20. MODALITATI DE STIMULARE A AUTOCUNOASTERII $1 INTERCUNOASTERII ELEVILOR 20.1. Analiza SWOT Analiza SWOT — este o tehnicd de cunoastere a modului in care elevul sepervepe pe sine (calitati si defecte). Presupune, de asemenea, o inventariere aoportunitatilor, precum si a situatiilor care pot provoca nesi iguranta, blocaje, afectind astfel performanfele si increderea in fortele proprii. Acronimul SWOT provine de la initialele urmatoarelor cuvinte din limba englezi: Strengths (puncte forte, calititi); Weakness (puncte slabe, defecte), Opportunities (oportunitati) Threats (slabiciuni). i sé completeze tabelul cu cele patru cadrane: Punctele mele slabe sunt... ‘Ameningirile sunt... cadran, vor fi trecute nu numai trasaturi ite scolare sau in domeniul sportiv, artistic), Ye, convingeri (de exemplu: imi place si Scanned with CamScanner284 Elena Stanculescu citese enciclopedii sau cdrti despre lumea plantelor si animalelor, si colectioney scoici, sé inot, sunt prietenos, am simful umorului, sunt tolerant, convingere mea este ci numai prin munca poti sa ajungi departe sau bate fierul cat este cald, c& de se va raci, in zadar vei munci). - inal doilea cadran, vor trece doud sau maxim trei puncte slabe pe care ar dori s& le diminueze cel mai repede posibil (de evitat folosirea Cuvantului defecte ~ care poate fi asociat in mod implicit cu o imagine negativa, depreciata). Prin aceasta sarcina se evita accentuarea unei tendinte spre autoculpabilizare si nemultumire de sine. Autoreflectia se va continua cu incercarea de a isi modalitati concrete de depasire a punctelor slabe. in acest sens, dupa terminarea completarii tuturor cadranelor, elevii vor fi solicitati si se gindeasca la ce anume i-ar putea ajuta pentru a diminua fiecare punct slab amintit si chiar sa alcdtuiasca un plan pentru fiecare in parte. Astfel elevii vor face primul pas Pentru a controla situatia, putind fi intr-adevar autori ai propriei dev eniri. Constientizeaza ca este mult mai profitabil sd se implice in acest sens, decat s§ asiste neputinciosi, se plénga si sa sufere din cauza punctelor slabe. Cu alte Cuvinte, se pune accent pe dezvoltarea capacititii de a controla situatia, de ase implica pentru a ameliora punctele slabe. Este de dorit ca profesorii sd sublinieze c nu exist nici o fiinta perfecta, ca fiecare om are $i puncte forte si puncte slabe. Important este ca oamenii sa se cunoasca foarte bine, sa se accepte asa cum sunt. in cel de-al treilea cadran, elevii vor mentiona situatiile si persoanele care le oferd posibilitatea sa se dezvolte (de exemplu: persoanele pe care mi bazez.cel mai mult sunt parintii mei, profesorul de pian, care a contribuit foarte mult la performanfa mea la concurs, participarea la cursul de limba englezi, bunicul care are mult timp liber si il duce la orele de pian si de limba englezi, intrarea intr-o clasi la care se studiazd engleza intensiv) Cea mai delicata sarcina este completarea ultimului cadran, intrucdt elevul reflecteze asupra situatiilor amenintatoare, trairilor iritative, lor sau persoanelor care creeaza inhibitii sau afecteazi in mod linea de sine (timiditatea, note mici, respingerea din partea celorlalt, fi ridicol, un anumit profesor care se enerv ‘eaza usor si tipd la Sunt rugati si facd diferenta dintre temerile reale gi cele imaginare lamodalititi concrete de a face fata situatiilor care le provoaca ‘temeri. Este indusa, ca si la cadranul al doilea, ideea cd lucrurile , ca intotdeauna trebuie cautata o solutie pentru rezolvarea mpletarea tuturor cadranelor si elaborarea planurilor de ii sunt invitati si prezinte ceea ce doresc sau cat dorese din Lise spune, de