Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
com
Tehn ic i FNP g enerale
Inversarea lentă şi inversarea lentă cu opunere (IL şi ILO)
Contracţiile repetate (CR)
Secvenţialitatea pentru întărire (SI)
Inversarea agonistică (IA)
http://slidepdf.com/reader/full/tehnici-fnp-si-metode-in-kinetoterapie1-56241dc6854b0 1/36
5/28/2018
Tehn ici FNP sp ecific e
TehniciFNPSiMetodein Kinetoterapie.1-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tehnici-fnp-si-metode-in-kinetoterapie1-56241dc6854b0 4/36
5/28/2018 TehniciFNPSiMetodein Kinetoterapie.1-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tehnici-fnp-si-metode-in-kinetoterapie1-56241dc6854b0 5/36
5/28/2018 TehniciFNPSiMetodein Kinetoterapie.1-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tehnici-fnp-si-metode-in-kinetoterapie1-56241dc6854b0 6/36
5/28/2018 TehniciFNPSiMetodein Kinetoterapie.1-slidepdf.com
Contracţiile repetate (CR) - se aplică în 3 situaţii diferite:
când muşchii schemei de mişcare sunt de forţa 0 sau 1: segmentul se
poziţionează în poziţie de eliminare a acţiunii gravitaţiei, iar musculatura să fie
în zona alungită şi se fac întinderi rapide, scurte ale agonistului; ultima
întindere este însoţită de o comandă verbală fermă de contracţie a muşchiului
respectiv; mişcării voluntare apărute i se opune o rezistenţă maximală. Este
foarte importantă sincronizarea comenzii, care trebuie făcută înainte de a
efectua ultima întindere astfel încât contracţia voluntară să se sumeze cu efectul
reflexului miotatic.
când muşchii au forţa 2 sau 3: contracţie izotonică cu rezistenţă pe toată
amplitudinea de mişcare, iar din loc în loc se aplică întinderi rapide, scurte.
când muşchii au forţ a 4 – 5, dar fără să aibă o forţă egală peste tot :
contracţie izotonică până la nivelul golului de forţă unde se face izometrie,
urmată de relaxare; se
se reia contracţia fac apoi cu
izotonică întinderi rapide,maximală,
rezistenţă scurte ale agonistului,
trecându-se după care
de zona
“golului” de forţă.
Înainte de a începe CR este indicată realizarea unor contracţii izotonice
pe musculatura antagonistă normală (sau aproape), pentru a facilita musculatura
agonistă, slabă, prin inducţie succesivă.
http://slidepdf.com/reader/full/tehnici-fnp-si-metode-in-kinetoterapie1-56241dc6854b0 7/36
5/28/2018 TehniciFNPSiMetodein Kinetoterapie.1-slidepdf.com
Iniţierea ritmică (IR)
Se foloseşte atât în hipertonie cât şi în hipotonie. Se
realizează mişcări lente, ritmice, mai întâi pasiv, apoi treptat
mişcare. În şi
pasivo-activ cazul
activ,înpecare
întreaga
existăamplitudine
o hipertonie
a unei
carescheme de
limitează
mişcarea, scopul este obţinerea relaxării; când există o
hipotonie, IR are ca scop iniţial menţinerea memoriei
kinestezice şi păstrarea amplitudinii de mişcare.
Rotaţia ritmică (RR)
Se foloseşte în situaţii de hipertonie cu dificultăţi de
mişcare activă. Se realizează rotaţii ritmice stg.- dr., pasiv sau
pasivo-activ (în articulaţiile care permit – SH şi CF – în care
există mişcare osteokinematică de rotaţie), în axul segmentului,
lent, timp de 10 sec. Mişcarea pasivă de rotaţie poate fi
prezintă mişcare
imprimată oricărei
osteokinematică
articulaţii, chiar de
dacă această
rotaţie, ci doar
articulaţie nu
mişcare
artrokinematică de rotaţie, numită şi rotaţie conjunctă
(articulaţiile IF). Se admite că mişcările de supinaţie-pronaţie şi
cele de rotaţie a genunchiului (atunci când genunchiul este
flectat şi glezna în dorsiflexie) sunt mişcări de rotaţie
osteokinematică) .
http://slidepdf.com/reader/full/tehnici-fnp-si-metode-in-kinetoterapie1-56241dc6854b0 9/36
5/28/2018 TehniciFNPSiMetodein Kinetoterapie.1-slidepdf.com
amplitudinea posibilă
Indicaţii metodice: .
