lOMoARcPSD|4182878

Finante rezumat - Summary Finanţe Finance

Finante Finance (Academia de Studii Economice din București)

StuDocu is not sponsored or endorsed by any college or university

Downloaded by Maria Alexandra (kyss.marya@yahoo.com)
 lOMoARcPSD|4182878

1 .Responsabilitatile operationale ale gestiunii financiare

Intreprinderea, centrul deciziei si al fluxurilor

Se disting in mod traditional trei mari categorii de decizii financiare:

1. deciziade investitii
2. decizia de finantare
3. decizia de distribuire a dividendelor

Alte categorii de decizii finaciare:

o deciziile financiare referitoare la gestiunea ciclului de productie

o deciziile relative la gestiunea trezoreriei

Gestiunea finanaciara studiaza relatiile dintre intreprindere sau conducatorii sai si principalii
sai parteneri:

investitorii pe pietele de capitaluri

in exploatarea sa, in special, clientii si furnizorii sai

Partenerii intreprinderii :

A. Actionarii
* Sunt proprietarii actiunilor care reprezinta titturi de proprietete

* Pot participa la cresteri de capital

+ Pot accepta reinvestirea surplusului degajat de intreprindere

* Rentabilitatea ceruta de actionari depinde de riscul la care acestia se expun

+ Remunerarea actionarilor cuprinde doua surse: dividentele si eventualele plus-valori

B. Conducatorii

* Sunt proprietarii actiunilor care reprezinta titluri de proprietete

* Pot participa la cresteri de capital

* Pot accepta reinvestirea surplusului degajat de intreprindere

+ Rentabilitatea ceruta de actionari depinde de riscul la care acestia se expun

+ Remunerarea actionarilor cuprinde doua surse: dividentele si eventualele plus-valori

C. Creditorii

- bancile si institutiile financiare care furnizeaza crediti

Downloaded by Maria Alexandra (kyss.marya@yahoo.com)

F lOMoARcPSD|4182878

Notiunea de flux
A. 1. Flux de compensatie - Fluxuri in sens invers fata de fluxurile fizice corespunzatoare(de
ex. plata achizitiilor de materii prime,furnituri sau energie sau plata salariilor)
2. Flux autonom - Incasari siplati care nu corespund direct fluxurilor reale in sens invers
(imprumuturile noi sau rambursarea lor, plata dobanzilor si a dividendelor,impozitul pe
beneficii)

B. Fluxurile corespunzatoare ciclurilor financiare: ciclul de exploatare

Ciclul de investitii
Ciclulde finantare
Circuitele fluxurilor
A. Finantarea prin apel la sistemul financiar

Trebuie facuta distinctie intre:

- Finantarile obtinute la banci stabilimente financiare sub forma creditelor sau

imprumuturilor pe termen lung, mediu, scurt
- Finantarile obtinute pe piata de capitaluri prin intermediul emisiunilor de titluri

B. Investitiile si dezinvestitiile
Capitalurile incasate sunt utilizate pentru a oumpara:
- Active corporale (imobile, echipamente, unstalatii)
- Active necorporale (brevete)
- Active financiare (participatii sau plasamente de trezorerie)
Intreprinderea poate de asemenea sa procedeze la cesiuni de active :> dezinvestitii

C. Intoarcerea la investitii

Diferenta intre incasari si plati corespunde unui surplus de lichiditate sau reprezinta
intoarcerea la investitii.

D. Afectarea surplusului
I Rambursare si nerambursarea, sub forma de dobanzi varsate, a creditorilor
I Distribuirea acestui surplus actionarilor sub forma dividendelor
I Autofinantare - conservarea in parte sau in totalitate a surplusului pentru
reinvestirea directa in cadrul intreprinderii

Principalele sarcini opera{ionale ale gestiunii financiare:

Responsabilitd{ile opera{ionale ale gestiunii financiare se distribuie intre cele trei faze ale
unui ciclu fundamental:

Downloaded by Maria Alexandra (kyss.marya@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|4182878

l)Fazd de diagnostic financiar are caobiectiv esenlialaprecierea situatiei si activitatea

financiari a intreprinderii, pentru a pregdti adoptarea de mlsuri concrete care
sd permitd
acoperirea lacunelor si sd valorizeze atuurile sale.

