Chestionarul.

Aspecte teoretice
Chestionarul este un instrument ȋn cercetarea pedagogică cu ajutorul căruia se ȋnregistrează
opinii, atitudini, interese, informaţii referitoare la o anumită problematică, la o persoană, etc. El
constă ȋntr-un sistem de ȋntrebări ȋnchise (la care respondentul alege un raspuns din mai multe
răspunsuri oferite) și/sau deschise (la care respondentul concepe/elaborează raspunsul).
Răspunsurile pot fi oferite oral, ȋn scris, electronic sau online. (Bocoș, et. al., 2016, Dicţionar
Praxiologic de Pedagogie, vol. I)

Etapele pentru elaborarea unui chestionar:

- Alegerea tematicii chestionarului
- Alegerea grupului ţintă
- Formularea scopului și a obiectivelor chestionarului
- Elaborarea chestionarului
- Distribuirea chestionarelor
- Centralizarea datelor
- Interpretarea datelor
Structura unui chestionar:
1. Titlu
Exemplu. Chestionar privind utilizarea rețelelor sociale de către elevi
2. Descriere și Introducere. Chestionarul trebuie să aibă o scurtă descriere și introducere
adresată grupului ţintă:
Exemplu.
Stimaţi studenţi,
acest chestionar ȋși propune să .... Scopul chestionarului este ... Participarea dvs. la acest
studiu este voluntară, anonimă și strict confidenţială. Completarea acestui chestionar o sa
va rețină atenția doar ...minute.
Vă mulţumim pentru participarea dvs.!

3. Informaţii despre respondenţi (itemi demografici) se formulează opţional ȋn funcţie de

grupul ţintă. Ele ajută la stabilirea structurii grupului ţintă și se referă la: vârstă, gen, vechime ȋn
ȋnvăţământ, studii absolvite, grad didactic, etc. Dacă de exemplu grupul ţintă este format din elevii
unei singure clase, atunci acești itemi nu sunt necesari.

4. Itemii propriu ziși

Miezul oricărui chestionar este constituit din întrebările pe care el le conţine. În redactarea lor,
punctul de plecare nu poate fi altul decât nevoile de informaţii cerute de cercetarea
psihopedagogică care face necesară utilizarea chestionarelor.
În funcţie de modul în care pot fi formulate răspunsurile, întrebările care se includ într-un
chestionar se grupează în mai multe tipuri:
 a) Întrebările deschise sunt întrebările la care cei cărora le sunt adresate pot răspunde
utilizând propriile cuvinte, ele fiind folosite în stadiul exploratoriu al anchetei, în care se urmăreşte
mai degrabă identificarea şi descrierea evantaiului complet de situaţii, comportamente, atitudini
etc., decât stabilirea frecvenţei acestora (răspunsurile la aceste întrebări fiind imposibil, sau foarte
greu, de codificat).
Exemple.
 „Ce marcă de televizor posedaţi?”
 „Câţi copii aveţi?”
 „Care este profesia dumneavoastră?”
 „Ce nume credeţi că s-ar potrivi cel mai bine pentru produsul din următoarea fotografie?”
 „Ce vă nemulţumeşte la autoturismul pe care-l posedaţi?”
Ele prezintă avantajul că asigură un evantai mai bogat de răspunsuri, fiind recomandate mai ales
în cazul interviurilor, când operatorii pot oferi respondenţilor lămuriri suplimentare (pentru a fi cât
mai bine înţelese), aceştia din urmă nefiind puşi în situaţia de a scrie răspunsurile (lucru care este
relativ greu acceptat). De asemenea, întrebările deschise sunt indispensabile atunci când variantele
de răspunsuri la ele, fiind foarte diverse, nu au cum fi cunoscute dinainte.
Întrucât formularea răspunsurilor la unele din aceste întrebări presupune un efort relativ mare din
partea respondenţilor, numărul lor trebuie redus la strictul necesar.
b) Întrebările închise sunt cele la care nu se poate răspunde decât în variantele prestabilite.
La rândul lor, ele pot fi: dihotomice, cu răspunsuri la alegere, semantice sau cu răspunsuri
ierarhizate.
1) Întrebările dihotomice sunt cele la care nu se pot da decât două răspunsuri: „Da” sau
„Nu”, „Urban” sau „Rural”, „Bărbat” sau „Femeie”, „Adevărat” sau „Fals” etc.
Exemple.
 Sunteţi căsătorit? Da/Nu
 Obişnuiţi să citiţi ziarele online? Da/Nu

