I.

Consideraţii generale

Se poate constata că asistenţa socială bisericească a apărut odată cu primele forme de organizare a vieţii
religioase creştine. Biserica a dezvoltat şi dezvoltă în continuare servicii de asistenţă socială atât în forme
empirice de organizare cât şi în forme moderne şi elaborate, bazate pe criterii ştiinţifice, în funcţie de
posibilităţile pe care le are şi în funcţie de aşteptările credincioşilor pe care îi păstoreşte.
În această perioadă Biserica Ortodoxă Română se află într-un plin proces de modernizare a serviciilor de
asistenţă socială pe care şi le asumă să le furnizeze. Biserica Ortodoxă Română are capacitatea de coagulare a
resurselor şi actorilor comunitari, precum şi capacitatea de a furniza servicii de asistenţă socială categoriilor de
persoane defavorizate din comunităţile religioase pe care le păstoreşte.
Pe de altă parte, Biserica Ortodoxă Română este un partener serios atât în dialogul la nivel comunitar
sau la nivel naţional, alături de ceilalţi actori sociali, în formularea politicilor sociale cât şi în procesul de
implementare a acestora.
Biserica ca instituţie divino-umană are ca obiectiv bunăstarea credincioşilor ei şi progresarea lor din
punct de vedere spiritual. În demersul ei pentru atingerea acestui obiectiv, se confruntă cu problemele sociale pe
care oamenii le au şi care îngreunează procesul de dezvoltare al lor. Ca urmare a acestor aspecte încă din
începuturile creştinismului, ea şi-a creat o structură proprie de intervenţie, ori de câte ori a fost nevoie.
Problemele care pot apărea într-o comunitate şi pe care statul încearcă să le soluţioneze prin serviciile
specializate sunt şi problemele Bisericii. Bazându-se pe tradiţia istorică pe care biserica o are în acest sens, se
aşteaptă şi în prezent de la biserică o implicare activă, profesionistă, ca o alternativă la serviciile sociale ale
statului.
În virtutea învăţăturii sale, a credibilităţii câştigate, a moralei şi a structurii misionar- sociale pe care le
are, Biserica îşi justifică legitimitatea intervenţiei sale în ceea ce priveşte problemele sociale. Deoarece
contextul istoric, politic şi social nu îi conferă un suport concret pentru dezvoltarea sistemului, ea îşi desfăşoară
această activitate în limita disponibilităţilor şi resurselor pe care le deţine.
După revoluţia din 1989, în cadrul Bisericii Ortodoxe Române s-a reorganizat acest sector de activitate,
încheindu-se protocoale de colaborare cu instituţiile sociale ale statului, închegându-se o colaborare fructuoasă
şi cu rezultate dintre cele mai bune. Amintim aici reînfiinţarea orei de religie în cadrul programei şcolare,
acordarea de asistenţă socială şi religioasă în penitenciare, spitale, organizaţii de ocrotire a copilului etc, acţiuni

1
care garantează faptul că Biserica joacă un rol important în fuziunea cu statul în ceea ce priveşte emiterea
politicilor sociale sectoriale şi aplicarea lor directă în societate.
În prezent, Biserica desfăşoară activităţi de asistenţă socială prin sistemul propriu, având ca suport de
organizare legile emise de stat, promovând politicile sociale şi măsurile de protecţie socială pe care le regăsim
în întreaga societate, ea punând la dispoziţie resursele umane şi logistica de care dispune. Nu în ultimul rând
putem menţiona că în cadrul serviciului social bisericesc se desfăşoară proiecte care au ca sursă de realizare şi
resurse financiare relativ modeste.
Dintre cele 6 mitropolii ale Bisericii Ortodoxe Române un loc de frunte, dacă nu chiar primul loc, în
ceea ce priveşte activitatea social-filantropică, îl ocupă Mitropolia Munteniei şi Dobrogei cu cele 10
Arhiepiscopii şi Episcopii componente. În cele ce urmează vom încerca să facem o prezentare, fără pretenţia
unei tratări exhaustive a subiectului, a principalelor instituţii şi programe social-filantropice desfăşurate în
cadrul acestei Mitropolii în perioada cuprinsă între anii 1990-2010.
Menţionăm că, mai ales după anul 2007, atunci când în scaunul de Patriarh al Bisericii Ortodoxe
Române a urcat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, viaţa filantropică a Bisericii Ortodoxe Române în general,
şi a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei în special, a devenit una din ce în ce mai efervescentă şi mai eficientă,
aceasta datorându-se şi faptului că Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, pe care Preafericirea Sa o păstorise încă
din anul 1990 a reprezentat un „teren propice” pentru exersarea şi dezvoltarea calităţilor de iniţiator şi
organizator al vieţii social-filantropice, ale Preafericirii Sale.

2
 II. Servicii de sprijin şi asistenţă destinate copiilor şi tinerilor aflaţi în dificultate
(inclusiv orbi şi romi)

1. Centrul social “Casa Barnabas” din Bucureşti este un centru de servicii pentru adolescenţi
proveniţi din familii cu risc social (cu venituri reduse, în care se înregistrează o violenţă crescută, stări
tensionale între părinţi) şi funcţionează în cadrul Biroului de asistenţă socială al Arhiepiscopiei Bucureştilor.
Obiectivul principal urmărit prin serviciile oferite în cadrul centrului este dezvoltarea abilităţilor de
comunicare şi relaţionare la adolescenţii aflaţi în dificultate, care sunt marginalizaţi şi lipsiţi de suportul familiei
şi al comunităţii.
Activităţi:
-organizarea săptămânală a unor dezbateri pe diferite teme propuse de beneficiari în concordanţă cu
preocupările, neliniştile, dorinţele şi aspiraţiile lor, dezbateri la care sunt invitaţi specialişti din diferite domenii
ale vieţii sociale, economice, legislative şi culturale şi care pot influenţa adoptarea unor măsuri adecvate, la
nivel naţional, în domeniul asistenţei adolescentului;
-oferirea de meditaţii gratuite la principalele obiecte de studiu;
-organizarea unui cerc de pictură;
-consiliere în scopul orientării profesionale, a posibilităţilor de angajare şi pregătirea tinerilor pentru integrarea
lor profesională.

