' = 20 + 21k
"2'
"2 "2
Scheme termice echivalente
încClzirile se pot gCsi prin metoda suprapunerii efectelor
- determinarea experimentalC a conductivitCFilor echivalente
mCsurând încClzirile obFinute pentru cele douC corpuri la douC
încercCri diferite
- La mers în gol, pierderile în înfCGurCri p1 = 0,
- la mers în scurtcircuit, pierderile în miez p2 = 0
-încClzirile bobinajului Gi miezului, respectiv:

120 = 1 ( p1 =0 ) si 20 = 2 ( p1 =0 )

1k = 1 ( p2 = 0 ) si 21k = 2 ( p2 = 0 )

rezultC conductibilitCFile echivalente

Scheme termice echivalente
conductibilitCFile echivalente

p1 p1
" =
'
1 = p2 =0
1k 1
1 C1 2 C2
p2 p2 "12
"2 =
'
= p1 =0
20 2
"1 "2

coeficienFii de cuplaj:

k12 = 11
" '1
0

p2 p1 = 0

k 21 = 2
" '2
p1 p2 = 0
Calculul rezisten"elor termice
- transmiterea cCldurii prin corpuri omogene de grosime Mi

Ri = = i
p i Si
- corpuri neomogene, de exemplu izolaFia stratificatC

conductivitate echivalentC

1
e = l
2
i
3
i
rezistenFa termicC echivalentC
1 2 3
IzolaFia stratificatC.
Re = i

e S
Calculul rezisten"elor termice
- rezistenFa termicC a pachetului de tole faFC de mediul de rCcire pe direcFia
radialC
1
Rm =
mi S mi + me S me
- rezistenFa termicC a pachetului de tole faFC de mediul de rCcire în direcFia
axialC
RezistenFa termicC prin pachetul de tole axial

lp
Rme1 = =
p 6 Sl
rezistenFa termicC de la suprafeFele laterale la mediul de rCcire

1
Rme 2 =
Sl l
Calculul rezisten"elor termice
- RezistenFa termicC a cuprului înfCGurCrii aflat în crestCturC Gi
pachetul de tole

Rc = i2 Si 2 p = Z pcr l i 2 p
i2 Si 2 p
- pcr este perimetrul crestCturii, Z numCrul de crestCturi
- 1i2p lungimea izolaFiei în pachete de tole.
- RezistenFa termicC dintre izolaFia înfCGurCrii Fi mediul de rCcire
din canale
- datoritC cCderii interne de temperaturC
- datoritC cCderii superficiale de temperaturC

1
Rev = i2
+
i2 Si 2 R b Si 2 c
Calculul rezisten"elor termice
- RezistenFa termicC între partea de bobinaj din crestCturC Gi partea
frontalC
lp
Rl = =
p 12 Scucr Z
- RezistenFa termicC a capetelor frontale

- datoritC cCderii interne de temperaturC

- datoritC cCderii superficiale de temperaturC

1
Rf = i2 f
+
i2 f Si 2 f f Si 2 f
Coeficientul de transmisie a c ldurii
Forma generalC a coeficientului de transmisie a cCldurii 2 este

= 0 (1 + v $
) w/m C 20

0 este partea constantC a coeficientului de transmisie dependentC de:

- natura mediului,
- forma, dimensiunile suprafeFei corpului,
- modul de rCcire a suprafetei,

- la convecFie naturalC 0 depinde de încClzire.

