PLATFORMA LABORATOR MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU

- CREAREA BAZELOR DE DATE FOLOSIND VISUAL FOX PRO –

LABORATOR 1

1. BAZE DE DATE ÎN VISUAL FOX PRO

1.1. GENERALITĂŢI

Datele sunt fiecare dintre numerele, mărimile, relațiile, etc., care

servesc pentru rezolvarea unei probleme sau care sunt obținute în urma
unei cercetări și urmează să fie supuse unei prelucrări, acestea fiind apoi
organizate în colecții și structuri de date.
Din punct de vedere al prelucrării pe calculator, datele sunt definite
de trei elemente: un identificator, unul sau mai multe atribute şi o valoare.
Identificatorul datei (numele) este un simbol asociat datei pentru a
o distinge de alte date și pentru a o referi în procesele de prelucrare.
Atributele precizează proprietăţile datei și determină modul în care
va fi tratată în procesul de prelucrare:
 tipul datei
 precizia reprezentării interne
 valoarea iniţială, etc.

Cele mai des întâlnite tipuri de date sunt:

 numerice – (int, smallint, numeric, decimal, float) sunt
incluse numerele întregi, reale și complexe. Asupra lor se pot
realiza operaţii de adunare, scădere, înmulţire, împărţire etc.;
 logice (boolean) – utilizate pentru precizarea stărilor de
adevăr (adevărat, fals). Asupra acestora se pot efectua
operaţii logice;
 caracter (text, string, char, varchar) – conţin o mulţime de
simboluri alfanumerice utilizând codul ASCII. Asupra
acestora se pot defini operaţii de căutare, concatenare,
ordonare.
În afară de aceste tipuri de date mai există şi tipuri dependente de
limbajul de programare (de exemplu date, datetime, currency, etc.).

-1-
 PLATFORMA LABORATOR MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU
- CREAREA BAZELOR DE DATE FOLOSIND VISUAL FOX PRO –
LABORATOR 1

Precizia reprezentării interne

Decimal[(p[,s])] – numere zecimale cu virgula fixată, valori
posibila între -10^38 -1 şi 10^38 -1.
numeric[(p[,s])] – echivalent cu tipul decimal.
p (precizia) – numărul total de cifre care pot fi stocate, inclusiv
partea întreagă,partea zecimală și separatorul. Precizia poate lua valori de
la 1 la 38.
s (scale) – numărul de cifre zecimale. Poate lua valori de la 0 la p-
2.
Valorile datei se pot preciza prin enumerare şi sunt strâns legate de
tipul datei . Dacă pe parcursul proceselor de prelucrare data păstrează
aceeaşi valoare este denumită constantă, valoarea acesteia putând fi
utilizată ca identificator. Dacă valorile datei sunt diferite în timpul
procesului de prelucrare discutăm despre datele ce se numesc “date
variabile” sau “variabile”.
Organizarea datelor reprezintă procesul de identificare, definire,
evaluare, structurare şi memorare a informaţiilor, în cadrul unui sistem
informaţional. Organizarea datelor în vederea prelucrării pe calculator
este o activitate la fel de importantă ca şi realizarea programelor. Cele
două componente principale ale unui sistem informatic: datele şi
programele, se găsesc într-o strânsă interdependenţă. Un program, oricât
de elaborat şi rafinat ar fi, nu va produce rezultatele scontate, dacă va
lucra cu o structură de date depăşită. Similar, o structură de date bine
pusă la punct nu va putea suplini carenţele unui program care o
prelucrează.
O structură de date este o metodă sistematică de stocare a
informațiilor și datelor într-un calculator, în așa fel încât ele să poată fi
folosite în mod eficient.
Definirea bazei de date

Din punct de vedere al serviciilor pe care le oferă, baza de date este

o colecţie de date care poate descrie întreaga activitate a unei organizaţii şi
care furnizează acces la diferite informaţii, prezentate în diferite formate.
Din punct de vedere al organizării datelor sub forma unei structuri
de date pe mediul de memorare, ea este forma optimă de organizare a

-2-
 PLATFORMA LABORATOR MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU
- CREAREA BAZELOR DE DATE FOLOSIND VISUAL FOX PRO –
LABORATOR 1

datelor. Se poate spune că: Baza de date este o colecţie de fişiere şi

înregistrări legate între ele.