Arcuirile se realizează cu accentuarea
(efectuare rapidă) mişcării de flexie, pentru declanşarea
reflexului miotatic.
http://slidepdf.com/reader/full/tehnici-fnp-si-metode-in-kinetoterapie1-56241dc6854b0 10/36
5/28/2018
Relaxare - opunere (RO) - (“ţine-relaxează” sau “Hold-relax”)
TehniciFNPSiMetodein Kinetoterapie.1-slidepdf.com
Relaxare - contracţie (RC)
Se aplică numai în caz de hipertonie a
antagonistului, adică a muşchiului care limitează
mişcarea (vezi tehnica RO); este mai dificil de
aplicat în caz de durere. În punctul de limitare a
mişcării se realizează o izometrie pe muşchiul
hiperton şi concomitent o izotonie executată lent şi
pe toată amplitudinea de mişcare de rotaţie din
articulaţia respectivă (la început rotaţia se face
pasiv, apoi pasivo-activ, activ şi chiar activ cu
rezistenţă; desigur
prezintă mişcare că în cazul articulaţiilor
osteokinematică de rotaţie –ce vezi
nu
tehnica RR –, tehnica RC se va aplica doar
imprimând pasiv mişcarea de rotaţie).
http://slidepdf.com/reader/full/tehnici-fnp-si-metode-in-kinetoterapie1-56241dc6854b0 12/36
5/28/2018 TehniciFNPSiMetodein Kinetoterapie.1-slidepdf.com
Stabilizare ritmică (SR)
Tehnică FNP utilizată în limitările de mobilitate date de hipertonie,
durere sau redoare postimobilizare. Se execută contracţii izometrice pe
agonişti şi pe antagonişti, în punctul de limitare a mişcării; între contracţia
agonistului
Tehnica areşi cea
două a antagonistului
variante ce senuexecută
se permite
în relaxarea (cocontracţie).
ordine: prima este varianta
simultană (mai simplu de efectuat de către pacient) urmată de varianta
alternativă. Comanda verbală (valabilă mai ales pentru tehnica alternativă)
este “ţine, nu mă lăsa să-ţi mişc...!”.
Exemplu: Extensia cotului este limitată de contractura flexorilor cotului.
Varianta simultană
Ne pe muşchii care sar o articulaţie proximală sau
bazăm (căutăm)
distală celei afectate. Concomitent cu tensionarea (prin izometrie) uneia din
părţile articulare a cotului, prin comanda de flexie (sau extensie) a cotului,
vom tensiona partea articulară opusă, prin izometria muşchilor biarticulari
(încercarea de a mişca articulaţia supraiacentă, adică umărul – în cazul
folosirii muşchilor
pumnul – bicepsflexorilor
în cazul folosirii sau triceps brahial, ori pumnului).
sau extensorilor cea subiacentă, adică
Varianta alternativă
Pacientul încearcă să menţină poziţia cotului în flexie la nivelul de
limitare, iar kinetoterapeutul împinge antebraţul pacientului, atât spre flexia
cât şi spre extensia cotului, alternând rapid - din ce în ce mai repede - cele
două direcţii).
http://slidepdf.com/reader/full/tehnici-fnp-si-metode-in-kinetoterapie1-56241dc6854b0 13/36
5/28/2018 TehniciFNPSiMetodein Kinetoterapie.1-slidepdf.com
2. Tehnici pentru promovarea stabilităţii
Contracţie izometrică în zona scurtată (CIS)
Se execută contracţii izometrice repetate, cu pauză între
repetări, la nivelul de scurtare a musculaturii.
Se execută, alternativ, pe musculatura tuturor direcţiilor de
mişcare articulară.