0 = (16 ÷ 18) 0.25

- canalele radiale ale statorului Gi partea frontalC a bobinelor

0 = 16.7
-suprafaFa jugului statoric Gi bobinaje polare cu conductoare neizolate, bobinaje
stratificate în transformator

0 = 27 ÷ 28
Coeficientul de transmisie a c ldurii
- bobinaje polare în mai multe straturi Gi suprafaFa din întrefier,
sau canale axiale ale miezului magnetic

0 = 12
- colectoare, inele de contact

0 = 52
– este o constanta dependentC de forma suprafeFei
= 1 pentru majoritatea suprafeFelor
=1/2 pentru colectoare Gi conductoare neizolate

$ - este un coeficient dependent de viteza mediului de rCcire

Gi forma canalelor prin care circulC mediul de rCcire. va
$ &1
100
 Coeficientul de transmisie a c ldurii
viteza perifericC vp a rotorului

D n
vp = m/s
– viteza mediului de rCcire :
60
- la periferia rotorului -în canalele de ventilaFie pentru fier
1
v = vp v = vp
2
- la bobinele de excitaFie - la jug

v = 0.45 v p v=
Sc
vp
D L
- în canale de ventilaFie in apropiere de bobinaj

v=2 vp
Intocmirea schemelor termice echivalente
Se considerC un stator de maGinC sincronC cu întrefier relativ mare
pentru a nu Fine seama de înfluenFa rotorului asupra încClzirii statorului.

1. Se calculeazC în diverse pCrFi ale maGinii:

pFe pierderi în fier,
pc, pierderi în bobinaj din crestCtura,
pf pierderi în capete de bobinC.

2. Se stabileGte schema cCilor de scurgere a fluxurilor calorice.

3. Se calculeazC coefiecienFii de conductivitate Gi coeficienFii de
transmisie a cCldurii.

4. Se calculeazC rezistenFele termice.

5. Se calculeazC supratemperaturile medii pentru bobinaj Gi fier

 Scheme termice echivalente

Rc Rmc
pbS pFeS

Rl Rl

pfS/2 pfS/2
Rm Rmt

Rf Rf

pm/2 pRf/2 pRf/2 pK

pbR pFe pm/2

R
Calculul supratemperaturilor medii pentru bobinaj %i
fier
RezistenFele termice vor fi :
DacC se considerC ca pf=pc atunci:
Rm Rme
RFe =
Rt Rv + (R f + Rv )
Rm + Rme Rl
Rt Rv Rb = 4
Rb =
Rt + Rv R f + Rr + Rl

Se scriu ecuaFiile pentru douC corpuri

Qb = b a
Qb = pb Qc
Rb

Qcc = b Fe
QFe = pFe + Qc
Rc

QFe = Fe a
RFe
Calculul supratemperaturilor medii pentru bobinaj si
fier

Rezolvând sistemul de ecuaFii, prin eliminarea fluxurilor termice Q

rezultC:

Rc
pFe + pb 1 + Rc
Rf
b =
Rc Rc
1+ 1+ 1
Rb Rt
pFe Rc +
= b
Fe
Rc
1+
Rv
Conditii de exploatare
O suma de situatii in care se poate gasi o masina electrica in timpul utilizarii ei.

2. Conditii de functionare:
altitudinea fata de nivelul marii,
temperatura mediului de racire,
mediul climatic.

3.Tipuri de protectie: - impotriva atingerii,

- impotriva patrundrii corpurilor straine,
- impotriva patrunderii apei,
- impotriva patrunderii gazelor,
- impotriva suprasolicitarilor electrice si mecanice;

4. Tipuri de izolatie: - clase de izolatie,

- tensiuni de incercare a izolatiei;
Conditii de functionare.Locul de montare

Altitudinea normala : sub 1000 m

peste 1000 m se micsoreaza puterea
dincauza micsorarii incalzirii admisibile cu 0.50C/100 m

Temperatura normala a mediului ambiant depinde de :

conditii geografice Romania +400C
temperatura normala a apei de racire +250C
Conditii de mediu

Mediul climatic poate fi : - temperat,

- tropicalumed,
- tropical uscat.

