Consideraţii generale privind şomajul şi indemnizaţia de şomaj

Şomajul - definiţie şi caracteristici

Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, noţiunea de „şomaj ” provine de la
cuvântul „chomage" din limba franceză . La rândul său, acesta derivă din limba greacă „ cauma ” care
înseamnă „ căldură mare ” din cauza căreia se întrerupea orice activitate .
în general, fenomenul şomaj este definit în literatura economică, ca fiind o stare negativă a
economiei concretizată într-un dezechilibru structural si funcţional al pieţei muncii prin care oferta de
forţă de muncă este mai mare decât cererea de forţă de muncă din partea angajaţilor economici .
Cea mai cunoscută şi larg utilizată definiţie a şomajului este cea adoptată de Biroul
Internaţional al Muncii - Organizaţie din sistemul Naţiunilor Unite - care elaborează statistici şi
analize pe problemele muncii şi, potrivit căreia, este şomer oricine are mai mult de 15 ani şi
îndeplineşte concomitent următoarele condiţii : este apt de muncă, nu are loc de muncă, este disponibil
pentru o muncă salariată, caută un loc de muncă şi este disponibil să înceapă lucrul imediat. 1 2
Şomajul este opus ocupării, acesta reflectă imposibilitatea omului de a-şi utiliza capacitatea sa
de a produce bunuri economice.
Prin şomaj, se înţelege că, munca suferă un proces de degradare, ea neputând fi conservată.
Prin existenţa sa, şomajul detennină pierderea unei părţi din producţia potenţiala a societăţii.
Din punct de vedere istoric, termenul de şomer a fost utilizat pentru prima dată la sfârşitul
secolului XIX, odată cu dezvoltarea societăţii industriale, fiind strâns legat de noţiunea de salariat şi
implică existenţa unui contract, formal sau neformal, între angajat, pe de o parte şi angajator de pe altă
parte.
Şomerul este, deci, acea persoană care, în schimbul unei remuneraţii, doreşte să-şi ofere forţa
de muncă dar nu găseşte un angajator dispus să-l angajeze .
În România, conform Legii nr. 1/1991, republicată cu modificări în Legea nr. 76/2002 , este
considerat şomer, persoana aptă de muncă, ce nu se poate încadra din lipsă de locuri disponibile
corespunzătoare pregătirii sale, în vârstă de minim 16 ani.
Şomajul este produs al lumii moderne, un efect al industrializării. Conform Biroul
Internaţional al Muncii, şomerii sunt persoane în vârstă de 15-74 de ani, care îndeplinesc 3 criterii:
1 Nina Stănescu, Mihaela Rus , Exodul tinerilor: migrate, şomaj, consiliere, Editura Vasiliana, Iaşi, 2013, p. 137
2 Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, publicată în Monitorul Oficial
nr.103 din 6 februarie 2002 actualizată în ianuarie 2015
3
Valeriu Frunzaru , Ocuparea forţei de muncă. Politici europene, Editura Tritonic, Bucureşti, 2012, p. 16
4
 • Nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri;
• Sunt în căutarea unui loc de muncă (în ultimele 4 săptămâni s-au înscris la agenţii pentru
ocuparea forţei de muncă sau la agenţii particulare de plasare, au desfăşurat acţiuni pentru începerea
unor activităţi pe cont propriu,publicarea de anunţuri, apel la prieteni, etc);
• Sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 2 săptămâni, dacă şi-ar găsi imediat un loc
de munca.
Şomajul poate fi caracterizat prin mai multe aspecte :
=> Nivelul şomerilor care se determină în funcţie de doi indicatori, şi anume: masa şomerilor şi rata
şomerilor.
Masa şomerilor constă din numărul persoanelor care, la un moment dat întrunesc condiţiile
pentru a fi incluse în categoria şomerilor. Altfel spus, ea constă din populaţia activă disponibilă,
respectiv din acea forţă de muncă nonocupată .
Rata şomerilor, ca mărime relativă a fenomenului, se calculează ca raport procentual între
masa şomerilor ( numărul mediu al şomerilor) şi unul din parametrii de referinţă ai acestuia.
Astfel de parametri sunt: populaţia activă disponibilă, forţa de muncă, populaţia ocupată,
populaţia ocupată ca salariaţi . Se pare ca cel mai concludent raport de exprimare a ratei şomerilor este
cel în care se foloseşte ca numitor fie forţa de muncă, fie populaţia activă disponibilă . => Intensitatea
şomerilor
In funcţie de aceasta se poate distinge:
-şomerilor total, care presupune pierderea locului de muncă şi încetarea totală a activităţii;
-şomerilor parţial, care constă în diminuarea activităţii unei persoane, în special prin reducerea
duratei săptămânii de lucru sub cea legală, concomitent cu scăderea remunerării;
-şomerilor deghizat, specific mai ales ţărilor slab dezvoltate unde numeroase persoane au o
activitate aparentă cu productivitate mică .
Un alt element este durata şomerilor sau perioada de şomaj din momentul pierderii locului de
muncă până la reluarea activităţii.
=> Structura şomerilor sau componentele acestuia
Acestea se formează prin clasificarea şomerilor după diferite criterii: nivelul calificării,
domeniul în care au lucrat, categoria socio- profesională căreia îi aparţin, sex , categorii de vârstă etc.
în urma studierii şomerilor pe sexe şi categorii de vârstă s-a relevat că femeile sunt mai
afectate de şomaj decât bărbaţii, de asemenea, tinerii de până la 25 de ani şi bătrânii de peste 50 de ani
în raport cu restul populaţiei active . 3
Cauzele şi formele şomajului