Clasificarea bazelor de date

Scopul bazelor de date este de a integra date individuale, pe care le
transformă din fapte izolate în informaţii utile. Dacă fişierele de date pot
fi organizate în mai multe moduri astfel încât să permită accesul
secvenţial sau direct la informaţii, în funcţie de necesităţile utilizatorilor,
şi bazele de date pot fi organizate în mai multe moduri, astfel încât să îi
fie cât mai utile utilizatorului. Aşadar, baza de date fiind o colecţie de
entităţi, organizarea acestor entităţi se poate face în mai multe moduri
astfel încât structura de date să răspundă cât mai bine necesităţilor
utilizatorului. Cele mai răspândite modele de organizare a bazelor de date
sunt următoarele:
 ierarhice
 reţea
 relaţionale

Bazele de date ierarhice (hierarchical database). În acest model

de organizare a bazelor de date entităţile sunt structurate sub formă de
noduri. Nodurile sunt puncte care conectează ramurile unui arbore
descendent. Un nod de pe nivelul inferior este subordonat unui singur nod
din nivelul ierarhic imediat superior, dar poate fi în relaţie cu un noduri
aflate la nivelul inferior. Altfel spus fiecare entitate are un singur nod
părinte (parent node), dar un părinte poate avea mai multe noduri copil
(child nodes). Pentru a găsi un anumit câmp trebuie să se pornească cu
nodul părinte de pe primul nivel şi să se coboare pe arbore până la copilul
care conţine acel câmp.

Baze de date reţea (network database). Şi în acest caz există o

aranjare ierarhizată a nodurilor, cu deosebirea că un nod copil poate să
aibă mai multe noduri părinţi. Între nodurile părinte şi nodurile copil se
adaugă conexiuni adiţionale numite pointere. Aceasta înseamnă ca unui
nod i se poate adăuga o cale nouă şi că pot fi trasate în jos ramuri noi. În
această organizare, fiecare entitate poate avea un număr nelimitat de
conexiuni, dispărând noţiunea de entitate ierarhic superioară.

Baza de date relaţională este un instrument complex de

organizare a datelor. Ea este formată nu numai din datele care reprezintă
informaţia propriu-zisă (datele din tabele), dar şi de multe date ajutătoare
necesare pentru descrierea structurii tabelelor şi a relaţiilor dintre tabele,
pentru regăsirea şi interpretarea datelor, astfel încât să poată oferi acces la
-3-
 PLATFORMA LABORATOR MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU
- CREAREA BAZELOR DE DATE FOLOSIND VISUAL FOX PRO –
LABORATOR 1

o mare cantitate de informaţii care să ajute la luarea deciziilor. Pentru

administrarea ei este necesar un software specializat numit sistem de
gestiune a bazelor de date. Termenul de bază de date se referă la modelul
de organizare a datelor pe suportul de memorare, iar termenul de
gestiune se referă la acţiunea de stocare şi prelucrare a acestor date.

Orice sistem de gestiune a bazelor de date trebuie să asigure

următoarele funcţii elementare:
 definirea bazei de date,
 actualizarea datelor din baza de date prin:
1. adăugarea de noi înregistrări,
2. ştergerea unor înregistrări,
3. modificarea valorii unor câmpuri din înregistrări;
4. interogarea bazei de date (extragerea informaţiilor
din baza de date).
La aceste funcţii elementare, pe măsura dezvoltării sistemelor de
gestiune a bazelor de date s-au mai adăugat şi alte funcţii, dintre care cele
mai importante sunt:
 generarea formularelor de ecran pentru introducerea datelor,
 generarea rapoartelor, într-un sistem de gestiune a bazelor
de date.
 noi modalităţi de interogare a bazelor de date (de
exemplu folosind un limbaj neprocedural cum este SQL).