2. Centrul social pentru copii Sfântul Dimitrie din Bucureşti, înfiinţat la 19 martie 1998 şi condus de
doamna Elena Reta Avramescu a fost constituit prin colaborarea dintre Parohia Stavropoleos, Organizaţia
umanitară Concordia şi Primăria Capitalei. Se adresează copiilor străzii cu vârste cuprinse între 4 şi 18 ani şi
familiilor dezorganizate şi are o capacitate de 30 de locuri. Are ca obiective prevenirea fenomenului “copiii
străzii”, resocializarea şi reintegrarea familială a acestei categorii de copii. Programul se desfăşoară pe parcursul
a 7 ore, sub îndrumarea şi observaţia unui personal de specialitate, alcătuit din: 3 asistenţi sociali, 1 psiholog, 1
medic, 2 educatori, 2 preoţi şi 1 asistent social.
“În anul 2003, având în vedere  diversificarea şi dezvoltarea serviciilor sociale oferite de Centrul Social
Sf. Dimitrie, dar şi apropiata schimbare de statut a Parohiei Stavropoleos, care avea să devină mănăstire,
Consiliul director a hotărât desprinderea din punct de vedere administrativ a centrului, de parohie, şi schimbarea
denumirii în Fundaţia Sfântul Dimitrie. Aceasta s-a bucurat  în continuare de sprijnul comunităţii de la
Stavropoleos. În  martie 2008  Fundaţia si Centrul Social pentru Copii Sf. Dimitrie a aniversat 10 ani  de la

3
înfiinţare, timp în care au beneficiat de programele de asistenţă socială şi educative un număr de peste 1500 de 
copii şi familiile lor.”1
Servicii oferite:
-adăpost pe timpul zilei;
-asistenţă medicală de urgenţă;
-asistenţă socială;
-ajutor umanitar (îmbrăcăminte, încălţăminte, alimente);
-consiliere psiho-pedagogică;
-activităţi educative şi culturale precum: lucru manual, desen, pictură, lecturi, muzică, vizionări de filme;
-asistenţă religioasă asigurată de preotul Iustin Marchiş.
Dintre proiecte merită menţionate: Centrul de zi (1998-2007); Adăpostul de urgenţă; Nu eşti singur;
Foster care; Paşi siguri; Primul pas; Atelier de terapie prin artă ş.a.

3. Centrul Sfântul Stelian din Bucureşti funcţionează încă din 1993, se află sub patronajul Asociaţiei
omonime şi l-a avut ca preşedinte de onoare pe regretatul Pr. Prof. Constantin Galeriu. Are ca obiective
prevenirea fenomenului “copiii străzii”, a instituţionalizării copilului, a abandonului şcolar precum şi ajutorarea
socio-medicală, materială şi spirituală a copiilor străzii şi a familiilor defavorizate. Anual, de programele
educaţionale şi de asistenţă socială ale Centrului, beneficiază 80 de familii sărace cu mulţi copii în îngrijire şi
100 de copii ai străzii.
Servicii oferite:
-asistenţă medicală de urgenţă (în stradă sau la domiciliu);
-asistenţă socială;
-cantină socială (850 de persoane pe săptămână);
-activităţi educaţionale şi asistenţă şcolară (60 de copii);
-activităţi practice în atelierul de pictură (30 de copii);
-activităţi recreative (tabere ecologice);
-activitate spirituală.

a. Printre proiectele de succes se numără Centrul de zi Steluţa ( din 1997 până în prezent), proiect ce
presupune un program educaţional complex atât pentru copiii proveniţi din familii numeroase afectate de
sărăcie cât şi pentru copiii străzii, în vederea prevenţiei abandonului şcolar, a analfabetismului şi
1
http://www.fundatiasfantuldimitrie.ro/pagini/istoric.php

4
vagabondajului şi în vederea reintegrării şcolare. Programul se desfăşoară zilnic de luni-vineri pentru un număr
de 300 de copii, în program fiind inclusă şi o masă de prânz.

b. Unul din proiectele cele mai importante ale Asociaţiei Sfântul Stelian îl reprezintă centrul de tip
familial "Speranţa pentru mâine - Arca lui Noe” din Comuna Greaca. Din 2005 şi până acum, beneficiari ai
proiectului sunt 21 de copii abandonaţi sau aflaţi în risc de abandon familial. Scopul proiectului este de a oferi
copiilor şi adolescenţilor abandonaţi de părinţi  posibilitatea de a a creşte şi de a se dezvolta armonios într-o
familie substitutivă.

  “Centrul de tip familial Speranţa pentru mâine nu reprezintă doar un proiect sau nu este un proiect ca
oricare altul, în cadrul căruia poţi contoriza tehnic obiectivele şi rezultatele. Pentru părinţii sociali care trăiesc
aici alături de cei 21 de copii abandonaţi, proiectul nu este doar o profesie, ci reprezintă însăşi viaţa lor.  În cele
trei case de tip familial fiecare dintre cele trei familii construieşte un miracol, aparent invizibil, pentru câte şapte
copii abandonaţi în centre de plasament.”2

Alte proiecte: Pe cont propriu - pregătire pentru viaţă a copiilor şi tinerilor în abandon familial ; Centrul
de Calificare Profesională şi Reintegrare Socială ; Lucrul în stradă ş.a.

Un număr total de 1500 de persoane beneficiază în mod continuu de serviciile asigurate prin aceste
proiecte ale Centrului “Sfântul Stelian”.