3 Eufemia Vieriu, Dumitru Vieriu, Dreptul muncii, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2010, pp. 519
- 520 .
5
 Dintre cele mai importante cauze ale şomajului putem evidenţia următoarele :
- ritmul de creştere economică bazat pe productivitatea ridicată a muncii, care nu mai este capabil să
asigure o ocupare deplină a forţei de muncă;
- progresul tehnic, pe termen scurt, este generator de şomaj;
- criza economică;
- modificările de structură a ramurilor şi sectoarelor economice;
- emigrarea forţei de muncă;
- conjunctura economică şi politică internaţională nefavorabilă;
Pornind de la originea şi cauzele şomajului se desprinde existenţa mai multor forme ale
şomajului şi anume : ciclic, fricţional, structural, tehnologic, sezonier, etc.
• şomajul ciclic este dependent de fluctuaţiile ciclice pe termen mediu; în perioadele
conjucturale defavorabile dimensiunile acestuia sporind, în timp ce în cele favorabile el se resoarbe în
bună măsură.
• şomajul structural este consecinţa adâncirii diviziunii muncii, a specializării activităţii
economice şi respectiv a structurii pieţei muncii. Modificările structurale pot apărea la nivelul
economiei naţionale, dar şi la nivel regional. Drept urmare, apar discordanţe între calificările cerute şi
cele de care dispun ofertanţii de muncă .
• şomajul tehnologic este legat de înlocuirea vechilor tehnici şi tehnologii cu altele noi. O
asemenea operaţiune este condiţionată atât de trecerea de la ramurile propulsatoare ale vechiului mod
tehnic de producţie la cele ale noului mod tehnic de producţie, cât şi de procesul centralizării
capitalului şi concetrătii producţiei .
• şomajul intermitent este cauzat de insuficienţa mobilităţii mâinii de lucru sau de decalajele
între calificările disponibile şi cele cerute; acesta este şi consecinţa practicării contractelor de angajare
pe perioade scurte. Asemenea contracte decurg din incertitudinea afacerilor , ca şi din dorinţa
utilizatorilor de a face presiuni asupra salariaţilor şi sindicatelor.
• şomajul de discontinuitate în muncă se coroborează cu reglementările privind concediile de
maternitate şi alte aspect ale vieţii de familie .
• şomajul frictional se manifestă când, unele persoane îşi părăsesc serviciul avut în mod
voluntar sau prin concendiere şi în consecinţă, pentru o perioadă de timp sunt şomeri.
• şomajul sezonier este specific în activităţile economice care sunt influenţate de factorii
naturali, ceea ce se repercutează şi asupra cererii de muncă. Este, de regulă un şomaj de durată relativ-
scurtă. Pentru combaterea lui se recomandă măsuri asemănătoare celor prevăzute pentru şomerilor
structural şi în special facili zarea pregătirii pentru o activitate complementară.
Cunoaşterea cauzelor directe ale şomerilor şi a tipurilor sale apărute în urma uneia sau alteia
dintre aceste cauze are o mare importanţă pentru aprecierea, perspectivelor lui, ca şi pentru formularea
6
căilor de ameliorare a ocupării şi a statutului social-economic al şomerilor.3
• şomajul voluntar - în literatura de specialitate, se consideră că în cadrul şomajului voluntar
se includ persoanele care refuză actul muncii, fie datorită salariilor sau condiţiilor de muncă oferite,
care sunt inacceptabile în raport cu pretenţiile posesorului forţei de muncă şi care consideră că
indemnizaţia de şomaj îi este suficientă pentru un trai decent, fie datorită existenţei altor mijloace de
trai pe care aceste persoane le au şi care fac ca motivaţia muncii să dispară.
Din punct de vedere al intensităţii, avem:
- Şomaj deghizat, întâlnit mai ales în ţările puţin dezvoltate şi este caracterizat prin existenţa de
ocupaţii aparente a căror productivitate şi remunerare sunt foarte slabe;
- Şomaj total, atunci când salariaţii sunt eliberaţi complet în timpul anului din procesul de producţie;
- Şomaj parţial, în cazul în care aceştia lucrează numai o parte din ziua sau săptămâna legală de
lucru, primind, în mod corespunzător, un salariu redus ,4 5
Din punct de vedere structural, şomajul voluntar cuprinde următoarele categorii de persoane:

