Subiecţii raportului juridic

privind achiziţii publice

În sensul Legii nr. 98/2016, contractul de achiziţie publică presupune existenţa a cel puţin două părţi
care dobândesc titulatura de subiecte de drept calificate, respectiv, pe de-o parte una ori mai multe autorităţi
contractante, iar pe de altă parte operatori economici desemnaţi de către acestea din urmă care vor executa
lucrările, furniza produsele sau presta serviciile destinate ori nu realizării unui interes public.
Într-un contract de achiziţie publică, sunt participanţi, pe de o parte autorităţile
contractante – cumpărători/ iniţiatori, iar pe de altă parte ofertanţii/candidaţii – vânzătorii;
Au calitatea de autoritate contractantă 1:
– autorităţile şi instituţiile publice centrale sau locale, precum şi structurile din componenţa acestora care
au delegată calitatea de ordonator de credite şi care au stabilite competenţe în domeniul achiziţiilor publice;
– organismele de drept public;
– asocierile formate de una sau mai multe autorităţi contractante dintre cele anterior menţionate 2;
Prin organisme de drept public se înţelege: orice entităţi, altele decât autorităţile şi instituţiile publice
centrale sau locale, precum şi structurile din componenţa acestora care au delegată calitatea de ordonator
de credite şi care au stabilite competenţe în domeniul achiziţiilor publice, care, indiferent de forma de
constituire sau organizare, îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:
a) sunt înfiinţate pentru a satisface nevoi de interes general, fără caracter comercial sau industrial;
b) au personalitate juridică;
c) sunt finanţate, în majoritate, de către entităţi dintre cele prevăzute la lit. a) sau de către alte organisme
de drept public ori se află în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea ori controlul unei entităţi dintre
cele prevăzute la lit. a) sau ale unui alt organism de drept public ori mai mult de jumătate din membrii
consiliului de administraţie/organului de conducere sau de supraveghere sunt numiţi de către o entitate
dintre cele prevăzute la lit. a) ori de către un alt organism de drept public3.

1 În sensul Directivei 2014/24/UE (J.O. L 94/65 din 28 martie 2014) [art. 2 – definiţii]:
1. „autorităţi contractante” înseamnă statul, autorităţile regionale sau locale, organismele de drept public sau asociaţiile
formate din una sau mai multe astfel de autorităţi sau din unul sau mai multe astfel de organisme de drept public;
2. „autorităţi guvernamentale centrale” înseamnă autorităţile contractante enumerate în anexa I şi, în măsura în care sunt
operate corecţii sau modificări la nivel naţional, entităţile care le succed acestora;
3. „autorităţi contractante regionale sau locale” înseamnă toate autorităţile contractante care nu sunt autorităţi
guvernamentale centrale;
4. „organisme de drept public” înseamnă organismele care au toate caracteristicile următoare:
a) sunt înfiinţate în scopul specific de a răspunde unor necesităţi de interes general, fără caracter industrial sau comercial;
b) au personalitate juridică; şi
c) sunt finanţate, în cea mai mare parte, de către stat, autorităţi regionale sau locale sau alte organisme de drept public;
sau administrarea lor face obiectul supravegherii de către autorităţile sau organismele respective sau au un consiliu de
administraţie, de conducere sau de supraveghere alcătuit din membri desemnaţi în proporţie de peste 50 % de către stat, de
autorităţi regionale sau locale sau de alte organisme de drept public.
2 A se vedea art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, astfel cum a fost modificat şi completat prin O.U.G. nr. 107/2017

pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact în domeniul achiziţiilor publice (M. Of. nr. 1022 din 22
decembrie 2017). Iniţial, textul avea următoarea redactare: „c) asocierile care cuprind cel puţin o autoritate contractantă dintre
cele prevăzute la lit. a) sau b)”.
3 Art. 4 din Legea nr. 98/2016.
 Se consideră că nevoile de interes general, au caracter industrial sau comercial, dacă entitatea
înfiinţată, în condiţiile legii, de către o autoritate contractantă îndeplineşte în mod cumulativ următoarele
condiţii:
a) funcţionează în condiţii normale de piaţă;
b) urmăreşte obţinerea unui profit;
c) suportă pierderile care rezultă din exercitarea activităţii sale4.
Autorităţi contractante sunt, spre exemplu, autorităţile5 şi instituţiile publice la nivel central:
Administraţia Prezidenţială, Camera Deputaţilor, Senatul României, Guvernul României şi instituţiile aflate
în subordinea acestuia, Autoritatea Naţională pentru Achiziţii Publice, Consiliul Naţional de Soluţionare a
Contestaţiilor; Curtea Constituţională etc.; autorităţi şi instituţiile publice la nivel local: Instituţia Prefectului,
Direcţiile Teritoriale ale Ministerelor, Unităţile Administrativ Teritoriale (Primării, Consilii Judeţene), Unităţi
spitaliceşti, Unităţi de Învăţământ, Teatre, Muzee;
Organisme de drept public, spre exemplu, Regia Autonomă de Transport Bucureşti, asociaţii sau
fundaţii înfiinţate de autorităţile sau instituţiile publice în scopul îndeplinirii unui interes public etc. companiile
regionale de utilităţi publice.
Un organism care funcţionează în condiţii normale de piaţă, care urmăreşte obţinerea unui profit şi care
suportă pierderile care rezultă din exercitarea activităţii sale nu ar trebui să fie considerat ca fiind un
„organism de drept public”, deoarece necesităţile de interes general, pentru îndeplinirea cărora a fost creat
sau pentru care i s-a încredinţat sarcina de a le îndeplini, pot fi considerate a avea caracter industrial sau
comercial 6.
Referitor la noţiunea de entităţi contractante7, este important a nu se confunda cu autorităţile
contractante prevăzute în Legea nr. 98/2016. Acestea fac obiectul de reglementare al Legii nr. 99/2016
privind achiziţiile sectoriale şi reprezintă acele autorităţi contractante sau întreprinderi publice care
desfăşoară activităţile relevante 8 în următoarele domenii: gaze şi energie termică, energie electrică, apă,
servicii de transport, porturi şi aeroporturi, servicii poştale precum şi extracţia de petrol şi gaze naturale sau
prospectarea şi extracţia de cărbune sau alţi combustibili solizi sau dacă nu sunt autorităţi contractante sau
întreprinderi publice, desfăşoară, printre activităţile lor, oricare dintre activităţile anterioare şi funcţionează
în baza unor drepturi speciale sau exclusive acordate de o autoritate competentă a unui stat membru.
Este de menţionat faptul că, potrivit art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 99/2016, în forma iniţială a legii,
prin entităţi contractante se înţeleg: „(i) entităţile şi instituţiile publice centrale sau locale, precum şi
structurile din componenţa acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite şi care au stabilite
competenţe în domeniul achiziţiilor publice; (ii) organismele de drept public; (iii) asocierile care cuprind cel
puţin o entitate contractantă dintre cele prevăzute la pct. (i) sau (ii)”. Ulterior, având în vedere unele
clarificări ale textului, în conformitate cu prevederile Directivei 2014/25/EU,
respectiv clarificarea noţiunii de „autorităţi contractante”, precum şi a diferenţierii între „autorităţi
contractante” şi „entităţi contractante”, acest text a fost modificat prin O.U.G. nr. 107/2017. Astfel, prin
„autorităţi contractante” se înţeleg: (i) autorităţile şi instituţiile publice centrale sau locale, precum şi
structurile din componenţa acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite şi care au stabilite
competenţe în domeniul achiziţiilor sectoriale; (ii) organismele de drept public; (iii) asocierile formate de
una sau mai multe autorităţi contractante dintre cele prevăzute la pct. (i) sau (ii);”. Cu privire la calitatea de

4 Text introdus la art. 4 din Legea nr. 98/2016 prin O.U.G. nr. 107/2017.
5 Cele prevăzute în Titlul III din Constituţie.
6 A se vedea pct. (10) din preambulul Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie
2014 privind achiziţiile publice şi de abrogare a Directivei 2004/18/CE.
7 A se vedea art. 4 din Legea nr. 99/2016 care a transpus art. 4 din Directiva 2014/24/UE.