4. Casa “Sfânta Macrina” pentru copiii străzii din Bucureşti funcţionează încă din anul 1996 sub
egida Asociaţiei Ecumenice a Bisericlor din România, condusă de Înalt Prea Sfinţitul Nifon Mihăiţă
Arhiepiscop al Târgoviştei. Instituţia îşi propune următoarele: prevenirea şi combaterea fenomenului “copiii
străzii” şi reintegrarea familială, socială şi profesională a acestora. Prin eforturile asistenţilor sociali care îşi
desfăşoară activitatea în acest centru, 15 copii au fost reintegraţi în familia naturală, 15 tineri au fost integraţi
profesional, pentru 10 tineri s-au întocmit acte de identitate şi pentru alţi 2 tineri s-a rezolvat problema locuinţei.

“Pentru realizarea obiectivelor sale, Fundaţia Sfânta Macrina are o echipă formată din 17 persoane, din
care 12 reprezintă personal de specialitate afectat direct serviciilor sociale.”3

Servicii oferite:

2
http://www.imparte.ro/Fundatii/Articole-fundatii-asociatii/Asociatia-Sfantul-Stelian-229.html
3
http://www.macrina.ro/ro/despre_noi.php?id=1
5
-îngrijire de tip rezidenţial pentru 20 de copii cu vârste cuprinse între 5 şi 15 ani, până are loc reintegrarea
familială sau într-o instituţie de asistenţă socială, a copilului aflat în dificultate, sau până la identificarea unei
familii adoptive;
-găzduire pe timp de noapte, îngrijire medicală de urgenţă, oferirea de hrană, îmbrăcăminte şi suport în căutarea
unui loc de muncă pentru un număr de 15-20 de tineri cu vârste între 16 şi 22 de ani care locuiesc pe străzi;
-cantină cu trei mese pe zi;
-sală de baie destinată în exclusivitate copiilor străzii;
-asistenţă medicală;
-activităţi educative;
-asistenţă religioasă asigurată de preotul Ionuţ Ţuţea care se ocupă numai de copiii străzii.

5. Apartamentul social pentru adolescenţi nevăzători “Sfânta Parascheva” din Bucureşti a fost
organizat la iniţiativa preotului Ion Popescu, Preşedintele Societăţii Filantropice “Comitetul de binefacere
Icoana”. Apartamentul oferă adăpost şi întreţinere pentru 6 adolescenţi nevăzători care, după absolvirea liceului,
nu au nici o calificare. În cadrul Asociaţiei funcţionează o sală de masaj necesară pregătirii adolescenţilor
pentru meseria de maseur.

6. Complexul social pentru copii orfani din Valea Plopului, judeţul Prahova. Asociaţia “Pro vita
pentru născuţi şi nenăscuţi”a fost înfiinţată în anul 1992 sub coordonarea preotului Nicolae Tănase de la
Parohia Valea Plopului, judeţul Prahova4, şi se numără printre primele organizaţii nonguvernamentale care au
derulat programe de asistenţă socială adresate copiilor abandonaţi şi tinerelor mame singure, neacceptate de
familie şi de societate. Beneficiarii sunt 105 copii între 0 şi 16 ani abandonaţi sau cu risc de abandon, 15 tinere
mame singure sau alungate de familii împreună cu copiii şi 10 adolescente cu vârsta între 18 şi 20 de ani, care
au părăsit Casele de copii.5

Servicii:
-adăpost;
-îngrijire de tip familial- plasament familial;
-consiliere;
-pregătire profesională în atelierele proprii şi activităţi recreative.

Sub numele de “Complexul social pentru copii” sau “Satul copiilor” se reunesc trei tipuri de centre:
4
http://www.valeaplopului.com/ROdesprenoi.php
5
Pr. Ion Vicovan, Daţi-le voi să mânânce! Filantropia creştină: istorie şi spiritualitate, Ed. Trinitas, Iaşi, 2001, p. 203.
6
 a. Centrul maternal care adăposteşte 10 tinere mame cu vârste cuprinse între 16 şi 22 ani împreună cu
copiii lor nou-născuţi, pe o perioadă de 9 luni. Acestea au beneficiat de consiliere şi sprijin în perioada
prenatală, prevenindu-se în multe cazuri avortul. În această perioadă, tinerele mame învaţă principiile de bază în
îngrijirea şi creşterea sugarului, noţiuni elementare de educaţie medicală şi de igienă, cât şi elemente de auto-
gospodărire. Se urmăreşte, de asemenea, pregătirea lor în scopul reintegrării profesionale. În acest sens,
Asociaţia se preocupă de găsirea unor locuri de muncă potrivite, care să asigure tinerelor resursele financiare
necesare întreţinerii lor şi a copiilor. Totodată se încearcă medierea relaţiilor cu familiile tinerelor prin
schimbarea atitudinii familiilor faţă de acestea, în vederea reintegrării familiale.
Copiii abandonaţi în spital sunt îngrijiţi în acelaşi centru de către o educatoare specializată.
b. Centrul de îngrijire temporară găzduieşte şi se îngrijeşte de 20 de copii cu vârste cuprinse între 6 şi
14 ani, proveniţi dintre copiii străzii din zona Gării de Nord şi diferite pieţe bucureştene.
Activităţi desfăşurate:
-resocializare prin implicarea în activităţi educative, culturale şi recreative;
-pregătirea profesională în cadrul atelierelor proprii de tâmplărie, croitorie şi pictură pe sticlă, cu scopul
dobândirii capacităţilor şi abilităţilor necesare integrării în societate.

c. Plasamentul familial este un serviciu prin care 90 de copii abandonaţi în maternităţi şi secţii de spitale
au descoperit căldura maternă în cadrul unei familii substitutive. Astfel, 30 de familii din satul Valea Plopului
au în îngrijire între 2 şi 13 copii. Integrarea acestor copii în familiile adoptive s-a realizat foarte bine, neexistând
tensiuni între copiii naturali şi cei luaţi în îngrijire. În funcţie de vârstă, copiii urmează cursurile preşcolare la
grădiniţa din acelaşi sat, reînfiinţată la iniţiativa “Pro Vita”, sau cursurile şcolare.

