Raporturile articulatiei soldului

Anterior cu elementele regiunii topografice ale triunghiului femural Scarpa.

Posterior , superior si lateral cu muschii regiunii gluteale, marele nerv sciatic, cu artera ischiatica.

Articulatia este profunda fiind inconjurata de muschi.

Articulatia genunchiului este cea mai mare artic a corpului uman. Mai putin acoperita, protejata de
tesuturi moi, fiind extrem de vulnerabila, in primul rand, fata de factorii externi, este extrem de solicitata
in statica si locomotie ceea ce determina uzura sa mai rapida.

Supraf articulare respectiv epifiza inferioara a femurului, epifiza superioara a tibiei si patela(rotula).

Fibula, peroneu nu iau parte la alcatuirea articulatiei

Suprafata articulara a epifizei distale a femurului prezinta 2 condili. Este o suprafata recurbata anterior,
ceea ce face ca raza anterioara a condililor sa scada progresiv posterior, iar cea mai mare parte din
suprafata de sprijin sa se gaseasca in partea posterioara fata de axul articulatiei.

Fiecare condil este orientat oblic. Condilul medial este mai proeminent decat cel lateral si mai coborat
decat acesta. Pe sectiune sagitala,raza anterioara a condililor pleaca de la un maximn de cc 45 mm si
ajunge posterior la cc 16 mm, ceea ce da forma spirala pe sectiunea condililor.

Condilul medial e mai ingust si mai lung in medie cu 2 mm, condilii converg din inainte-inapoi, in asa fel
incat diametru transvers este mai mare in partea posterioara decat anterioara.

Epifiza superioara a tibiei ( platou tibial) prezinta 2 fose articulare numite cavitati glenoidale separate
intre ele printr-o proeminenta numita EMINENTA INTERCONDILIANA/SPINA TIBIEI.

Corespondenta suprafetelor articulare :

- fata patelara a femurului corespunde fetei posterioare a patelei, creasta si fatetele sale

- fetele articulare a condililor coresp foselor articulare ale platoului tibial

- eminenta intercondiliana continua creasta patelei

- pentru o mai buna congruenta intre supraf articulare au aparut meniscurile , iar pt solidarizare
functioneaza ligamentele si muschii

- meniscurile intraarticulare sunt fibrocartilaje aflate la periferia fiecarei fosete articulare tibiale si au
aparut pentru asigurarea unei concordante mai bune intre supraf condiliene femurale si fosetele
articulare ale tibiei care sunt prea putin adanci

- pe sectiune, fiecare menisc prezinta 2 fete (superioara-concava care coresp condilului femural,
inferioara-plana care se aplica pe fosa articulara corespunzatoare tibiei), o baza reprezentata de
circumferinta laterala adera de capsula articulara, o creasta- circumferinta mediala care nu atinge centrul
articulatiei, cate 2 extremitati ( anterioara , posterioara) numite coarne

- insertia pe platoul tibiei se face exclusiv prin intermediul coarnelor, ele sunt mobile si aluneca pe
platoul tibial in timpul miscarilor

Meniscul lateral are forma unui cerc, aproape complet, are o mica intrerupere la nivelul eminentei
intercondiliene. Se insera din cele 2 coarne la nivelul

Meniscul medial are forma semilunara, prezinta o intrerupere mediana mult mai mare, insertiile sunt
mai departate. Pe marginea anterioara a platoului tibial din cornul anterior si pe aria intercondiliana
posterioara prin cornul posterior.

Cele 2 menisculi sunt unite in partea anterioara printr-o bandeleta transversala (ligamentul transvers al
genunchiului),

Mijloace de unire:

-capsula se prezinta ca un anson de fibre care unesc cele 3 oase, anterior fiind perforata de patela; se
insera pe marginile patelei; femural, pleaca deasupra patelei la cca 10-20 mm, coboara pe laturile
condililor pana sub epicondili ( raman extraarticulari); se afunda in fosa intercondiliana unde se uneste
cu ligamentele incrucisate

- insertia tibiala urmareste conturul condililor tibiali, de la aria intercondiliana posterioara pana la aria
intercondiliana anterioara; posterior intra in raport cu ligamentele incrucisate

- insertia tibiala se afla la distanta sub cartilajul articular si nu include articulatia tibio-fibulara.

