De-a lungul timpului s-au creat adevărate mituri despre întreprinzători.

În capitolul de faţă sunt

prezentate principalele mituri privind întreprinzătorul, aşa cum au fost ele surprinse de literatura de
specialitate.
După parcurgerea acestui capitol veţi afla:
- miturile create în jurul întreprinzătorului de-a lungul vremii;
- cât este adevăr şi legendă în privinţa percepţiei întreprinzătorului de către lumea din jurul său.

Miturile privind întreprinzătorul au apărut atât ca urmare a legendelor create de-a lungul timpului în
jurul oamenilor întreprinzători, cât şi datorită lipsei de cercetări în domeniul antreprenoriatului. Iată
care sunt acestea.
Mitul nr. 1. Întreprinzătorii sunt născuţi, nu făcuţi. Ideea "naşterii" întreprinzătorului, a faptului că
antreprenoriatul nu poate fi învăţat a dominat multă vreme. Există, desigur, anumite trăsături precum
spirit de iniţiativă, energie, dorinţa de asumare a riscului, talent în relaţiile umane care sunt înnăscute.
Totuşi, aceste trăsături pot exista în mod latent în unii oameni şi doar împrejurările mai deosebite le pot
activa. În plus, astăzi antreprenoriatul se studiază în universităţi, şcoli de afaceri etc., care au menirea de
a "face" întreprinzători. În definitiv, omul cât trăieşte învaţă.
Mitul nr. 2. Întreprinzătorii sunt oameni de acţiune nu "filozofi". Întreprinzătorii sunt, evident, oameni
cu spirit practic, caută mereu soluţii noi, originale, însă ei sunt şi metodici, îşi anticipează acţiunile.
Elaborându-şi planurile de afaceri, ei devin şi "filozofi". Altfel, unde nu-i cap vai de picioare.
Mitul nr. 3. Întreprinzătorii trebuie să corespundă profilului teoretic. O altă legendă creată în jurul
întreprinzătorului este aceea că el trebuie să corespundă unui portret "robot". În acest sens s-au
întocmit liste cu trăsurile întreprinzătorului de succes. Cei care nu au aceste trăsături sunt consideraţi
neadecvaţi pentru activitatea de întreprinzător. Realitatea arată însă că deşi anumite trăsuri sunt
indispensabile, nu se poate spune că cei care nu trec prin "verigă" nu pot deveni apriori buni
întreprinzători. De fapt, nici un copac nu creşte perfect drept.
Mitul nr. 4. Întreprinzătorii sunt fie inventatori, fie inovatori. La început au fost consideraţi
întreprinzători doar inventatorii. J. Schumpeter, în 1911, afirma că întreprinzători sunt şi inovatorii,
adică persoanele care realizează combinaţii noi din lucrurile existente. Astăzi sunt consideraţi
întreprinzători şi cei care nu sunt neapărat inventatori sau inovatori, ci persoane care iniţiază o afacere,
asumându-şi riscuri pe care în mod normal alţii nu şi le permit, în scopul realizării de profit. Oricum,
omul gospodar nu reiventează roata.
Mitul nr. 5. Întreprinzătorii sunt neadaptaţi academic sau neînţeleşi social. De-a lungul timpului s-a
acreditat ideea că unele persoane au devenit întreprinzători numai după ce au picat la facultate sau nu
au reuşit să se adapteze în întreprinderile gigant, părăsind serviciul. Astăzi însă s-a dovedit că cei mai
buni întreprinzători au studii superioare. De asemenea, multe persoane care au lucrat în marile
întreprinderi din România înainte de 1989, astăzi au devenit întreprinzători de succes. Omul bun îşi
găseşte loc oriunde.
Mitul nr. 6. Pentru a deveni întreprinzător este nevoie doar de bani. Ca şi în orice altă activitate, în
afaceri este nevoie de bani, fără ei nu se poate face nimic. Totuşi, banii nu salvează pe nimeni în mod
automat de la faliment. În plus, chiar având bani suficienţi un întreprinzător poate da faliment deoarece
nereuşita poate fi rezultatul incompetenţei, al unei planificări precare sau atitudinii necorespunzătoare a
întreprinzătorului.Banii n-aduc fericirea, dar o întreţin.
Mitul nr. 7. Pentru a deveni întreprinzător este nevoie doar de noroc. De un anumit dram de noroc este
nevoie în orice împrejurare. Fără el multe acţiuni pot să nu aibă sorţi de izbândă. Însă norocul şi-l face şi
omul. Mai mult, ceea ce pare a fi noroc poate fi de fapt o pregătire foarte bună, dorinţa de a face un
lucru deosebit, spirit inovator etc. Şi apoi în lumea facerilor norocul nu poate fi luat drept garanţie.
Mitul nr. 8. Ignoranţa este o binefacere pentru întreprinzător. Fiind oameni cu spirit inovativ,
întreprinzătorii caută mereu combinaţii noi. De aceea, se spune că este mai bine să nu ştie prea multe
lucruri despre afacere apriori, pentru a nu fi tentat să se meargă pe căi bătătorite. De aici poate şi zicala
"prea multe cunoştinţe strică". Totuşi, astăzi nu se mai pot face afaceri fără cunoştinţe în mai multe
domenii. Acestea vor sta la baza elaborării unor analize realiste a punctelor forte şi slabe ale afacerii
pentru adoptarea celor mai adecvate strategii.
Mitul nr. 9. Întreprinzătorii sunt nişte aventurieri. Riscul este un element important în procesul
antreprenorial. Totuşi, percepţia pe care o au cei mai mulţi oameni despre riscul pe care şi-l asumă
întreprinzătorii este greşită. Deşi s-ar părea că întreprinzătorii îşi asumă riscuri uriaşe, asemănătoare
jucătorilor de noroc, în realitate ei îşi asumă riscurile cu grijă, calculându-le. Pentru a-şi urmări
obiectivele, întreprinzătorii îşi pregătesc şi planifică acţiunile. Prin urmare, întreprinzătorul nu caută în
mod deliberat riscul şi nici nu-şi asumă riscuri inutile, însă nici nu este şovăielnic atunci când este vorba
de riscuri care nu pot fi evitate. Gospodarul este om cu scaun la cap.
Mitul nr. 10. Întreprinzătorii sunt complet independenţi. De departe, întreprinzătorii nu sunt deloc
independenţi. Ei depind de parteneri, investitori, clienţi, furnizori, creditori, salariaţi, familie şi de toţi cei
implicaţi în acţiunile sociale şi obligaţiile comunităţii. Totuşi, întreprinzătorii pot decide independent
când, dacă şi ce hotărâri să ia. În plus, este extrem de dificil de condus o afacere prosperă doar de unul
singur. Unde-s doi puterea creşte.