7. Grădiniţa de copii ”Sf. Muceniţă Filofteia” din Piteşti a luat fiinţă sub coordonarea preotului şi a
credincioşilor parohiei, aceştia contribuind direct la susţinerea materială, întreţinerea şi organizarea activităţilor
zilnice din cadrul grădiniţei.6

8. Centrul social pentru copii “Sfântul Sava” din Buzău a luat fiinţă în anul 1993 în ziua de 12 aprilie
la iniţiativa părintelui Mihail Milea şi este compus din centru de zi şi cantină socială. Are ca obiective
prevenirea şi combaterea fenomenului “copiii străzii” şi reinserţia socială şi profesională a adolescenţilor
proveniţi din Casele de copii.7

6
http://www.eparhiaargesului.ro/arhieparg/index.php/cancelaria-arhiepiscopala/sectoarele-de-activitate/104-filantropic-
misionar/categorii-defavorizate
7
http://www.sfsavabz.ro/activitati.php?select=1
7
 Beneficiarii Centrului sunt 40 de copii din familii cu risc social (monoparentale, dezorganizate, cu
venituri reduse şi părinţi şomeri) şi 8 adolescenţi proveniţi din centrele de plasament. Programul în cadrul
Centrului începe la ora 12, când copiii se întorc de la şcoală, şi cuprinde:
-servirea unei mese calde la prânz, zilnic, pentru 40 de copii, la cantina din incinta centrului social;
-efectuarea temelor sub îndrumarea educatoarelor;
-participarea la activităţi recreative (jocuri, vizionare de filme), cultural educative (lectură, cerc de
poezie religioasă, seri duhovniceşti) şi de pregătire profesională în atelierele de tâmplărie, croitorie şi pictură de
icoane pe sticlă ale Centrului.

9. Campusul pentru copii Bisoca din Buzău, înfiinţat în anul 1995, este coordonat de către Preot
Mihail Milea şi are ca obiectiv realizarea de tabere pentru copiii orfani, săraci şi cu handicap. Beneficiarii sunt
400 de copii aflaţi în dificultate (abandonaţi, orfani, din familii sărace, cu handicapuri uşoare şi adolescenţi de la
casele de copii), în serii de câte 100 pe perioada vacanţei de vară.
În anul 2005 au beneficiat de tabără gratuită 1100 de copii şi tineri din ţară şi străinătate: Basarabia,
Iugoslavia, Elveţia, Belgia etc.8

Servicii:
-activităţi educative şi recreative: organizarea de spectacole, concursuri etc;
-activităţi religioase.

10. Centrul social pentru copii “Sf. Maria” din comuna Berca, jud. Buzău (înfiinţat în 2004).

11. Cantina socială pentru copii din Galaţi funcţionează pe lângă Catedrala Episcopală Sfântul
Nicolae şi deserveşte, săptămânal, de luni până vineri, câte 100 de copii pe zi, proveniţi din familiile asistate de
Biroul de Asistenţă Socială al Episcopiei Dunării de Jos. La aceeaşi cantină, sâmbăta şi duminica servesc masa
copii din centrele de plasament şi şcolile ajutătoare din oraş.

12. Orfelinatul eparhial “Sf. Vasile cel Mare” din Galaţi

Acesta funcţionează în cadrul mănăstirii omonime şi a fost deschis în anul 2000 în ziua de 12 octombrie
pe locul unui mai vechi aşezământ filantropic ce data din primul sfert al secolului al-XX-lea. 9 Sfinţirea

8
http://www.sfsavabz.ro/activitati.php?select=3
9
Gelu Aron, Istoria frământată a unui aşezământ filantropic: Internatul de fete al Episcopiei Dunării de Jos (I), în „Călăuza
Ortodoxă”, nr. 116 - 117, iunie-iulie 1998, p. 16
8
orfelinatului a avut loc în prezenţa vrednicului de pomenire Părinte Teoctist, pe atunci Patriarh al Bisericii
Ortodoxe Române, dar şi a Sanctităţii Sale Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic.10
Beneficiarii sunt copiii orfani, abandonaţi, proveniţi din familii cu risc social care nu pot asigura copiilor
condiţiile necesare dezvoltării fizice şi psihice armonioase, dar şi copiii care sunt victime ale violenţei
domestice. Aşezământul găzduieşte în prezent 30 de fete orfane, de a căror îngrijire şi educaţie se ocupă un
personal calificat în domeniul medical şi pedagogic, alcătuit din monahii, care le oferă copiilor şi suportul
afectiv şi moral necesar dezvoltării normale a personalităţii lor.11

13. Secţia pentru copii seropozitivi din Slobozia a cărei responsabil este Adrian Rada, are ca obiectiv
îngrijirea copiilor seropozitivi. Beneficiarii sunt 12 copii seropozitivi din Căminul de copii Slobozia. Serviciile
oferite constau în asistenţă socială şi spirituală.
14. Tabăra naţională din Parohia Viziru de sus, Brăila;
15.Centrul de asistenţă şi sprijin pentru integrarea socială şi profesională a adolescenţilor
proveniţi din centrele de plasament, în Constanţa (înfiinţat în 2005).

10
http://www.edj.ro/index.php/mnstirea-sf-vasile-cel-mare-galati
11
Protod. Gelu Aron, Repere ale activităţii filantropice în Istoria Episcopiei Dunării de Jos, în Credinţă, istorie şi cultură la Dunărea
de Jos, Ed. Episcopiei Dunării de Jos, Galaţi, 2005, p. 505-525.
9
 III. Servicii de sprijin şi asistenţă destinate vârstnicilor (inclusiv orbi)

1. Mini-căminul pentru nevăzători “Sfânta Parascheva” din Bucureşti, condus de preotul Ion
Popescu are ca beneficiari 5 persoane nevăzătoare în vârstă. Acestora li se oferă servicii precum adăpost, hrană
şi asistenţă medicală.