Pentru realizarea cocontracţiei în poziţia neîncărcată, în cazul în
care pacientul nu este capabil să execute direct tehnica CIS se
execută următoarea
Izometrie succesiune:
alternantă IL-ILO-CIS.
(IZA) reprezintă executarea de contracţii
izometrice scurte, alternative, pe agonişti şi pe antagonişti, fără să
se schimbe poziţia segmentului (articulaţiei) şi fără pauză între
contracţii. Se realizează succesiv în toate punctele arcului de
mişcare şi pe toate direcţiile de mişcare articulară.
În cazul în care pacientul nu poate trece direct de la CIS la IZA
se va folosi ILO cu scăderea amplitudinii de mişcare, în aşa fel încât
izometria de la sfârşitul ILO-ului să nu se mai facă la capătul
amplitudinii de mişcare articulară, ci progresiv să ne apropiem şi să
ajungem la punctul dorit pentru efectuarea IZA.
http://slidepdf.com/reader/full/tehnici-fnp-si-metode-in-kinetoterapie1-56241dc6854b0 14/36
5/28/2018 TehniciFNPSiMetodein Kinetoterapie.1-slidepdf.com
Stabilizarea ritmică (SR)
Această tehnică este utilizată şi pentru refacerea stabilităţii. Se
realizează în toate punctele arcului de mişcare, pe toate direcţiile de
mişcare articulară, la fel ca şi în cazul refacerii mobilităţii.
Odată rezolvată cocontracţia din postura neîncărcată - se trece la
poziţia de încărcare (de sprijin pe articulaţia respectivă).
Ex: “patrupedia” – bună pentru încărcarea articulaţiei şoldului,
umărului,
(CIS-SR ). cotului, pumnului) şi se repetă succesiunea tehnicilor
3. Tehnici pentru promovarea mobilităţii controlate
În cadrul acestei etape se urmăresc următoarele obiective:
a) tonifierea musculară pe parcursul mişcării disponibile;
b) obişnuirea pacientului cu amplitudinea funcţională de mişcare;
c) antrenarea pacientului pentru a adopta singur variate posturi.
Tehnicile FNP ce se utilizează pentru mobilitatea controlată sunt:
IL, ILO, CR , SI, IA.
http://slidepdf.com/reader/full/tehnici-fnp-si-metode-in-kinetoterapie1-56241dc6854b0 15/36
5/28/2018
4. Tehnici pentru promovarea abilităţii
TehniciFNPSiMetodein Kinetoterapie.1-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tehnici-fnp-si-metode-in-kinetoterapie1-56241dc6854b0 17/36
5/28/2018 METO DE Î
N K INETOTERA PIE
TehniciFNPSiMetodein Kinetoterapie.1-slidepdf.com
1. Metode de relaxare
Relaxarea intrinsecă este cea prin care subiectul îşi induce el
însuşi, în mod activ, relaxarea. În cadrul acestui tip de relaxare se
disting 2 mari linii metodologice: orientarea fiziologică (somatică) şi
orientarea psihologică (cognitivă, mentală).
Metoda Jacobson (metoda relaxării progresive)
Linia fiziologică, introdusă de Eduard Jacobson, se bazează pe
identificarea kinestezică a stării de tensiune musculară, în opoziţie cu
lipsa contracţiei (relaxarea).
Durata unei şedinţe este între 20-40 min. pentru o relaxare locală
(zonală), dar se poate prelungi la 1-4 ore pentru relaxări globale (în
cazul pacienţilor
aplică reprize de relaxare,
care nu pot
careexecuta continuu
însă să nu fie maişedinţa de
scurte de relaxare, se
5 min.). Se
execută o şedinţă pe zi, dar se poate repeta de 4-6 ori pe zi.
Antrenamentul durează luni de zile şi presupune cunoaşterea
miologiei şi a mecanicii respiratorii normale (ordinea inspirului, dar şi
a expirului fiind – abdominal, toracic inferior, toracic superior).
http://slidepdf.com/reader/full/tehnici-fnp-si-metode-in-kinetoterapie1-56241dc6854b0 18/36
Condiţiile de microclimat trebuie respectate. Ochii nu trebuie închişi
5/28/2018 TehniciFNPSiMetodein Kinetoterapie.1-slidepdf.com
normal,C)prin
Revenirea,
menţinerea constă în reîntoarcerea
de câteva la tonusul
ori pe apnee, muscular
a unei contracţii
izometrice puternice a muşchilor feţei şi mâinilor (“Strânge faţa şi
pumnii”!).