• Persoanele care, deşi lucrează, preferă să înceteze munca temporar, considerând că prin
indemnizaţia de şomaj îşi pot asigura un trai decent;
• Persoanele care hotărăsc în mod deliberat să înceteze lucrul, total sau parţial, considerând că
salariul real este prea mic şi că este mai avantajos să aibă timp liber pentru a dobândi o altă meserie
sau un alt loc de muncă;
• Şomerii care aşteaptă locuri de muncă mai favorabile decât cele pe care le-au avut sau decât
cele oferite la un moment dat;
• Persoanele casnice, care deşi au hotărât să se angajeze într-o activitate, totuşi tergiversează
angajarea în condiţiile date, referitoare la mărimea salariului, distanţa până la locul de muncă, etc.
Indemnizaţia de şomaj
Venitul asigurat şomerului se numeşte indemnizaţie de şomaj sau în cazul ţării noastre ajutor

4s Ibidem pp. 522 -553

5 Constantin Bratu , Valentin Teordorescu , Dreptul securităţii sociale, Editura Artprint,Bucureşti,
2005, p. 151
7
de şomaj şi se acordă pe o perioadă determinată de timp. Se încadrează în calitatea de şomer persoanele care îndeplinesc
cumulativ următoarele condiţii :
- este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani şi până la îndeplinirea condiţiilor de
pensionare;
- starea de sănătate şi capacităţile fizice şi psihice o fac aptă pentru prestarea unei munci;
- nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici
decât valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă, în
vigoare;
- este disponibilă să înceapă lucrul în perioada imediat următoare, dacă s-ar găsi un loc de
muncă.
Şomerii beneficiază de indemnizaţia de şomaj dacă îndeplinesc următoarele condiţii :
• au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii;
• nu realizează venituri sau realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea
indicatorului social de referinţă, în vigoare;
• nu îndeplinesc condiţiile de pensionare, conform legii;
• sunt înregistraţi la Agenţiile pentru Ocuparea Forţei de Muncă în a căror rază teritorială îşi au domiciliu sau,
după caz, reşedinţa, dacă au avut ultimul loc de muncă ori au realizat venituri în acea localitate .
Beneficiază de indemnizaţia de şomaj şomerii care se găsesc într-una dintre următoarele
situaţii:
- le-a încetat contractul individual de muncă sau contractul de muncă temporar din motive neimputabile lor;
- le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;
- Ic-a încetat mandatul pentru care au fost numiţi sau aleşi, dacă anterior nu au fost încadraţi în muncă sau dacă
reluarea activităţii nu mai este posibilă din cauza încetării definitive a activităţii angajatorului;
- a expirat durata pentru care militarii au fost angajaţi pe baza de contract sau li s-a desfăcut contractul din motive
neimputabile lor;
- au încheiat contract de asigurare pentru şomaj şi nu realizează venituri sau realizează, din activităţi autorizate potrivit
legii, venituri mai mici decât indemnizaţia de şomaj ce li s-ar fi cuvenit potrivit legii;
- au încetat activitatea ca urmare a pensionării pentru invaliditate şi care, ulterior, au redobândit capacitatea de muncă şi
nu au reuşit să se încadreze în muncă;
- le-a încetat raportul de muncă în calitate de membru cooperator, din motive neimputabile lor;
- le-au încetat raporturile de munca sau de serviciu din motive neimputabile lor, in perioada de suspendare a acestora,
potrivit legii;
- la încetarea concediului plătit pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul
copilului cu handicap, în condiţiile legii, nu a mai fost posibilă reluarea activităţii din cauza încetării definitive a activităţii
angajatorului;
- reintegrarea în muncă, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă, nu mai este posibilă la unităţile la care au fost
încadraţi în muncă anterior din cauza încetării definitive a activităţii sau la unităţile care au preluat patrimoniul acestora;
Sunt asimilate şomerilor şi pot beneficia de indemnizaţie de şomaj următoarele persoanele:
• absolvenţii instituţiilor de învăţământ, în vârstă de minimum 16 ani, care, într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire, nu
au reuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale;
• absolvenţii şcolilor speciale pentru-persoane cu handicap în vârstă de minimum 16 ani, care nu au reuşit să se încadreze
în muncă potrivit pregătirii profesionale;
• persoanele care, înainte de efectuarea stagiului militar, nu au fost încadrate în muncă .
Indemnizaţia de şomaj se acordă pe perioade stabilite diferenţial, în funcţie de stagiul de cotizare în următoarele
condiţii :
- 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin un an şi pentru absolvenţi;