2) Fazd de formulare si de punere in operd a deciziilor financiare. Aceste

deciziise inscriu in
perspectiva proiectelor pe termen mediu si lung si pun in joc operatiunide
investitii si de
finantare' EIe cauti efecte pe termen scurt care definesc camput gestiunii
trezoreriei.
3) Urmrrirea si controlul proiectelor a c[ror punere in operd a fost decisi de intreprindere.
Aceastf, fazd permite cel mai adesea, de a constata"carturi" sau
,,derive" intre realizlrile
efective si proiectele initial afisate. Ea trebuie sd conducd atunci la declansarea
unor mdsuri
corective care se traduc fie, printr-o rectificare a traiectoriei si apreciere cu proiectele
inifiale,
fie prin adoptarea sau revizuirea proiectelor initiale.

In practicS, responsabilitd{ile gestiunii financiare sunt descrise pe baza unei

enumerdri analitice a sarcinilor concrete care le sunt incredintate.

2. Functia financi ara incadrul intreprinderii

Locul functiei financiare in cadrul intreprinderii depinde de dimensiunea intreprinderii

si de organi zarea intr eprinderi i.

a) In functie de dimensiune:

In IMM-uri functia financiard nu este intotdeauna foarte diferen{iati de alte

functii. Ea poate
fi exercitatf, de proprietar, care isi rezervS totodat5, functiile administrative si financiare.
Atunci cdnd conducdtorul IMM este specializat in aspecte tehnice de produc{ie,
functia
financiara poate fi delegatd responsabilului contabilitIlii care se ocupi,
totodatd, de gestiunea
trezoreriei si de rela{iile cu banca.

b) In functie de organizare:
In intreprinderile mijlocii si mari, atunci cdnd intreprinderea este cotatd
la burs6, functia
financiard este net diferen{iati. Ea poate fi incredintatl unui responsabil
mai special izat.In
numeroase cazuri, ea este atasatd directiei generale sau directieiadministrative.
In marile
intreprinderi si in grupuri, ea constituie o directie cu parte intreagd.

Continutul functiei financiare:

A. Responsabilul financiar si trezorerier:

utsttnctta dmtre trezorier si responsabilul financiar: Meseria de trezorier
a cunoscut recenl
importante modificari. La functiile sale tradilionale de,,gardian al lichiditdlii,'
(previziunea
fluxurilor de trezorerie, punerea la punct a creditelor de trezorerie, plasamentul
excedentelor),
trezorierului i s-a incredintat gestiunea riscului de ratd si de schimb valutar.

B. Treasurer si controller:

Downloaded by Maria Alexandra (kyss.marya@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|4182878

3.Echilibrul financiar al intreprinderii

Semnificatia bilantului functional: Activul si pasivul bilantului functional se impart in 3

rubrici, din a caror analizarezulta trei indicatori debaza in gestiunea financiara:

.'
Fondul de rulment
Necesarul de fond de rulment
. Trezoreria

Echilibrul I:
Constatarea: Resursele permanente frnanteaza totalitatea imobilizarilor si se degaja un
-
excedent de resurse 88% din acestea finanteaza NFR.

Restul de lZYo: trezoreria pasiva.

Analiza - echilibru aparent sanatos, dar nici o informatie despre bilanturi, conturi
rezultate, ani anterior, activitate intreprindere.

Solutiile - echilibrul trebuie sa devina structural (sa se mentina pe mai multi ani)

fi plasata in valori mobiliare de plasament

Pentru aceasta, o parte din trezorerie poate
(VMP), pentru a fructifica excedentul. VMP sunt de preferat participatiilor in alte
companii sau investitiilor, deoarece pot fi usor vandute in caz de necesitate imediata de
d isponibilitati.

4. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune si ratele de

rentabilitate

Marja comerciala - diferenta dintre valoarea vanzarilor de marfur si costul de achizitie al

marfurilor vandute. Marja comerciala poate fi utilizata in determinarea pragului de
rentabilitate al unei societati comerciale.

Valoarea addugatd produs[ bruti exprima cregterea valorii pe care intreprinderea o

aduce bunurilor qi serviciilor de provenienti ter[I in exercitarea activitdlilor sale profesionale
curente. Ea este mlsuratd prin diferenla dintre productia perioadei qi consumurile de bunuri qi
servicii furnizate de ter(i pentru aceastd producJie.

Valoarea addugatd, este distribuitd:

' Personalului qi organismelor sociale sub forma cheltuielilor de personal;

. Statului, sub formd de impozite qitaxe gi impozit pe beneficii;
: Aportorilor de capitaluri, sub formd de cheltuieli financiare gi dividende;
. intreprinderii, sub forma autofinanlIrii

EBE m[soar6 performan{a economicd a intreprinderii;

Downloaded by Maria Alexandra (kyss.marya@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|4182878

EBE este independent de deciziile financiare in sens larg, de politica fiscal[ sau de politica de
dividend a intreprinderii

EBE este o resursi fundamentald pentru intreprindere.