Pe microcalculatoare au fost implementate mai multe tipuri de

sisteme de gestiune a bazelor de date :

 dBase II, 111, 1111+, IV au fost realizate de firma Ashton-Tate.Ele au

deţinut supremaţia mulţi ani şi au impus un standard în domeniul
bazelor de date relaţionale, astfel încât sistemele dezvoltate
ulterior, cum este şi sistemul FoxPro, au preluat şi dezvoltat acest
standard. Deoarece bazele de date dBase au înmagazinat un volum
foarte mare de date, pentru a nu se pierde aceste date şi pentru a le
putea folosi ulterior cu ajutorul aplicaţiilor create cu alte sisteme de
gestiune a bazelor de date, toate noile sisteme de gestiune a bazelor
de date pentru microcalculatoare, dacă nu folosesc standardul
dBase, au implementată facilitatea de import al bazelor de date
dBase.

-4-
 PLATFORMA LABORATOR MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU
- CREAREA BAZELOR DE DATE FOLOSIND VISUAL FOX PRO –
LABORATOR 1

 Clipper a fost creat de firma Nantucket şi respectă standardul dBase.

 Paradox creat de firma Borland a fost ulterior cumpărat de firma
Corel şi integrat în setul software creat de această firmă. Nu respectă
standardul dBase.
 FoxPro a fost creat de firma FoxSoftware şi a fost cumpărat ulterior
de firma Microsoft. Este sistemul de gestiune a bazelor de date care
s-a impus cel mai mult în ultima vreme pe microcalculatoare.
 Access a fost creat de firma Microsoft şi integrat în setul
Microsoft Office. Nu respectă standardul dBase, dar poate importa
baze de date dBase.

Dintre sistemele de gestiune a bazelor de date folosite pe

microcalculatoare vom studia aplicaţia Visual FoxPro, deoarece este cea
mai nouă versiune a sistemului de gestiune a bazelor de date FoxPro.
Termenul visual înseamnă că aplicaţia dispune de instrumentele folosite
de programarea vizuală. În această tehnică de programare,
programatorii au la dispoziţie programe utilitare care scriu singure
secvenţa de instrucţiuni necesare pentru realizarea unor operaţii. Rolul
programatorului se reduce la specificarea unor opţiuni (valoarea unor
parametri) în cadrul unui dialog interactiv cu programul utilitar.

1.2. PREZENTAREA SISTEMULUI DE GESTIUNE A

BAZELOR DE DATE FOX PRO

Sistemul de gestiune a bazelor de date FoxPro este cel mai

răspândit produs de acest tip pentru microcalculatoare deoarece:

 Este orientat pe standardul dBase, ceea ce a permis preluarea

bazelor de date exploatate prin acest sistem. Sunt baze de date
care au fost create acum câţiva ani folosind sistemul de gestiune
a bazelor de date dBase. S-a consumat mult timp pentru încărcarea
lor şi preluarea datelor elementare într-un nou format de bază de
date relaţională, cum este FoxPro, se poate face simplu, fără
pierderea datelor.

 Asigură compatibilitatea cu versiunile anterioare şi cu produsele

dBase.

 Poate fi folosit sub diverse sisteme de operare: MS-DOS,

Windows, Unix, MacIntosh. Deosebirea de la un sistem de
operare la altul apare doar în interfaţă şi structura meniului.
-5-
PLATFORMA LABORATOR MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU
- CREAREA BAZELOR DE DATE FOLOSIND VISUAL FOX PRO –
LABORATOR 1

Aceste deosebiri sunt uşor de depăşit, deoarece înseamnă de fapt

readaptarea la interfaţa noului sistem de operare.