- 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 5 ani;
- 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.
Cuantumul indemnizaţiei de şomaj6 reprezintă o suma acordată lunar şi în mod diferenţiat, în funcţie de stagiul de
cotizare, după cum urmează :
a) 75% din valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data stabilirii acestuia, pentru persoanele cu un
stagiu de cotizare de cel puţin un an;
b) la suma de mai sus se adaugă o sumă calculată prin aplicarea asupra mediei salariului de bază lunar brut pe
ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote procentuale diferenţiate în funcţie de stagiul de cotizare:
• 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 3 ani;
• 5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 5 ani;
• 7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 10 ani;
• 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 20 ani;
Suma acordată indemnizaţiei de şomaj este fixă. Pentru absolvenţi, indemnizaţia de şomaj este o sumă fixă, lunară,
al cărei cuantum reprezintă 50% din valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data stabilirii acesteia .
De asemenea, menţionăm că, beneficiarii de indemnizaţie de şomaj au următoarele obligaţii:
• să se prezinte lunar, pe baza programării sau ori de câte ori sunt solicitate, la Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă
la care sunt înregistrate, pentru a primi sprijin în vederea încadrării în muncă;
• să comunice în termen de 3 zile Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă la care sunt înregistrate orice modificare a
condiţiilor care au condus la acordarea drepturilor;
• sa participe la serviciile pentru stimularea ocupării şi de formare profesională oferite de Agenţia pentru Ocuparea Forţei
de Muncă la care sunt înregistrate;
• să caute activ un loc de muncă;
• să înştiinţeze în scris Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă la care sunt înregistrate apariţia stării de incapacitate
temporară de muncş şi datele de identificare, respectiv numele medicului prescriptor şi unitatea în care funcţionează acesta,
6 http://www.scritub.com/socioloeie/resurse-umane/SISTEMUL-ASIGURARILOR-PENTRU-S54475.php
în termen de 24 de ore de la data acordării concediului medical.
încetarea plă(ii indemnizaţiei acordată beneficiarilor are loc astfel :
- la data încadrării în muncă, pentru o perioada mai mare de 12 luni;
- la data când realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri lunare mai mari decât valoarea indicatorului social
de referinţă, în vigoare ;
- la 90 de zile de la data emiterii autorizaţiei de funcţionare pentru a desfăşura activităţi independente sau a certificatului
de înmatriculare, dacă realizează venituri lunare mai mari decât valoarea indicatorului social de referinţă, în vigoare;
- la data refuzului nejustificat de a se încadra într-un loc de muncă conform pregătirii sau nivelului studiilor;
- la data refuzului nejustificat de a participa la servicii pentru stimularea ocupării şi de formare profesională sau la data
întreruperii acestora din motive imputabile persoanei;
- dacă perioada de pensionare pentru invalididate depăşeşte 12 luni;
- la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare pentru limita de vârstă, de la data solicitării pensiei anticipate sau la data
când pensia de invalididate depăşeşte 12 luni;
- la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare pentru limita de vârstă, de la data solicitării pensiei anticipate sau la data
când pensia de invalidiate devine nerevizuibilă;
- la data plecării în străinătate a beneficiarului pentru o perioadă mai mare de 3 luni;
- la data începerii executării unei pedepse private de libertate pentru o perioadă mai mare de 12 luni;
- în cazul decesului beneficiarului;
- la expirarea termenelor prevăzute pentru repunerea în plată, după suspendare în anumite condiţii;
- la expirarea termenelor prevăzute de lege la momentul stabilirii dreptului;
- la data admiterii într-o formă de învăţământ, în cazul absolvenţilor;
- la data de la care îşi începe desfăşurarea activităţii în funcţii elective sau la data la care sunt numite în cadrul
autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului;
- la data angajării, conform legii, pe baza de contract, în situaţia soldaţilor;
- la data promovării concursului naţional de rezidenţiat pe locuri sau pe posturi, în condiţiile legii;
- de la data la care se desfăşoară o activitate pentru o perioadă mai mare de 12 luni, conform legii.
- nu realizează venituri sau realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mari decât valoare indicatorului
social de referinţă, în vigoare.
