Inginerie și Management Industrial

Optimizarea procesului de măsurare pe CMM

Capitolul 1 Introducere
1.1. Scurtă prezentare a sistemelor de măsurare
teorie nelegată de un produs
Sistemele de Măsurare Industriale, au un avantaj considerabil în comparație cu sistemele
tradiționale de măsurare, în contextul actual oferind o multitudine de posibilități de măsurare .
Sistemele de măsurare reprezintă proceduri şi metode de măsurare, care utilizează instalații
complexe, în care prelucrarea datelor se realizează pe cale electronică, folosind calculatoare
personale şi programe adecvate.
Sistemele de măsurare servesc la măsurarea simultana a unui număr mare de
mărimi, transmiterea la distanța, selectarea, centralizarea și stocarea informației de
măsurare; informația de măsurare prelucrată se utilizează în conducerea sau
reglarea sistemelor de productie.
Aceste sisteme realizează prelevarea mărimilor electrice sau neelectrice cu scopul prelucrării,
afişării şi/sau luării unor decizii asupra unor parametri dintr-un proces tehnologic.
Sistemele de măsurare se clasifică după următoarele criterii:
După obiectivul urmărit( instalații de verificare/testare şi diagnosticare a
echipamentelor, instalațiilor, sistemelor industriale):
 Sisteme de măsurare directă
Aceste sisteme au ca scop prelevarea imediată a valorilor măsurate într-un proces
pentru afișarea sau prelucrarea lor. Acestea se întâlnesc în laboratoare unde este
necesară prezența unui operator pentru a lua decizii bazate pe interpretarea mărimilor
măsurate.
 Sisteme de măsurare și reglare
Acestea sisteme se mai numesc ,sisteme de control al proceselor și au ca scop atât
măsurarea parametrilor unui proces cât și menținerea acestora după legile impuse.
Sistemele sunt alcătuite dintr-un lanț de intrare destinat prelevării datelor, un modul de
prelucrare a informației care elaborează deciziile și un lanț de ieșire care transformă
deciziile în comenzi aplicate procesului.
 Sisteme de măsurare cu parametrii controlați
Se prelevează mărimi din proces în condiții de mediu bine precizat care sunt controlate
automat. Acestea se folosesc în laborator pentru măsuratori complexe, sunt formate
dintr-un subsistem ce menține parametrii de mediu în limitele impuse și un subsistem
pentru măsurarea mărimilor din cadrul procesului.
 Sisteme de control automat
Aceste sisteme se folosesc la capătul liniilor de ansamblare pentru verificarea calității
produselor.

După modul de coordonare al procesului de măsurare( instalații de supraveghere si

control a proceselor industriale):
 Sisteme de măsurare manuale
Măsurătorile sunt efectuate de operator, folosind aparate de măsură
analogice sau numerice, controlate manual prin intermediul butoanelor
și comutatoarelor aflate pe panoul de comandă.

1
 Inginerie și Management Industrial

Operatorul înregistrează măsurătorile și le prelucrează tot manual.

 Sisteme de măsurare automate
Aceste sisteme folosesc instrumente numerice programabile, controlate prin
dispozitive externe, calculatoare sau sisteme cu microprocesor. Intervenția
operatorului este minimă , acesta doar inițiază și oprește procesul de măsurare.

Sisteme de măsurare computerizate, cunoscute sub diverse denumiri (sisteme de măsurare

numerice, sisteme de măsurare digitale, sisteme computerizate de achiziţii de date, sisteme de
măsurare cu microprocesoare), sistemele de măsurare computerizate se caracterizează în
primul rând prin faptul că dintr-un anumit punct al sistemului, semnalul electric purtător de
informație este convertit din formă analogică în formă digitală , numerică.
O parte din problematica sistemelor de măsurare computerizate se referă la preluarea şi
prelucrarea informației conținute în semnalele digitale, iar altă parte la controlul procesului.
De aceea în cadrul sistemelor de măsurare numerice se face distincție între sisteme de
instrumentație şi sisteme de control.
Sistemele de instrumentație sunt sisteme de măsurare complexe, computerizate, care au
posibilitatea de a prelucra informația provenită din procesul de măsurare. Au ca scop
prelucrarea informațiilor provenite dintr-un sistem de măsurare fără a le modifica.
Informațiile sunt transformate în semnale electrice care descriu evoluția în timp a
fenomenului fizic. Sistemele de instrumentație sunt sisteme deschise şi sunt destinate atât
efectuării măsurătorilor propriu-zise cât şi analizei mărimilor prelevate.
Sistemele de control sunt destinate atât prelucrării informațiilor prelevate prin măsurare, cât
şi elaborării comenzilor pentru elementele de execuție care acționează asupra procesului
supravegheat. Aceste sisteme sunt închise, întrucât generează corecții pentru a menține o
anumită stare într-o evoluție prestabilită. În unele situații determinarea valorii mărimii de
măsurat trebuie făcută în condiții de mediu bine determinate, fiind deci necesară folosirea
sistemelor de măsurare cu parametri controlați, care au atât caracteristici de instrumentație cât
şi de control.