2) Întrebările cu răspunsuri la alegere unic sau multiplu, denumite şi semideschise,

sunt cele care pot primi un număr limitat de răspunsuri, acestea fiind precizate. Comportând o
gamă restrânsă de răspunsuri, ele se pretează la codificări. În cazul utilizării lor, cel care concepe
chestionarul trebuie să se asigure că nu s-a omis nici un răspuns posibil. În plus, fiecare variantă
de răspuns trebuie să le elimine pe toate celelalte. Ordinea în care sunt aşezate variantele de răspuns
este foarte importantă, sociologii atrăgând atenţia că suficient de mulţi oameni sunt tentaţi de a
opta pentru prima sau ultima alternativă. De aceea, este indicat ca, de la un respondent la altul, să
se schimbe această ordine.
Exemple.
 Câte ore pe zi intrați pe rețelele sociale?
o Sub 1 oră
o De la 1 oră la 2 ore
 o De la 2 ore la 3 ore
o Peste 3 ore

 Care din următorii factori contează în primul rând la alegerea pastei de dinţi pe care o
utilizaţi ? Se pot selecta mai multe variante de răspuns.
□ Capacitatea de a combate cariile
□ Capacitatea de înălbire a dinţilor
□ Aroma
□ Preţul
□ Marca
□ Alt factor (numiți) _______________

3) Întrebările pe scala Likert, denumite şi întrebări cu răspunsuri ierarhizate în

ranguri, sunt cele care solicită persoanelor anchetate să precizeze ordinea de prioritate acordată
variantelor de răspuns precizate. Prin intermediul lor se pot testa preferinţele consumatorilor în
mod gradat (pe ranguri). Ca şi întrebările cu răspunsuri la alegere, şi acestea permit tabelarea
răspunsurilor şi efectuarea de comparaţii. Pentru ca informaţiile obţinute să fie semnificative, este
necesar ca operatorii anchetelor să se convingă că respondenţii cunosc bine aspectele legate de
fiecare subiect cercetat în parte, altfel se vor primi răspunsuri la întâmplare.
• Ce este scala Likert?
Scala Likert este o scală folosită în psihometrie pentru măsurători operate cu ajutorul
chestionarelor. Scala poartă numele inventatorului său, psihologul Rensis Likert.
Scala Likert este o scală ordinală adică este este o scală nominală pe care s-a introdus o
relaţie de ordine, o ierarhie, adică nu sunt așezate la întâmplare, amestecat.
• Cum se folosește?
Se alcătuieşte un set de propoziţii (întrebări) care reprezintă afirmaţii cu caracter favorabil
sau nefavorabil la adresa stimulului care face obiectul investigaţiei. Se aplică chestionarul unei
populații stabilite conform scopului de măsurare. Atunci când sunt învitați să răspundă la un
chestionar calibrat ca instrument de măsură pe o scală Likert subiecții trebuie să specifice nivelul
de acord respectiv dezacord față de afirmațiile din chestionar.
Scala Likert tradițională este o scală cu cinci valori. Scala Likert poate fi sau se poate
codifica și cu valori numerice.

Formatul unei scale Likert cu cinci valori poate fi:

Exemplul 1 Exemplul 2 Exemplul 3 Codificare

Dezacord total Total ineficient Foarte nemulţumit 0
Dezacord Ineficient Destul de nemulţumit 1
Nici acord nici dezacord Destul de eficient Neutru 2
De acord Eficient Mulţumit 3
Cu totul de acord Foarte eficient Foarte mulţumit 4