Într-o etapă superioară se urmăreşte realizarea unei relaxări
diferenţiate, pe grupe de muşchi, printr-un control al muşchilor în
timpul activităţilor cotidiene, atât în statică cât şi în dinamică. După
luni de antrenament, se ajunge perceperea şi anihilarea tensiunilor
musculare, care sunt generate de (sau care generează) tensiuni
emoţionale şi implicit de stres.
http://slidepdf.com/reader/full/tehnici-fnp-si-metode-in-kinetoterapie1-56241dc6854b0 20/36
5/28/2018 Metoda Schultz (metoda de relaxării autogene)
TehniciFNPSiMetodein Kinetoterapie.1-slidepdf.com
Linia psihologică, este reprezentată cel mai bine de metoda lui Johannes
Heinrich Schultz; metoda vizează obţinerea relaxării prin tehnici de tip central,
care induc prin autocontrol mental, imaginativ, o relaxare periferică.
Metoda este o autopsihoză, cu ajutorul căreia se pot obţine controlul unor
funcţii ale anumitor organe, şi implicit relaxare; este o metodă de
autodecontractare concentrativă, subiectul creându-şi prin concentrare o stare
hipnotică. Eficienţa deconexiunii obţinută prin starea hipnoidă se materializează
prin starea de greutate şi prin senzaţia de căldură.
Metodarelaxare.
şedinţe de se aplică individual sau în grup, specialistul
Metoda are la bază faptul conducând doar primele
că toate funcţiile organismului sunt
dirijate şi controlate de creier şi că o parte din funcţiile controlate, conştiente, sunt
învăţate pe parcursul existenţei noastre. Astfel, scrisul, cititul, mâncatul,
conducerea automobilului pot deveni deprinderi. Multe persoane au reuşit să
înveţe cum să dirijeze unele funcţii ale sistemului nervos (chiar şi a sistemul
nervos vegetativ).
Prima condiţie pentru această realizare este obţinerea decuplării sistemului
nervos central de la impulsurile neuromusculare posturale. Acest lucru este posibil
numai într-o poziţie corectă, comodă, relaxantă, a întregului corp; deci se va trece
la luarea unor poziţii confortabile (vizitiu de birjă sau poziţia de cadavru), pe un
pat sau într-un fotoliu, suficient de mare.
http://slidepdf.com/reader/full/tehnici-fnp-si-metode-in-kinetoterapie1-56241dc6854b0 21/36
Primul ciclu cuprinde opt exerciţii ce urmăresc: introducerea calmului,
5/28/2018 TehniciFNPSiMetodein Kinetoterapie.1-slidepdf.com
decontracturarea musculară segmentară şi progresivă, obţinerea senzaţiei de
greutate într-unul din segmente sau într-unul din membre, realizarea
senzaţiei de căldură, obţinerea senzaţiei de rărire a bătăilor inimii şi
dobândirea controlului asupra inimii, obţinerea senzaţiei de calm respirator
şi reglarea fazelor respiraţiei, obţinerea de calm digestiv şi de obţinere de
căldură la nivelul plexului solar, obţinerea senzaţiei de frunte proaspătă-
răcorită.
Durata acestui ciclu este de la trei luni aproximativ până la şase luni, dar
de multe ori poate fi şi de un an, frazele (formulele) standard putându-se
înregistra pe benzi. După însuşirea perfectă şi sesizarea obţinerii senzaţiilor
de mai sus, se va trece la însuşirea ciclului II, ce constă în tehnici de hipnoză
sub stricta îndrumare şi supraveghere a unui specialist (psiholog), durata lui
vizual, aplicând
progresiunii, legeametodei,
în cadrul progresiunii performanţei şi preciziei. Legea
suferă două derogări:
pacientul execută mai întâi mişcarea amplu şi rapid, ceea ce este
mai uşor de efectuat, trecând treptat la mişcări de amplitudine mai
mică, mai precise, executate într-un ritm mai lent, coordonat;
pe parcursul recuperării se trece la creşterea treptată a complexităţii
şi dificultăţii, nu şi a intensităţii.