Fig.1 Sistem de instrumentație /control

2
 Inginerie și Management Industrial

Prezentarea sistemelor de măsurare dupa modul de utilizare a acestora

 Mașini de măsurat lungimi
 Echipamente de măsură și control manuale
- șublere
- șubler de interior -exterior
- șubler de adîncime
- șubler de trasare
- sisteme de măsurare pe verticală
- micrometre
- micrometru de exterior
- micrometru de interior( cu fălci sau tip vergea)
- micrometru de adîncime
- micrometre speciale(filete, țevi, tablă)
- ceasuri și palpatori 3D
- ceasuri comparatoare
- traductori inductivi
- sisteme universale de control
- calibre tampon
- calibre inel
- pini
- echere
 Echipamente de măsurare a formei și suprafeței
- rugozimetru
- conturograf
- abaterile de formă
 Echipamente de măsurare a roților dințate
 Echipamente de măsurare optică
 Echipamente de măsură și control 3D
 Scannere laser 3D

1.2. Analiza produselor existente pe piață

prezentare generală a produselor
1.2.1 Istoria Mașinilor de Măsurat în Coordonate
Prima mașină de măsurat care se încadrează în categoria cel mai frecvent numită CMM, a
fost dezvoltată de Ferranti, Ltd., din Dalkeith, Scoția (Ogden 1970).
În 1956, la doar doi ani după ce Harry Ogden s-a alăturat controlului numeric (NC)
Divizia Ferranti Ltd., a inventat prima masina mașină de măsurat în coordonate.
Ferranti a dezvoltat CMM ca răspuns la nevoia de măsurare mai rapidă și mai flexibilă
când prelucrarea a devenit mai automată
Inițial, Ferranti a fost o mașină de inspecție cu mișcări X și Y de 610 mm și respectiv 381
mm și o „lumină de zi” Z de 254 mm concepută pentru precizie de inspecție a producției de
0,025 mm și o rezoluție de 0,012 mm. Măsurarea axei Z a fost făcută prin adăugarea unei
paranteze de sprijin la partea din față a brațului în consolă pe o margine din oțel montată pe
marginea frontală a mesei. Măsurarea Z completă a fost introdusă în 1962.

În 1962, a fost înfințată în Italia prima companie producătoare de mașini de măsurat

în coordonate de catre DEA SpA . Ulterior în 1970 aceasta monteaza primul calculator pe o
mașină de măsurat în coordonate.

3
 Inginerie și Management Industrial

În 1972 , Marea Britanie, a fost înfințată firma Renishaw și au fost inventate capetele
cu senzor de atingere.
În 1973, DEA SpA a livrat prima maşină de măsurat în coordonate cu comandă
numerică şi cu schimbare automată a capului.
În 1973, Carl Zeiss Inc. Din Germania a lansat prima maşină universală de măsurat în
coordonate cu cap de măsură pe trei axe. Cu acest cap a fost făcută posibilă scanarea.
În 1985, Carl Zeiss Inc. şi Sheffield Measurement Inc. au introdus maşina de măsurat
în coordonate cu corecția erorii prin software.
În 1985, Leitz a introdus prima maşină cu arhitectură deschisă.
De atunci, mai multe dezvoltări au dus la îmbunătățirea funcționării CMM-ului. A
fost mărită considerabil viteza maşinilor şi au fost dezvoltate software-uri pentru modelarea
pieselor şi pentru analiză de date şi capabilitățile spațiului de lucru.
Noile CMM-uri sunt îmbunătățite în ceea ce priveşte acuratețea şi uşurința în
exploatare.
Piața CMM este controlată de puține companii care concurează pe baza
prețurilor,acurateței, dimensiunii, relației cu clienții,diferențierea produselor și eforturile de
cercetare și dezvoltare.
Cererea majoră este din partea producătorilor de automobile și a furnizorilor
acestora. Recent intrată în sectorul privat al segmentul aerospațial acest lucru a dus la cererea
de mașini CMM și în acest domeniu.
Producția actuală necesită o viteză mare de precizie și flexibilitate în măsurarea
componentelor și, prin urmare, CMM-urile au devenit un instrument indispensabil pentru
măsurare
Pentru a rezuma rapid industria producatoare de CMM din lume, există 5 companii de top
care joacă cel mai mare rol în distribuția CMM: Hexagon ,Mitutoyo, Zeiss ,Nikon ,Wenzel.