asemenea, ca daca doresc si vorbeasci despre > pot si aleaga un singur aspect pentru fiecare. Important este sublinieze in cazul fiecdrui elev ca dificultatile pot fi depasite Scanned with CamScannerPsihologia educatiei de la teorie la Practicé 285 yarea une! 8 $ constructive — impli i < oe pstacolelor). implicare sinu fuga din ie sfarsitul activitatit profesorul le multumeste elevilor pentru participare. intind faptul cd are sontingetes, Ci fiecare elev este valoros, cu multe puncte fore sic resurse ae a slabe si depisirea momentelor mai dificile din viata lor. Aceasta nu trebuie sa fieo formalitate de incheiere, intrucat im ajul trupului (comunicarea nonverbala) profesorul transmite implicit Sia el insusi crede ceea ce spune. Cu alte cuvinte, este necesar si fie o ut gruentil intre ceea ce poe gandeste despre elevi gi ceea ce exprima portanta autenticititii versus disimulare). Entuziasmul profesorului se transmite elevilor (in termeni psihologici este vorba despre contagiunea afectiva)- 20,2. Scala de misurare a stimei de sine (Morris Rosenberg, 1965) Stima de sine este componenta afectiva a eu-/ui. Acesta este un construct psihologic deosebit de complex, care se structureazi in functie de feedback-urile primite din partea celorlalti, de atitudinile lor fata de propria persoana, de modul incare sunt interpretate experientele trdite, precum si de compararea cu ceilalti, respectiv cu performantele acestora. Componenta afectiva a eu-lui este profund subiectiva, reflectind setul de atitudini fata rezultate din evaluarile amintite mai sus. R. E.Osborne (1993) subliniaza ca stima de sine este pozitiva sau negativa, putand sa se imbunatateasca sau dimpotriva, sa se deprecieze, in functie de succesele sau egecurile avute. Cu cat copiii se dezvolta intr-un climat stimulativ, care si le scoata in evidenta, s& le aprecieze calititile si s& fi incurajeze ori de cate ori se confrunti cu dificultdti, cu atat ei isi vor forma o imagine de sine pozitiva. Exist o stransa relatie intre aceasta si: implicarea in sarcini dificile, autoeficacitate, performante academice, capacitatea de a face fata presiunii grupului, starea de i ic si rezistenta la stres. am mentionat si in capitolul referitor la teoria dezvoltarii stadiale ik Erikson, 1980), sunt foarte importante evaluarile primite de ortante din viata copiilor. Daca in perioada prescolara este de calitatea relatiei parinte-copil, sfera se largeste odatai cu levul va fi evaluat de cadrele didactice, de colegi sau prieteni. i de sine a elevilor de catre profesori presupune: evitarea wgerate (perfectionismul), evidentierea calitatilor elevului, ii asteptirilor fata de elevi, incurajarea si lauda, anticiparea arati cd elevii care au un nivel ridicat al respectului de sine, Worabile fata de scoala si o popularitate mai ridicata printre 2004) in comparatie cu cei cu o stima de sine scizutd. De Scanned with CamScanner286 Elena Stanculescu asemenea, exist’ o corelatie pozitiva intre nivelul stimei de a Performan scolar, abilititile sociale gi optimism (Scheier si Carver, i. tanculescu, 2007, 2008). Aga cum am mentionatin capitolul despre dezvoltarea identity odatii cu intrarea in scoala, copii constientizeaza rapid care este Pozitia lor fh ierarhia clasei (in functie de feedback-urile primite de la profesori, dar side compararea propriilor performante cu cele ale colegilor). Pentru a evidentig cum influenteaza scoala stima de sine a elevilor, a fost realizat un studiy (Woolfolk, 2004) pe un lot de 322 elevi din clasa a VI-a, timp de doi ani, §-q Constatat ci stima de sine a elevilor a fost influentata de evaluarile profesorilor, satisfactia