Rezultatul exploatlrii este un excelent criteriu de comparalie intre intreprinderi,

deoarece el mf,soari performanfele intreprinderilor privind activitatea lor proprie. Exprima
marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare, obtinuta prin deducere tuturor
cheltuielilor (platibile si calculate) si veniturile exploatarii (platibile si calcutate)

Rezultatul curent inaintea impozitirii este rezultatul inaintea impozitlrii ce rezulti din
operafiunile de exploatare normale gi curente gi din operaliunile financiare ale intreprinderii.
Acest sold permite analiza dinamicii rezultatelor curente ale intreprinderii pe mai multe
exercitii succesive.

Rezultatul net al exercitiului exprima marimea absoluta a rentabilitatii financiare cu

care vor fi remunerati actionarii pentru capitalurile proprii subscrise.

Ratele de ma4i6 permit aprecierea, a,,eftcacitdlii" de care intreprinderea a fbcut

dovadd in conducerea activititrii sale comerciale.

Ratele de rentabilitate se determina ca raport intre efectele economice si financiare

obtinute (diverse marje de acumulare) si eforturile depuse pentru obtinerea lor (activ total,
capital investit etc.).Pentru a gti dacd intreprinderea este rentabil[, se vor studia trei probleme:
r cre$terea economicd;
. rentabilitateapropriu-zis[;
' mtjloacele folosite

Rata de rentabilitate economica evidentiaza eficienta utilizarii activului intreprinderii.

Trebuie sa fie superioara ratei inflatiei, pentru ca intreprinderea sa-si poata recupera integral
eforturile depuse pentru desfasurarea activitatii.

Rata de rentabilitate financiara evidentiaza capacitatea intreprinderii de a degaja profit

net prin capitalurile proprii angajate in activitatea sa.

6.Fluxurile de trezoreie ale intreprinderii

Toate opera{iunile pe care le realizeazd intreprinderea cu mediul siu se traduc prin

fluxuri de trezorerie.

Fluxul net de trezorerie legat de activitate ( FNTLA ) : veniturile de gestiune

incasate in cursul exerciliului -cheltuielile de gestiune pldtite in cursul aceluiaqi exerci!iu.

Prin venituri gi cheltuieli de gestiune trebuie inlelese veniturile qi cheltuielile de exploatare

financiare gi exceplionale ( cu excepfia veniturilor din cesiunea elementelor de activ ).

Downloaded by Maria Alexandra (kyss.marya@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|4182878

Rela{ia dintre FNTLA giCAF este :

FNTLA = CAF - A Stocuri - ACrean(e + A Datorii

FNTLA :
- ( A Stocuri * ACrean{e - A Datorii )
CAF
Deci FNTLA: CAF - A NFR legatd de activitate

' Dacf, FNTLA < 0 (opera{iile de gestiune reduc trezoreria ), intreprinderea se glsegte
intr-o situalie criticf, gi risc[ si se confrunte cu probleme de non lichiditate pe termen
scurt.

' Dac[ FNTLA > 0 , acesta exprim[ existen{a unui potenlial de autofinanlare gi este
semnul unei bune rentabilitSli.

Excedentul de trezorerie al exploatlrii( ETE )

ETE: ESO - A Crean[e de exploatare * A Datorii de exploatare

' Daci ETE < 0 , aceasta semnificl faptul cd activitatea de exploatare consumd
trezorerie in loc de a o degaja ( adic[ incaslrile < pl[lile ). in acest cazrezultdo
re nt ab i I it ate ins u/i c ie nt d.

' Cu cat ETE este mai importantd cu at6t rentabilitatea de exploatare qi potenfialul de
autofinanfare sunt mai mari.

Fluxurile nete de trezorerie din operafii de investifii qi din operafii de finanfare

Fluxul net de trezorerie din operatii de investitii :Cesiuni gi reduceri de elemente de activ
imobilizat

- Achizifii de elemente de activ imobilizat

- Cheltuieli de repartizat

Fluxul net de trezorerie din operatii de finantare: Creqterea de capitaluri proprii (

inclusiv subvenlii )

- Dividende

- Reducerea de capitaluri proprii

* Cre$terea de datorii financiare

- Rambursarea datoriilor fi nanciare

Remarci:
1. Se poate verifica relalia fundamental5 :

FNTLA + Flux net de trezorerie din opera(ii de investi{ii qi de finan(are = AT : AFR -

ANFR

2. Majoritatea tablourilor de fluxuri adopt[ structura urmitoare :

Trezorerie datorati activitdtii

* Trezorerie datorat[ investifiei

Downloaded by Maria Alexandra (kyss.marya@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|4182878

* Trezorerie datoratii finanlErii

: Varia(ia globall a trezoreriei

7. Cuantificarea riscurilor in procesul de alocare a capitalului

Costurile pot fi de doua feluri: fixe si variabile

Costurile variabile (cheltuielile operationale) sunt costuri ce depind de nivelul de
activitate al intreprinderii: exemplu: cheluieli cu manopera directa, materiale consumate,
costule energiei pentru utllizarea echipamentelor, etc.