1.2.2 Principii de funcționare, specificații tehnice, domenii de utilizare

Mașinile de măsurat în coordonate (CMM-uri) tip bridge, oferă o gamă complete de
soluții în fiecare sector industrial în care este necesară precizia, repetabilitatea și inspecția
dimensională automată.
Principiul de funcționare al maşinii de măsurat în coordonate tip MITUTOYO,
Japonia, se bazează pe un sistem de coordonate x, y, z rectangular ce asigură baleierea
spațiului de control, sistem care este materializat pe trei axe x, y, z cu deplasări gazostatice;
măsurarea propriu-zisă este asigurată de un palpator în coordonate cu contacte electrice sau de
un palpator electronic cu măsurare propriu-zisă în coordonate; semnalul de măsurare dat de
palpator la contactul acestuia cu piesa de măsurat, contact făcut în cadrul soft-ului de
măsurare, este transmis la unitatea electronică de afişare şi măsurare, selectat şi introdus în
unități periferice şi în unități centrale de calcul unde este sintetizat în protocol de măsurare şi
histograme de control; în cadrul schemei cinematice a maşinii există elemente şi
subansambluri ce asigură frânarea, accelerarea şi decelerarea pe cele trei deplasări precum şi
sesizarea corectitudinii punctelor de măsurare pentru desfăşurarea corectă a procesului.
Procesul de măsurare se desfăşoară în felul următor: piesa de măsurat este fixată pe
masa mobilă a maşinii, masă ce poartă originea sistemului cod al maşinii; prin program se
asigură deplasarea palpatorului în punctele de măsurare prestabilite (prin program), se culeg
datele şi sunt introduse în unitatea de calcul, apoi prelucrate şi transmise unității centrale,
aceasta dând protocolul de măsurare. Întreg procesul de măsurare se realizează în regim
automat.
Principalele caracteristici ale maşinii de măsurat în trei coordonate realizată de
firma Mitutoyo, Japonia, sunt:
- domeniul de măsurare: CRYSTA-Apex S544 x=505mm
4
 Inginerie și Management Industrial

y=405mm
z=405mm
- rezoluția: 0.001mm;
- eroarea de măsurare: (1,7+3L/1000)m;
- masa de măsurare:
 material :Granit
 suprafața de măsurare: 638 x860mm2;
 posibilități de prindere: M8x1.25;
- piesa de măsurat:
 înălțimea maximă: 545 mm;
 greutatea maximă: 180 kg;
- greutate maşină: 515 kg;
- electrică: 220V, 50Hz.

Din punct de vedere al aplicabilității industriale maşina de măsurat în coordonate

tip Mitutoyo conform prospectelor este utilizată în cadrul laboratoarelor de metrologie pentru
testarea finală şi completă a unor piese complexe în vederea emiterii unor buletine
metrologice de atestare calitative. O altă aplicație este în cadrul liniilor şi sistemelor flexibile
de prelucrare fiind subansamblu terminal al liniilor şi sistemelor flexibile şi care efectuează un
control statistic al reperelor de pe linie sau sistem prin care se ține evidența calității
producției.
O altă aplicabilitate o reprezintă formarea de centre automate de inspecție prin care
maşina de măsurat reprezintă elementul de execuție calitativă, centrul având spații
termostatate şi elemente senzoriale de punere în evidență a factorilor perturbatori.

5
 Inginerie și Management Industrial

O altă aplicație este utilizarea maşinii în cadrul realizării unor linii automate de
control pentru întreaga producție industrială asigurând controlul bucată cu bucată a produselor
şi deci nivelul calitativ al producției.
În mod concret, în fabricile automate japoneze această maşină ocupă poziții
obligatorii prin care asigură obținerea calitativă a produselor pentru export.
Trebuie remarcat că aceste maşini au în dotare truse multiple şi variabile cu accesorii
ce asigură posibilitatea de măsurare.
Maşinile de măsurat în coordonate tip Mitutoyo, Japonia sunt caracterizate astfel:
- construcție rigidă şi stabilă;
- rezistență la vibrații;
- ergonomie plăcută;
- design armonios;
- manipulare automată;
- aspect plăcut şi manevrabilitate ridicată.
Din punct de vedere al prețului, acesta variază între 100.000€/buc. şi 550.000€/buc.;
prețul este şi în funcție de nomenclatorul accesoriilor, de nivelul şi generația soft-ului, de
gradul de automatizare şi de termenul de livrare solicitat.

Maşina de măsurat în coordonate Carl Zeiss, Oberkochen, prezentată în figurile

3.12 şi 3.13, este de tip portal şi cuprinde un portal (5) format din traversa (6) ce se deplasează
în direcția x; masa maşinii (2) fixă pe batiul (1), pe masa maşinii se fixează piesa de măsurat
(3) şi sfera sau cubul etalon pentru stabilirea originii sistemului de coordonate, sfera sau cubul
etalon este dispus pe suprafața de măsurare a mesei de măsurare în orice poziție, poziție ce se
află în software-ul de măsurare; coloana port-palpator (7) se deplasează în direcția y pe
traversa (6), iar tija palpatoare se deplasează în direcția z.

Fig.3.12

6
 Inginerie și Management Industrial

Deplasările în direcțiile x, y, z se fac pe ghidaje gazosttice (8), (10) (fig.3.13),

acestea realizându-se prin intermediul patinelor şi duzelor gazostatice, deplasările făcându-se
sub indicarea măsurării deplasării prin intermediul traductoarelor fotoelectrice incrementale.
Deplasările pe cele trei direcții sunt asigurate prin intermediul acționărilor mecano-
electrice folosind şuruburi cu bile, iar căile de ghidare sunt protejate cu burdufurile (9), (11).