8 A se vedea dispoziţiile art. 7-11 din Legea nr. 99/2016.

„autorităţi contractante”, a se vedea art. 4 din Legea nr. 98/2016. De asemenea, potrivit art. 4 alin.(1) din
Legea nr. 99/2016, au calitatea de „entitate contractantă” orice entitate care desfăşoară una dintre
activităţile relevante prevăzute la art. 5-11 şi care se încadrează în una dintre următoarele categorii: a)
autorităţi contractante în sensul art. 3 alin. (1) lit. e); b) întreprinderile publice în sensul art. 3 alin. (1) lit. bb);
c) oricare subiect de drept, altul decât cele prevăzute la lit. a) şi b) care funcţionează în baza unor drepturi
exclusive sau speciale, astfel cum sunt definite la art. 3 alin. (1) lit. t), acordate de o entitate competentă.
Entităţi contractante, în funcţie de legislaţia care le reglementează, pot fi, spre exemplu, Compania
Naţională Poşta Română S.A., Societatea Naţională Transgaz S.A., Societatea Naţională Nuclear-Electrica
S.A. etc.
Ca şi concluzie de final, putem avea următoarele categorii de autorităţi contractante:
– Autoritate publică la nivel central: Administraţia Prezidenţială, Camera Deputaţilor, Senatul României,
Guvernul României şi instituţiile aflate în subordinea acestuia;
– Autoritate publică la nivel local: Instituţia Prefectului, Direcţiile teritoriale ale ministerelor, unităţile
administrativ teritoriale (primării, consilii judeţene);
– Instituţii publice la nivel central: Autoritatea Naţională pentru Achiziţii Publice, Consiliul Naţional de
Soluţionare a Contestaţiilor;
– Instituţii publice la nivel local: unităţi spitaliceşti, unităţi de învăţământ, teatre, muzee.
În acest context, considerăm util să precizăm şi înţelesul următoarelor noţiuni:
– Candidat9 – orice operator economic care a depus o solicitare de participare în cadrul unei proceduri
de licitaţie restrânsă, negociere competitivă, dialog competitiv sau parteneriat pentru inovare ori care a fost
invitat să participe la o procedură de negociere fără publicare prealabilă;
– Contractant10 – orice operator economic care este parte la un contract de achiziţie publică;
– Furnizor11 – entitatea care pune la dispoziţia unui contractant produse, inclusiv servicii de instalare
sau amplasare a acestora, dacă este cazul, ori care prestează servicii către acesta, care nu are calitatea
de subcontractant;
– Furnizor de servicii de achiziţie 12- o persoană de drept public sau de drept privat care oferă pe piaţă
activităţi de achiziţie auxiliare;
– Operator economic 13 – orice persoană fizică sau juridică, de drept public ori de drept privat, sau grup
ori asociere de astfel de persoane, care oferă în mod licit pe piaţă executarea de lucrări şi/sau a unei
construcţii, furnizarea de produse ori prestarea de servicii, inclusiv orice asociere temporară formată între
două ori mai multe dintre aceste entităţi;
– Subcontractant14 – orice operator economic care nu este parte a unui contract de achiziţie publică şi
care execută şi/sau furnizează anumite părţi ori elemente ale lucrărilor sau ale construcţiei ori îndeplinesc
activităţi care fac parte din obiectul contractului de achiziţie publică, răspunzând în faţa contractantului de
organizarea şi derularea tuturor etapelor necesare în acest scop.

Speţă ipotetică 15:

„Atribuirea contractelor de achiziţie publică în cazul unei asocieri formate dintr-o autoritate contractantă şi un
beneficiar privat care derulează în comun un proiect: «În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea

9 Art. 3 alin. (1) pct. 7.g) din Legea nr. 98/2016.

10 Art. 3 alin. (1) pct. 17.q) din Legea nr. 98/2016.
11 Art. 3 alin. (1) pct. 23.w) din Legea nr. 98/2016.
12 Art. 3 alin. (1) pct. 24.X)din Legea nr. 98/2016.
13 Art. 3 alin. (1) pct. 36.jj) din Legea nr. 98/2016.
14 Art. 3 alin. (1) pct. 51.yy) din Legea nr. 98/2016.
15 http://anap.gov.ro/web/biblioteca-de-spete/biblioteca-de-spete-a/.
nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, au calitatea de autoritate contractantă în sensul prezentei legi asocierile care
cuprind cel puţin o autoritate contractantă dintre cele prevăzute la lit. a) sau b)»”.

Speţă16:
„Potrivit art. 78 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale Municipiul Bucureşti este organizat în 6
subdiviziuni administrativ-teritoriale, numite sectoare, astfel încât Sectorul 5 reprezintă o subdiviziune
administrativ-teritorială a municipiului Bucureşti, iar nu o unitate administrativ-teritorială, această ultimă calitate
revenind municipiului Bucureşti.
Pe de altă parte, în art. 1 alin. (2) din acelaşi act normativ sunt enumerate autorităţile deliberative – consiliul local,
consiliul judeţean, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale
ale municipiilor, precum şi autorităţile executive – primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, ai subdiviziunilor
administrativ-teritoriale ale municipiilor, primarul general al municipiului Bucureşti şi preşedintele consiliului judeţean.
Aşadar, la nivelul subdiviziunii administrativ-teritoriale a Sectorului 5, se regăseşte consiliul local cu rol de autoritate
deliberativă şi primarul cu rol de autoritate executivă, motiv pentru care nu se poate reţine afirmaţia petentei conform
căreia o subdiviziune fără personalitate juridică nu poate fi parte într-un acord cadru şi nici nu poate fi inclusă în sfera
noţiunii de autoritate contractantă.
Nici invocarea art. 3 din Legea nr. 51/2006 nu poate conduce la o altă soluţie, având în vedere că referirea din textul de
lege la autorităţile administraţiei publice locale include şi referirea la subdiviziunile Municipiului Bucureşti, având în
vedere că se face trimitere la hotărârile adoptate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale,
instituţie legală de care beneficiază şi Sectorul 5, aşa cum s-a menţionat mai sus”.

Teme de reflecţie şi de cercetare

✓ Subiecţii raportului juridic privind achiziţii publice.
✓ Asemănări şi deosebiri în ceea ce priveşte noţiunea de „autoritate contractantă” şi „entitate
contractantă”.
✓ Organismele de drept public.
✓ Categoriile de autorităţi contractante.
✓ Calitatea subiectelor de drept care utilizează Legea nr. 98/2016 dar care nu îndeplinesc condițiile
de a fi autoritate contractantă

16 A se vedea C.A. Bucureşti, s. a VIII-a cont. adm. şi fisc., dec. nr. 930 din 1 martie 2017.