Deși cel mai adesea este folosită scala cu 5 valori de răspuns mulți specialiști susțin că
utilizarea a 7 sau 9 valori conduce la măsurători cu un grad de acuratețe mai ridicat. Uneori se
utilizează scala Likert cu 4 valori prin eliminarea valorii din mijloc pentru a obliga respondentul
să se situeze la extreme.
După ce se completează chestionarul fiecare fiecare element (întrebare) se analizează
separat. Observăm că deşi există o relaţie de ordine pe mulţimea categoriilor nu există nici o
indicaţie privitor la diferenţele reale între categorii. De aceea, atunci când se utilizează scale
ordinale de măsură, distanţele între categorii sunt presupuse egale iar operaţiile acceptate sunt
modul, mediana şi procentul și media (în cazul codificării).
• La ce este utilă?
Scala Likert este cea mai cunoscută scală ordinală și este utilizată în studiile de atitudine.
Este utilizată pe scară largă în studiile de cercetare și uneori este referită ca scală de rating deși nu
înseamnă același lucru.
Caracteristica principală a unei scale ordinale este aceea că permite măsurararea gradului
de diferenţă dar nu diferenţa specifică dintre mărimile măsurate. Nu se va putea preciza niciodată
care este mărimea diferenţei dintre două categorii deoarece nu se va putea preciza niciodată care
este diferenţa dintre “mulțumit“ şi “foarte mulțumit“ avută în vedere de subiecţi. Este scala cel mai
des folosită în cercetarea satisfacţiei şi atitudinii.
Măsurătorile operate pe această scală pot suferi distorsiuni datorită reținerii manifestate de
repondenți de a utiliza valorile extreme sau dimpotrivă de a le folosi în mod exagerat în funcție de
natura răspunsului pe care trebuie să-l dea.
Exemple.
 În ce măsură vi s-a părut dificil să creați un chestionar online?
o Foarte mult
o Mult
o Nici mult, nici puțin
o Puțin
o Deloc

 Pe o scală de la 1 (foarte usor) la 5 (foarte dificil) cât de accesibil vi s-a părut să creați
un chestionar on-line?
1 2 3 4 5
○ ○ ○ ○ ○
• Exprimați acordul sau dezacordul privind următoarea afirmație:
Mi-a fost ușor să realizez un chestionar online
Total acord
Acord
Nici acord nici dezacord
Dezacord
Total dezacord
 Avantajele întrebărilor închise:
- reduc în mod considerabil efortul pentru oferirea răspunsurilor;
- permit codificarea, fără dificultăţi, a răspunsurilor, ceea ce uşurează efortul de
prelucrare a lor;
- permit respondenţilor să ia în considerare şi unele variante de răspuns la care altfel
nu s-ar gândi;
- sunt mult mai uşor acceptate de respondenţi, etc.

Dezavantajele întrebărilor închise:

- sugerează respondenţilor variante de răspuns;
- permit formularea unor răspunsuri pe negândite ori la întâmplare;
- necesită un efort mare de redactare şi de pretestare (pentru a stabili toate variantele
posibile de răspuns);
- limitează paleta răspunsurilor, etc.

De regulă, întrebările închise trebuie să fie majoritare la un chestionar.

c) Întrebările de control au rolul de a verifica dacă răspunsurile la celelalte întrebări au

fost corecte sau nu, dacă sunt suficient de bine fundamentate, dacă nu sunt date în urma unei
informări insuficiente etc.
 De exemplu, pentru a verifica dacă răspunsul dat la întrebarea: În ce măsură vi s-a
părut dificil să creați un chestionar online?, o întrebare de control posibilă ar fi: Cât timp a durat
încărcarea pe internet a chestionarului?. În condiţiile în care răspunsul la prima întrebare este:
puțin, iar la a doua întrebare răspunsul a fost 2 ore, este evident că nu se poate avea prea mare
încredere în răspunsul dat la prima întrebare.
d) Întrebările filtru sunt cele care, în funcţie de răspunsurile primite, se folosesc fie în
scopul eliminării din anchete a subiecţilor care nu prezintă interes, fie în vederea eliminării din
chestionare a unor întrebări care devin de prisos. Astfel, dacă prin anchetă se urmăreşte, de pildă,
cunoaşterea opiniilor consumatorilor despre reacţiile negative (nedescoperite încă) ale
organismului uman la consumul dintr-un medicament oarecare M, prima întrebare filtru va fi,
probabil, următoarea: Folosiţi medicamentul M? Dacă răspunsul este negativ, respondentului
respectiv nu i se va mai pune nici una din celelalte întrebări care se referă la efectele principale sau
secundare ale acestuia, el fiind eliminat din anchetă.
Întrebările de control şi filtru nu trebuie să lipsească din chestionarele folosite în
cercetările de marketing. În științele educației aceste întrebări se folosesc la chestionarele cu
un număr mare de întrebări și care trebuie validate științific.
În funcţie de modul în care se adresează respondenţilor, întrebările din chestionare pot
fi de încă două feluri:
a) întrebări directe, abordând subiectul frontal, fără nici un fel de menajamente:

Exemplu. Consumaţi băuturi alcoolice? Da/Nu

 b) întrebări indirecte, subiectele delicate fiind luate în discuţie „pe ocolite”, pentru
ca intervievatul să nu se simtă stânjenit sau tentat să dea răspunsuri incorecte:

Exemplu. Toată lumea este amatoare de un pahar de băutură. De câte ori pe săptămână
consumați alcool?:
o dată pe săptămână
o de două-trei ori pe săptămână
o zilnic
Formularea directă a întrebărilor se recomandă ori de câte ori există certitudinea că
subiecţii sunt în măsură să le înţeleagă adevărata semnificaţie şi că au interesul să răspundă corect,
precum şi atunci când ei pot deveni suspicioşi de îndată ce simt capcanele pe care i le pregătesc
cei care-i iau „pe ocolite”. Sunt suficiente persoane care se simt jignite atunci când (cu ele) se
încearcă anumite „trucuri”, ascunzându-li-se adevăratul subiect al discuţiilor. De asemenea,
adresarea directă este recomandată şi atunci când se urmăreşte limitarea înclinaţiei spre refuz a
unor respondenţi. De pildă, dacă doreşti să cunoşti vârsta cuiva, în loc să i te adresezi cu întrebarea:
„Pot îndrăzni să vă întreb ce vârstă aveţi?”, la care se poate oricând primi răspunsul „Nu”, mai
bine foloseşti adresarea directă: „Ce vârstă aveţi?”
Pe de altă parte, întrebările indirecte se recomandă în situaţiile în care este de aşteptat ca
subiecţii să aibă interesul să denatureze unele informaţii, fiind totodată şi uşor de „păcălit” atunci
când sunt luaţi „cu zăhărelul”. De regulă, o întrebare stânjenitoare directă se reformulează prin
mai multe întrebări indirecte. Adeseori, respondenţii întrebărilor indirecte nici nu intuiesc
adevăratele scopuri urmărite prin formularea lor.

Formulări greșite de itemi ȋn cadrul chestionarelor:

1. Nu formulaţi ȋntrebări care să sugestioneze respondentul ȋntr-un anumit sens/spre o anume
opinie.
Exemplu.

 Formulare greșită:
Cât de mult te uiţi la televizor? Foarte mult/ Mult/ Puțin/ Deloc
Ești ȋngrijorat de ceea ce vizionează copilul tău pe Internet? Da/ Nu

 Formulare corectă:
Cât timp petreci pe zi ȋn faţa televizorului? Sub o oră, 1-2 ore, 2-3 ore, 3-4 ore, peste 4 ore
Crezi că e necesar să știi ce vizionează copilul tău pe Internet?
2. Nu formulaţi ȋntrebări care să aibă ȋn sine mai multe subȋntrebări.
Exemplu.

 Formulare greșită:
Cât timp petreci ȋn medie pe zi ȋn faţa televizorului și pe Internet?

 Formulare corectă:
Cât timp petreci ȋn medie pe zi ȋn faţa televizorului?
Cât timp petreci ȋn medie pe zi navigând pe Internet?

Formularea variantelor de răspuns

3. Nu utilizaţi răspunsuri duale care forţează respondentul să se poziţioneze la extreme. Utilizaţi
scale de valori de tip Likert.
Exemplu.

 Formulare greșită:
Utilizezi zilnic Internetul? Da/ Nu/Nu știu

 Formulare corectă:
Cât timp petreci ȋn medie pe zi navigând pe Internet?
o Sub o oră
o 1-2 ore
o 2-4 ore
o Peste 4 ore
4. Nu folosiţi răspunsuri cu alegere unică, care pot induce neclarităţi
La itemul: Cât timp petreci ȋn medie pe zi navigând pe Internet?