Fig.3.13
Semnalele rezultate în urma contactului palpatorului cu piesa de măsurat sunt
transmise de traductoarele de măsurare la traductoarele de palpatoare, iar acestea prin
intermediul blocurilor electronice la calculatorul instalației.
Maşina de măsurat în coordonate tip Carl Zeiss, din punct de vedere tehnologic, are
aplicate următoarele tehnologii:
- suportul mesei de măsurare este din fontă sau oțel şi este prelucrat tehnologic
prin strunjire, frezare, găurire, filetare, rectificare şi lepuire pe maşini-unelte clasice şi
universale; suportul mesei de măsurare este detensionat şi asigură stabilizarea dimensională;
- masa de măsurare este realizată din oțel turnat; are ca operații tehnologice:
strunjire, frezare, tratament termic, detensionare, rectificare şi lepuire; masa asigură şi prinderi
multiple ale pieselor de măsurat;
- coloanele verticale sunt realizate prin sudură, din tablă de oțel, sunt detensionate,
apoi prelucrate mecanic: frezare, găurire, filetare, rectificare şi lepuire; sunt asigurate
stabilizările dimensionale ale coloanelor prin îmbătrânire naturală;
- traversa este realizată prin sudură, i se aplică detensionare artificială; operațiile
tehnologice aplicate sunt: strunjiri, frezări, rectificări toate acestea efectuându-se pe maşini-
unelte cu NC sau CNC. Asigurarea geometriei traversei se face prin măsurări de rectilinitate şi
planeitate prin intermediul nivelelor electronice;
- ghidajele propriu-zise x, y şi z sunt realizate prin rectificări de înaltă precizie,
prin stabilitate dimensională, acestea efectuându-se pe maşini-unelte foarte precise şi instalații
de detensionare prin vibrare;
- elementele conducătoare pentru cele trei ghidaje, respectiv şuruburile cu bile,
sunt realizate prin tehnologii înalte: strunjire, tratament termic, rectificare precisă cu păstrarea
geometriei şi cu abateri de formă foarte mici;
- alte operații tehnologice întâlnite la unele elemente componente sunt:
a) rectificări în coordonate;

7
 Inginerie și Management Industrial

b) electroeroziune aplicată pentru obținerea unor forme deosebite;

c) lepuire mecanică;
d) honuire mecanică.
Maşina de măsurat tip Carl Zeiss, are ca principiu de funcționare: deplasarea în
direcțiile x, y, z se face pe ghidaje gazostatice, acestea realizându-se prin intermediul
patinelor şi duzelor gazostatice, deplasarea făcându-se sub indicarea măsurării deplasării prin
intermediul traductoarelor fotoelectrice incrementale tip LIDA MINILIDA, iar afişarea
rezultatelor măsurătorilor făcându-se prin intermediul blocurilor electronice, fie pentru fiecare
axă, fie conținând toate cele trei axe.
Realizarea punctelor de măsurare se face prin intermediul traductorului de măsurare
(palpare) prin contacte electrice în coordonate, acestea transmițând semnale de citire,
traductoarelor fotoelectrice incrementale de deplasare, acestea înregistrând măsurările
respective.
Sistemul de coordonate x, y, z este realizat prin deplasările tijei axei z a coloanei z,
prin deplasările coloanei z pe traversă, în direcția y şi prin deplasările mesei de măsurare în
direcție x.
Posibilitățile de măsurare ale palpatorului de măsurare în coordonate sunt definite
prin prezența tijelor de măsurare dispuse pe câte 6 direcții, realizându-se penetrabilitatea la
punctele de măsurare.
Semnalele rezultate prin contactarea punctelor de măsurare sunt transmise de
traductorul de măsurare la traductoarele de deplasare şi acestea prin blocurile electronice la
calculatorul instalației.
Deplasările pe cele trei direcții sunt asigurate prin intermediul acționărilor mecano-
electrice şi controlate prin frâne pentru asigurările pozițiilor de măsurare.
Principiul de măsurare, în sistem cod-maşină, este materializat şi prin existența
originii sistemului cartezian materializată printr-un cub etalon, acesta este dispus pe suprafața
de măsurare a mesei de măsurare şi poate ocupa orice poziție, poziție ce se află în software-ul
de măsurare.
Principalele caracteristici ale maşinii de măsurat în coordonate Carl Zeiss sunt:

- domeniul de măsurare: ZEISS O-INSPECT 543 x=500mm

y=400mm
z=300mm
- rezoluția: 0.001mm;
- eroarea de măsurare: (1,7+3L/1000)m;
- masa de măsurare:
 material :Granit
 suprafața de măsurare: 638 x860mm2;
 posibilități de prindere: M8x1.25;
- piesa de măsurat:
 înălțimea maximă: 545 mm;
 greutatea maximă: 180 kg;
- greutate maşină: 515 kg;
- electrică: 220V, 50Hz.

8
 Inginerie și Management Industrial

Maşina de măsurat în coordonate tip Carl Zeiss, are ca aplicabilitate:

- domeniul reperelor tip carcasă pentru diferite industrii;
- domeniul reperelor turnate, de tip aeronautic, metalurgic, maşini agricole,
siderurgic, mecanic şi electrotehnic;
- domeniul reperelor tip palete, arbori, axe;
- domeniul reperelor tip roată dințată;
- domeniul reperelor tip rotor, stator, etc.
Aplicabilitatea maşinii de măsurat în coordonate tip Oberkochen, asigură:
- calitatea producției industriale;
- menținerea productivității;
- gradul de automatizare, etc
Maşina de măsurat în coordonate poate fi utilizată fie în laboratoare şi ateliere de
producție, fie în sisteme şi linii flexibile.
În acest caz, reprezintă mijlocul de măsurare ce asigură controlul metrologic şi de
calitate, prin protocolul de măsurare ce se elaborează.

