Test 1

1 Descrieţi raportul dintre calitate şi fiabilitate.

Fiabilitatea este unul din elementele esenţiale ale calităţii unui produs. Calitatea reprezintă totalitatea
proprietăţilor şi caracteristicilor necesare unui produs referitoare la aptitudinea acestuia de a îndeplini
cerinţele pentru care a fost realizat.

2 Fiabilitatea unui produs reprezintă:

a. pierderea aptitudinii unui produs de a-şi îndeplini funcţia cerută, în condiţii date de exploatare
b. aptitudinea unui produs de a-şi îndeplini funcţia specificată, în condiţii date şi de-a lungul unei
perioade date
c. aptitudinea unui produs de a fi supravegheat, întreţinut şi reparat într-o anumită perioadă de timp, în
condiţii date de exploatare

3 Ce este fiabilitatea potenţială?

Fiabilitatea potenţială este cea evaluată la punerea în funcţiune a produsului. Aceasta se hotărăşte încă
din faza de proiectare (prin soluţia constructivă adoptată), iar fabricaţia nu face decât să o realizeze la
parametrii concepuţi sau să o coboare prin abaterile tehnologice sau a derogărilor obţinute. Fiabilitatea
potenţială poate fi stabilită experimental pe componente, extrase din fabricaţia de serie.

4 Fiabilitatea determinată pe baza prelucrării informaţiilor din exploatare este

fiabilitatea:

a. nominală
b. extrinsecă
c. intrinsecă
d. previzională
e. operaţională
f. experimentală

5 Definiţi din punct de vedere calitativ fiabilitatea.

Fiabilitatea = capacitatea unui sistem de a funcţiona fără defecţiuni în decursul unui anumit interval de
timp, în condiţii date.

6 Ce este mentenabilitatea?

aptitudinea unui dispozitiv, aflat în condiţii date de exploatare, de a se menţine sau reface în starea de a-
şi îndeplini funcţia specifică, atunci când mentenanţa se efectuează cu procese şi remedii prescrise.

7 Prezentaţi evoluţia nivelului de fiabilitate atins în diferite etape ale ciclului de

viaţă ale unui sistem.

Fiabilitatea nominală, Fiabilitatea previzională, Fiabilitatea experimentală, Fiabilitatea potenţială,

Fiabilitatea operaţional

Test 2

1. Din punct de vedere statistic, raportul dintre numărul de defecţiuni ce apar în unitatea de
timp pe parcursul unui subinterval şi numărul de dispozitive luate în observare, reprezintă:

a. rata de defectare
b. funcţia de defectare
c. densitatea de probabilitate a timpului de bună funcţionare

2. Rata de defectare:

a. se exprimă în defecţiuni/unitatea de timp

b. este utilă în planificarea activităţii de mentenanţă
c. permite aprecierea producţiei
3. , în funcţie de timp, fiabilitatea, funcţia de repartiţie şi densitatea de probabilitate a
căderilor. Identificaţi cele trei funcţii marcate cu 1, 2 şi 3.

a. fiabilitate = 2; funcţia de repartiţie = 3; densitatea de probabilitate a căderilor = 1

b. fiabilitate = 1; funcţia de repartiţie = 3; densitatea de probabilitate a căderilor = 2
c. fiabilitate = 3; funcţia de repartiţie = 2; densitatea de probabilitate a căderilor = 1

4. f(t) reprezintă.

a. viteza de defectare a dispozitivelor

b. rata de defectare
c. funcţia de defectare

5. z(t) reprezintă:

a. funcţia de defectare
b. rata de defectare
c. viteza de defectare a dispozitivelor

6. Ce semnifică media timpului de bună funcţionare?

 a. timpul care separă două defecte consecutive ale unui produs reparabil
b. timpul total de funcţionare al unui produs raportat la numărul de defecte posibile
c. timpul scurs până la defectarea unui produs nereparabil
d. media perioadelor de timp dintre defectările consecutive pentru un produs reparabil

Test 3

1. În cazul repartiţiei Weibull η este:

a. parametru de scară
b. parametru de formă
c. parametru de poziţie

2. Realizaţi conexiunile corecte între elementele coloanei din stânga şi cele

ale coloanei din dreapta:

Repartitie normala

Repartitie exponentiala

Repartitie Weibull

3. Repartiţia exponenţială este o repartiţie cu o rată a căderilor:

a. exponenţială
b. constantă
c. liniară

Test 4

Prezentaţi etapele de lucru la utilizarea reţelei de probabilitate pentru repartiţia Weibull.

 ordonarea în şir crescător a datelor experimentale t1, t2,..., tn;

 calculul funcţiei de repartiţie;
  reprezentarea pe grafic a punctelor de coordonate (ti, Fn(ti));
 trasarea unei drepte printre punctele obţinute;
 estimarea parametrului de scară η se realizează prin intersecţia dreptei experimentale cu linia
marcata “η”, care corespunde ordonatei de 63,2% (acest parametru reprezintă aşa numita viaţă
caracteristică a produselor);
 estimarea parametrului de formă β se realizează dacă în punctul de coordonate (1; 63,2%) se
trasează o paralelă la dreapta care aproximează datele experimentale; valoarea parametrului β
se citeşte la intersecţia acestei paralele cu axa notată C pe reţeaua de probabilitate.