Exerciţiile se execută individual, în mod obligatoriu, de două sau
mai multe ori pe zi.
http://slidepdf.com/reader/full/tehnici-fnp-si-metode-in-kinetoterapie1-56241dc6854b0 23/36
Gruparea exerciţiilor se face astfel:
5/28/2018 TehniciFNPSiMetodein Kinetoterapie.1-slidepdf.com
a) Exerciţii din decubit (cu capul mai ridicat, pe un spătar sau pe pernă, astfel
încât să poată urmări execuţia) pentru MI şi MS. Exerciţiile sunt asimetrice .
b) Exerciţiile din poziţia aşezat se derulează astfel:
- la început, membrele superioare sprijinite cu mâinile;
- după aceea, fără sprijin;
- în final, execuţia se desfăşoară cu ochii legaţi.
c) Exerciţii în ortostatism. În această poziţie se execută reeducarea mersului care
se realizează pe diagrame (lăţime 22 cm, şi este împărţită longitudinal, în paşi de câte
68 cm). Fiecare pas este împărţit în mod vizibil în jumătăţi şi sferturi, desenate pe
podea sau o planşă de lemn.
Reeducarea începe cu mersul lateral care este considerat mai uşor (ontogenetic el
apare mai repede), pacientul fiind ajutat de balansul corpului. Se începe cu jumătate
de pas, mişcând un picior apoi aducându-l pe celălalt lângă primul. Se trece la
sferturi de pas şi numai după aceea la pasul întreg. La fel se procedează şi la
educarea
Într-unmersului înainte
stadiu mai şi înapoi.
avansat pacientul este învăţat să urce şi să coboare scări şi să
execute întoarceri. Întoarcerile se învaţă tot după o diagramă în formă de cerc
desenat pe podea. Pacientul învaţă să se întoarcă mutând picior lângă picior câte un
sfert din rotaţia întreagă, astfel încât să poată executa o întoarcere de 180º din doi
paşi.
http://slidepdf.com/reader/full/tehnici-fnp-si-metode-in-kinetoterapie1-56241dc6854b0 24/36
5/28/2018
3. Metode de facilitare neuro-proprioceptivă
TehniciFNPSiMetodein Kinetoterapie.1-slidepdf.com
numai mişcarea”.
http://slidepdf.com/reader/full/tehnici-fnp-si-metode-in-kinetoterapie1-56241dc6854b0 25/36
5/28/2018
Principiile metodei Kabat sunt următoarele:
TehniciFNPSiMetodein Kinetoterapie.1-slidepdf.com
1. Dezvoltarea neuromotorie normală se face în sens cranio-caudal şi
proximo-distal;
2. Dezvoltarea fetală este caracterizată de răspunsurile reflexe secvenţiale
la stimuliabducţia,
precede exteroceptivi
rotaţia(flexia
internăgâtului precede
o precede extensia,
pe cea adducţia
externă, umărului
apucarea
obiectului precede lăsarea lui, flexia plantară precede dorsiflexia, etc);
3. Dezvoltarea comportamentului motor este legată de dezvoltarea
receptorilor senzitivi, vizuali, auditivi, etc;
4. Întregul comportament motor este caracterizat de mişcări ritmice,
reversibile, executate în amplitudini complete de flexie şi extensie;
5. Dezvoltarea motorie implică mişcarea combinată ale membrelor
bilateral simetric, homolateral, bilateral asimetric, alternativ reciproc,
diagonal reciproc;
6. Dezvoltarea motorie include şi inversarea rapidă dintre funcţiile
antagoniste, cu predominanţa flexei sau extensiei;
7. Dezvoltarea motorie reflectă şi direcţia mişcării: de la verticală, la
orizontală şi apoi la oblică sau diagonală.