Costurile fixe sunt independente de vanzari sau de nivelul de activitate, dar depind in
general de capacitatea de productie a intreprinderii.

Se disting in general 3 categorii de efect de levier:

-levierul de exploatare (operational)

-levierul financiar

-levierul total (efectul global)

Notiunea de levier de exploatare sau levier operational desemneaza raspunsul ampliflcat,

i pozitiv sau negativ al rezultatului de exploatare (RE) sau al profitului inaintea deducerii
I
dobanzii si a impozitului (EBIT) la o crestere avanzarilor sau activitatii intreprinderii (AQ).
I
Pentru a calcula coeficientul de levier financiar (CLF) ne va interesa, mai intai, influenta
I
variatiei rezultatului de exploatare ARE asupra variatiei rezultatului net ARN, apoi influenta
variatiei EBIT, AEBIT asupra variatiei beneficiuluipe actiune BPA.

Levierul total leaga in mod direct variatia vanzarilor sau a activitatii AQ de variatia RN
sau a BPA.

8. Gestiunea ciclului de exploatare

Rolul stocurilor:

1. Un aport de flexibilitate in planificarea achizitiilor, al productiei si al vanzarilor.

Cu exceptia cazului unei organizatii de productie in "timp just", intreprinderea disociaza

diferitele faze de fabricatie. Se amelioreaza productivitatea, dar se constituie stocuri de naturi
diferite.

Downloaded by Maria Alexandra (kyss.marya@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|4182878

2. O masurare preventiva a riscurilor

Incindentele tehnice pot perturba organizarcaprocesului de fabricatie. De acee4

intreprinderea constituie "stocuri de securitate" , si, uneori, chiar un surplus in raport cu
strictul necesar.

3. O rezerva de speculatie

Cauze: teama de fluctuatii ale preturilor (ex: la achizitiamateriilor prime sau la vanzarea
produselor finite).

Efecte: imobilizarea banilor de catre "stocurile strategice,,

Gestionarea stocurilor este un domeniu in care apar relatii de agent, adica divergente
de interese intre conceptii ( exemplu: conceptiile serviciilor financiare si conceptele
comerciale tehnice).

Rationamentul financiar: o crestere a stocurilor poate preze nta avantaje sub forma
economiilor de costuri (datorita unei mai mici frecvente de achizitii), dar poate avea ca
inconvenient cresterea costurilor de detinere a stocurilor.

ELEMENTE DE BAZA ALE PL,4NIFICARII FINANCIARE A STOCURILOR

Identificarea si cuantificarea tuturor componentelor costurilor si castigurilor antrenate de
stocaj:

costurile de lansare ale materiilor prime sau produselor finite

costurile de detinere (cheltuile direct antrenate de detinere * costul riscurilor)

costurile de ruptura care intervin in caz de penurie a stocurilor

Determinarea nivelului optim al diferitelor naturi ale stocurilor prin punerea in relatie a
costurilor si castigurilor inerente ale acestora si prin luarea in consideratie a riscului legat de
fluctuatiile cererii.

9.Decizia de finantare a ciclului de exploatare

Scontarea efectelor de comert

Principiu: Scontarea unui efect de comert este operatia prin care intreprinderea
cedeaza acest efect inainte de scadenta sa, bancii sale.

Aceasta operatie permite intreprinderii sa dispuna de suma creantei reprezentata de

efect inainte de data sa de scadenta, deci se analizeaza ca un credit acordat de banca
intreprinderii.

Downloaded by Maria Alexandra (kyss.marya@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|4182878

Plafonul scontarii: Posibilitatile de scontare sunt limitate prin determinarea unui

plafon (maxim) de catre banca. De asemenea bancherul care dispune de informatii despre tras
poate rcfuza scontarea efectelor care par foarte riscante.

Creditul de mobilizare a creantelor comerciale

Principiu: Intreprinderea subscrie un bilet la ordin corespunzator creantelor, a caror
scadenta se esaloneazape l0 zile cel mult, la ordinul bancii sale si ilprezinta la scontare.
Bancherul nu dispune de creantele care vor fi acoperite de catre intreprindere, dupa cum s-a
prevazut.