Suspendarea plăţii indemnizaţiei de şomaj acordate beneficiarilor are loc astfel :
• la data la care nu şi-a îndeplinit obligaţia de a se prezenta lunar, pe baza programării, sau ori de câte ori sunt
solicitaţi, la Agenţia pentru ocuparea Forţei de Muncă la care sunt înregistraţi, pentru a primi sprijin în vederea încadrării în
muncă;
• pe perioada îndeplinirii serviciului militar;
• la data încadrării în muncă, conform legii, pe o perioada determinată de cel puţin 12 luni;
• la data obţinerii autorizării pentru menţinerea plăţii indemnizaţiei de şomaj, la cererea persoanei care se
deplasează în interiorul Uniunii Europene, Spaţiului Economic European sau în Elveţia pentru a căuta un loc de muncă şi
doreşte să îşi menţină plata indemnizaţiei de şomaj, conform prevederilor legale, pe o perioada de maximum 3 luni sau,
după caz, 6 luni, cu aprobarea Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă în a cărei raza teritorială îşi are, după caz,
domiciliul sau reşedinţa;
• pe perioada în care este arestat preventiv sau pentru executarea unei pedepse privative de libertate de până la 12
luni;
• la data pensionării pentru invaliditate;
• pe perioada incapacităţii temporare de muncă mai mare de 3 zile datorită accidentelor survenite în perioada
cursurilor de calificare, recalificare, perfecţionare, sau după caz, a altor forme de pregătire profesională, în timpul şi din
cauza practicii profesionale;
• pe perioada acordării plăţilor compensatorii, potrivit legii, în situaţia în care aceste drepturi băneşti se acorda din
bugetul asigurărilor de şomaj;
* • pe perioada acordării indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, a
indemnizaţiei de maternitate şi a indemnizaţiei pentru creşterea copilului până la îndeplinirea vârstei de 2 ani, respectiv de
3 ani sau 7 ani, în cazul copilului cu handicap;
• la data plecării din ţară pe o perioada mai mica de 3 luni, la cererea persoanei, în situaţia în care plata
indemnizaţiei de şomaj nu se suspendă în condiţiile legii;
• la data începerii desfăşurării unei activităţi pentru o perioadă mai mică de 12 luni, conform
legii.
Nu beneficiază de indemnizaţia de şomaj următoarele categorii de persoane :
- persoanele care, la data solicitări dreptului refuză un loc de muncă potrivit pregătirii sau nivelului studiilor;
- persoanele care refuză participarea la servicii pentru stimularea ocupării şi de formare profesională oferite de Agenţiile
pentru Ocuparea Forţei de Muncă;
- absolvenţii care, la data solicitării dreptului urmează o formă de învăţământ;
- absolvenţii licenţiaţi ai facultăţilor de medicină, medicină dentară şi farmacie care, la data solicitării dreptului, au
promovat concursul naţionafAle rezidenţiat pe locuri sau pe posturi, în condiţiile legii;
- persoanele care au încetat raporturile de muncă sau de serviciu prin acordul părţilor sau prin demisie.
Agenţiile pentru Ocuparea Forţei de Muncă au următoarele obligaţii cu privire la procedura de primire şi
soluţionare de plată a indemnizaţiei de şomaj :
=>Să aibă evidenţa referitoare la înscrierea şomerilor la Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în care se vor
trece solicitanţii în ordinea prezentării cererii lor pentru locul de muncă;
=>Să întocmească registre de evidenţă separate pentru şomerii care nu pot primi indemnizaţia de şomaj, de cei care
pot beneficia de acest drept;
=>Să verifice actele şi documentele prezentate şi, pe baza declaraţiei semnate de solicitant, vor complete rubricile
formularului (cerere pentru loc de muncă) cu respectarea codurilor şi instrucţiunilor de completare a acestuia, iar în măsura
posibilităţilor, i se va oferi loc de muncă corespunzător pregătirii profesionale sau i se va recomanda un curs de calificarea
sau recalificare, ori participarea la servicii pentru stimularea ocupării forţei de muncă;
=>Să aducă la cunoştinţa şomerului numărul de evidenţă şi să i se facă recomandarea şi a se prezenta la oficiu, cel
puţin odatăpe lună pentru a lua la cunoştinţă de locurile de muncă vacante şi ofertele de cursuri de calificare şi recalificare;
=>Să întocmească câte un dosar pentru fiecare persoană cu toate actele pe baza cărora au devenit beneficiari ai
indemnizaţiei de şomaj care va fi vizat pentru control financiar preventive;
=>Să întocmească carnetul de evidenţă şi să aducă la cunoştinţa şomerului data programării pentru viza lunară;
=>Să desfăşoare activităţi legate de plată, suspendarea, încetarea indemnizaţiei de şomaj, efectuarea de plăţi
restante şi recuperări de plăţi necuvenite;
=>Să completeze documentele privind cursurile de calificare/recalificare pentru persoanele