 Formulare greșită:
o Puţin
o Destul de puţin
o Nici mult, nici puţin
o Mult
o Foarte mult
Pentru anumite persoane „puţin” poate ȋnsemna sub o or㸠pentru altele 2-3 ore, răspunsurile
sunt relative.
  Formulare corectă:
o Sub 1 oră
o 1-2 ore
o 2-4 ore
o Peste 4 ore
o Nu știu

5. Nu folosiţi răspunsuri cu alegere unică care se suprapun.

La itemul: Cât timp petreci ȋn medie pe zi pe Internet?

 Formulare greșită:
o Sub 1 oră
o Peste 1 oră
o Peste 2 ore
o Peste 3 ore
Ce variantă alegi dacă petreci 2,5 ore pe zi? (sunt valabile variantele 2 și 3)

 Formulare greșită:
o Sub 1 oră
o 1-2 ore
o 2-3 ore
o Peste 3 ore
o Cât ȋmi dau voie părinţii
o Nu știu

6. Nu folosiţi răspunsuri cu alegere unică din categorii diferite.

La itemul: Cum apreciaţi cursul la care aţi participat?

 Formulare greșită:
o Ușor
o Dificil
o Neinteresant
o Interesant
o Inutil
o Util
Variantele nu fac parte dintr-o aceeași categorie de itemi: primii doi se referă la accesibilitate,
următorii doi la gradul de interes, iar ultimii doi la utilitate.
  Formulare corectă: Ȋntrebarea se poate și completa cu referire la scala utilizată astfel:

Cât de accesibil a fost cursul la care aţi participat?

o Ușor
o Destul de ușor
o Nici ușor, nici dificil
o Destul de dificil
o Foarte dificil
Exemple de chestionare:
Chestionar 1.

Opinia cadrelor didactice despre noile manuale digitale pentru clasele I şi a II-a

Chestionarul se adresează cadrelor didactice pentru învăţământul primar. Scopul chestionarului

este de a colecta informaţii bazate pe experienţe variate ale profesorilor în ceea c epriceste manualelel
digitale pentru clasele I și a II-a. Participarea dvs. la acest studiu este voluntară, anonimă și strict
confidenţială. Completarea acestui chestionar o sa va rețină atenția doar 10 minute.
Vă mulţumim pentru participarea dvs. !

Gen:
o Feminin
o Masculin
Vârsta:
Naţionalitate:
o romana
o alta
Vechime în învăţământ:
o sub 3 ani
o între 3-5 ani
o între 5-10 ani
o între 10-15 ani
o între 15-20 ani
o între 20-30 ani
o între 30 -40 ani
o peste 40 ani
Gradul didactic
o debutant
o definitivat
o gradul II
o gradul I
Ultimele studii absolvite
o liceu pedagogic
o studii postliceale
o studii universitare
 o master
o doctorat
Clasele la care predaţi. Bifați toate variantele aplicabile.
o clasa pregǎtitoare
o clasa I
o clasa a II-a
o clasa a III-a
o clasa a IV-a
Mediul în care se gǎseşte şcoala dvs
o urban
o rural