2. Căminul de bătrâni din parohia Precupeţii Vechi (înfiinţat în 2005).

Activităţile principale:
a. Cazarea permanentă a unui număr de 25 persoane vârstnice, care sunt lipsite de adăpost, de resuse
materiale, sau de sprijin familial şi care necesita ingrijire specializata socială.
b. Funcționarea unei cantine cu regim de cantină socială, unde să poată lua masa zilnică atât rezidenţii
găzduiţi în centru, cât şi un număr de alţi 25 de asistaţi cu hrană caldă la domiciliu, persoane varstnice, care
locuiesc în apropierea aşezământului, se deplasează greu şi care sunt lipsite de resurse materiale.
c. Asigurarea unui program de activităţi bazat pe conceptul de terapie ocupaţională, inclusiv gimnastică
pentru vârsta a 3-a.
d. Funcționarea unui serviciu de consiliere socială, psihologică, spirituală și familială pentru persoane
vârstnice.
e. Asigurarea serviciilor funerare gratuite pentru rezidenţii Aşezământului Social-Filantropic.
f. Reabilitarea aspectului moral, al respectului pentru persoana în vârstă - respinsă astăzi de o societate
în criză de valori.
g. Ameliorarea condițiilor de trai şi mărirea speranţei de viaţă a persoanelor vârstnice care vor beneficia
de serviciile oferite în cadrul Aşezământului Social-Filantropic "Acoperământul Maicii Domnului".
h. Accesul persoanelor vârstnice la serviciile sociale şi religioase, precum și facilitarea accesului către
servicii de sănătate.
i. Combaterea fenomenelor sociale negative caraterizate prin excluziune, discriminarea pe criterii de
vârstă, abandonarea sau neglijarea persoanei vârstnice de către familie sau de către comunitate.
j. Reinserţia socială şi reducerea vulnerabilităţii persoanelor vârstnice marginalizate a căror speranţă de
viaţă este diminuată de singurătate şi de reducerea capacităţilor vitale.
k. Crearea unui parteneriat durabil intre administrația publică, mediul de afaceri și Biserică - factor
decisiv în sprijinul iniţiativelor de ajutorare materială şi morală al persoanelor vârstnice aflate în dificultate.12

12
http://arhiepiscopiabucurestilor.ro/Organizare/aezmantul-social-acopermantul-maicii-domnului-parohia-precupeii-vechi.html
10
 3.Căminul de bătrâni de la Mănăstirea Christiana din Bucureşti
Inaugurarea căminului a avut loc pe data de 2 octombrie 2005. Inițiativa deschiderii acestui așezământ
i-a aparținut P.S. Sebastian Episcopul Slatinei, pe atunci episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor și maicii
starețe Stavrofora Benedicta Chirobocea.
Căminul se adresează persoanelor vârstnice care îndeplinesc vârste de pensionare și care se află în una
din următoarele situații: nu pot fi îngrijite în familie sau sunt persoane singure; doresc să locuiască în mănăstire
pentru a beneficia de asistență spirituală permanentă sau sunt persoane fără locuință (cazuri sociale).
Așezământul dispune de 29 de locuri de cazare repartizate în 9 dormitoare cu 2, 3, 4 sau 5 paturi.13

4.Căminul pentru bătrâni de la Mănăstirea Pasărea, judeţul Ilfov a fost înfiinţat în anul 1991 cu
binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Teoctist, desfăşurând activitatea cu personal voluntar.
Acest personal, în cea mai mare parte monahal, se află sub coordonarea monahiei Paveliada Dinu. Are o
capacitate de 40 de locuri şi beneficiarii sunt persoane vârstnice fără susţinători legali şi cu venituri foarte
reduse, cărora li se asigură găzduire, întreţinere şi îngrijire zilnică.14

5. Aşezământul pentru bătrâni “Sfântul Sava” din satul Câmpeni, comuna Amaru, judeţul Buzău,
a luat fiinţă în anul 1996, la iniţiativa preotului Mihail Milea, preşedintele Fundaţiei “Sfântul Sava” şi
funcţionează în clădirea fostei primării a comunei, care a fost renovată şi amenajată corespunzător. Ulterior, a
fost clădit un dispensar, care deserveşte în prezent nu doar persoanelor asistate, ci şi pe locuitorii satului. Spre
mulţumirea sufletească a bătrânilor în incintă a fost înălţată şi o biserică. Beneficiarii sunt 10 bătrâni abandonaţi
de familiile lor, rămaşi fără locuinţă şi fără nici o sursă de venit, iar numărul acestora urmează să se dubleze
odată cu finalizarea construcţiei la aripa nouă a aşezământului. Aşezământul dispune şi de anexe gospodăreşti,
care constituie surse de autoîntreţinere. Serviciile constau în adăpost şi asistenţă medicală, socială şi spirituală.
Elementul care diferenţiază acest aşezământ de altele similare constă în faptul că bătrânii sunt îngrijiţi de tinere
orfane, în vârstă de peste 18 ani, provenite din centrele de plasament. Astfel, fetele dobândesc o ocupaţie, simţul
responsabilităţii şi abilităţile necesare reintegrării sociale imediat după ieşirea din centrele de plasament,
realizându-se o completare simbiotică a nevoilor specifice celor două grupuri defavorizate.

6. Apartamentul social pentru îngrijirea bătrânilor din Buzău a fost organizat şi este administrat de
către credincioşii Parohiei “Sfântul Gheorghe” din Buzău, sub îndrumarea preotului paroh Nicolae Abaza. În

13
http://arhiepiscopiabucurestilor.ro/Organizare/aezmantul-social-cristiana.html
14
http://arhiepiscopiabucurestilor.ro/Organizare/cminul-de-btrani-qpasreaq.html
11
cadrul său sunt găzduite şi îngrijite 7 persoane vârstnice fără susţinători legali, cărora parohia le asigură plata
cheltuielilor pentru medicamente şi tratament. Serviciile oferite sunt adăpost, hrană, asistenţă socială, îngrijire
medicală şi asistenţă spirituală.

7. Căminul pentru bătrâni de la Mănăstirea Văleni, judeţul Argeş este organizat şi administrat de
către mănăstire, fiind deservit de personal monahal. Beneficiarii provin atât din rândurile personalului monahal
(cei care au probleme delicate de sănătate), cât şi din cel al vârstnicilor care se deplasează greu, au venituri
reduse şi nu se pot întreţine, fiind lipsiţi de sprijinul familiei.