 Permite o adaptare uşoară la lucrul cu mai mulţi utilizatori, fără

să necesite implementarea unei variante speciale pentru lucrul în
reţea.

 Are implementat conceptul de colecţie de date definită ca un

depozit cu informaţii despre,tabele, care permite folosirea
numelor lungi pentru tabele şi pentru câmpuri şi implementarea
integrităţii referenţiale direct în tabelele bazei de date în loc să fie
descrisă în programele de aplicaţie.

 Permite comunicarea şi cu alte aplicaţii folosind mecanisme

DDE, cum este de exemplu, comunicarea cu aplicaţia Excel. Orice
modificare făcută într-o foaie de calcul Excel se va reflecta şi în
tabelul bazei de date FoxPro.

 Are implementat protocolul OLE care permite schimbul de date

între aplicaţii diferite. Aplicaţiile FoxPro sunt aplicaţii client şi în
ele pot fi legate şi încapsulate diferite obiecte produse de aplicaţiile
server: texte, sunete, imagini, foi de calcul.

 Permite importul şi exportul diferitelor tipuri de date păstrate

în diferite formate de fişiere: Access, dBase, Paradox, Oracle,
Excel etc.

 Dispune de un limbaj procedural puternic ce permite descrierea

datelor şi a aplicaţiilor pe baza modelului programării structurate, în
care orice algoritm de rezolvare a unei probleme poate fi descris cu
ajutorul a trei structuri de control: liniară, alternativă, repetitivă.

 Are implementat pentru interogarea bazei de date, pe lângă limbajul

propriu, atât limbajul de interogare de tip SQL, cât şi limbajul de
tip OBE (interogarea prin exemple, exemplele fiind create interactiv
prin diferite obiecte puse la dispoziţie de interfaţă). Aceste limbaje
uşurează folosirea sistemului de către utilizatorii neinformaticieni.

 Începând cu versiunea 3.0, în limbajul FoxPro este implementat şi

modelul programării orientate pe obiecte. Dacă în programarea
clasică datele şi programele care le prelucrau erau separate, în
programarea orientată pe obiecte programul este definit ca un

-6-
 PLATFORMA LABORATOR MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU
- CREAREA BAZELOR DE DATE FOLOSIND VISUAL FOX PRO –
LABORATOR 1

“object” care înglobează atât ansamblul de date, cât şi algoritmii

care prelucrează aceste date. În cadrul algoritmilor se foloseşte în
continuare modelul programării structurate.

 Limbajul de programare propriu sistemului de gestiune a bazelor de

date FoxPro are implementat şi modelul programării conduse de
evenimente. În cadrul acestui model, programul este considerat un
ansamblu de proceduri care nu se execută într-o ordine descrisă de
programator, ci numai atunci când apar în sistem anumite
evenimente. Un exemplu de astfel de eveniment este apăsarea unei
combinaţii de taste, care se poate produce în orice moment în sistem
şi nu la momente determinate de programator.

 Permite programarea vizuală, a aplicaţiilor. Acest tip de proiectare

oferă programatorilor posibilitatea de a realiza mai simplu aplicaţii
de exploatare a bazelor de date, deoarece ei nu mai sunt obligaţi să
precizeze cum trebuie realizată aplicaţia (să descrie algoritmul de
rezolvare a problemei), ci ce trebuie să realizeze aplicaţia. Pentru
aceasta, FoxPro pune la dispoziţia utilizatorilor diferite instrumente
vizuale numite generatoare sau constructori. Acestea sunt
programe care permit proiectarea interactivă a bazelor de date, a
interogărilor, a rapoartelor, a elementelor de interfaţă (formulare de
introducere a datelor, meniuri, ferestre), a aplicaţiilor şi a
proiectelor. În plus, utilizatorul poate apela şi la procedurile
asistent (wizard) care îndrumă interactiv, pas cu pas în construirea
acestor elemente. Elementul va fi realizat pe baza datelor furnizate
de către programator în cadrul dialogului interactiv.