-capsula adera la baza menisculilor si astfel se face in 2 sectoare : supra si sub meniscal

Ligamentul patelei/rotulian este o formatiune fibroasa puternica, lata, care se afla inaintea articulatiei
,de forma triunghiulara, cu baza spre varful patelei si varful pe partea laterala inferioara a tuberozitatii
tibiei

daca ligamentul este considerat tendon terminal al cvadricepsului, patela poate fi considerat os
sesamoid.

Ligamentul patelei prezinta 2 fete si 2 margini. Fata anterioara corespunde fasciei femurale, iar cea
posterioara corespunde unei mase de tesut gras, numit corpul adipos infrapatelar, si mai jos corespunde
unei burse.

Ligamentele posterioare se gasesc in partea post a artic, este un plan fibros care acopera ca o punte
scobitura intercondiliana, format din 3 parti : una mijlocie si 2 laterale . Cele laterale sunt calotele
fibroase, in afara acestora exista 2 formatiuni : ligamentul popliteu oblic si ligamentul popliteu arcuat.

Ligamentul popliteu oblic reprezinta o expansiune larga corespunzatoare condilului lateral si porneste
din tendonul muschiului semimembranos, avand directie in sus si inafara. El formeaza calota fibroasa
corespunzatoare condilului lateral.

Ligamentul popliteu arcuat este o banda fibroasa concava superior care pleaca de la condilul lateral si
merge medial catre fosa intercondiliana, trece pe sub ligamentul popliteu oblic si ajunge in capsula
articulara. Acesta are 2 margini, una superioara concava si una inferioara convexa. De la marginea
inferioara pleaca o banda fibroasa numita RETINACULUL LIGAMENTULUI ARCUAT si se insera pe capul
fibulei.
Ligamentul colateral fibular pleaca de la partea superioara a epicondilului lateral a femurului si ajunge in
partea antero-laterala a capului fibulei inaintea varfului capului.

Fata profunda a ligamentului colateral fibular vine in raport cu tendonul muschiului popliteu si cu artera
articulara superoexterna, iar fata superficiala are raport cu fascia femurala.

Ligamentul colateral tibial este fibros, mai aplatizat , se confunda cu capsula, pleaca de la epicondilul
medial al femurului si ajunge la fata mediala a tibiei . Prin fata sa profunda, vine in raport cu menisculul
articular, cu tendonul orizontal al muschiului semimembranos si cu artera articulara inferointerna. Prin
fata superficiala, vine in raport cu fascia femurala si este acoperit de tendoanele complexuluin
aponevrotic denumit LABA DE GASCA.

Ligamentele laterale, tibial si femural, joaca un rol esential in stabilitatea genunchiului in extensie.

Ligamentele incrucisate sunt in nr de 2, se gasesc posterior in fosa intercondiliana. Se insera pe de o

parte de fetele intercondiliene ale femurului si pe de alta parte pe aripile intercondiliene ale tibiei. Sunt
profunde, dar sunt extraarticulare fiind in afara membranei sinoviale articulare. ( ligamentul incrucisat
anterior care se insera prin capul inferior pe aria intercondiliana anterioara a tibiei si prin capatul
superior pe fata intercondiliana a condilului lateral partea posterioara, are o directie in sus, inapoi si
inafara; ligamentul incrucisat posterior pleaca de la aria intercondiliana posterioara a tibiei, are directie
in sus inainte si inauntru, si se fixeaza pe fata intercondiliana a condilului medial partea anterioara --> din
acest ligam se disting un fascicul care form ligamentul menisco-femural anterior si un altul care da
nastere ligamentul menisco-femural posterior, ambele se desprind de pe cornul posterior al meniscului
lateral, se alatura ligamentului posterior cu care la un moment dat se confunda)

raporturile ligamentelor incrucisate

Cele 2 ligamente incrucisate au dubla incrucisare: una in sens antero-posterior si una in plan frontal.

Ligamentul anterior este anterior prin insertia tibiala si lateral prin insertia femurala.

Cel posterior este posterior prin insertia tibiala si medial/intern prin insertia femurala.

