“mportanta discerniméntului duhovnicesc _ en ,Omul firesc nu primeste cele ale Duhului lui Damnezeu, c&ci pentru el sunt nebunie si nu poate sa le infeleaga, fiindc’ ele se judecd duhovniceste”. (I Cor. 2, 14) De ce este afirmatia de mai sus adevarata? De ce omul ,firese” nu poate primi cele ale Duhului lui Dum- nezeu? $i, mai mult decat atat, de ce le considera a fi ,mebunie”? Ce inseamna sa poti discerne din punct de vedere duhovnicesc? in general, omul care da dovada de cele mai alese calitati personale — cel care este bun si cu 0 inima calda — este numit ,,bun, sufletist”. De ce atunci o astfel de per- soand nu poate intelege cele ale ,Duhului lui Dumnezeu” si chiar le considera ,,prostii’”? Nu am fost invatati, oare, de mici copii cX omul are trup si suflet? Caci, desi trupul a fost facut din pamant, sufletul este un principiu mai inalt, de origine divina, si tinde cétre Dumnezeu? Cum poate atunci acest suflet sé nu cunoasca Duhul lui Dum- nezeu gi si nu accepte ca isi are sorgintea tocmai in acest Duh? Apostolul Iuda, fratele Domnului, a scris in6 Arhiepiscop Averchie Taugev epistola sa soborniceasca urmatoarele: ,,Acestia SUNE co; ce fac dezbinari, (oameni) firesti (literal: sufletest;’), care i nu au Duhul” (luda 1, 19). Cine sunt acesti oamenj a sau sufletesti? De ce vorbeste Cuvantul lui Dumnezey | cu dezaprobare despre ei? Conceptul potrivit caruia omul este alcatuit din try si suflet este prea elementar, este prea primitiv. De fapt, | alcatuirea omului este mult mai complexa. Atunci cand spunem cd suntem facuti din trup si suflet, vorbim, de fapt, de aceea cé omul nu este alc&tuit doar din material inert, ci dintr-un principiu mai inalt, care insufleteste materialul si il face sa prinda viata: ,, Atunci, luand Dom- nul Dumnezeu {arana din pamant, a facut pe om sia suflat in fata lui suflare de viata gi s-a facut omul fiinta vie” (Fc. 2, 7). Astfel, orice fiinta vie are un suflet, orice | animal: ,,Apoi a zis Dumnezeu: «S4 migune apele de vie- © tati, fiinte cu viata in ele si pasari s4 zboare pe pamant, pe intinsul tariei cerului!» Sia fost asa. A facut Dumne- © zeu animalele cele mari din ape si toate fiintele vii, care miguna in ape, unde ele se prasesc dupa felul lor, si toate pasarile inaripate dupa felul lor. Si a vazut Dum- nezeu ci este bine [...] Apoi a zis Dumnezeu: «Sa scoata ee baad vii, dupa felul lor: animale, taratoare si atice dupa felul lor», Sj aaa ees Or». Si a fost asa” (Fc. 1, 20-24). stfel, in esenta, trebuie cunoscut drept sur- he din orice fiinta vie, si nimic mai mult. in aceasta fart cna Domnului cine va voi Sa-si scape su- * Pierde, iar cine va pierde Sufletul Sau pentruU1. Importanfa discerndmantului duhounicesc a Mine si pentru Evanghelie, acela il va scapa” (Me. 8,75) devine cit se poate de limpede, eta para a fi explicate, cuvintele Domnului pot parea pentru multi de neinfeles sau chiar scandaloase. ,Sufle- {ul”, in fragmentul de mai sus, trebuie infeles drept for- tia vietii, drept cea ce insuflefeste un trup care altfel ar fimort; gi nimic mai mult. Astfel, textul de mai sus capita un cu totul alt infeles. Acela care doreste sa isi crute viata {sufletul] adica acela care indrageste prea mult viata aceasta ~ 0 va pierde, iar cel care isi da viata [sufletul] pentru Hristos gi Evanghelia Sa va fi singurul care va do- bandi viata cea adevarata, insd nu aceasta vremelnica, cicea vegnica. Asadar, conceptia cd omul este alcatuit din trup si suflet este una primitiva si indepartata de concep- tul mai profund al complexitafii naturii umane. in Epis- tola ctre Evrei a Sfantului Apostol Pavel gasim o intele- gere mai detaliata privind alcatuirea fiintei umane. El spune: ,Caci cuvantul lui Dumnezeu este viu gi lucrator si mai ascutit decat orice sabie cu dou taiguri, si patrun- de pana la despartitura sufletului si duhului, dintre in- cheieturi si maduva, si destoinic este si judece simtirile si cugetarile inimii” (Evr. 4, 12). in acest citat putem observa deosebirea facuta intre /suflet” si duh’. Aceasta diferentiere intre , Spiritual” si lumese” se regaseste in multe locuri din Sfanta Scrip- turd. Agadar, Biserica a stabilit ca firea omului are 0 tripla alcatuire, fiind compusa din trup, suflet si duh, dintre care cel mai inalt este duhul. Duhul, desi mai inalt decat trupul, intrucat este imaterial i fara de substanta, &ste, potrivit Sfantului Teofan Zavoratul, cel mai mare Psiholog si stépan al vietii duhovnicesti ,,orientat inail 48 Athiepiscop Averchie Taugev jntregime catre ordonarea existentei noastre temporare, acelei paméantesti... Cunoasterea sufletului se realizeazs numai pe baza a ceea ce s-a dobandit prin experienta vie. tii din jur. Activitatea sufletului este indreptata cAtre implinirea cerintelor vietii pamantesti””. Asadar, suflety] este un principiu inferior duhului, pentru