Avantaje: CMCC permite intreprinderii sa mobilizeze ansamblul creantelor sale

asupra clientilor, oricare ar fi scadenta lor (scadenta ce trebuie sa fie la 10 zile minim si 90 de
zile maxim). Costul CMCC este mai redus decat cel al decouvertului sau al scontului.

In ciuda acestor avantaje, CMCC este putin dezvoltat. Garantiile oferite bancilor sunt
maireduse decat in scontarea clasica.

Legea Dailly

Legea Dailly permite intreprinderii sa obtina un credit pe termen scurt prin simpla
prezentare a unui borderou (borderoul Dailly) reprezentand creantele pe care ea dorea sa le
mobilizeze. Banca remite intreprinderii suma corespunzatoare neta de cheltuielile financiare.

Creditul de mobilizare a creantelor pe termen scurt asupra strainatatii

Permite exportatorilor sa mobilizeze creantele pe care le poseda asupra clientilor
straini (termenul de reglementare acordat nu trebuie sa depaseasca 18 luni).

Facturajul
Intreprinderea are posibilitatea de a apela la o societate de facturaj pentru gestiunea
si/sau cesiunea creantelor sale comerciale pe termen scurt.

ln caz de cesiune, sumele sunt reglate net de comisioane prelevate de societatea de

facturaj. Comisioanele sunt calculate in functie de valoarea creantelor .Societatea de facturaj
inlocuieste din acest moment creditorul initial si se substituie acestuia pentru recuperarea
creantelor transferate, asigurand bunul sfarsit si in caz de faliment al debitorului.

Se numeste decouvert soldul debitor al unui cont bancar.In general, bancherul fixeaza
un plafon in functie de anumite criterii (marimea cifrei de afaceri, situatia financiara....).
Uneori numarul de zile de decouvert este limitat.

Biletele de trezorerie si bonurile pe termen mediu negociabile

Sunt titluri de creanta emise de o intreprindere pentru a-si finanta nevoile de

trezorerie. Aceste titluri trebuie domiciliate intr-un stabiliment de credit.

Downloaded by Maria Alexandra (kyss.marya@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|4182878

Downloaded by Maria Alexandra (kyss.marya@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|4182878

Tipuri de bugete:
Bugete de orientare generala

Bugete specifice (Buget de casa, Situatii financiare previzionale)

Procedura bugetara: Etape

l. Fixarea unui cadru bugetar - principalii responsabili primesc de Ia conducere si

serviciul de control de gestiune, o nota de orientare generala

2. Pre-bugetizarea- o prima simulare la nivelul intreprinderii pentru a stabili o prima

estimare a rezultatului, dupa simularea diferitelor alegeri posibile

3. Bugetizarea pe functie - fiecare responsabil operational propune bugetul sau si il

negociaza cu superiorul sau ierarhic

4. Armonizarea bugetelor
5. Bugetul definitiv
6. Urmarirea bugetului

11. Previ ziunea tr ezorcriei intreprinderii

Utilitatea bugetului de trezorerie

Permite verificarea coerentei dintre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment
astfel:

- Un buget constant deficitar sau constant excedentar exprima o inadecvare intre fondul
de rulment si nevoia de fond de rulment, inadecvare care trebuie sa duca Ia revizuirea
bugete lor achiziti i I or, v anzarilor, inve stitii lor
- Daca bugetul de trezorerie este in mod alternativ excedentar si deficiar el traduce o
situatie care poate fi calificata drept normala

Permite de asemenea determinarea datelor optimale la care trebuie sa aiba loc anumite
operatii exceptionale pentru a se evita astfel dezechilibrele foarte mari in cadrul trezoreriei
intreprinderii.

Planul de trezorerie
Intreprinderea poate dori sa rafineze informatiile furnizate de bugetul de trezorerie
prin scontarea efectelor scontabile si plasamentele excedentelor prevazute. Aceste rezultate in
acest stadiu nu pot fi decat aproximative ele dand in mod simplu ordine de marime si
permitand pregatirea deciziilor care trebuie sa fie luate la momentul dat,

Documentul previzional care rezulta din aceste operatiuni se numeste plan de trezorerie.