9
 Inginerie și Management Industrial

Maşina de măsurat în coordonate poate fi utilizată şi ca centru de inspecție în

întreprinderile constructoare de maşini ce produc repere în serie mijlocie şi mare, realizând şi
urmărirea calității producției prin realizarea histogramelor de calitate, iar prin acestea
realizându-se reglajul maşinilor unelte şi echipamentelor de producție.
Maşina de măsurat în coordonate poate fi utilizată şi ca echipare a liniilor automate
de control prin intermediul cărora se controlează piesă cu piesă, toată producția, urmărindu-se
pe terminalele unității centrale de calcul, calitatea producției, dar în acelaşi timp se realizează
şi deciziile metrologice asupra producției prin protocolul de măsurare elaborat în acest sens.
Maşinile de măsurat în coordonate tip Zeiss sunt caracterizate astfel:
- ergonomie ridicată;
- design plăcut;
- structură şi destinație completă;
- manevrabilitate uşoară şi la îndemână;
- grad de automatizare înalt şi productiv;
- integrare în sisteme şi linii flexibile în centre de inspecție şi în laboratoare
metrologice;
- atestare a calității prin protocoale de măsurare;
- grad de protecție înalt împotriva factorilor perturbatori exogeni şi endogeni;
- utilizare de software calificat şi profesional în structură calificată şi completă.
Prețul acestor produse realizate de firma Zeiss , Germania se găseşte în limitele a
100.000€/buc şi 350.000€/buc; prețul variază şi în funcție de termenul de livrare, de gradul de
complexitate, de structura cerută, precum şi de nivelul şi generația software-ului.

un tabel centralizator cu specificațiile mașinilor analizate, cu avantaje și dezavantajele

fiecăreia.

1.3. Structura proiectului

Se realizează la sfârșit

10
 Inginerie și Management Industrial

Capitolul 2 Analiza erorilor de măsurare și a efectelor acestora

- prezentarea procesului de măsurare: caracteristici generale;
Capitolul este cam haotic compus. Te rog frumos să urmezi o structură logică a informațiilor.
2.1. Tipuri de erori.
2.2. Parametrii măsurătorilor
2.3. Principiile de măsurare ale CMM
2.4. Tipuri de suprafețe și măsurări realizate cu CMM
2.5. Analiza Ishikawa a procesului de măsurare cu CMM

Funcția principală a unui CMM este de a măsura forma reală a unei piese de prelucrat, de a o
compara cu forma dorită și de a evalua informațiile metrologice, cum ar fi dimensiunea,
forma, locația și orientarea. Forma reală a unei piese de prelucrat se obține prin colectarea
datelor pe suprafața sa la anumite puncte sau zone. Colectarea datelor poate fi efectuată prin
diferiteutilizând senzori, atât de contact, cât și necontact și continuu sau discret. Fiecare punct
de măsurare este exprimat în termeni de coordonate măsurate. Unii senzori sunt capabil să
colecteze, de asemenea, vectorii de direcție ai punctelor măsurate, care de obicei permite
precizări mai bune. Cu toate acestea, nu este posibil să se evalueze parametrii a piesei de
prelucrat (de exemplu, diametrul, distanța, unghiul, forma și altele) direct de la coordonatele
punctelor măsurate. Este necesar un model analitic al piesei de prelucrat pentru a evalua
parametrii. Acest model constă de obicei din elemente geometrice ideale, așa-numitele
elemente geometrice de substituție (matematice) (ISO 2004a, 2005b; ASME 2009). Astfel de
elemente pot fi determinate prin aplicarea unui algoritm de potrivire a elementelor geometrice
adecvate setului de date măsurate.
Principiul de funcționare al acestor instrumente moderne se bazează fie pe contactul unui
palpator cu suprafața inspectată, fie pe non-contact în cazul instrumentelor de scanare cu
lumină structurată, lumină colorată sau laser.
La măsurarea prin contact, se înregistrează coordonatele unui punct în raport cu sistemul
de referință stabilit și comparând aceste coordonate cu coordonatele aceluiași punct de pe
modelul 3D al reperului, stabilindu-se astfel abaterea. Mașina de măsurat în coordonate
realizează deplasările în funcție de un program stabilit, similar programului CN aferent
prelucrării reperului. În plus, mașina de măsurat în coordonate poate ”scana” suprafața prin
parcurgerea acesteia cu palpatorul, similar palpatorului unui rugozimetru.