1. Cum aţi ales noile manualele digitale? (Alegeți o singură variantă.)

o Le-am ales singur
o Au fost alese prin consultare în colectivul din şcoală
o Au fost impuse de un cadru didactic din şcoală
o Au fost impuse de conducerea şcolii
o Au fost impuse de inspectoratul şcolar
2. În ce mǎsurǎ conţinutul prezentat în manualele şcolare de la clasele I-şi a II-a acoperă
componentele noii programe şcolare? (Alegeți o singură variantă.)
o În totalitate
o Foarte mult
o În general da
o Puţin
o Deloc
3. Manualele noi pe care le folosiţi la clasă sunt însoţite şi de alte auxiliare? (Alegeți o
singură variantă.)
o În totalitate
o Foarte mult
o În general da
o Puţin
o Deloc
4. În activitatea dumneavoastră cu elevii, respectaţi întotdeauna conţinutul propus de
manual? (Alegeți o singură variantă.)
o În totalitate
o Foarte mult
o În general da
o Puţin
o Deloc
5. În activitatea dumneavoastră cu elevii, respectaţi întotdeauna structura activităţilor
sugerate de manualele noi? (Alegeți o singură variantă.)
o În totalitate
o Foarte mult
o În general da
o Puţin
o Deloc
6. Conţinutul ştiinţific prezentat în noile manuale răspunde nevoilor elevilor? (Alegeți o
singură variantă.)
o În totalitate
o Foarte mult
o În general da
o Puţin
o Deloc
7. Limbajul folosit în noile manuale este pe înţelesul elevilor de vârsta școlară respectivă?
(Alegeți o singură variantă.)
o În totalitate
o Foarte mult
o În general da
o Puţin
o Deloc
8. Ilustraţiile noilor manual sunt în concordanţă cu vârsta elevilor? (Alegeți o singură
variantă.)
o În totalitate
o Foarte mult
o În general da
o Puţin
o Deloc
9. Activităţile de evaluare sugerate de manuale facilitează evaluarea (formativă, sumativă
de progres etc.)? (Alegeți o singură variantă.)
o În totalitate
o Foarte mult
o În general da
o Puţin
o Deloc
10. Cât de bine apar integrate matematica şi explorarea mediului în noile manuale?
Acordaţi un punctaj de la 1 la 5 unde 1 semnificǎ deloc; 2 puţin; 3 mediu; 4 mult; 5 foarte
mult. (Alegeți o singură variantă.)
o 1
o 2
o 3
o 4
o 5
11. Cât de utilă este pentru elevi şi pentru cadre introducerea manualelor digitale?
Acordati un punctaj de la 1 la 5 unde 1 semnificǎ deloc; 2 puţin; 3 mediu; 4 mult; 5 foarte
mult. (Alegeți o singură variantă.)
o 1
o 2
o 3
o 4
o 5
12. Cât de utile vi se par a fi aplicaţiile digitale?
 Acordati un punctaj de la 1 la 5 unde 1 semnificǎ deloc; 2 puţin; 3 mediu; 4 mult; 5 foarte
mult. (Alegeți o singură variantă.)
o 1
o 2
o 3
o 4
o 5
13. Explicaţi în câteva propoziţii modalitǎţile de utilizare cu elevii a aplicaţiilor digitale
din manuale.

Chestionar 2.
CHESTIONAR ADRESAT ABSOLVENȚILOR PROGRAMULUI DE MASTER
MANAGEMENT CURRICULAR CU PRIVIRE LA CALIFICAREA OBȚINUTĂ

Vă rugăm să aveți amabilitatea să răspundeți întrebărilor cuprinse în chestionarul care

urmează. Informațiile oferite vor permite realizarea unei analize ocupaționale pentru calificarea
MANAGEMENT CURRICULAR.
Experiența și punctele dvs. de vedere sunt foarte importante pentru realizarea unei imagini
corecte asupra acestei calificări.
Vă mulțumim pentru colaborare și disponibilitate!

Nume și prenume
Date de contact (e-mail, telefon)
Locul de muncă: ……………………
Ocupația:
◦ Profesor pentru învățământul preșcolar
◦ Profesor pentru învățământul primar
◦ Profesor pentru gimnaziu/liceu
◦ Alta
Ce funcții/atribuții (altele decât cele didactice) aveți (dacă este cazul)? (inspector școlar, director,
director adjunct, consilier educativ, șef comisie metodică, metodist etc.)
…………………………………………….
Grad didactic:
◦ Debutant
◦ Definitivat
◦ Grad didactic II
◦ Grad didactic I
 ◦ Nu e cazul
Vechime în învățământ:
◦ Deloc
◦ Sub 2 ani
◦ Între 2 și 5 ani
◦ Ȋntre 5 și 10 ani
◦ Ȋntre 10 și 20 ani
◦ Ȋntre 20 și 30 ani
◦ Peste 30 ani
◦ Nu e cazul
Anul absolvirii programului de master MC:
2011, 2012,…, 2018

Studii și formări după finalizarea programului de master MC:

◦ Sunt înscris în programe de formare
◦ Am absolvit programe de formare
◦ Sunt înscris la un alt program de master
◦ Am absolvit un alt program de master
◦ Sunt doctorand
◦ Am obținut titlul de Doctor
◦ Nu sunt înscris/am absolvit alte studii/formări
◦ Altele..................