https://www.avocatnet.ro/articol 11293/Norma-de-aplicare-a-Legii-nr-76-2002-privind-sistemul-asigurarilor- pentru-somai-si-stimularea-ocuparii-

fortei-de-munca-actualizata-la-18022008.html
care sunt trimise la astfel de cursuri;
=>Să comunice încetarea plăţii indemnizaţiei de şomaj, persoanelor care îndeplinesc
condiţiile de pensionare pentru munca depusă şi limita de vârstă;
=>Să ceară oficiilor de pensii ale direcţiilor de muncă şi protecţiei socială, întocmirea
dosarelor de pensionare;
=>Să transfere dosarul de evidenţă, oficiului de muncă din judeţul în care şomerul şi-a
schimbat domiciliul sau reşedinţa, la cererea acestuia, să transmit confirmarea de primire a dosarului
de evidenţă al persoanei transferate la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă care a efectuat
transferul;
Măsuri pentru prevenirea şi combaterea şomajului
în temeiul Legii nr. 76/20027 8 9 putem observa mai multe măsuri pentru prevenirea şomajului:
în scopul prevenirii şomajului şi consolidării locurilor de muncă prin creşterea şi
diversificarea competenţelor profesionale ale persoanelor încadrate în muncă, angajatorilor care
organizează, în baza planului anual de formare profesională, programe de formare profesională pentru
proprii angajaţi, derulate de furnizori de servicii de pregătire profesională, autorizaţi în condiţiile legii,
se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, o sumă reprezentând 50% din cheltuielile cu serviciile
de formare profesională organizate pentru un număr de cel mult 20% din personalul angajat.
Angajatorii pot beneficia de suma prevăzută mai sus pentru derularea unui singur program de
formare profesională în cursul unui an .
Angajatorii sunt obligaţi să menţină raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor
participante la programul de formare profesională, pentru care s-a acordat suma, cel piiţin 3 ani de la
data acordării sumei .
Angajatorii care încetează raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor, sunt obligaţi
să restituie, în totalitate. Agenţiilor pentru Ocuparea Forţei de Muncă subvenţia acordată, plus
dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a României în vigoare la data încetării raporturilor de muncă
sau de serviciu, dacă încetarea acestora a avut loc prin încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu
ale absolvenţilor .
Procedura şi modul de acordare a sumei prevăzute mai sus se stabilesc prin normele
metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002.
Din cele menţionate mai sus, angajatorii sunt obligaţi sa acorde preaviz, conform prevederilor
Codului Muncii sau ale contractului colectiv de muncă, angajaţilor ce urmează a fi

7 Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă,
8publicată în Monitorul Oficial nr.103 din 6 februarie 2002 actualizată în ianuarie 2015
9
 disponibil izaţi.
în perioada preavizului, angajaţii vor participa la serviciile de preconcediere realizate de
Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă sau de alţi furnizori de servicii de ocupare din sectorul
public sau privat, acreditaţi, selectaţi de către acestea, în condiţiile legii .
în vederea realizării serviciilor de preconcediere angajatorii sunt obligaţi sa înştiinţeze
Aganţiile pentru Ocuparea Forţei de Muncă cu cel puţin 45 de zile calendaristice anterioare emiterii
deciziei de concediere.
Principalele măsuri de combatere a şomajului sunt :
^stimularea agenţilor economici să angajeze tineri absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ;
=> furnizarea de cursuri de calificare/recalificare;
=>acordarea de facilităţi fiscale angajatorilor prin reducerea contribuţiei datorate bugetului
asigurărilor pentru şomaj, dacă încadrează cu contract individual de muncă persoane din rândul
şomerilor pe care le menţin în activitate cel puţin 6 luni;
^►stimularea creării de noi locuri de muncă prin acordarea de credite din bugetul asigurărilor pentru
şomaj, în condiţii avantajoase;
=>stimularea mobilităţii forţei de muncă;
^stimularea persoanelor aliate în şomaj să se angajeze înaintea expirării perioadei de indemnizaţie de
şomaj;
=> angajatorii care încadrează tineri absolvenţi pe durată nedeterminată, primesc pentru o perioadă de
12 luni. pentru fiecare persoană angajată, o sumă lunară reprezentând un salariu minim brut pe ţară.

Şomajul în România
Şomajul ca fenomen economic are profunde implicaţii sociale, deoarece are influenţe negative
asupra dezvoltării societăţii, fiind rezultatul direct al proceselor de restructurare şi adoptare a
economiei naţionale la cerinţele unei economii de piaţă deschisă.
în ţările dezvoltate, cu o economie consolidată, şomajul este privit ca un fenomen normal,
firesc, care prin surplusul de forţă de muncă generează un climat concurenţial, atât pentru cei care
oferă forţă de muncă , cât şi pentru cei care crează locuri de muncă.
în condiţiile României, şomajul este perceput ca un fenomen catastrofal datorită mentalităţii
populaţiei faţă de acest fenomen, dar şi datorită situaţiei dezastruoase a economiei şi lipsei unei
protecţii sociale reale.
Fenomenul şomajului a fost recunoscut oficial începând cu anul 1991, odată cu intrarea în
vigoare a Legii nr. 1/1991 privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională.
Şomajul în accepţiunea BIM (Biroul Internaţional al Muncii) este calculat pe baza datelor