- prezentarea sistemelor de producție în care se aplică acest tip de măsurare;

Mașinile de măsurat coordonatele (CMM) sunt cele mai apreciate instrumente de măsurare în
procedurile de verificare a dimensiunii și specificațiile specificațiilor geometrice ale pieselor
prelucrate. CMM-urile sunt cu succes utilizate atât în laboratoare metrologice de ultimă
generație, cât și în industrie, oferind o precizie ridicată a măsurării chiar și pentru cu produse
complexe.
În acest moment principalele industrii care folosesc ca mijloc de inspectare maşina de
măsurat în coordonate sunt:
– tehnica aerospaţială aerospațială şi aeronautică
– tehnica militară
– industria constructoare de maşini şi autoturisme

11
 Inginerie și Management Industrial

– industria medicală
– industria producătoare de ceasuri
– proiectarea precisă a cablajelor pentru diferite componente electronice

Clasificarea mașinilor de măsurat în coordonate

Există o gamă largă se mașini de măsurat în coordonate a căror clasificare se face după
următoarele caracteristici
- arhitectura mașinii de măsurat în coordonate în consolă
 cu masă fixă
 cu masă mobilă
 cu portal
 cu braț orizontal
 cu pod rulant
- sistemul de coordonate
 sistem cartezian
 sistem cilindric
 sistem sferic
- tipul senzorului
 tactil
 optic
 laser

- cauze ale erorilor;

Măsurarea reprezintă ansamblul operațiilor metrologice prin care se cantitatea de măsurat M,
numită măsurand, se compară cu unitatea de măsură încorporată într-un mijloc de măsurare,
în scopul stabilirii raportului numeric dintre M şi unitatea de măsură U admisă. Obținerea
rezultatului final al măsurării presupune parcurgerea completă a unei metode specifice de
măsurare şi trebuie însoțită de precizarea valorilor numerice ale parametrilor care ar fi putut
afecta acest rezultat şi care poartă numele de mărimi de influență.
Printre cele mai frecvente mărimi de influență se numără temperatura, presiunea, umiditatea.
Valoarea adevărată a unui măsurand reprezintă valoarea numerică ce ar fi fost obţinută
obținută în urma procesului de măsurare dacă acesta nu ar fi fost afectată de nicio eroare
(situație imposibilă în practică). Valoarea numerică obținută experimental prin compararea
măsurandului cu etalonul de măsurare de nivel superior (spre exemplu, cu mijlocul de
măsurare în cazul măsurării dimensiunii unei piese sau cu etalonul în cazul verificării unui
mijloc de măsurare) poartă numele de valoare convențional adevărată.
Eroarea de măsurare (eroarea absolută de măsurare) reprezintă diferența dintre rezultatul
măsurării şi valoarea adevărată. Întrucât valoarea adevărată nu poate fi cunoscută, pentru
determinarea erorii de măsurare se foloseşte în practică valoarea convențional adevărată.
Eroarea de măsurare poate fi pozitivă sau negativă, de aceea, pentru descrierea cantitativă a
acesteia, se utilizează modulul acesteia, denumit valoarea erorii de măsurare. Eroarea de
măsurare relativă reprezintă raportul stabilit între eroarea de măsurare absolută şi valoarea
medie a mărimii măsurate. Exactitatea unei măsurări reprezintă gradul de concordanță între
rezultatul unei încercări şi valoarea convențional adevărată a măsurandului (mărimii de
măsurat).
Exactitatea unui proces sau instrument de măsurare include două componente distincte,
complementare: justețea şi fidelitatea.

12
 Inginerie și Management Industrial

Justețea reprezintă gradul de concordanță între valoarea medie obținută într-un şir mare de
rezultate ale măsurării şi valoarea convențional adevărată, justețea poate fi interpretată ca
„apropiere de adevăr”.
Fidelitatea reprezintă gradul de concordanță între rezultatele independente ale unei măsurări
obtinute în condiții prevăzute. Fidelitatea depinde numai de distribuția erorilor şi nu are nicio
legătură cu valoarea adevărată. În functie de conditiile în care se stabileşte, fidelitatea poate
îmbrăca forma repetabilitătii sau reproductibilității.
Repetabilitatea reprezintă fidelitatea determinată în condiții de repetabilitate. Condițiile de
repetabilitate presupun că rezultatele independente se obtin prin aceeaşi metodă, pe entități de
măsurat identice, în acelaşi laborator, de către acelaşi operator, utilizând acelaşi echipament
de măsurare şi într-un interval scurt de timp. Reproductibilitatea reprezintă fidelitatea
determinată în condiții de reproductibilitate. Condițiile de reproductibilitate presupun că
rezultatele independente se obtin prin aceeaşi metodă, pe entități de măsurat identice, în
laboratoare diferite, de către operatori diferiți, utilizând echipamente de măsurare diferite.
Exactitatea măsurării se exprimă prin intermediul erorii de măsurare, definită ca diferență
între rezultatul individual al măsurării (valoarea măsurată) şi valoarea convențional adevărată.
Eroarea de măsurare are o singură valoare numerică.
Erorile de măsurare pot fi: sistematice, întâmplătoare şi grosolane.
Eroarea sistematică reprezintă diferența între media obținută într-un număr infinit de
măsurări ale aceluiaşi măsurand, realizate în condiții de repetabilitate, şi valoarea adevărată a
măsurandului.
Eroarea întâmplătoare reprezintă diferența între rezultatul unei măsurări şi media obținută
într-un număr infinit de măsurări ale aceluiaşi măsurand, realizate în condiții de repetabilitate.
Se constată că eroarea întâmplătoare este egală cu diferența între eroare şi eroarea sistematică.
Eroarea întâmplătoare este provocată de variațiile neprevăzute ale uneia sau mai multor
mărimi de influență.
Eroarea grosolană este acea eroare cu caracter singular, accidental, ce nu poate fi justificată
pe baza condițiilor obiective normale ale procesului de măsurare (altfel spus, constituie o
greşeală în procesul de măsurare).
Rezultatul unei măsurări afectate de o eroare grosolană poartă numele de valoare aberantă şi
trebuie identificat şi exclus din şirul de rezultate obținute.
Apariția erorilor de măsurare este inevitabilă, pe de o parte din cauza imperfecțiunii
metodelor şi mijloacelor de măsurare, a variatiei condițiilor de mediu, a perturbațiilor
exterioare, a subiectivității operatorului uman, şi pe de altă parte pentru că însăşi valoarea
adevărată nu poate fi determinată riguros, fiind înlocuită cu valoarea convențional adevărată.
În consecință, rezultatul numeric al măsurării trebuie însoțit de indicarea incertitudinii de
măsurare, obiectiv estimate.
Incertitudinea de măsurare reprezintă intervalul în care se estimează, cu o anumită
probabilitate, că se află valoarea adevărată a măsurandului.
Evaluarea incertitudinii de măsurare presupune identificarea naturii şi surselor de proveniență
a erorilor, precum şi estimarea incertitudinilor parțiale asociate acestor erori. Exprimarea
incertitudinii de măsurare presupune caracterizarea efectului global al incertitudinilor parțiale
şi se bazează pe procedee ce derivă din teoria probabilităților.
Principalele cauze ale erorilor de măsurare sunt următoarele:
 obiectul supus măsurării (erori de model, consecință a idealizării sau simplificării
acestuia);
 mijlocul de măsurare (erori instrumentale);
 interacțiunea obiect-aparat (erori de interacțiune);
 influențe exterioare (erori de influență).