 Are o viteză de lucru foarte mare, deoarece foloseşte o tehnologie

specială denumită tehnologie Rushmore care reduce timpul de acces
la date prin optimizarea interogărilor.

1.3. MODURI DE LUCRU ÎN VISUAL FOXPRO

Sistemul de gestiune a bazelor de date Visual FoxPro permite două

moduri de lucru:
 modul de lucru interactiv,
 modul de lucru programat.

-7-
 PLATFORMA LABORATOR MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU
- CREAREA BAZELOR DE DATE FOLOSIND VISUAL FOX PRO –
LABORATOR 1

1.3.1. Modul de lucru interactiv

Modul de lucru interactiv se poate desfăşura şi el în două moduri:

 prin intermediul interfeţei grafice,
 prin intermediul limbajului de comandă.

Interfaţa grafică
Interfaţa grafică este de tip MDI (interfaţă cu mai multe
documente), adică în fereastra aplicaţiei pot fi deschise mai multe ferestre
document. Ea este compatibilă cu interfaţa de tip Microsoft Office
(meniurile, barele de instrumente, scurtăturile de la tastatură).
Fereastra aplicaţiei prezintă un sistem de meniuri care pun la
dispoziţia utilizatorului marea majoritate a comenzilor care formează
limbajul de comandă. În general, opţiunea de meniu reprezintă verbul
comenzii, iar adverbele sunt precizate prin intermediul controalelor
din caseta de dialog. Comenzile, în funcţie de modul în care pot acţiona,
sunt grupate în meniuri. Astfel:

Fig. 1. Fereastra aplicaţiei Visual Fox Pro

Titlurile meniurilor Barele cu instrumente

În fereastra Command putem să edităm

comenzile. Pentru editare se pot folosi
aceleaşi tehnici ca şi în cazul editoarelor
Meniul Edit conţine de texte.
operaţiile pentru editarea
textelor, inclusiv a
comenzilor din fereastra
document Command. -8-
 PLATFORMA LABORATOR MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU
- CREAREA BAZELOR DE DATE FOLOSIND VISUAL FOX PRO –
LABORATOR 1

 File conţine opţiuni pentru operaţii cu fişiere: creare, salvare,

tipărire. Mai conţine şi opţiunea pentru închiderea aplicaţiei
Visual FoxPro: Exit.
 Edit conţine opţiuni pentru editarea textelor: operaţii de
selectare, operaţii de copiere (Cut, Copy şi Paste), operaţii
de căutare şi înlocuire (Find şi Replace), inserarea sau
legarea obiectelor.
 View conţine opţiuni pentru modificare obiectelor afişate în
fereastra aplicaţiei. Cea mai importantă opţiune este
Toolbars… care ne permite să alegem barele cu instrumente
care vor fi afişate.
 Format conţine opţiuni pentru formatarea textelor afişate în
ferestrele document ale aplicaţiei (fontul, dimensiunea şi
stilul caracterelor, indentarea şi spaţiul dintre liniile
paragrafelor).
 Tools conţine opţiuni prin care putem alege diferite
instrumente: proceduri asistent, editorul de macrocomenzi,
ferestrele pentru depanarea programului (Debug) sau pentru
executarea pas cu pas a progra mului (Trace).
 Program conţine opţiuni pentru compilarea şi executarea
programelor.
 Window conţine opţiuni pentru operaţii cu ferestrele
document: aranjarea ferestrelor (Arrange All), ascunderea
ferestrei active (Hide), ştergerea ferestrei active (Clear),
comutarea între ferestre (Cycle), deschiderea ferestrei de
comenzi (Command Window), deschiderea ferestrei pentru
vizualizarea tabelelor din baza de date deschisă şi a
legăturilor dintre tabele (View Window).
 Help conţine opţiuni pentru asigurarea asistenţei
utilizatorului.