8. Aşezământul pentru bătrâni "Lumina satelor" din comuna Adameşti, judeţul Teleorman,
coordonat de preotul Nicolae Bonaş are ca beneficiari 8 persoane vârstnice cărora le oferă adăpost, hrană,
asistenţă socio-medicală şi asistenţă spirituală.

12
 IV. Cabinete medicale sociale, farmacii sociale şi centre de dezintoxicare

1. Aşezământul bisericesc medico-farmaceutic “Vasiliada” din Bucureşti, compus din cabinet

medical şi farmacie socială.
Farmacia Aşezământului Vasiliada oferă medicamente gratuite persoanelor cu venituri  mici.   
Medicamentele provin exclusiv din donaţii si din sponsorizări oferite de persoane juridice – producători,
distribuitori, depozite de medicamente din ţară, dar şi de către persoane fizice.15
2. Aşezământul monahal pentru slujire medicală “Christiana” din cartierul Pipera –Bucureşti,
care acordă asistenţă medicală bolnavilor din spitalul “Christiana”, consiliere şi asistenţă spirituală copiilor
străzii şi copiilor infectaţi cu HIV. Călugăriţele de aici lucrează ca medici şi asistente medicale în spitalul cu
acelaşi nume.
3. Policlinica Parohiei “Sf. Silvestru” din Bucureşti
4. Aşezământul socio-medical de pe lângă parohia “Doamna Oltea” din Bucureşti
5. Cabinetul medical “Sfântul Alexandru” din cadrul Arhiescopiei Bucureştilor
6. Cabinetul medical “Samarineanul milostiv” din cadrul Parohiei “Sfântul Ilie” din Bucureşti are
ca beneficiari persoane vârstnice cu probleme sociale şi oferă ca servicii asistenţă spirituală şi controale
medicale gratuite.16
7. Cabinetul medical „Titan” - funcţionează într-un apartament din parohie şi este dotat cu aparatură
medicală performantă. De serviciile cabinetului beneficiază orice persoană defavorizată.
8. Cabinetul medical „Sfântul Spiridon” din parohia Ghencea I, vine în întâmpinarea nevoilor
persoanelor care nu pot beneficia de asistenţă medicală datorită faptului că nu cotizează la sistemul de asigurări
sociale de sănătate, precum şi a celor care au venituri insuficiente. Sediul cabinetului se află la etajul 1 în
clădirea cantinei şi este deservit de un medic şi un asistent care fac voluntariat. Aceştia consultă pacienţii ori de
câte ori este nevoie. Îndrumătorul acestui proiect este P.C. Preot Stanciu.
9. Cabinetul medical „Sf. Antonie” - Colentina  din parohia „Sf. Antonie” – Colentina oferă
săptămânal consultaţii de către un medic generalist, un medic pediatru şi un medic stomatolog. Cei trei medici
fac parte din familia P.C. Preot Cristescu Mihai, care a orânduit ca aceste consultaţii să fie date în casa
parohială.

15
http://arhiepiscopiabucurestilor.ro/Organizare/programul-vasiliada.html
16
Coord. Pr. Constantin Pătuleanu, Asistenţa social-filantropică şi medicală organizată de Biserica Ortodoxă Română în trecut şi
astăzi, Ed. Basilica, Bucureşti, 2013, p. 102.
13
 10. Cabinetul medical „Sfinţii Cosma şi Damian” din Parohia Tudor Vladimirescu I, Protoieria I
Capitală. Sunt oferite consultaţii gratuite şi deseori medicamente persoanelor defavorizate din cadrul parohiei.
Consultaţiile au loc într-una dintre încăperile casei parohiale aflate în curtea bisericii şi la dispensarul Mihai
Bravu, unde P.C. Diacon Cezar Dumitraşcu este medic de familie. Săptămânal sunt consultate aproximativ 30
de persoane

11. Cabinetul medical de pe lângă Parohia Sapienţei. Într-una din camerele casei parohiale
funcţionează un cabinet medical, deservit de Dna. Preoteasă Cojoc, medic de medicină generală, care acordă
asistenţă medicală gratuită enoriaşilor cu dificultăţi materiale.
12. Centrul de medicină paleativă “Muriel Bol”
13. Cabinetul medical creştin ortodox “Sfântul Nicolae” din Brăila
14. Policlinica parohială “Sf. Vineri” din Piteşti
15. Centrul medical din parohia Gohor, jud. Galaţi
16. Complexul socio-medical şi balneo-climateric din cadrul asociaţiei “Sf. Pantelimon” din Brăila
17. Cabinetul stomatologic social din Târgovişte

14
 V. Cantine şi brutării sociale

Pentru a asigura nevoile de hrană ale persoanelor sărace, Patriarhia Română a înfiinţat în cadrul
parohiilor şi o serie de cantine sociale, dintre care amintim pe cele mai importante:

  1.  Cantina socială „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din parohia Ghencea I, Bucureşti. Este
amenajată într-o clădire cu un etaj şi demisol. De serviciile cantinei beneficiază 140 de copii şi adulţi, de cinci
ori pe săptămână
  2. Cantina socială „Sfântul Apostol Andrei”. Prin grija P.C. Preot Bondar Ioan, în cantina parohială
sunt hrănite de trei ori pe săptămână 70 de persoane
  3. Cantina pentru săraci „Izvorul Tămăduirii” din Comuna Roşu În clădirea cu subsol, parter şi etaj
beneficiază de hrană caldă de şase ori pe săptămână un număr de 10 persoane, iar la sărbători 150 de persoane
  4. Cantina săracilor „Miron Patriarhul” din parohia Sfânta Maria  oferă hrană caldă de patru ori
pe săptămână unui număr de 40 de persoane
  5. Cantina „Sfântul Silvestru”, Bucureşti. Se află într-o clădire de lângă biserica Sfântul Silvestru.
Beneficiarii, în număr de 40, primesc hrană caldă în fiecare duminică
   6. Cantina socială „Cuvioasa Parascheva”  din Parohia Cotroceni. Aici sunt hrănite 50 de persoane
din categoriile defavorizate ale parohiei
7. Cantina parohială “Samarineanul milostiv” din Parohia “Înălţarea Domnului” coordonată de Preot
Eugen Drăgoi şi cantina socială “Sf. Stelian”ambele din Galaţi, fiecare deservind câte 100 de persoane pe zi
8. Cantina socială “Sf. Ion Casian” din Brăila deserveşte 150 de peroane pe zi
9. Cantinele parohiale “Sf. Arhangheli”, “Sf. Filofteea” şi “Sf. Cruce” din Brăila deservesc fiecare
câte 80 de persoane pe zi
10. Cantina socială “Sf. Spiridon” din cadrul Parohiei “Sf. Spiridon Vechi” din Brăila, coordonată de
Preot Ion Tănase, are ca beneficiari 80 de persoane zilnic
11. Cantina socială din Parohia “Sf. Vineri” din Piteşti
12. Protoieria Vălenii de Munte, cantina socială „Sfântul Ilie” din parohia „Sf. Nicolae” Băicoi II -
acordă şi hrană caldă şi hrană rece, o dată pe lună, unui număr de 80 de beneficiari proveniţi din rândul
categoriilor defavorizate. Prin sârguinţa P.C. Preot Andrei Constantin cantina funcţionează într-o clădire aflată
în curtea bisericii

15
13. Cantina socială a Arhiepiscopiei Bucureştiului deserveşte 30 de persoane pe săptămână
14. Cantina socială din Târgovişte

16
 VI. Centre de zi

1.     Centrul de zi „Sfântul Nicolae” din Comuna Chiajna, Jud. Ilfov. Funcţionează în două săli de
clasă foarte bine amenajate, beneficiind şi de o bibliotecă, aparate audio-video, calculatoare, ş.a. În cursul lunii
mai s-a primit o donaţie constând în 3 calculatoare şi un retroproiector. Aici sunt asistaţi 50 de copii provenind
din familii defavorizate. Aceştia primesc zilnic un supliment nutritiv şi participă la activităţile educaţionale din
cadrul centrului.
  2. Parohia „Pogorârea Sfântului Duh”-Titan „Centrul de zi Titan” se desfăşoară în incinta locaşului
sfânt în spaţii special amenajate. Centrul este dotat cu 10 calculatoare, bibliotecă ş.a.. Cei peste 100 de copii
primesc instrucţie şcolară suplimentară de la profesori voluntari.
  3. Centrul de zi „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din parohia Ghencea I” - acordă asistenţă
socială şi spirituală unui număr de 40 de elevi, proveniţi din şcolile aflate pe raza parohiei, având drept scop
prevenirea abandonului şcolar. Centrul funcţionează în colaborare cu Fundaţia „Principesa Margareta”, P.C.
Preot Stanciu Ştefan fiind coordonatorul acestuia.
  4. Centrul de zi „Naşterea Maicii Domnului” din parohia „Naşterea Maicii Domnului Ghencea” -
este destinat prevenirii abandonului şcolar şi acordă asistenţă socială prin programe de pregătire extraşcolară şi
de recreere unui număr de 14 elevi care provin din familii dezorganizate şi cu venituri insuficiente.
  5. Centrul de zi „Sfântul Fanurie” din parohia Mihai Bravu  - funcţionează prin grija P.C. Preot
Cristian Popa şi se adresează tuturor tinerilor din parohie care doresc să primească instrucţie extraşcolară şi să-şi
îmbogăţească mintea şi sufletul cu cunoaşterea lui Dumnezeu. Centrul de zi funcţionează în podul bisericii.
Este frecventat de 35 de copii şi este dotat cu bibliotecă, icoane, cărţi religioase, calculatoare. 
6. Centrul de zi „Dăruind vei dobândi” de la Spitalul Clinic de Urgenţe pentru Copii - Grigore
Alexandrescu. Funcţionează la subsolul bisericii construită în incinta spitalului prin osârdia P.C. Preot Tudorel
Peiu. Aici se desfăşoară un program cu caracter social-misionar adresat tuturor pacienţilor internaţi în spital, dar
şi celor veniţi din afara acestuia. Este frecventat de 150 de copii anual. Centrul este dotat cu calculatoare,
bibliotecă ş.a.
  7. Centrul de zi „Acoperământul Maicii Domnului” din parohia Şerban Vodă - acordă asistenţă
social-educativă prin programe de pregătire extraşcolară, interactive şi de recreere într-un cadru supravegheat.
Se adresează unui număr de 50 de elevi proveniţi din şcolile generale nr. 109 şi 110 aflate pe raza parohiei.
Programul funcţionează în două încăperi din cancelaria parohială.
  8. Spitalul Budimex – Spitalul de Copii Marie Curie – pe lângă capela „Sf. Ierarhi Nicolae şi Sf.
Stelian” funcţionează aşezământul social „Sfinţii Martiri Brâncoveni”, cu sediul în Şcoala generală nr. 111

17
„George Bacovia”(un hol şi două încăperi). Aici funcţionează un centru de zi cu 50 de copii săraci. Centrul
dispune de 10 calculatoare şi alte utilităţi necesare desfăşurării programului. Profesorii sunt voluntari.
Susţinerea proiectului se face din fondurile capelei şi a unor sponsori.
9. Centrul de zi “Sfântul Fanurie” din parohia Mihai Bravu, Bucureşti;