13
 Inginerie și Management Industrial

Se constată că, în cazul instrumentelor de măsurare, termenii de exactitate şi eroare de

măsurare sunt destul de similari. Pentru descrierea performanțelor instrumentelor,
producătorii preferă să utilizeze noțiunea de exactitate (sau, în unele cazuri, se limitează să
indice fidelitatea). Pe lângă exactitate, caracterizarea calităţii unui instrument de măsurare mai
poate fi făcută prin intermediul a trei parametri:
 rezoluția: diferența între două indicații succesive ale instrumentului de măsurare
(poziția ultimei zecimale în cazul aparatelor cu afişaj digital, respectiv valoarea celei
mai mici diviziuni a unui mijloc de măsurare cu cadran sau cu scară gradată);
 discriminarea: cea mai mare modificare a mărimii de intrare care nu produce
schimbări detectabile ale indicației aparatului;
 sensibilitatea: raportul între variația indicației aparatului şi variația mărimii care o
produce (mărimea de intrare). Altfel spus, sensibilitatea descrie cât de mult se
modifică indicația aparatului la modificarea cu o unitate a mărimii de intrare.

Structura fizică CMM este una dintre sursele identificabile de eroare din care face parte
numeroase piese asamblate care pot furniza de la 1 microni la aproximativ 100 microni
precizie tipică. Identificarea acestor erori pentru a le compensa, cuantificarea erorile rămase și
declararea erorilor în raport cu efectul lor asupra rezultatelor sunt vitale.

- efecte (statistici cu rate de rebut);

Diagramă pește (Ishikawa) pe procesul de măsurare

Capitolul 3 Soluții de optimizare

3.1. Studiu de caz
prezentare caz concret – fără firmă
3.2. Proiectarea dispozitivului propus
CAD, descriere, mod de poziționare, etc.

Capitolul 4 Studiu de caz: implementarea dispozitivului într-un

flux de fabricație
4.1. Implementarea tehnică
normare, replanificare producție, estimare rată de rebut

14
 Inginerie și Management Industrial

4.2. Costuri
Capitolul 5 Concluzii
- este sau nu oportună implementarea; în ca condiții, cu ce costuri, ce preț de vânzare;
care este timpul de livrare.

Bibliografie
Stilul de bibliografie este IEEE. Mai jos ai metoda de realizare.

https://sim.tuiasi.ro/wp-content/uploads/Zaharia-SMCAD-curs.pdf
http://nevillewadia.com/wp-content/uploads/2019/01/ms7.pdf
https://allmetech.com/masina-de-masurat-in-coordonate-cmm/
file:///C:/Users/Nicoleta/Downloads/vdocuments.mx_coordinate-measuring-machines-and-
systems-56810611357e2.pdf
file:///C:/Users/Nicoleta/Downloads/vdocuments.mx_m-coordinate-measuring-machines-
index-mitutoyo-measuring-machines-vision-measuring.pdf
http://docshare04.docshare.tips/files/29102/291027728.pdf/pag.79

1.1. Definirea elementelor de tip Bibliografie

Elementele de
***. (fără an). New product design and development. Preluat pe Noiembrie 20, 2018, de pe
http://www.sanandres.esc.edu.ar/secondary/marketing/page_104.htm

tip bibliografie conțin două componente: crearea citării bibliografice de la sfârșitul

documentului (unde sunt specificate: titlul lucrării, autorii, editura/ conferința, ISBN, anul
apariției, paginile, etc.) și citarea bibliografică din cadrul textului.
Ambele componente sunt generate din cadrul tabulatorului References, zona de instrucțiuni
Citations & Bibliography (Figura 5 .1). Crearea unei noi referințe bibliografice implică
apelarea comenzii Add New Source (Figura 5 .1). Se deschide fereastra Create Source, în
care, pentru detaliere, se face click pe căsuța Show All Bibliography Fields (Figura 5 .2).
Opțiunile și efectele acestora sunt prezentate în Tabelul 5 .1.