Natura mediului poate fi : - normala,

- cu pericol de explozie,
- salina,
- acida, etc

Mediul climatic tehnic normal - mediul temperat cu :

- umiditatea relativa sub 80 %,
- temperatura de +25 0C
 Protectia climatica

Protectia climatica.:
Grade de protectie normale - IP -
protectie antigrizutoasa, - Ex I
protectie antiexploziva - Ex II

Clase de izolatie - in functie de incalzirea admisibila = T-Ta

Clasa de
Izolatie Y A E B F H C
adm [ C] 90 105 120 130 155 180 >180
0
Grade de protectie.
Prima Protejat impotriva
cifra corpuri solide
0 fara protectie
1 mai mari de 50mm
2 mai mari de 12 mm
3 mai mari de 2,5 mm
4 mai mari de 1 mm
5 partial fata de praf
6 total fata de praf
A doua Protejat impotriva
cifra lichide
0 fara protectie
1 picaturi de condensatie
2 picaturi in cadere cu 150
3 ploaia
4 jet sub presiune
5 stropire
6 conditii de pe nave
7 scufundare in apa
8 submersibil
Dependen"a vie"ii bobinelor de temperatur

106
ore
A F
105
ViaFa medie în

104

H
103

B
102
60 80 100 120 140 160 180 200 220 240 oC
Temperatura bobinelor
Dependen"a vie"ii de num rul de defecte

10
9
8
Num"rul de defecte

7
6
5
4
3
2
1
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Durata de via!" în ani
Conditii de exploatare

5. Clasa de vibratie: - dezechilibru mecanic ,treapta de calitate,

- dezechilibru termic;

6. Zgomotul: - nivelul ponderat al presiunii acustice,

- nivelul ponderat al puterii acustice,
7.Modul de racire
- circuit deschis: - racire naturala,
- racire proprie,
- racire exterioara,
- cu ventilatie: - prin aspiratie,prin refulare,
- cu ventilare a suprafetei exterioare;
- in circuit inchis: - direct: - cu gaz,
- cu lichid;
- indirect: - cu lichid,
- cu gaz;
- sistem de racire combinat.
 MECANISMUL DE PRODUCERE A
ZGOMOTELOR LA MASINI ELECTRICE

Masina electrica sursa de zgomot Mediu Sensor

Caracteristici Capacitatea de Capacitatea de Proprietati de Proprietati de

pasive oscilatie a radiere a propagare a sesizare a
masinii. masinii sunetului sunetului

Cauze
Sunet

Forte de Oscilatie Zgomot Omul

excitatie
Vibratii

Caracteristici
active Capacitate de
conducere a
oscilatiilor
 Cauzele si fenomenele care determina aparitia unor forte periodice.
Mecanice Elektromagnetice Forte de
excitatie

cauze Variatia solenatiei Armonici de

in trepte solenatie
Prezenta dintilor si
polilor
Armonici de
Saturatie locala
saturatie

Excentricitatea Din cauza:

rotorului
Armonici
Excentricitate ' ( ct. dentare
statica
Suprafata interioara tensiunea
a statorului este magnetica
ovala a intrefierului
variaza periodic Armonici din
Suprafata rotorului pe circumferinta cauza
este ovala Excentricitate rotorului excentricitatii
dinamica
Rotorul este
neechilibrat
Vibratii si zgomot

Trepte de vibratii in functie de valoarea eficace a vitezei de

vibratie [mm/sec] : - normala N
- redusa R,
- speciala S,
- foarte redusa P.
Clasele admisibile de vibratii sunt stabilite in cadrul treptelor
pentru masinile necuplate cu masinile de lucru..
Nivelele admisibile de zgomot, sunt stabilite in functie de
nivelul ponderat maxim al presiunii acustice la distanta de 1m
de carcasa masinii, intr-un plan perpendicular pe axa masinii
in cel putin 4 puncte. Masina functioneaza in gol. [db]
Valori admisibile pentru zgomot la masini electrice in dB

Puterea [Kw] Racire interioara Racire exterioara

turatia [r/min] 3000 1500 1000 750 3000 1500 1000 750
<45 85 80 78 76 89 85 80 78
45 ÷132 90 85 82 80 94 90 88 85
132 ÷ 400 95 90 86 83 95 93 90 88
400 ÷1250 - 92 90 88 97 95 93 91
Alegerea convertorului de energie

Verificari necesare -suprasolicitari

- incalzire
-proprietati dinamice
- propriatati energetice