8. În comportament motor al adultului, postura şi mişcările combinate
devin automate, pe măsura dezvoltării performanţelor motorii.
http://slidepdf.com/reader/full/tehnici-fnp-si-metode-in-kinetoterapie1-56241dc6854b0 26/36
Kabat face următoarele precizări , considerate esenţiale pentru
5/28/2018 TehniciFNPSiMetodein Kinetoterapie.1-slidepdf.com
mişcarea voluntară complexă:
1. Folosirea schemelor de mişcare în spirală şi diagonală.
2. Mişcarea activă se derulează de la distal spre proximal în timp ce
stabilitatea
3. Folosireaarticulară recunoaşte sensul
rezistenţei maximale în invers.
scopul obţinerii iradierii în cadrul
schemei de mişcare sau în grupele musculare ale schemei heterolaterale.
4. Utilizarea de tehnici şi elemente ce facilitează dezvoltarea mişcării sau a
posturii (poziţionare, contact manual, întinderi musculare, presiuni articulare,
rezistenţa la mişcare etc).
Procedeele de facilitare folosite sunt următoarele:
- rezistenţa maximă până la anularea mişcării active;
- întinderea , ce poate activa un muşchi paretic sau plegic dacă i se opune şi
o rezistenţă;
- schemele globale ale mişcării, care sunt de obicei mai eficace în ceea ce
priveşte facilitarea (fenomenul de “iradiere”);
- alternarea antagoniştilor , ce se bazează pe faptul că după provocarea
reflexului de flexie, excitabilitatea reflexului de extensie este mai mărită.
Modalităţile de alternare ale antagoniştilor : IL, ILO, IA, SR şi
variante ale acestora.
http://slidepdf.com/reader/full/tehnici-fnp-si-metode-in-kinetoterapie1-56241dc6854b0 27/36
5/28/2018 TehniciFNPSiMetodein Kinetoterapie.1-slidepdf.com
Pe schemele (diagonalele)
Kabat se lucrează tehnici FNP
pentru obţinerea
optim de creştereaunui rezultat
forţei
musculare.
Aceste scheme de facilitare
sunt efectuate pasiv doar pentru
determinarea limitelor
amplitudinii de mişcare sau
pentru înţelegerea /acomodarea
pacientului.
Schemele de mişcare pentru
membre se definesc după poziţia
finală în articulaţia proximală
(umăr pentru MS, şold pentru
MI).
http://slidepdf.com/reader/full/tehnici-fnp-si-metode-in-kinetoterapie1-56241dc6854b0 28/36
5/28/2018 TehniciFNPSiMetodein Kinetoterapie.1-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tehnici-fnp-si-metode-in-kinetoterapie1-56241dc6854b0 29/36
4. METODE DE REEDUCARE POSTURALĂ
5/28/2018
Metoda Klapp - foloseşte poziţia patrupedă pentru activarea musculară în
TehniciFNPSiMetodein Kinetoterapie.1-slidepdf.com
mobilizarea unei anumite zone vertebrale (în toate poziţiile, inclusiv cele
„cifozante” – se execută flexii laterale):
trei poziţiiorizontală
o poziţie peste orizontală
(4) (1, 2, 3)
două poziţii sub orizontală (5, 6)
Poziţiile cifozante sunt asemănătoare
celor lordozante, dar trunchiul este
menţinut în cifozare dorsolombară.
În aceste poziţii, flexibilitatea coloanei
dorsale este obţinută în poziţiile peste
orizontală, iar a celei lombare în
poziţiile sub orizontală.
http://slidepdf.com/reader/full/tehnici-fnp-si-metode-in-kinetoterapie1-56241dc6854b0 31/36
5. Metode de recuperare a afecţiunilor lombare
5/28/2018
Metoda Williams TehniciFNPSiMetodein Kinetoterapie.1-slidepdf.com
Williams afirma: "Omul, forţând corpul său să stea în poziţie erectă, îşi
deformează coloana, redistribuind greutatea corpului pe părţile posterioare ale
discurilor intervertebrale, atât în zona lombară, cât şi în cea cervicală."