elevilor fat de activitatea din scoala, sentimentul ci orele sunt interesante, precum gi preocuparea, implicarea si pasiunea profesorilor pentru ceea ce fac in cl Este de dorit ca profesorii sa tind cont de aceste rezultate care subliniaza cat de important este faptul ci ceea ce se preda si mai ales cum se predé influenteazi nu numai interesul elevilor si motivatia invatarii, ci si respectul de sine, Pentru masurarea stimei de sine poate fi folosita scala lui Rosenberg (etalonata si validata pe populatie romaneasca). Elevii vor fi Tugati sd citeascg cei zece itemi si si dea raspunsuri finand cont de scala respectiva, Se mentioneaza cd nu exista rispunsuri corecte sau incorecte, ci sincere sau mai putin conforme cu realitatea. Tabelul nr. 6 Scala de misurare a stimei de sine (Rosenberg, 1965) Bifati in coloanele aliturate masus in care vise Egle Bale oe Potrivese afirmatiile de m: & £127 |5 2 a sunt multumiv’ de mine TE fac lucruri la fel de bine ca majoritatea multe calititi de care si fu mandru, | tint, | fel de important ca majortatea meu. ‘am mai mult respect fata de mine ‘simt ci eguez. itiva fata de mine insumi/insami, al Scanned with CamScannerPsihologia educatiei de ta teorie ta practien 287 gcorare: Itemit 5,6, 8 $i 9 vor fi scoragi invers (de exemy - acorda cinei puncte $i pentru foarte mult un Punet), P wi ie de la unu (pentru foarte putin) la cinci puncte (pen geal plu: pentru foarte ‘entru ceilalti item tru foarte mult), in wretie de alegerea ficutd. Seaduni punetele tuturor itemilor i scorul obfinut va fu erpretat in functie de incadrarea in urmitoarele intervale: aS 10; Stima de sine f > =5 | 1-20; Stima de sine 5 21-30: Nivel mediu al stimei de sine =5 31-40: Stima de sine ridicata => 41-50: Stima de sine foarte ridicata 20.3. Scala de misurare a autoeficacititii (Ralph Schwarzer si Matthias Jerusalem, 1995) Conceptul de autoeficacitate a fost introdus in literatura de specialitate de catre Albert Bandura (1988), pentru a descrie »convingerea unei persoane incapacititile sale de a-si mobiliza r le cognitive si motivationale necesare pentru indeplinirea cu succes a sarcinilor date” (idem, p. 1). Cu alte cuvinte, autoeficacitatea influenteaza aspirafiile individului, nivelul motivatiei, perse- verenfa cu care urmareste indeplinirea scopurilor, atitudinea in fata dificultatilor, rezilienta in contextul adversitatii, gestionarea stresului, atribuirile succesului siesecului. Autoeficacitatea academica se referd la setul de credinte pe care elevul le are in legaitura cu capacitatea sa de a gestiona activitatea de invatare (planificarea siorganizarea invatarii, folosirea strategiilor cognitive pentru a aprofundarea injelegerii cunostintelor noi si cresterea performantelor mnezice), de a stapani continuturile diverselor materii, precum si de a indeplini asteptarile propri ale parintilor si profesorilor. Perceptia pe care elevii o au despre propria itate este un predictor mai puternic al performantelor academice decat mic (Pajares & Miller, 1994). De nuantat faptul ci autoeficacitatea este un predictor atat de puternic pentru rezultatele gcolare asa icacitatea academica (Zajacova, Lynch & Espenshade, 2005). au autoeficacitate ridicat& vor anticipa succesul in fata unor $i se vor concentra asupra lor pentru a le duce la bun sfargit. Cei ‘olva sarcina. Altfel spus, nu numai bagajul de cunostinte, itatile gi deprinderile formate contribuie la rezolvarea diverselor , ci $i autoeficacitatea, motivatia pentru succes, autoreglarea efortului si autoprogramarea mentala pozitiva (anticiparea Scanned with CamScanner288 Flena Stanculescu Este necesar ca fiecare profesor si find