Sfanta Scriptură (primul izvor al Revelaţiei divine) sau părţi din ea a apărut in mai multe randuri in limba romană pană in anul 1885; noi, insă, ne vom ocupa, pe scurt, de tipăriturile romaneşti de seamă ale Sfintei Scripturi (sau părţi din ea), de după recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Romane din 25 aprilie 1885 pană in zilele noastre. Prima ediţie de acest gen este Noul Testament, din 1886, tipărit cu aprobarea Sfantului Sinod al Bisericii noastre; cuprinde numai textul celor patru Sfinte Evanghelii (de format mic), editat intr-o limbă "apropiată de cea bisericească" din zilele noastre . Alte ediţii ale Noului Testament (cinci la număr), traduse de Prof. Dr. N. Nitzulescu, de la Facultatea de Teologie din Bucureşti, au apărut cu binecuvantarea mitropolitului primat Iosif Gheorghian (in 1897, 1906, 1908 şi 1911), iar alta a fost incadrată in Biblia din 1911 ; despre traducerea Prof. Dr. N. Nitzulescu se afirmă că a fost "corectă şi clară", autorul luandu-se după "traducerile anterioare, mai ales Biblia de la Buzău, tot ce i s-a părut mai potrivit cu textul originar şi numai la unele versete s-au făcut indreptări după textul originar grecesc" . O altă ediţie a Bibliei, editată cu aprobarea Sfantului Sinod, a apărut in anul 1914; in traducerea ei „s-a folosit textul unor ediţii romaneşti anterioare, care aveau la bază Septuaginta" Traducerea şi revizuirea textului au fost făcute de Pr. Prof. Dr. Grigorie Pişculescu (Gala Galaction) şi Pr. Prof. Dr. Vasile Radu. O nouă ediţie a Sfintei Scripturi in limba romană a fost cea a lui D. Cornilescu, din anul 1921; epuizandu-se repede, a fost reeditată in 1922. Cu toate că, in traducerea sa D. Cornilescu s-a folosit de Biblia de la Buzău (1854-1856) Pomenim, apoi, alte două ediţii ale Noului Testament şi anume: Noul Testament de la Mănăstirea Neamţ, din 1926, tradus de episcopul Nicodim Munteanu (mai apoi mitropolit şi patriarh al Romaniei) şi Noul Testament, tradus de Grigorie Pişculescu (Gala Galaction), din anul 1927. Altă ediţie sinodală a Bibliei este cea din 1936, apărută prin purtarea de grijă a patriarhului Miron Cristea, in traducerea lui Grigorie Pişculescu (Gala Galaction) şi Vasile Radu; au avut la bază textul Septuagintei. Tot in anul 1936 a apărut la Mănăstirea Neamţ, Biblia ilustrată, in traducerea lui Nicodim Munteanu, cu ilustraţiile făcute de Prof. I. D. Ştefănescu. Doi ani mai tarziu (in 1938) a apărut o altă ediţie sinodală a Bibliei, tot in traducerea lui Grigorie Pişculescu (Gala Galaction) şi Vasile Radu. In acelaşi an (1938), cu aprobarea Sfantului Sinod şi cu sprijinul Societăţii Biblice Britanice a fost editat Noul Testament, in traducerea vlădicăi Dr. Irineu Mihălcescu şi a Prof. Dr. Teodor M. Popescu. Intre ediţiile romaneşti ale Noului Testament, evidenţiem Noul Testament de la Cluj, tălmăcit şi tipărit prin grija episcopului academician Nicolae Colan, intr-o neaoşă limbă romanească (Ed. I, 1942 şi Ed. a II-a, 1945) . O altă Biblie sinodală a apărut in anul 1944, in traducerea patriarhului Romaniei, Nicodim Munteanu, după Septuaginta şi alte traduceri slave, franceze ş.a. După caţiva ani a apărut Noul Testament (in 1951), intr-o ediţie revizuită de Grigorie Pişculescu (Gala Galaction), N. Popescu şi mitropolitul Tit Simedrea . La 280 de ani de la tipărirea Bibliei de la Bucureşti (1688), a fost tipărită Biblia sau Sfanta Scriptură (1968), in 100.000 de exemplare, la bază avand textul Bibliei din 1936, ediţia Bibliei sinodale din 1944, Noul Testament din anul 1951 şi textul revizuit al Psaltirii din 1937; cuprinde de asemenea, cărţile şi fragmentele necanonice, precum şi şase hărţi policrome . Pe vremea patriarhului Justinian Marina (1948-1977), s-a tipărit Sfanta Scriptură in 1968; in 1975 s-a retipărit, cu unele imbunătăţiri, Sfanta