În perioada acută se recomandă poziţii de flexie lombară (imobilizarea în pat
gipsat Williams).
În faza subacută se trece la efectuarea programului exerciţiilor pe flexie. Faza I a
programului cuprinde 6 exerciţii, din care primele 5 sunt efectuate din decubit dorsal,
iar ultimul din aşezat; ele urmăresc asuplizarea trunchiului inferior, tonifierea
musculaturii abdominale şi întinderea structurilor posterioare ale coapsei şi coloanei
lombosacrate; fiecare exerciţiu al acestei faze se execută de 3-5 ori, de 2-3 ori pe zi.
După aproximativ 2 săptămâni, în partea a doua a stadiului subacut, exerciţiile
devin mai complexe, adăugându-li-se cele din faza a II-a a programului Williams;
acestea cuprind încă 5 exerciţii din poziţii libere, la care se adăugau exerciţii din
atârnat la scara
În faza fixă se
cronică – exerciţii de ridicare,
instituie faza a III-aridicare + răsucire şi pendulare
a programului a MI.
Williams, în care se pune
accentul pe bascularea bazinului, întinderea flexorilor şoldului şi tonifierea
musculaturii trunchiului, respectiv a musculaturii abdominale, fesiere şi extensoare
lombare cu scopul menţinerii unei poziţii neutre a pelvisului şi de creare a unei
presiuni abdominale care să fie capabilă să preia o parte din presiunea la care sunt
supuse discurile intervertebrale.
http://slidepdf.com/reader/full/tehnici-fnp-si-metode-in-kinetoterapie1-56241dc6854b0 32/36
Metoda McKenzie
Concepţia lui Robin A. McKenzie în lombosacralgii porneşte de la
5/28/2018 TehniciFNPSiMetodein Kinetoterapie.1-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tehnici-fnp-si-metode-in-kinetoterapie1-56241dc6854b0 33/36
Tipic pentru programul McKenzie este corecţia oricărei deplasări laterale şi
5/28/2018 TehniciFNPSiMetodein Kinetoterapie.1-slidepdf.com
exerciţii de extensie pasivă, care să favorizeze deplasarea nucleului pulpos spre
regiunea centrală a discului. Cheia protocolului este reducerea protruziei discului şi
apoi menţinerea structurii posterioare a discului, astfel încât să se formeze o
cicatrice care să protejeze de protruzii ulterioare. Pacientul trebuie să se reţină de la
orice activităţi şi poziţii care cresc presiunea intradiscală sau cauzează presiuni
posterioare asupra nucleului (aplecarea înainte, exerciţii cu flexie). De îndată ce
protruzia pare a fi stabilizată, se impune restaurarea cât mai completă a mobilităţii.
Exerciţiile pasive şi mobilizările articulare sunt indicate atunci când există
limitare de mobilitate,
toate direcţiile. McKenzie urmărind o amplitudine complectă de mişcare pe
http://slidepdf.com/reader/full/tehnici-fnp-si-metode-in-kinetoterapie1-56241dc6854b0 34/36
Deranjamentele (împărţite în 7 tipuri) sunt cauzate de deformările
5/28/2018 TehniciFNPSiMetodein Kinetoterapie.1-slidepdf.com
dificultăţi de
La examinaregăsire a unei poziţii confortabile
observăm pentru
deformările (spinele somn.sunt turtite, cifoză
lombare
lombară, deplasare laterală sau scolioză lombară), întotdeauna pierderea
mişcărilor şi funcţiei; prin testele de mişcare se pot pune în evidenţă
deviaţiile şi pot produce/creşte durerile; repetarea mişcărilor au un efect
rapid atât în sensul înrăutăţirii cât şi al îmbunătăţirii stării pacientului.
http://slidepdf.com/reader/full/tehnici-fnp-si-metode-in-kinetoterapie1-56241dc6854b0 35/36
5/28/2018
Elemente caracteristice ale fiecărui tip de deranjament:
TehniciFNPSiMetodein Kinetoterapie.1-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/tehnici-fnp-si-metode-in-kinetoterapie1-56241dc6854b0 36/36