cont de acest aspect (vezi figura 19), intrucdt pot exista elevi care, in ciuda unut potential ri icat obtin rezultate mult prea slabe, tocmai dator impresie une) autoeficacitati scazute, Se declangeaza o reactie in lant: emotiile iritative sau teama de sec vor afecta implicarea in sarcini dificile, pe fondul unui stres Tidicat (distres), determinat de imposibilitatea de a gestiona situatia, astfel incat s4 fie dusa la bun sfargit, Esecurile repetate vor duce la perpetuarea anxietafii in fata problemelor dificile, temerii de insucces, putiind si apara si fenomenul neputintei invatate (learned helplessness — concept introdus de Martin Seligman in 1975 si care se manifests prin tendinta persoanelor de a face atribuiri negative, indiferent de conditile spatio-temporale). Profesorii trebuie si stimuleze imbunatatirea perceptie} autoeficacititii acestor elevi, credndu-le oportunitati pentru a obtine succese, incurajandu-i si persiste in sarcini si s& isi invinga gandul irational cd ei ny sunt in stare si reuseasci ceea ce isi propun. Schimbarea atitudinala nu se produce rapid, de aceea este de dorit ca profesorii si recunoasca astfel de fenomene si si aibi ribdarea necesara si disponibilitatea pentru a le oferi suportul necesar. Cotelate psihologice ale autoeficacitiiiridicate Scanned with CamScannerPrihologia educatiel de ta teorie la practica ay intro cercetare ee Ps un lot de 289 de elevi de gimnaziu, de la gcoli din Bucuresti (St aa lescu, 2007), S-a observat ci exist o corelatie §! vitiva, ttre autoeficacitatea Perceputii si: optimism, stima de sine, suportul octal perceput, performantele {a limba romina si matematica. S-a confirmat is umai faptul ci elevii cu un nivel ridicat de autoeficacitate igi valorizeaza Maile resurse, objindnd performante considerabile, ci sic au o stare de pine psihic (psychological well-being). Instructajul pentru completarea scalei autoeficacititii este asemanitor cu cel pentru scala de masurare a stimei de sine. Se acorda de la unu (foarte putin) Jacinei punete (foarte mult), in functie de rispunsul dat. Se aduni punctele | tuturor itemilor gi scorul obtinut va fi interpretat in functie de incadrarea in urmitoarele intervale: => 10: Autoeficacitate foarte sc&zuta = 11-20: Autoeficacitate scdzuta => 21-30: Nivel mediu al autoeficacitatii = 31-40: Autoeficacitate ridicata => 41-50: Autoeficacitate foarte ridicata Distres si strategii AUTO- neadecvate de EFICACITATE coping SCAZUTA Anxietate sau teama de esec ia autoeficacititii seizute si: emotii, cognitii, implicarea i de invatare si controlul stresului Scanned with CamScanner290 Elena Stinculescu ‘Tabelul nr. 7 Scala de misurare a autoeficacititi (Schwarzer gi Jerusalem, 1995) Bifati in coloanele aliturate misura in care vise potrivese afirmatiile de mai jos: 1. Daca insist, reusese si-mi rezoly problemele dificile, 2. Chiar dacit cineva mi se opune, gisesc mijloacele Pentru a obfine ceea ce vreau, 3. Este ugor pentru mine sit persist in indeplinirea scopurilor mele, 4, Am incredere cit mit pot descurea eficient in situafii Reasteptate. 5. Datoriti abilitifilor mele, stiu cum s imprevizibile. s din situatii ©. Pot si rezolv cele mai multe dintre probleme daca investesc efortul necesar. 7. Raman calm/a cind ma confrunt cu dificultati, deoarece mi pot baza pe capacitatea mea de solutionare, 8. Cand mi confrunt cu o problemi, gisese de obicei ‘mai multe solutii pentru a o rezolva 9. Cand sunt intr-o situatie dificild, stiu ce am de Picut. : Orice s-ar intimpla, sunt de obicei pregativ/é sa fae ta situatiei. 