1. Ca urmare a parcurgerii programului de master Management curricular, din punctul dvs. de

vedere, în ce măsură acesta răspunde nevoilor profesionale în domeniul managementului de
curriculum?
◦ Ridicată
◦ Medie
◦ Scăzută

2. Pe parcursul studiilor de masterat, în ce măsură v-ați dezvoltat următoarele competențe? (pentru

fiecare competență selectați varianta care se potrivește)
Foate mult Mediu Puțin
Proiectarea, implementarea, evaluarea şi optimizarea
curriculumului
Analiza, dezvoltarea şi aplicarea creativă a metodologiilor
manageriale în domeniul curriculumului
Evaluarea programelor, produselor educaţionale şi a
performanţelor manageriale din domeniul curriculumului
Cercetarea în domeniul politicilor de curriculum şi aplicarea
rezultatelor în practica profesională
Formarea profesională pentru exercitarea cu succes a
rolurilor curriculare
 Comunicarea, relaţionarea şi dezvoltarea parteneriatelor
socio-educaţionale cu actorii mediului intern şi extern al
organizaţiei educaţionale
Comunicare eficientă, respectul diversităţii şi înţelegere
interculturală
Asumarea responsabilităţilor, luarea de decizii şi abilităţi de
gândire critică şi inovativă
Leadership, muncă în echipă şi coordonarea comunităţilor
de învăţare şi practică
Management de proiect
Managementul carierei, dezvoltarea continuă a
competenţelor profesionale şi a performanţei instituţionale
Competenţa digitală

3. Menționați alte competențe pe care vi le-ati dezvoltat pe parcursul studiilor de master.

…………………………………………………………..
4. Ȋn urma parcurgerii programului de master, cum vă autoevaluați nivelul de competențe în
Management Curricular?
◦ Ridicat
◦ Mediu
◦ Scăzut

5. Prezentați în câteva rânduri beneficiile profesionale pe care le-ati obținut în urma parcurgerii
programului de master Management Curricular.
………………………………………..

6. Din punctul dvs. de vedere, în ce măsură calificarea Management curricular este relevantă
pentru cerințele tinerilor?
◦ Ridicată
◦ Medie
◦ Scăzută

7. Argumentați în câteva rânduri calificativul acordat cu privire la relevanța calificării

Management curricular pentru cerințele tinerilor.
………………………………………….
8. Din punctul dvs. de vedere, în ce măsură calificarea Management curricular este necesară în
sistemul educațional din România?
◦ Ridicată
◦ Medie
◦ Scăzută
9. Din punctul dvs. de vedere, în ce măsură calificarea Management curricular este oportună în
sistemul educațional din România?
◦ Ridicată
◦ Medie
◦ Scăzută

10. Argumentați în câteva rânduri calificativul acordat cu privire la necesitatea și oportunitatea

calificării Management curricular pentru cerințele tinerilor.
………………………………………….
Alte chestionare găsiţi accesând linkurile de mai jos:
https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSd7egAKfPzoyC6cl9cflY-
ZbJmmoZWI2Wa9TvjuvCjukrmDgA/viewform

https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLScrK0W8QPWIbdSTwzKNwz1EQh9WM4_esOqt9
FuVQhAMuilhyQ/viewform
https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSesqMtBjE6PgNkDTPVbzFcwAWby_2aXq4eVOkwk9wQ
gCVvBRg/viewform

Bibliografie suplimentară:
https://www.academia.edu/36840607/Tipuri_de_chestionare

http://ctrl-d.ro/tips-and-tricks/cum-sa-creezi-un-chestionar-eficient-pentru-o-cercetare-
calitativa/
http://www.isondaje.ro/questions/
http://www.stiucum.com/economie/statistica/Elaborarea-si-testarea-chestio52791.php
http://paginadefolos.blogspot.ro/2012/08/itemii-pedagogici-obiectivi-inchisi.html
http://www.bmj.ro/articles/2004/10/01/ghid-practic-pentru-cercetarea-prin-chestionar
http://www.preferatele.com/psihologie/CHESTIONARUL-SOCIOLOGIC135.php
https://oqi.wisc.edu/resourcelibrary/uploads/resources/Survey_Guide.pdf (ȋn engleză)
https://www.surveymonkey.com/blog/2015/02/11/5-common-survey-mistakes-ruin-your-
data/ (ȋn engleză)

Activitate practică:
Elaborați un chestionar pentru o temă de interes. Formulați:
• Justficarea alegerii problematicii chestionarului;
• Chestionarul propriu zis în Word.