Rolul trezorierului

Downloaded by Maria Alexandra (kyss.marya@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|4182878

Pe langa efectuarea previziunilor si cautarea celor mai bune finantari si plasamente

trezorierul trebuie de asemene a sa utilizeze toate mijloacele care pot avea consecinte pozitive
asupra nivelului chletuielilor financiare:

- Actiuni asupra fluxurilor financiare vizand reducerea nivelului sau a duratei

deficitelor: accelerarea incasarilor (prin utilizarea mijloacelor de reglementare mai
rapide, prin reducerea timpilor morti)
Arbitraj intre diferitele banci de maniera de a reduce sau elimina anumite deficite
Negociere cu bancile: rata dobanzii, numarul si natura datelor de valoare, importanta
sau conditii de aplicare ale diverselor comisioane
Punerea la zi, permanent, a informatiilor necesare previziunilor

12. Decizia de investitii

Investitia - orice decizie cu privire la cheltuieli, care se produce la achizionarea unui

activ in vederea obtinerii unui flux de lichiditati ulterior avand drept scop cresterea bogatiei
proprietarilor intreprinderii si,prin urmare,a valorii intreprinderii.

Notiunea de,,Investitie" defineste o categorie financiara pe cat de complexa,pe atat de

controversata

viitoare

Definirea investitiei si analiza sa financiara

Decizia de investitie se caracterizezaprinmecanisme financiare ce iritervin pe mai multe
perioade succesive.Aceasta este o operatiune ce se traduce printr-o cheltuiala
importanta ,in
general angajatape o perioada foarte scurta.

Definitii:
I.definitia contabila - imobilizari necorporale(brevete,licente),corporale(terenuri,constructii)
si imobilizari financiare(participantii)

2.definitia economica -a investi este echivalent cu a achizionasau a crea un capital fix

3'definitia financiara :>Investitia: plata imediata in vederea unor incasari viitoare\

Tipologia investitiilor
a) In functie de natura lor sunt :

- corporale (active fizice)

- financiare (titluri de participare)
- necorporale (fond de comert,cercetare si dezvoltare,formare si publicitate)

Downloaded by Maria Alexandra (kyss.marya@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|4182878

b) In funtie de obiectivul si riscul lor

- Reinnoire mentinerea potentialului

- Modernizare ameliorarea potentialului
- Expansiune cresterea potentialului
- Diversificare pozitionarea pe o piata existent necunoscuta
- Inovatie creare a activitatii si produse inexistente pe piata

c) In functie de stategie

- Defensive - mentinerea pozitiei concurentiale

- Ofensive - ameliorarea pozitiei concurentiale
- Integrare - orizontala si verticala
- Diversificare

Caracteristicile investitiilor

trebuie inserata in strategia sa

dezvoltare

Parametri investitiei
Pentru a evalua rentabilitatea unei investitii , este neeesara determinarea si evaluarea
diferitilor parametrii ai proiectului. Studiul economic trebuie sa determine:

- valoarea globala a investitiei;

- durata sa de viata;

- scadentarul fluxurilor nete de.trezorerie.

A evalua rentabilitatea unei investitii este echivalent cu a compara valoarea investititiei cu

fluxurile de trezorerie pe care le genereaza de-a lungul duratei sale de viata

13. Criterii de evaluare a unui proiect de investitii

Rentabilitatea se masoara raportand un rezultat la mijloacele utilizate pentru obtinerea lui.

Randamentul: - masoara potentialul de productie al capitalului; se exprima in unutati fizice

cu exceptia cazului in care este o suma de bani, cauzeaza confuzie cu productivitatea

Productivitatea: o crestere eficacitatii productive si

a acesteia constituieo ameliorare a se
masoara raportand productia la mijloacele utilizate pentru a o obtine.

Downloaded by Maria Alexandra (kyss.marya@yahoo.com)

t: lOMoARcPSD|4182878

Profitabilitatea: este aptitudinea intreprinderii sau a unui proiect de a genera profit.

In cadrul rentabilitatii economice se vor utiliza patru metode de evaluare:

- termenul sau durata de recuperare

- VAN
- indicele de profitabilitate
- RIR
Functia ratei de actualizare: permite compararea fluxurilor de trezorerie care intervin in
momente diferite. Rata de actualizare se manifesta:

- ca si cost al capitalului(costul ponderat al surselor de finantare);

- ca si cost de oportunitate(cost oportunitate extern=rata plasament fara risc*prima
de
risc)
- ca si obiectiv de rentabilitate(este fixat intr-un mod de a mentine un nivel al
performantelor judecat satisfacator sau de ameliorat).

Valoarea actuala neta este suma care raporteaza investitia pentru o ratala momentul 0.
Se compara valoarea fluxurilor nete de trezorerie cu cea a investitiei actualizandu-le. vAN se
calculeaza pe durata de viata utila a investitiei.