Formatiuni aponevrotice de intarire a capsulei

-anterior este intarita de 3 formatiuni aponevrotice, din inainte inapoi acestea sunt : fascia genunchiului,
expansiunea cvadricipitala si zona retinaculele patelei si aripioarele patelei

Fascia genunchiului acopera articulatia ca un manson, se continua in sus cu fascia femurala, iar in jos cu
fascia crurala. Pe partea sa laterala este intarita de tractul ilio-tibial.

Expansiunea cvadricipitala este o lama fibroasa desprinsa din tendonul terminal al cvadricepsului, mai
ales de la nivelul fasciilor, acopera articulatia, se fixeaza pe circumferinta epifizei proximale a tibiei. Este
consolidata pe marginile patelei si a ligamentului patelar de fibre verticale care formeaza retinaculele
patelei lateral si medial. Fiecare retinacul pleaca din tendonul vastului respectiv corespunzator si de la
marginea corespunzatoare a patelei si se fixeaza pe circumferinta codilului tibial subiacent de o parte si
de alta a tuberozitatii tibiei.

Aripioarele patelei sunt 2 bandelete orizontale fibroase acoperite de expansiunea cvadricipitala. Ele se
insera pe de o parte pe marginile patelei , pe de alta parte pe condilul lateral corespunzator.
Raporturile articulatiei

- inainte si lateral, articulatia este acoperita de planuri fibroase, tesut celular si piele.

- inapoi, corespunde planurilor regiunii poplitee cu tot ceea ce contine aceasta.

Articulatiile tibio-fibulare

Oasele gambei sunt unite prin epifizele lor, cele superioare prin articulatie sinoviala, cele inferioaqra prin
sindesmoza. Intre diafizele celor 2 oase exista un spatiu ocupat de membrana interosoasa crurala.

SUprafetele articulare din partea tibiei sunt fateta rotunjita plana de pe partea superioara a condilului
lateral, iar din partea fibulei o fateta asemanatoare pe epifiza ei superioara. Cele 2 suprafete form o
articulatie plana, mijloacele de unire sunt o capsula si 2 ligamente de unire. Capsula se insera pe
marginile suprafetei articulare, ligamentele sunt: ale capului fibulei rezistent, aproape orizontal, intre
condilul lateral al fibulei si partea anterioara a capului fibulei, iar ligamentul posterior al capului fibulei
mai slab oblic, pleaca din partea posterioara a capului fibulei spre partea posterioara a condilului lateral
al tibiei si este acoperit de tendonul muschiului popliteu.

Sindesmoza tibio-fibulara prezinta ca suprafete articulare incinzura tibiala care este o fateta triunghiulara
usor concava , iar la fibula o fateta plana sau usor concava pe fata mediala a maleolei laterale. Cele 2
suprafete articulare vin in contact intre ele doar prin margini, existand multe ligamente.

Mijloacele de unire

Ligamentele tibio-fibulare : anterior are aspect de panglica fibroasa, este patrulater, oblic, de la marginea
laterala a fatetei tibiale la marginea maleolei fibulare; posterior pleaca de la marginea posterioara a
melolei fibulare pana la marginea posterioara a fatetei tibiale, este mai scurt dar rezistent, partea sa
profunda si interioara formand ligamentul transvers inferior( este important deoarece pleaca de la
marginea superioara a fosei maleolare a fibulei, merge pana la marginea maleolei tibiale, trece dincolo
de marginile osoase si ia parte la formarea suprafetei articulare cu talusul)

Ligamentul interosos se continua in sus cu membrana interosoara crurala, fascicule mici dar puternice,
care leaga fetele invecinate ale tibiei si fibulei, reprez cea mai importanta legatura intre oase.

Membrana interosoasa crurala este fibroasa, rezistenta care inchide spatiul intre tibie si fibula si
desparte muschii anterior de muschii posteriori ai gambei. Se insera pe marginile interosoase ale celor 2
oase si serveste ca suport pt insertii musculare.

In partea superioara prezinta un orificiu prin care trec vasele tibiale anterioare, iar in partea inferioara o
deschidere mai ingusta pt ramura perforata a arterei fibulare.

Articulatiile piciorului