Sistemul de meniuri este dependent de context. În funcţie de

operaţiile care se execută mai pot să apăra meniurile:

 Table conţine opţiuni pentru manipularea înregistrărilor din tabel:

adăugarea de noi înregistrări - Append New Record şi Append
Records..., marcarea pentru ştergere a înregistrărilor (ştergerea
logică) - Delete, refacerea înregistrărilor şterse logic - Recall,
ştergerea fizică a înregistrărilor marcate pentru ştergere - Remove
Deleted Records, poziţionarea pe o înregistrare din tabel - Go to
Record..., înlocuirea valorilor unor câmpuri cu alte valori -
Replace Field..., actualizarea indexului tabelului pentru a reflecta

-9-
 PLATFORMA LABORATOR MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU
- CREAREA BAZELOR DE DATE FOLOSIND VISUAL FOX PRO –
LABORATOR 1

situaţia actuală - Rebuild Indexes etc. Meniul mai conţine şi

opţiuni pentru stabilirea proprietăţilor tabelului (Properties...) şi
pentru alegerea fontului, a dimensiunii şi a stilului caracterelor cu
care se afişează datele din tabel (Font...), etc.
 Database conţine opţiuni pentru manipularea tabelelor din baza de
date: crearea unui tabel nou şi adăugarea lui la baza de date - New
Table, adăugarea unui tabel la baza de date - Add Table, crearea
unei noi vizualizări şi adăugarea ei la baza de date - New Local
View, modificarea structurii tabelului selectat din baza de date -
Modify, afişarea conţinutului tabelului selectat din baza de date
într-o fereastră de editare - Browse, înlăturarea unui tabel din
baze de date - Remove, actualizarea indexului tabelului selectat
din baza de date - Rebuild Table Indexes, ştergerea fizică a
înregistrărilor marcate logic pentru ştergere din tabelul selectat din
baza de date - Remove Deleted Records..., editarea relaţiei
selectate dintre două tabele ale bazei de date - Edit Relationship...,
deschiderea ferestrei generatorului pentru integritatea referenţială a
bazei de date - Referential Integrity... etc.

Limbajului de comandă

Este o modalitate de lucru “interpretativă ” care permite ca, imediat

ce utilizatorul introduce o comandă, sistemul să o cerceteze şi, dacă este
corectă, să o execute. Instrucţiunile sunt introduse în fereastra de comenzi
(Command Window) care funcţionează ca un istoric al comenzilor
introduse. Comenzile introduse în fereastră sunt comenzi linie, activarea
tastei <Enter> presupune lansarea comenzii în execuţie.
Comenzile FoxPro sunt formate dintr-un verb care va indica
acţiunea şi un număr de clauze, care vin să particularizeze efectul
comenzii pentru situaţia respectivă. Formatul general al unei comenzi
este:

<verb>[<clauza1>][< clauza2>]

În general clauzele nu au o poziţie fixă în sintaxa comenzii iar

verbul poate fi prescurtat la primele 4 caractere.

- 10 -
 PLATFORMA LABORATOR MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU
- CREAREA BAZELOR DE DATE FOLOSIND VISUAL FOX PRO –
LABORATOR 1

Comenzi utile:

 Poziţionarea pe directorul dorit

SET DEFAULT TO <cale>

În cazul în care nu cunoaştem denumirea exactă a căii putem, în loc

de aceasta, să tastăm ?

 Crearea proiectelor, bazelor de date, tabelelor,

formularelor, etc.
o Crearea unui proiect

CREATE PROJECT <cale\nume>

o Crearea unei baze de date

CREATE DATABASE <cale\nume>

o Crearea unei tabele

CREATE <cale\nume>

o Crearea unui formular

CREATE FORM <cale\nume>

o Crearea unui raport

CREATE REPORT <cale\nume>

 Deschiderea bazelor de date şi a tabelelor

o Deschiderea bazei de date

OPEN DATABASE <nume>

o Deschiderea tabelelor

USE <nume>

- 11 -
 PLATFORMA LABORATOR MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU
- CREAREA BAZELOR DE DATE FOLOSIND VISUAL FOX PRO –
LABORATOR 1

Pentru a putea utiliza comenzile următoare trebuie neapărat să

avem o tabelă deschisă. Dacă se vor deschide mai multe tabele, pentru a
lucra cu una din tabelele deschise anterior folosim comanda:
SELECT <nume> pentru a o activa.