1
2
 obţinute din Ancheta asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO), potrivit declaraţiei
persoanelor care participă la anchetă, identiflcându-sc în acest mod persoanele care nu au loc de
muncă, doresc să lucreze şi au întreprins acţiuni specifice pentru căutarea unui loc de muncă.
Datorită metodologiei de calcul, între estimaţiile obţinute prin cele două metode de măsurare
a mărimii şomerilor există anumite diferenţe .
Astfel, pot exista şomeri BIM. care potrivit legislaţiei naţionale, nu au dreptul să fie înscrişi la
AOFP( Agenţii de ocupare şi formare profesională), dar şi persoane care sunt înscrise la AOFP şi care
nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a fi consideraţi şomeri BIM.10
Caracteristici structurale ale şomajului în România :
=> Structura şomerilor pe sexe
In urma unui studiu, s-a ajuns la concluzia că structura şomerilor pe sexe la începutul anilor
'90 au constitutit-o femeile fiind cea mai numeroasă dintre şomeri .
La nivel mondial nivelul de educaţie şi formare profesională a femeilor este în continua
creştere.
Putem spune că atunci când nivelul global de ocupare scade, se constată că forţa de muncă
feminină este mai afectată decât cea masculină.
Factorii care stau la baza acestei evoluţii rezultă din particularităţile forţei de muncă feminine
( populaţia feminină fiind implicată în procesul de reproducere demografica) dar şi din mentalităţile şi
comportamentele unor angajatori cu privire la forţa de muncă feminină .
=> Structura şomajului în rândul tinerilor
In România şomajul a afectat în mod deosebit forţa de muncă tânără, în special tinerii intraţi
pentru prima data pe piaţa muncii. Tinerii din România reprezintă categoria de populaţie cea mai
vulnerabilă în raport cu fenomenul şomajului.
Lipsa locurilor de muncă pentru tineret a fost şi continuă să rămână o grava problemă socio-
economică şi dificil de rezolvat în condiţiile tranziţiei la economia de piaţă.
=> Structura şomerilor pe grupe de vârste
O analiza mai amănunţită a structurii şomerilor pe grupe de vârste, arată că tinerii sub 25 de
ani sunt cei mai afectaţi de acest fenomen . Următoarea grupă afectată major este grupa de 40-49 de
ani, fiind urmată de grupa de 30-39 ani, care constituie principala categorie de populaţie vizată de
restructurările industriale.
=> Structura şomerilor pe categorii profesionale
Potrivit evidenţelor Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice,
structura ocupaţional profesională şi de calificare este formată din: muncitori, personal

10 Eufemia Vieriu ,
Dumitru Vieriu , Dreptul muncii , Editura Pro Universitaria , Bucureşti , 2010 , pp. 534 -535 /-A
cu studii medii şi personal cu studii superioare. în perioada 1991-2003 au fost afectaţi de şomaj mai
ales muncitorii dar după anul 2003 situaţia s-a îmbunătăţit.
=> Structura şomerilor de lungă durată
O formă principală a şomajului de lungă durată este şomajul de descurajare . Acest şomaj este
reprezentat de acei şomeri care au renunţat să mai caute un loc de muncă din diverse motive, cum ar lî
: nu ştiu cum sa caute şi cui să se adreseze, nu se simt bine pregătiţi, frica că vor fi respinşi şi datorită
vârstei.
O altă formă la fel de importantă ca prima o reprezintă şi populaţia subangajata. Aici putem
vorbi despre acele persoane care au un loc de muncă, dar care muncesc, tară voinţa lor, ocazional, mai
puţin decât durata normala de lucru şi care, în mod obişnuit, doresc să muncească şi să ocupe un alt
loc de muncă.
Organe cu atribuţii în domeniul protecţiei sociale ale şomerilor
Mi s-a părut interesantă opinia autorului11 care analizează organele cu atribuţii în domeniul
protecţiei sociale ale şomerilor astfel
Ministerul Muncii şi ProfeCpci -S&Utale, atribuţiile acestui minister sunt grupate pe
următoarele domenii: forţa de muncă şi şomaj, protecţie socială, salarii, protecţia muncii, legislaţia
muncii şi protecţiei sociale.
în domeniul forţei de muncă şi şomajului, ministerul are următoarele atribuţii: evaluează
resursele şi necesităţile de muncă şi elaborează programe de ocupare a forţei de muncă, organizează
activităţi de formare, integrare şi reintegrare socio-profesională, realizează măsuri active de protecţie
socială a şomerilor, administrează bugetul fondului de şomaj.
Direcţia Generală a Forţei de Muncă şi Şomaj este compartimentul de specialitate al
ministerului care asigură: aplicarea legislaţiei în domeniul forţei de muncă şi a şomajului, evaluarea
resurselor de muncă ale societăţii şi elaborarea măsurilor pentru folosirea ei eficientă, studierea pieţei
forţei de muncă, cunoaşterea necesarului de forţă de muncă şi coordonarea activităţii de formare şi
perfecţionare a acesteia, organizarea activităţii de reintegrare socio-profesională a şomerilor şi
sprijinirea materială a acestora.
Oficiile forţei de muncă şi a şomajului - este organul de specialitate al Direcţiei Muncii şi
Protecţiei Sociale Teritoriale care aplică politica Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale în domeniul
forţei de muncă şi a şomajului. Oficiul forţei de muncă răspunde de aplicarea unitară pe plan local al
legislaţiei în domeniul sau de activitate.
Conducerea activităţii e asigurată de directorul adjunct pe probleme de forţă de muncă sau 11