15
 Inginerie și Management Industrial

În funcție de modul în care se dorește apariția citării bibliografice în text, Microsoft Word
oferă 10 stiluri predefinite Style (Figura 5 .1). În cazul în care se dorește citarea bibliografică
sub formă numerică se va alege stilul ISO 690 – Numerical Reference.

Figura 5.1. Adăugarea unei noi citări bibliografice

Figura 5.2. Crearea unei citări bibliografice

În funcție de modul în care se dorește apariția citării bibliografice în text, Microsoft Word
oferă 10 stiluri predefinite Style (Figura 5 .1). În cazul în care se dorește citarea bibliografică
sub formă numerică se va alege stilul ISO 690 – Numerical Reference.

Tabelul 5.1. Opțiunile ferestrei Create Source pentru citarea bibliografică

16
 Inginerie și Management Industrial

Opțiuni Efecte
Type of Source selectarea tipului de citare bibliografică: Book (carte), Book section
(secțiune dintr-o carte), Journal Article (articol dintr-o revistă tehnică),
Article in a Periodical (articol dintr-o publicație periodică), Report
(raport), Web site (pagină web), Document From Web site (un
document de pe un site), Electronic Source (un document electronic),
Art (operă de artă), Sound Recording (înregistrare audio), Performance
(piesă de teatru), Film (film), Interview (interviu), Patent (brevet de
invenție), Case (speță juridică), Miscellaneous (diverse). Pentru fiecare
opțiune, zona destinată datelor de intrare se modifică în conformitate
cu datele necesare pentru a defini opțiunea.

Language limba în care se dorește definirea referinței bibliografice

Zona cu depinde de Type of Source ales și de stilul impus bibliografiei (Style –
parametrii Figura 5 .1). În cazul ferestrelor din Figura 5 .1 și Figura 5 .2 acest stil
este ISO 690.

Ex. 5-1. Generați referințe de tip IEE (Vancouver): tip carte, articol, referință web.
Succesul economic al oricărei firme depinde de capacitatea acesteia de a identifica nevoile
pieței, de a-și modifica produse pe baza acestor nevoi și de a fabrica la cel mai mic preț . De
cele mai multe ori firmele greșesc în abordarea acestei probleme, considerând că aspectul
legat de piață, satisfacerea cererii acesteia este strict o problemă de marketing. În fapt,
competitivitatea pe piață este o problemă de dezvoltare de produs ce implică abordare de
marketing, proiectare și fabricare.
Astfel:
1. după prima frază se va pune referință la cartea:
Ulrich, Karl T.; Eppinger, Steven D. - Product Design and Development. McGraw-

Hill Publishing House, 2012, ISBN 978-0-07-340477-6

2. după a doua frază se va pune referință la lucrarea:
Jing Hua, Qiying Hub, Yusen Xiac - Who should invest in cost reduction in supply chains?
International Journal of Production Economics, Volume 207, January 2019, Pages 1-18,
Elsevier, https://doi.org/10.1016/j.ijpe.2018.10[ CITATION New18 \l 1048 ].002
3. după ultima frază o referință web:
*** - New product design and development.
http://www.sanandres.esc.edu.ar/secondary/marketing/page_104.htm

Se parcurg următoarele etape:

17
 Inginerie și Management Industrial

1. se selectează tipul de bibliografie din meniul References (Referințe) - Figura 5 .3

Figura 5.3. Selectarea tipului de bibliografie IEEE

2. se introduce referința de tip carte după prima frază:

18
 Inginerie și Management Industrial

Figura 5.4. Referință IEE de tip carte

Automat referința în text va fi introdusă sub forma: [1]. Apare 1 deoarece este prima referință
introdusă în text.
3. se introduce referința de tip articol după a doua frază:

Figura 5.5. Referință IEE de tip articol în jurnal

Automat referința în text va fi introdusă sub forma: [2]. Apare 2 deoarece este a doua referință
introdusă în text.

4. se introduce referința de tip pagina web:

19
 Inginerie și Management Industrial

Figura 5.6. Referință IEE de tip pagină web

Automat referința în text va fi introdusă sub forma: [3]. Apare 3 deoarece este a treia referință
introdusă în text.

Observație: de fiecare dată când se dorește citarea în text a uneia dintre cele 3 referințe
bibliografie introduse la etapele de mai sus, se alege meniul References (Referințe) – Insert
reference (Inserează referință). Pentru aceeași referință întotdeauna, în text se inserează
același număr.

20