Scriptură editată in 1968; la sfarşitul ei, se prezintă, in plus "faţă de Biblia din 1968, un tabel cu unităţile de măsură şi monedele menţionate in Sfanta Scriptură" . Prin purtarea de grijă a patriarhului Iustin Moisescu (1977- 1986) şi cu aprobarea Sfantului Sinod a apărut Biblia sau Sfanta Scriptură, in anul 1982; are la bază textul Bibliei din 1936, de asemenea, "6 hărţi in legătură cu Vechiul şi Noul Testament, precum şi 2 pagini de informaţii, referitoare la unităţi de măsură şi monede menţionate in Sf. Scriptură, toate aşezate la sfarşitul Bibliei" ; tot in 1982 a apărut o altă ediţie a Noului Testament. Sub Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist a apărut in 1988 Biblia sau Sfanta Scriptură; ea are "aceleaşi caracteristici ca şi cea menţionată anterior" . Tot in anul 1988 a fost reeditat Noul Testament de la Bălgrad (din 1648), de către Episcopul Emilian Birdaş, iar zece ani mai tarziu (in 1998), ediţia a II-a, Alba-Iulia, de către Inalt Prea Sfinţitul Arhiepiscop Dr. Andrei Andreicuţ; de asemenea, in anul 1988 a fost reeditată Biblia de la Bucureşti (din 1688) şi un deceniu mai tarziu (1997), ediţia a II-a, amandouă la Bucureşti, sub păstorirea Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist. In anii 1992, 1997 şi 1999, tot prin purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, au apărut noi ediţii ale Sfintei Scripturi, fiind identice cu cea din 1988. Cu binecuvantarea Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist a apărut, in 1993, Noul Testament (comentat) al Inalt Prea Sfinţitului Arhiepiscop Bartolomeu;
b) Traduceri din operele Sfinţilor Părinţi şi ale Scriitorilor
bisericeşti Al doilea izvor al Revelaţiei divine, Sfanta Tradiţie (sau Predania) este cuprinsă, in bună parte, in operele Sfinţilor Părinţi şi ale scriitorilor bisericeşti. Lucrări sau părţi din operele Părinţilor Bisericii au apărut şi in veacurile trecute, dar ediţiile de mare insemnătate au fost aduse la lumină abia in veacul nostru. Amintim mai intai colecţia patristică: Izvoarele Ortodoxiei. Cele mai de seamă opere ale Sfinţilor Părinţi şi Scriitori bisericeşti traduse in romaneşte scoasă la lumină de Pr. Dr. Dumitru Fecioru şi Pr. Dr. Olimp Căciulă, care au publicat un număr de opt volume, după cum urmează: Sfantul Ioan Damaschin, Dogmatica (Bucureşti, ed. I, 1938, ed. a II-a 1943 şi ed. a III-a, 1993); Sfantul Vasile cel Mare, Comentar la Psalmi (Bucureşti, 1939); Clement Alexandrinul, Pedagogul (Bucureşti, 1939); Iustin Martirul, Dialogul cu iudeul Trifon (Bucureşti, 1941); Sfantul Ioan Hrisostom, Cuvantări la praznice impărăteşti (Bucureşti, 1942); Sfantul Chiril al Ierusalimului, Cateheze, I (Bucureşti, 1943); Sfantul Chiril al Ierusalimului, Cateheze, II (Bucureşti, 1945); Asterie al Amasiei, Omilii şi predici (Bucureşti, 1946). In acelaşi timp, Pr. Dumitru Fecioru a infiinţat şi a condus colecţia: Părţi alese din Sfinţii Părinţi, publicand in ea 20 de broşuri. Altă colecţie de traduceri s-a intitulat: Biblioteca Părinţilor Bisericeşti, ce a fost condusă de Pr. Matei Paslaru, la Rm. Valcea, care, in 1931, impreună cu Pr. G. N. Niţu şi Prof. Dr. Irineu Mihălcescu, a intemeiat "Colecţia teologică", in care "au apărut două volume, cu traduceri din Părinţii apostolici şi canoanele apostolice" . O altă operă insemnată este: Filocalia sau culegere din scrierile Sfinţilor Părinţi care arată cum se poate omul curăţi, lumina şi desăvarşi.1946-1998. Pomenim, apoi, colecţia: Părinţi şi Scriitori Bisericeşti, iniţiată de patriarhul Iustin Moisescu (1977-1986), şi proiectată in 90 de volume; pană in prezent au apărut peste 50 de volume. Alte colectii: Colecţia "Scrieri filocalice", Colecţia "Viaţa in Hristos", Colecţia "Metanoia", Colecţia "Ascetica", Editura "Anastasia", Editura "Deisis", Editura Bizantină ş.a.