1.4.2.

Relaţia item - trăsătură

Ca primă etapă în construirea itemului, decizia privind trăsătura şi conţinuturile psihologice
implică o constantă raportare a itemului, în fiecare etapă, la validitatea sa discriminativă, astfel:
Definirea trăsăturii, optimă din prisma unei teorii structurale care să reflecte şi importanţa pentru
viaţă a diferenţelor interindividuale generate de dimensiunea psihică avută în vedere. Această
definire trebuie realizată explicit, cuprinzând o descriere atât a relaţiilor de tip
convergent, cât şi a celor de tip divergent cu alte trăsături sau constructe psihologice, dar şi cu
tipurile relevante şi specifice de manifestare a trăsăturii respective (Angleitner, 1986).
Pentru evitarea formulării unor itemi neproductivi sau de tip idiosincratic, trebuie utilizate loturi
de subiecţi pentru generarea exem plarelor fiecărui tip de item, iar selecţia lor să se bazeze pe un
acord între un număr de persoane-judecători privind gradul de relevanţă al conţinutului itemului
pentru trăsătură.
Pentru a putea capta influenţa contextului situaţional, se are în vedere dacă în textul itemului
sunt incluse aspecte relevante ale acestuia şi dacă conţinutul este cât mai explicit posibil.
Angleitner realizează o descriere sistematică a relaţiei item-trăsătură bazându-se pe propriile
cercetări şi pe descrieri anterioare de categorii de clase de relaţii logice, realizate de Janke, 1973 şi
Lennertz, |973.
în acest „sistem categorial" prezentat sintetic în tabelul 1, categoriile centrale a căror frecvenţă
este ridicată în aproximativ toate genurile de chestionare sunt primele două: reacţiile
comportamentale (deschise, acoperite şi vegetative) şi atributele trăsăturilor, care pot fi fie
nemodificabile, fie modificabile (calitativ sau în funcţie de contextul situaţional). Celelalte cinci
categorii - dorinţe şi interese, fapte biografice, atitudini şi opinii, reacţii ale altora, itemi bizari - se
referă preponderent la conţinuturi legate indirect de trăsătura de personalitate; de altfel, acest fapt
este responsabil şi de diferenţe în stabilitatea răspunsurilor la itemii de aceste tipuri (Goldberg,
1963).

Tabelul 1. Taxonomia relaţiilor posibile între item şi trăsătură

Nr. Denumire Definirea conţinuturilor psihologice
descrieri Itemii evaluează:
de reacţii a. comportamente deschise, observabile
b. comportamente acoperite, interne, neobservabile de
alţii: senzaţii, sentimente, cogniţii interioare
c. simptome biopsihologice, precum reacţiile psihofiziologice
2. atribute reprezintă dispoziţii: de obicei descrise prin adjective sau
ale substantive; pot fi de două feluri:
trăsăturii 1. nemodificabile, şi
2. modificabile, când se specifică frecvenţa, durata,
contextul situaţional
3. dorinţe şi intenţia de a se angaja în comportamente specifice,
trebuinţe dorinţa pentru ceva anume (nu şi acelea pentru care se
specifică realizarea în prezent în timpul testării)
4. fapte itemi centraţi pe aspecte relevante din trecut
biografice
atitudini opinii puternic susţinute, atitudini şi opinii faţă de
diverse categorii de subiecte generale, sociale, personale
reacţii ale itemi care descriu comportamente, reacţii şi atitudini ale
altora altora faţă de persoană
7. itemi majoritatea itemilor de acest fel descriu
bizari comportamente se
şi trăiri evident neobişnuite, stranii, care par să sea
asocieze empiric cu trăsătura respectiv