 Adăugarea articolelor

Adăugarea articolelor se face la sfârşitul tabelei active preluând

datele fie interactiv prin introducerea directă a lor de către operator, fie
din altă tabelă Fox, fie dintr-un masiv (tablou memorie), fie chiar din alt
tip de fişier (Excel, Text, etc.).
a. Adăugarea unui articol vid. Un câmp vid are una din valorile:
zero pentru câmpul numeric, spaţiu pentru câmpul caracter, F. (fals)
pentru câmpurile logice, valoarea { } sau { / / } pentru data
calendaristică.

Comanda este: APPEND BLANK

b. Comanda „APPEND FROM” permite adăugarea la tabela

activă a datelor din altă tabelă specificată în clauza „FROM”.

APPEND FROM <fis.dbf> [FOR <cond> ] [FIELDS <lista-

câmp>]

În mod implicit se preiau toate câmpurile. Condiţia dată în clauza

FOR este testată după plasarea articolului pe noua structură. Clauza
FIELDS permite selectarea câmpurilor care vor fi folosite la adăugare.

 Ştergerea articolelor

Operaţia de ştergere a articolelor dintr-o tabelă activă se realizează

în două etape:
 ştergere logică sau o marcare pentru ştergere - care poate fi
ignorată sau nu de comenzile de căutare sau afişare şi care
poate fi anulată prin „RECALL”
 o ştergere fizică efectivă - situaţie în care datele vor fi pierdute
definitiv.

a. Comanda „DELETE” marchează pentru ştergere articolele care

verifică condiţiile de filtrare. Comanda acţionează pe articolul curent.

DELETE [<domeniu>] [FOR<cond>] [WHILE<cond>]

- 12 -
 PLATFORMA LABORATOR MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU
- CREAREA BAZELOR DE DATE FOLOSIND VISUAL FOX PRO –
LABORATOR 1

Starea de articol marcat pentru ştergere nu influenţează în mod

obişnuit nici comanda de afişare (observăm “ * ” înaintea primului
câmp!) nici o eventuală căutare prin „LOCATE”, o copiere (COPY) sau
o sortare (SORT) etc. Acest lucru se datorează valorii OFF pe care este
poziţionată implicit comanda comutator „SET DELETED ON/OFF”.
Setarea comutatorului pe valoarea ON determină ignorarea articolelor
marcate pentru ştergere.
Pentru a afla dacă un articol este sau nu marcat pentru ştergere se
foloseşte funcţia DELETED([<zona>]) care întoarce T. dacă articolul
curent din zona indicată prin <zona> este marcat pentru ştergere.

b. Comanda „PACK” permite ştergerea fizică din fişier a tuturor

articolelor marcate anterior. Nu mai este nici o posibilitate de recuperare
a acestor date. Clauza MEMO se foloseşte atunci când se doreşte
diminuarea spaţiului disc nefolosit din fişierul Memo asociat, fără a
afecta baza de date. Clauza DBF se foloseşte pentru a şterge articolele
marcate din baza de date fără a modifica fişierul Memo asociat.

PACK [MEMO][DBF]

c. Comanda „ZAP” permite ştergerea definitivă din fişier a tuturor

articolelor, fără ca în prealabil să fi avut loc o operaţie de marcare.

d. Comanda „RECALL” permite revenirea unui articol la starea

anterioară operaţiei de ştergere numai dacă ştergerea a fost logică.

RECALL [<domeniu>] [FOR<cond>] [WHILE<cond>]

Acţiunea comenzii are articolul curent ca domeniu implicit.

