LRC – Seminar 2

Vocabular

Unitățile lexicale sunt cele care formează vocabularul. Vocabularul nostru are un:
- fond moștenit de origine latină de circa 60%, și cuvinte de origine dacă în număr de aproximativ 150-160: mazăre,
brad, viezure etc.
- fond împrumutat: greacă, neogreacă, slavă (belciug, cafea, plictisi), franceză (prefera, aprecia, persoană), italiană
(stradelă), rusă (drag, gazetă), engleză (iceberg, start, handicap, radar, stres, computer), germană (șnițel, șină, bliț,
bormașină).
Vocabularul fundamental este folosit cel mai des și de toți vorbitorii.
Masa vocabularului este lexicul pasiv deoarece nu toată lumea cunoaște și folosește cuvintele din masa
vocabularului. Aici intră arhaismele (paharnic, vistier), prefixoidele și sufixoidele (caligrafie = „cali” înseamnă
„frumos” iar „grafie” înseamnă „scriere”; epidermă). La masa vocabularului, avem și argoul care reprezintă un limbaj
codificat pentru o anumită categorie de vorbitori (mediul suburban); avem și jargonul care este folosit de o altă clasă
(ciao, bonjour).
Arhaismul este un fonetism și poate fi:
~ fonetic când diferă o consoană sau o vocală: lăcuitori/locuitori, rumpe/rupe.
~ semantic când un sens al unor cuvinte care există a dispărut din uz iar termenii existenți sunt folosiți cu alte sensuri:
„cuvânt” însemna „nativ”, acum înseamnă „lexeu”;
„nemernic”însemna „pribeag” sau „străin”, acum este „ticălos”;
„divan”/„divane” reprezenta un tip de consiliu înainte, acum este „canapea”;
„mitocan” însemna „călugar”, acum este „prost-crescut”/„mârlan”;
„a săruta” însemna „a saluta”.
La arhaism semantic, toate acestea sunt numite omonime.
~ lexical se referă la cuvinte care au dispărut deoarece a dispărut și realitatea termenului: armaș, voievod, ban.
~ morfologic poate fi exemplificat prin perfectul simplu, la persoana a III-a, la plural al cuvântului: „văzură” - înainte
era „văzu”.
Regionalismele pot fi:
~ fonetice: - în Maramureș, „jos”se spune „gios”, „jumătate” – „giumătate”, „joc” – „gioc”;
- în Banat, „frunte” – „frunce”, „frate” – „frace”;
- în Oltenia, „degete” – „dejte”.
~ lexicale: - „porumb” – „cucuruz” în Transilvania, „păpușoi” în Moldova;
- „crumpi” în Banat pentru „cartofi”;
- pentru „cearșaf” – „lepedeu” în Transilvania, „așternut” în Oltenia și „ogheală” în Moldova.
~ morfologice: am fostărăm; a fost.
~ sintactice: se referă la lipsa acordului dintre subiect și predicat: ei vine repede.