18
 VII. Programe de asistenţă socială desfăşurate de birourile de asistenţă socială de la eparhii

Dintre programele elaborate şi implementate sau în curs de derulare în cadrul birourilor de asistenţă
socială de la eparhii, menţionăm:
1. Programul social privind înfiinţarea şi organizarea Aşezământului social pentru mamă şi copil aflaţi
în dificultate compus din două tipuri de servicii. Adăpost pentru mamă şi copil victime ale violenţei domestice
şi Centru de zi pentru copii cu risc social, în cartierul Pajura din Bucureşti ;
2. Programul de prevenire a abandonului şcolar constă în acordarea de meditaţii săptămânale gratuite la
principalele obiecte de studiu, pentru copiii săraci din parohie. Se desfăşoară în cadrul mai multor parohii,
dintre care amintesc: “Icoana” şi “Adormirea Maicii Domnului” din Bucureşti, “Valea Aurie” din Sibiu, “Sf.
Mc. Antim” din Galaţi;
3. Programul socio-educativ şi religios destinat adolescenţilor din familii defavorizate şi persoanelor
vârstnice fără susţinători legali este derulat de Biroul de Asistenţă Socială al Arhiepiscopiei Bucureştilor în
cadrul Centrului social de servicii “Barnabas”. Săptămânal sunt organizate: întâlniri tematice între adolescenţi,
persoane vârstnice şi profesori, medici sau preoţi, meditaţii la principalele obiecte de studiu şi cerc de pictură pe
sticlă. De două ori pe săptămână se serveşte masă caldă pentru toţi beneficiarii programului ;
4. Programul de ajutorare a 80 de copii proveniti din familii sărace din centrul de zi "Sfântul Stelian" din
Bucureşti;
5. Programul de prevenire a abandonului şcolar în rândul copiilor proveniţi din familiile cu risc social,
desfăşurat în cadrul parohiei "Sfântul Ioan Botezatorul" din Bucureşti;
6. Programul de ajutorare a unor copii orfani din Arhiepiscopia Bucureştilor, Clujului, Tomisului si
Episcopia Alexandriei si Teleormanului la recomandarea unor preoţi parohi;
7. Programul Pomul de Crăciun, desfăşurat de Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Române în colaborare
cu Centrul de Plasament "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" din Bucureşti;
8. Programul Ajutor de la distanţă, destinat sprijinirii unor copii orfani, derulat de Biroul pentru opera
de cariatate-Diaconia al Sectorului "Biserica şi Societatea";
9. Program in sprijinul minorilor din penitenciarul Rahova, desfăşurat cu ocazia sărbătorii Naşterii
Domnului, când 150 de copii aflati in detentie au primit daruri din partea Patriarhiei;
10. Programul de 1 iunie, prilej cu care s-au oferit ajutoare unui număr de 200 de copii cu rezultate bune
la învăţătură, selectaţi dintre elevii şcolilor din Arhiepiscopia Bucureştilor ;

19
 11. Programul de 1 iunie, organizat în colaborare cu Primăria Sectorului 2, beneficiari fiind un număr de
300 de copii cu rezultate bune la învăţătură;
12. Programul de ajutorare a romilor  victime ale holocaustului, finanţat de Organizaţia Internaţională
pentru Migraţie de la Geneva, care s-a desfăşurat, potrivit protocolului de colaborare încheiat între Patriarhia
Română şi organizaţia menţionată,  în perioada 01.01– 13.08.2004, în Bucureşti şi mai multe judeţe (Ilfov,
Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, Prahova, Dâmboviţa, Galaţi, Brăila, Constanţa, Tulcea, Dolj, Gorj, Mehedinţi,
Argeş, Vâlcea şi Teleorman), valoarea totală a proiectului fiind de 3.711.000 USD;17
13. Programul Ajutor de urgenţă pentru familiile sărace care are caracter permanent şi constă în
acordarea de sprijin material obţinut din donaţii (alimente, îmbrăcăminte, medicamente), persoanelor aflate sub
pragul stabilit de sărăcie;
14. Programul Ajutor de la distanţă pentru un copil sărman sau o familie cu mulţi copii, prin intermediul
căruia, persoane din ţară sau străinătate oferă sprijin financiar acestora pe o perioadă de 3, 6 luni sau un an;
15. Programul de prevenire a abandonului şcolar numit Familia şi abandonul şcolar –cauze, efecte şi
remedii ;
16. Programul cultural-recreativ adresat copiilor din familii defavorizate, care constă în organizarea de
tabere şi pelerinaje gratuite de către parohii şi compartimentele de asistenţă socială din cuprinsul Patriarhiei
Române;
17. Programul de Sfintele Pasti, constând în oferirea de pachete cu alimente la 200 de familii sărace,
care au în întreţinere copii şcolari;
18. Programul Crăciunul copiilor, destinat ajutorării a 650 de copii aflati în dificultate, desfăşurat cu
ocazia sărbătorii Naşterii Domnului, cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte;
19. Programul Ajutor de la distanţă pentru un copil sau o familie săracă din România având ca obiectiv
prevenirea abandonului şcolar în rândul copiilor proveniţi din familii aflate în dificultate. Beneficiarii
programului sunt 26 copii, fiecare primind lunar alimente, rechizite şi îmbrăcăminte în valoare de 1.500.000 lei;
20. Programul de sprijinire financiară a persoanelor aflate în situaţii de criză , care a constat în oferirea
unor diferite sume de bani la 56 de persoane, în scopul depăşirii situaţiei vulnerabile în care se aflau (prevenirea
evacuării din locuinţă, a debranşării de la utilităţi, procurarea de medicamente);
21. Programul de asistenţă spirituală şi materială acordat copiilor cu deficienţe neuro-psiho-motorii de la
Căminul din Nicoreşti, judeţul Galaţi;
22. Programul Împreună, constând în plasamentul temporar al copiilor instituţionalizaţi în familii de
credincioşi ai parohiilor din Galaţi, pe perioada Sfintelor Sărbători ale Naşterii Domnului şi Paştelui;

17
Raportul Sfintei Arhiepiscopii a Bucureştilor pe anul 2005, http://www.gloriagrup.ro/PatriarhiaPhp/stiri/stire015.htm
20
 23. Programul de prevenire şi combatere a delincvenţei juvenile, derulat de Episcopia Alexandriei în
colaborare cu Inspectoratul judeţean de Poliţie şi Inspectoratul Şcolar Teleorman, în şcolile, liceele şi centrele
de plasament din judeţ.

21