Daca VAN este pozitiva inseamna ca intreprinderea:

- a recuperat investitiainitiala;
- a atins o rata a dobanzii medie egala cu rata de actualizare;
- a castigat un surplus egal cu aceasta VAN

Indicele de profitabilitate sau rentabilitate masoara de cate ori se recup ereaza prin
incasari suma investitiei efectuate,

Rata interna de rentabilitate este o rata de actualizare pentru care suma investitiei o
egaleaza pe cea afluxurilor dete de trezorerie pe care le genercazasi o rata pentru care VAN
este nula.

14. Alegerea modurilor de finantare

Constrangeri clasice
Regula echilibrului financiar minim

"Alocarile stabile trebuie sa fie finantate prin resurse durabile,,

Respectarea acestei reguli determina alegerea intre finantarea prin resurse durabile si
finantarea prin credite pe termen scurt

Regula indatorarii maxime (sau de autonomie financiara)

"Valoarea datoriilor financiare (in afara concursurilor bancare) curente nu trebuie sa

depaseasca valoarea fondurilor proprii"

Downloaded by Maria Alexandra (kyss.marya@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|4182878

Regula capacitatii de rambursare

"Valoarea datoriei financiare nu trebuie sa reprezinte mai mult de 3 sau 4 ori

capacitatea de autofinantare anuala medie prevazuta"

Regula autofinantarii minime

"Intreprindereatrebuie sa-si autofinanteze o parte (in general 30% )din investitii

pentru care ea solicita credite".

Alte constrangeri:
Exista alte consffangeri prin care:

) Statutuljuridic (de exemplu numai societatile de capitaluri pot emite obligatiuni si

numai intreprinderile din sectorul public au aaces la titluri participative)

) Dimensiunea (marile intreprinderi au un evantai de alegeri mult mai mare decat cele
mici)

) Starea pietei financiare (de exemplu dacapiata financiara este deprimata,ea nu

favorizeaza emisiunile de titluri si intreprinderile trebuie sa gaseasca finantari de
substitutie )

Criteriile de alegere
l. Rentabilitatea financiara
2. Costul

3. Platile reale
4. Excedentele de fluxuri de lichiditati
Rentabilitatea financiara: Se reflecta in maximizareo beneficiului pe actiune. Aceasta
depinde de proportia dintre datorii financiare si capital.

Costul este in special utllizat pentru a arbitra intre doua surse de aceeasi natura: alegerea
intre doua imprumuturi,alegerea intre doua modalitati de credit bail, etc.

Pentru a se determina costul unei surse de finantare,trebuie comparat capitalul pus la

dispozitia intreprinderii si ansamblul sumelor pe care ea trebuie sa le verse in schimb,luand in
consideratie economiile de impozit care pot fi realizate.

Platile reale
Se ia in consideratie economiile de impozit legate de sursa de finantare considerata.

Compararea platilor reale,induse prin sursele de finantare in competitie necesita

adesea,actualizarea acestor plati.Aceasta actualizare este realizata la costul capitalului.

Criteriul platilor reale permite compararea formulelor mixte de finantare.

Downloaded by Maria Alexandra (kyss.marya@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|4182878

Excedentele previzionale ale fluxurilor de lichiditati imputabile proiectului

Mai degraba decat a considera partile legate de fiecare sursa de finantare,se evalueaza
fluxurile de lichiditatisuplimentare pe care intreprinderea le poate spera,din cauzarealizarii
proiectului si in maniera in care va fi finantata. Rationali zarea intermeni de fluxuri de
lichiditati presupune ca se va face abstractie de eventualele credite intre intreprinderi.

AIte criterii de alegere:

Diluarea puterii de control si riscul de OpA
Pentru a se evita aceasta diluare si acest risc,intreprinderea va putea prefera actiunile
ordinare,actiuni cu divident prioritar fara drept de vot sau certificate de investitii,alaturi de
imprumuturi

Riscul tehnologic
Orice investitie tehnca comporta riscul de a fi mai mult sau mai putin rapid depasit ca urmare
a progresului tehnic.Pentru a se evita o astfl de situatie ea trebuie sa-si finanteze investitiile
sale cele mai expuse la riscul tehnologic prin credit-bail.

Adaptarea modalitatilor de rambursare (sau de plata a chiriilor) constrangerilor

fi nanciare ale intreprinderilor

Daca intreprinderea prevede dificultati de trezorerie,un imprumut ce comporta o amanare

(intarziere) de 2 ani poate fi preferabila unui imprumut care nu comport a amanare,chiar
daca
costul acestuia din urma este inferior costului primului.