11 Eufemia Vieriu, Tratat de Dreptul Muncii, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2016, pp.314- 316.

/
de şeful oficiului. Domeniile de activitate sunt următoarele: resurse de muncă, programe şi prognoze
de ocupare, piaţa forţei de muncă, constituirea şi utilizarea fondului de şomaj, calificarea,
recalificarea şi reintegrarea profesională a şomerilor.
Corpul de control specializat pentru urmărirea desfăşurării activităţii privind stabilirea şi
plata ajutorului de şomaj, este compartiment distinct în subordinea directă a secretarului de stat. Are
următoarele atribuţii: elaborează metodologia de control asupra desfăşurării activităţii de constituire,
stabilire şi plată a ajutorului de şomaj şi a alocaţiei de sprijin; organizează şi controlează activitatea
privind stabilirea şi plata ajutorului de şomaj şi a alocaţiei de sprijin, precum şi respectarea de către
agenţii economici a obligaţiilor prevăzute de lege; informează periodic asupra acţiunilor de control
desfăşurate, a deficientelor constatate şi propune măsuri pentru îmbunătăţirea muncii în acest
domeniu.
Comitetul Naţional de Coordonare a Măsurilor Active de Combatere a Şomajului - acest
organism a fost înfiinţat prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.9/1997 şi Hotărârea Guvernnului
nr. 204/1997. Are următoarele activităţi principale: analizează şi evaluează dimensiunea
disponibilizărilor de personal ca urmare a realizării programelor de restructurare, privatizare,
lichidare; propune priorităţi grupului de intervenţie rapidă; coordonează şi urmăreşte activitatea
comitetelor judeţene de coordonare, destinata realizării măsurilor active.
 Concluzii

Obiectivul general al lucrării de faţă îl reprezintă studierea unei teme de actualitate cu un

caracter complex, deoarece în condiţiile societăţii noastre implicarea statului în procesul de asigurare
a bunăstării generale, apare ca o necesitate tot mai mare, statul având obligaţia faţă de cetăţenii săi să
asigure şi să promoveze securitatea socială.
Vom descoperi cercetând lucrarea că şomajul este poate principala problemă pe care statul
trebuie să o aibă în vedere în momentul intervenţiei sale în economie.
Şomajul generează sărăcie, adânceşte inegalităţile economice şi sociale. In acelaşi timp,
şomerii pot deveni mult mai uşor victimele iluziilor totalitare. Din aceste motive, combaterea
şomajului este obiectivul esenţial al statului.
Consider că aplicând măsuri corespunzătoare privind: locuri de muncă, calificarea şi
recalificarea, ajutor de şomaj pentru cei care nu pot găsi loc de muncă, statul îşi va îndeplini una
dintre cele mai importante funcţii ale sale, aceea de ocrotire a membrilor comunităţii.
Bibliografie

Cărţi: y

• Bratu Constantin, Teordorescu Valentin , Dreptul securităţii sociale, Editura Artprint,

Bucureşti, 2005
• Frunzaru Valeriu, Ocuparea forţei de muncă . Politici europene, Editura Tritonic, Bucureşti,
2012
• Stănescu Nina, Rus Mihaela , Exodul tinerilor: migraţie, şomaj, consiliere, Editura
Vasiliana, Iaşi, 2013
• Vieriu Eufemia, Vieriu Dumitru, Dreptul muncii, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2010
 • Vieriu Eufemia, Tratat de Dreptul Muncii, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2016

Acte normative:

• Codul Muncii
• Constituţia României
• Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de
muncă

Site-uri :

• https://www.avocatnet.ro/articol 11293/Norma-de-aplicare-a-Legii-nr-76-2002-privind-
sislemul-asigurarilor-pentru-somai-si-stimularea-ocuparii-fortei-de-munca-actualizata-la-
18022008.html
• http://www.scritub.com/sociologie/resurse-umane/SISTEMUL-ASIGURARILOR-
PENTRU-S54475.php