20.4. Tehnici creative Exercitiul Cartea mea de vizita Aceasta tehnica este menita si evidentieze anumite aspecte care il individualizeaza pe elev (Gheorghe si Mastan, 2005). Ei sunt solicitati si completeze in centrul unei coli numele, scoala si clasa in care invata (puténd fi adaugate si cercurile sau cursurile frecventate in afara scolii). in coltul din dreapta sus va fi mentionati cea mai importanta calitate, in stéinga sus —persoana se bazeazi cel mai mult, care oferd suport atunci cand este nevoie, in ~ ceca ce stiu sa fac cel mai bine, iar in dreapta jos — deviza mea in se permite elevilor si personalizeze si mai mult cartea de vizita, desen (asezat asemenea unei sigle). aceea, clevii sunt invitati si isi prezinte propria carte de vizité. Nu fi insi sd facd acest lucru, Autodezviluirile personale sunt posibile exist un climat bazat pe relatii de incredere. in cazul in care m prezinte cartea de vizit’, profesorul are ocazia si observe dact acestuia este ezitanta sau dimpotriva, analizand aspecte ale Scanned with CamScannerPsihologia educatiei de la teorie la practi ; paraverbale i nonverbale — tonul folosit, ritmul expri ° ontactului vizual cu cei carora le vorbeste (colegii), gestica, mimica. acestea reflect inerederea in fortele proprii versus neincredere, siguranta e versus nesiguranta, imaginea de sine pozitiva versus imagine de sine Este de dorit ca gi profesorul i prezinte propria carte de vizita, it sd le multumeasca pentru participare gi si sublinieze ca este incdntat i care le-a descoperit despre fiecare. comune grab! ate sin irs ja shay Me tucurile no! ‘Tabelul nr. 8 Exercitiul Cartea mea de na pe care Calitatea mea este fix bazer cel mai mult este Numele si prenumele Scoalla.....Clasa. Cercul sau Cursul di | | Ccea ce stiu si fac cel mai bine Deviza mea in viati este Exereitiul Diploma mea Elevii sunt rugati si completeze afirmatiile din tabelul de mai jos (Baban, 2003, p. 256). Au astfel ocazia si se concentreze asupra urmatoarelor aspecte: a) suportul social perceput (perceived social support); fe obfinute (realizrile gi succesele cele mai importante) — yalorizeazi cel mai mult elevul din cea ce a reusit si ‘motivationala — cel mai important fel atins; td. decizie luata. fesorul poate obtine informatii legate de imaginea de derea in propriile forte si sentimentul de autoeficaitate. re in fortele proprii, va gasi foarte repede ce anume sa sele, realizarile gi telurile importante atinse. Unui scdzuta fi va fi foarte greu si asocieze ceva pozitiv, , Va fi foarte ezitant in rezolvarea sarcinii respective. Scanned with CamScanner252 Elena Stinculescu Este un bun prilej pentru profesor pentru a lua in discutie factori Pot impiedica sa igi indeplineasea scopurile propuse: a) asteptari nerealiste (standarde excesiv de ridicate); b) superficialitatea cunostintelor necesare atingerii scopurilor; ¢) planificarea insuficienti a tuturor activitatilor menite sa duca la indeplinirea scopului; d) managementul deficitar al timpului (dorinta de a face prea multe lucrurj intr-un interval de timp prea scurt sau negisirea momentului potrivit Pentry realizarea activitatilor necesare realizarii scopului); ©) neinerederea in fortele proprii, teama de egec sau chiar teama de succes sau dorinta de anu dezamagi, i care Tabelul nr. 9 Exereitiul Diploma mea (apud Baban, 2003, p. 256) DYPLOMA MEA Cea mai importanta realizare din viata mea Cel mai important succes din viata mea ‘Cel mai important eveniment din viata mea Cel mai important fel atins in viata mea .. ‘Cea mai important decizie pe care am Iuat-o, Cele mai importante persoane din viata me: Exercitiul Scutul meu Prin aceasta tehnicd se urmareste autocunoasterea, constientizarea nevoii de aparare si autocontrol, ajutindu-i