15. Principalele surse de finantare pe termen mediu si lung

Surse proprii de finantare pe termen mediu si lung

l.Capacitatea de autofinantarea (CAF)

' CAF teptezinta ansamblul resurselor generate de intreprindere in cursul exercitiului

ca urmare a operatiilor sale curente
. CAF-ul se poate calcula prin doua metode clasice:
I. Metoda aditiva

CAF:Rezultate net+DAP+Val.contabila a elementelor de activ-Reluari-Venituri din

cesiuni-Cota parte a subventiei virate la rezultat r

U. Metoda deductiva

Downloaded by Maria Alexandra (kyss.marya@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|4182878

CAF:EBE+AIte venituri incasabile(fara venituri din cesiuni)-Alte cheltuieli platibile

din cesiuni.

2.Cesiuni de elemente de activ imobilizat

Acestea pot rezulta din:

- Reinnoiri normale
- Necesitatea de a utiliza acest procedeu pentru a obtine capitaluri
- Din punerea in opera a unei strategii de recentrare

3.Cresterea de capital

Exista numeroase modalitati de crestere de capital(conversia datoriei,incorporarea in

tezetYe,aport in natura,aport in numerar) insa ne vom orienta atentia catre cresterea de capital
in numerar deoarece este singura care procura intreprinderii noi resurse financiare.

Pricipalele categorii de actiuni

a)Actiuni ordinare
I
b)Actiuni privilegiate
c)Actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot

d)Actiunicu bonuri de subscriere (ABSA)

e)Certificate de investitii

Surse imprumutate de finantare pe termen mediu si lung

l.Titluri participative si Creditele participative

Titlurile participative sunt titluri de creatie a caror emisiune este rezervata sectorului
public si societatilor cooperative.Acestea nu se ramburseaza decat in cazul lichidarii societatii
sau a expirarii unui termen care nu poate fi mai mic de 7ani.

Creditele participative sunt acordate de stabilimente de credit in profitul

intreprinderilor(IMM-uri) care doresc sa-siamelioreze structura lor financiara si sa-si creasca
capacitatea lor de indatorare.

2.Titlurile subordinate
Aceasta categorie de obligatiuni nu poate fi rambursata decat dupa despagubirea
tuturor creditorilor(cu exceptia titlurilor participative si a creditelor participative). Rata de
randamgnt a acesor titluri este usor superio ara fata de cea a obligatiunilor clasice,ca urmare a
riscului mai mare pe care il reprezinta.

3.Prime si subventii si obligatiuni rambursabile in actiuni

Primele si subventiile

Anumite prime, precum si o parte sau intregime din anumite subventii pot fi asimilate
fondurilor proprii in masura in care ele raman definitiv dobandite de intreprindere

Downloaded by Maria Alexandra (kyss.marya@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|4182878

Obligatiuni rambursabile in actiuni.

Obligatiuni ce, in loc sa fie rambursate in numerar, sunt rambursate in actiuni. Este de
remarcat faptul ca acest tip de obligatiuni pot fi emise numai de sectorul privat. O
caracteristica esentiala pentru emitent este aceea ca rambursarea acestora nu se face prin
rasaumpararea,adica prin atribuirea de bani, ci prin titlul de proprietate la intreprinderea
emitenta.

4.Imprumuturi obligatare este un imprumut de valoare ridicata, divizat in fractiuni

egale(numite obligatiuni) propuse publicului prin intermediul sistemuluibancar.

Principalele categorii de obligatiuni:

a)Ordinare.

b)Convertibile(in actiuni).

c)Rambursabile in actiuni (ORA).

d)Bonuri de subscriere actiuni (OBSA).

5.Credit-bail(leasing) .rt" rl, contract de locatie referitor la un bun mobil sau imobil, insotit
de o optiune de cumparare la un pret fixat dinainte.

Credit-bail mobiliar se refera la materiale(masini, linii de productie, etc) sau la

vehicule(camioane, masini, etc)

Credit -bail imobiliar se refera la imobile cu caracter profesional (magazine,

antrepozite. uzine).

Cesiunea credit-bail-ului (sau lease-back)

-este o operatie care consta, pentru o intreprindere, in cedarea bunurilor imobiliare sau
a bunurilor mobile unei societati de credit-bail care ii lasa intrebuintarea acesora pe baza unui
contract de credit-bail in care sunt prevazute conditii de rascumparare.

Operatiunea perimite inteprinderii procurarea de capitaluri pentru a pune in

profit oportunitatile de investitie pe care nu ar fi putut-o finantaaltfel.

Downloaded by Maria Alexandra (kyss.marya@yahoo.com)