2. Descrieţi estimarea parametrului de formă β în cazul reţelei de probabilitate pentru

repartiţia Weibull.

estimarea parametrului de formă β se realizează dacă în punctul de coordonate (1; 63,2%) se

trasează o paralelă la dreapta care aproximează datele experimentale; valoarea parametrului β
se citeşte la intersecţia acestei paralele cu axa notată C pe reţeaua de probabilitate.

3. Descrieţi modul de determinare a valorii estimate a mediei timpului de bună funcţionare

utilizând reţeaua de probabilitate pentru repartiţia exponenţială.

Nu stiu

4. Descrieţi estimarea parametrului de scară η în cazul reţelei de probabilitate pentru

repartiţia Weibull.

estimarea parametrului de scară η se realizează prin intersecţia dreptei experimentale cu linia

marcata “η”, care corespunde ordonatei de 63,2% (acest parametru reprezintă aşa numita viaţă
caracteristică a produselor)

5. Specificaţi cînd se poate concluziona că eşantionul analizat a provenit dintr-o populaţie care este
descrisă adecvat de modelul pentru care s-a utilizat reţeaua de probabilitate?

Dacă punctele care apar pe un grafic de acest tip se dispun pe o dreaptă, se poate trage concluzia că
eşantionul respectiv a provenit dintr-o populaţie care este descrisă adecvat de modelul pentru care s-a
utilizat reţeaua de probabilitate.

Test 5

1. Funcţia de fiabilitate a unui sistem cu componentele dispuse în serie din punct de vedere al
fiabilităţii:
a. cuprinsă între fiabilitatea celui mai slab element şi fiabilitatea celui mai rezistent element din sistem
b. este mai mică sau cel mult egală cu fiabilitatea celei mai slabe componente
c. este mai mare sau cel puţin egală cu fiabilitatea celei mai slabe componente

2. Funcţia de fiabilitate a unui sistem cu componentele dispuse în paralel din punct de vedere al

fiabilităţii:

a. este mai mică cel mult egală cu fiabilitatea celei mai rezistente componente
b. este mai mare sau cel puţin egală cu fiabilitatea celei mai rezistente componente
c. egală cu media fiabilităţilor tuturor elementelor din system

Test 6

1. De ce posibilităţile de utilizare a redundanţei sunt limitate?

Prin rezervare se pot crea sisteme foarte sigure, dar posibilităţile de utilizare a acestei metode sunt
limitate deseori de greutate, volum şi preţ, care cresc la folosirea elementelor redundante. Odată cu
extinderea elementelor de dimensiuni mici şi a pieselor ultraminiaturizate se deschide o nouă
perspectivă folosirii rezervării.

2. Dintre metodele constructive de creştere a fiabilităţii la proiectarea sistemelor tehnologice,

amintim:

a. automatizarea producţiei
b. rodajul elementelor şi sistemelor
c. utilizarea unor elemente cu fiabilitate ridicată

3. Cum se poate obţine creşterea fiabilităţii sistemelor tehnologice la proiectarea acestora?

La proiectare se poate obţine creşterea fiabilităţii sistemelor tehnologice prin optimizarea schemelor şi
prin măsuri constructive

4. Principalele măsuri care pot fi luate în fabricaţie pentru creşterea fiabilităţii sistemelor vizează:
a. folosirea unor elemente şi subansambluri tipizate
b. alegerea corectă a parametrilor elementelor componente
c. automatizarea producţiei

5. Cum se poate asigura capacitatea de funcţionare a sistemelor în diferite condiţii de exploatare?

În timpul exploatării trebuie să se asigure menţinerea siguranţei maşinilor existente şi să se colecteze

datele necesare pentru elaborarea unor noi generaţii de maşini cu performanţe superioare de fiabilitate.

Test 7

1. Se solicită un răspuns

Într-o cutie de viteze sunt 4 rulmenţi. Înlocuirea rulmenţilor necesită timpii medii de reparare (înlocuire)
MTR1= 0,5 ore, MTR2 = 0,75 ore, MTR3 = 1 oră, respectiv MTR4 =1,25 ore. Rulmenţii sunt schimbaţi
simultan. Mentenabilitatea cea mai bună, după 70 min. de la începerea înlocuirii rulmenţilor, este:

0,710
0,903
0,650
nici una NU stiu

2. Se solicită un răspuns

Cureaua dinţată de la sistemul distribuţie al unui motor are o medie de bună funcţionare de 2500 ore.
Înlocuirea acestei curele necesită un timp mediu de 2,5 ore. Disponibilitatea curelei după 2800 de ore
este:

0,999
0,921
1 NU stiu