pe elevi si se prezinte in fata colegilor, atat cat doresc ei si 0 facd. Se incepe cu 0 discutie despre ceea ce a inseamna cuyantul scut, subliniindu-se faptul c& acesta ii apara si chiar le salva viata luptatorilor. Se mentioneaza apoi ca toti (fie ca este vorba despre copii sau adulti) avem un scut de aparare impotriva situatiilor dificile, care ne ajuta sa mergem mai departe: insu: siti, calitati, resurse proprii sau persoane pe care ne putem baza atunci cand avem nevoie. Se va desena un scut pe tabla, iar copii vor face acelasi lucru pe o coal A4. scutul va fi impart in patru cadrane, in ijloc desendndu-se un cerc. in acesta din urma se mentioneaza , talentul meu ”, iar in cele patru cadrane: 1) ceea ce imi place si fac si ceea ce imi di 2) persoanele apropiate si pe care ma pot baza cand am nevoie; 3) 0 placuta; 4) care sunt calitatile mele. Scanned with CamScannerPsihologia educaftel de ta teorle I Practed 293 pi terminarea sarcinii, ¢ profesor incheie in si registry metafor vii sai sunt nigte adevarati luptiitori, pentru a invinge obstacolele cu care Se vor intdlni in viati. Dach i impul neeesar, profesorul poate continua, oferindusle elevilor fet a tie pe care vor serie ct mai multe cuvinte care le vin in minte i care s& de in{a la propria lor persoand, Se mentioneazé c& nu conteazé ordinea oh fe -4, Dupi aceea, vor primi serierea caligrafic . Dupa aceea, vor primi o alta coald, pentru a serie c: iteva sal viii oo cuvintele respective, Cand au terminat, li se va da ultima coala, miry a tealiza 0 compunere, folosind propozitile aledtuite, Blevii vor avea libertatea alegerii Propozifiilor sau chiar a intregii neri pentru prezentarca in fata colegilor, Dupa aceea, fiecrui elev ise POt 84 igi prezinte seutul, 1C, spuniind ci este bucurog bine Pregititi pentru a fi ep toti ele cig” compu ecare iif " valipi pe spate © coaléi, pe care colegii fi vor scrie cAte o calitate a acestuia, Va fistimulatd consolidarea a ceca ce au descoperit la exercitiile de intercunoastere, Exercitiul Universul meu Aga cum sugeres i titlul, acest test presupune imaginarea unui spatiu propriu, prin care sa reprezinte propria persoand ~ calitati, interese, aspiratii, nevoi, preocupari. Prin intermediul acestui test sunt stimulate atat autocunoasterea, cat gi intercunoasterea, Sunt necesare cAt mai multe reviste, carioci, lipici $i un carton. Fiecare elev va decupa imaginile reprezentative pentru sine din revistele respective gi le va lipi pe carton, crednd cAteva rubt depreferinte ~ de exemplu: timpul liber, cArfile sau scriitorii preferati, sportul, mancarea, hainele preferate, etc. Fiecare rubricd va fi delimitaté $i denumitd (Scriitorul meu preferat). La sfargit vor trebui sa prezinte propriul univers —o bund ocazie pentru verbalizarea intereselor, curiozitatilor, dorintelor, preocupirilor. Prin aplicarea acestui test profesorul va ayea prilejul sf observe dacd clevii au rabdare sa astepte sa le vind randul (numirul de reviste este mai mic deca cel al elevilor), daca intra in conflict cu un coleg care vrea aceeagi imagine ficum il rezolvi. De aceea, la inceputul activititii se anunté faptul ci pot @pirea situatii in care vor dori mai multi elevi si decupeze din aceeasi revistit ilustratie. Din acest motiv ei vor trebui sa decid’ impreund gi mai ales ce anume. La sfargitul activitatii se va realiza respective gi clevii vor fi ldudati pentru creativitatea gi iilor ginduri, preferinte, preocupari. fi folosit cu elevii din clasele primare gi gimnaziu ile pe care ei le fac intre propria persoana, propria i. Astfel de asociatii reflect atitudinea de sine si social. Scanned with CamScanner294 