 Modificarea sau corecţia datelor

Pentru corectarea valorilor din tabela ultim selectată cu expresii

ce pot fi evaluate în momentul executării comenzii se foloseşte comanda
„REPLACE”.

REPLACE <câmp1 > WITH <exp1 > [ <câmp2> WITH

<exp2>...]
[domeniu] [FOR<cond>] [WHILE<cond>]

Ex > Replace denumire with ”TIMISOARA” for resp_nume =

”POPESCU”

- 13 -
 PLATFORMA LABORATOR MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU
- CREAREA BAZELOR DE DATE FOLOSIND VISUAL FOX PRO –
LABORATOR 1

Comanda permite înlocuirea valorii existente în câmpul <câmp1

> cu valoarea expresiei <exp1>, a valorii existente în <câmp2> cu
valoarea <exp2>. Domeniul implicit este articolul curent. Se pot folosi
clauzele de filtrare <domeniu>, FOR, WHILE.

 Vizualizare şi sortare

o Vizualizarea conţinutului unei tabele

Afişarea informaţiilor dintr-o tabelă se face prin comenzile:

LIST / DISPLAY [<lista-expr>] [<domeniu>] [FOR <cond>]

[WHILE<cond>] [TO PRINTER/TO FILE <fis.txt> ] [OFF]

În absenta oricărei clauze, comanda „LIST” va afişa întreaga

tabelă, iar „DISPLAY” - articolul curent. Clauza <Iista-exp> enumeră
expresiile care se vor afişa. Clauza OFF inhibă afişarea numărului de
articol înaintea primului câmp. Clauza <domeniu> poate avea valorile:
ALL specifică toate articolele fişierului;
NEXT <n> următoarele <n> articole fată de articolul
curent;
REST toate articolele până la sfârşitul fişierului;
RECORD <n> selectează doar articolul cu numărul <n>.

Ex > Display all for denumire = ”BUCURESTI”

o Sortarea şi duplicarea unei tabele

a. Comanda „SORT” rearanjează fizic articolele tabelei active,

depunându-le într-o altă tabelă indicată în comandă prin clauza TO.

SORT TO <fis.dbf> ON <cheie> [/A] [/D] [/C] [ASCENDING/

DESCENDING] [FIELDS <lista-câmp>] [<domeniu>] [FOR <cond>]
[WHILE <cond>]

Ex > Sort to sortare.dbf ON cod /D

Criteriul de ordonare este format din una sau mai multe chei.
O cheie este un câmp al tabelei. Se pot folosi toate câmpurile cu
excepţia celor de tip „Memo” şi „General”. Pentru fiecare cheie se
specifică sensul ordonării: /A=crescător, /D=descrescător. Litera C se
foloseşte pentru a ignora tipul literei. Clauzele
- 14 -
 PLATFORMA LABORATOR MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU
- CREAREA BAZELOR DE DATE FOLOSIND VISUAL FOX PRO –
LABORATOR 1

„ASCENDING”/”DESCENDING” se folosesc la nivelul întregului

criteriu de ordonare. Dacă apar atât clauzele locale de indicare a
sensului asupra unei chei cât şi cele globale, primele au prioritate

Atenţie! Operaţia de sortare duplică datele! Este preferabil

ca după folosirea rezultatelor sortării să fie şterse fişierele manevră şi
păstrată baza de date iniţială.

b. Comanda „COPY” permite copierea întregului conţinut al

unei tabele (sau o parte din ea) în altă tabelă.

COPY TO <fis.dbf> [FIELDS <lista-câmp>][STRUCTURE] /

[[<domeniu>] [FOR <condiţie>] [WHILE <condiţie>]]

Se vor copia articolele tabelei active într-o nouă tabelă cu numele

precizat în clauza TO <fis.dbf>. Clauzele de selecţie câmpuri (FIELDS)
şi filtrare <domeniu>, FOR, WHILE, permit fixarea structurii şi
conţinutului noii tabele.

- 15 -