Elena Stinculescu Instructaj: incercati si patrundeti intr-o lume imaginara gi sd alegesi diverse : ; ie in pri loana. ipostaze pentru propria persoand, pe care le veti scrie in prima co abe carnal trebuie sd faceti referire la propria clas. Va fi foarte int de analizat asociatiile libere ficute de copii. O atitudine pozitiva fata de Persoana va stimula asociatii cu cuvinte. In ceg ‘“resant Proprig ‘Tabelul nr. 10 Testul Dacd (Baban, 2003, p. 255) Daca clasa mea ar fi. O masina, ar fi... O mancare, ar fi. Un film, ar fi. O floare, ar fi. O materie, ar fi. O profesie, ar fi... O melodie, ar fi. Un animal, ar fi .. Exercitiul Orasul nostru Prin intermediul acestei tehnici creative intregul sarcina de a construi un oras din lut sau plastilina si resturi de materiale (textile, hartie, plastic). Vor avea la dispozitie un carton duplex, lipici, acuarele. Vor fi Provocati s4 gaseasc cele mai originale moduri de construire. Vor trebui sd ii gaseascd o denumire, si se gindeasca si sa decid impreund cine locuieste in el, cum sunt cei care locuiesc acolo, cu ce se ocupa, daca sunt primitori, prietenosi, care este impresia general pe care o creeaza orasul, daca oamenii din alte locuri dorese si il viziteze. Fara si isi dea seama, elevii vor proiecta in raspunsurile date o particicd din fiinta lor, respectiv aspecte legate de natura sau calitatea relatiilor efective stabilite in clasa lor, Laora urmitoare exercitiul va continua, impletindu-se cu tehnica jocului tol. Elevii vor avea sarcina de a investi simbolurile prezentate in orasul lor toluri. De exemplu, unul din personaje este reporter de televiziune iuri oamenilor din oras, in legaturi cu ceea ce este mai frumos in Ceilalti elevi sunt spectatorii, putdnd si ofere sugestii sau teme de grup de elevi va avea Scanned with CamScannerPsihologia educatiei de la teorie la prac 295 ulate spontaneitatea, usurint yor pe il de comuniune si peta ee sec ill resante despre colectivul de elevi, analizang: rr Poate descoperi Wu poeta imaginilor, temelor invocate; . vlorile folosite, predominanta celor reci sau calde; + or earile, revenirile si stersiturile; : * cpu eatilor dint loeitorioraului; * WP oWvarea dezacordurilor legate de alegerea culorlor, « impresia generala despre oras; « modul in care decurg discutiile in cadrul interviurilor, temele alese denumirii, ete, Referinte bibliografice 1, Biban, Adriana, (2003). Consiliere educationald. Cluj-Napoca: Psinet, 2. Erikson, E. (1980). Identity: Youth and crisis. New York: Norton, 3, Gheorghe, Daniela si Mastan, B. (2005). Ghid de bune practici. Tehnict creative. sueurest: Editura Vanemonde. 4, Osbome, R. E. (1993). Self: An eclectic approach. Boston: Allyn & Bacon, 5, Rosenberg, M. (1965). Society and The Adolescent Self-Image. Princeton: Princeton University Press. 6, Scheier, M. F. si Carver, C. S. (1992). Effects of optimism on psychological and physical well-being: Theoretical and empirical update. Cognitive Therapy and Research. 16, 201-228. 7. Seligman, M. (1975). Helplessness: On Depression, Development and Death, San Francisco: W. H. Freeman. 8. Stinculescu, Elena. (2007). Social skills, social intelligence, perceived social support and school performances. The Xth European Conference of Psychology, Prague. 9. Stinculescu, Elena. (2008). Psychological correlates of the social skills. Revista de Psihologie. $4, nr. 1-2, 57-65. 10, Woolfolk, Anita. (2004). Educational psychology. Dehli: Pearson Education. U1. Zajacova, Anna, Lynch, S. M., & Espenshade, T. J. (2005). Self-efficacy, stress, ic success in college. Research in Higher Education, 46, 6, 677-106. Scanned with CamScanner