cd se afla in stransa legatura cu trupul si cu viata trupeasca. Dar, in acelasi timp, sufletul functioneaza ca o legatura intre trup si duh, ca o punte de la trup la duh. ; Asadar, omul este tripartit. Cum functioneaza fiecare in firea umana? Dumnezeu a creat trupul din ,,tarana din pamant” (Fe. 2, 7) si astfel, trupul apartine paméntului. Omului Primordial i s-a zis: /pamant esti si in pamant te vei in- toarce” (Fe. 3, 19). Viata trupului consta in implinirea nevoilor trupesti. Prin viafa sa trupeasca, omul nu se deo- sebeste cunimic de alte vietuitoare. Nevoile trupului sunt oe functie de fiecare organ, ins, in general, aces- fan le concentreaza pe implinirea a doua instincte € baza — cel al Supravietuirii si cel al reproducerii. —— * Citatele din acest tom dobdndi de Stange Geo! Vata duhooniceasc gi cum o pu rut ‘ ‘aducerea roma, ‘ ia maneasca, a se ve- “Ed. Buna Vestine, ou, Vita fihoonicensca si cum 0 putem actu, 199)ce este placut sau neplacut. I -Abre , in mod firesc, ceea ce este placut si do “evite ceea ce este neplacut, inima devine centrul viet noastre, loaul in care se pastreaza tot ce vine din exterio si locul in care se nasc trairile interioare. a $ Vointa este cea care controleaza dorintele iar aceasta nu este administrata de nici un organ. Ea actioneaza prin partile trupului, iar acestea {1 pun in miscare prin deci- zia vointei transmis’ muschilor si nervilor. Rezultatul activitatii mintii si a sentimentelor, nascute © de inima, influenteaza vointa, care actioneaza prin mis- carile sau actiunile trupului. Astfel, sufletul si trupul sunt conectate intr-un mod foarte complex. Trupul, prin inter- mediul organelor de simt, transmite impresii sufletului, jar sufletul, in functie de ele, directioneaza trupul, con- troland activitatea sa. Legatura stransa dintre suflet gi trup este adesea caracterizata prin termenul ,,psihoso- matic”. Cu toate acestea, trebuie sa facem o diferenta in- tre viata trupului ca mijloc de implinire a nevoilor trupesti si viata sufletului ca mod de implinire a nevoilor sufle- — a vad ies in ce consta viata trupului: auto-conser- felititea nev ne speciei. Viata sufletului consta in Elchillevrea sh Abas oo sia vointei. iverse sentiment. a stiinta si sa experimenteze eas Le Saga implineste pe deplin toate ne- Driers erupt! et sufletal ale ' Petsoana. Ceva mai sublim se ri- Si sufletului, jucdnd adesea rolul52 Arhiepiscop Averchie Taugev 1. ,Toti oamenii — afirma el - indiferent de nivelul de dezvoltare la care au ajuns, stiu ca exista o Fiinta Supre. ma, Dumnezeu, Cel care a creat totul, Care le tine gi con. duce pe toate gi cA depind de El in toate, ca trebuie sa fj facd pe plac, ca El este Judecatorul si Rascumparatorul, Cel care da tuturor dupa nevoie. Acesta este crezul fi- resc inscris in duh. Marturisindu-L, duhul cinsteste pe Dumnezeu gi se umple de frica de El”. 2. Vazandu-se obligat sa li faca pe plac Domnului, sufletul nu ar sti cum sa indeplineasca aceasta obligatie daca nu ar fi ghidat de constiinta ,[Constiinta] este un indicator al binelui si al raului, a ceea ce este pe placul lui Dummnezeu si a ceea ce nu este, a ceea ce ar trebui facut sia ceea ce nu ar trebui”. ins constiinta nu numai ca dic- teaza, dar il si constrange pe om sa faca ceea ce se cuvine, ntasplatind ascultarea prin alinare si pedepsind neascul- tarea prin remuscari. Constiinta este legiuitorul, pazito- rul legii, judecatorul si executorul”. Nu este de mirare ci Samenii numesc constiinta ,,vocea lui Dumnezeu” 3. Insusirea duhului este aceea de a cduta, de a na- dajdui si de a inseta dup’ Dumnezeu. Nimic din cele ernest nu il pot multumi. Indiferent cat de ae pes ot avea omul, niciodata nu vor parea des- oe oa mult simai mult, Aceasta lipsa eterna 'P Ee ‘asta nemultumire constanta demon- ee Rostru nadajduieste cdtre ceva mai inalt, nimic din cele paman- E tint Superioara, acest aus este nelinistit < Superioara, ace ™ai prin Dumnezeu, p istit sinu isi gaseste pacea. Nu- "IN Viata traits in, comuniune cu. ce con- iceasca, spre deosebire de viata trupului tului. Viata duhovniceascd consta in implinirea duhului, iar nevoile duhului constau in tinderea c&tre Dumnezeu, cautand sa traiasca in comu- cu El, si in dorinta de a trai dupa voia Sa. 38 fie acesta modul in care oamenii inteleg astazi via- jovniceasca? Timpurile noastre sunt caracterizate verse forme de falsitate, manipulare, perversitate ionari rautacioase. Lucru de inteles, de altfel. limpede faptul ca tendinta de etalare a mandriei nu una atragatoare, la fel ca tatal sau, Satana. Duhul, ul diavolesc al mandriei este nevoit sa poarte o mas- 's se ascunda in spatele unor deghizari care, in apa- sunt bine intentionate. Potrivit Sfantului Apostol el, faptul c4 Satana se transforma intr-un ,,inger lu- 0s” nu este unul intamplator. Viziunea moderna a or este pervertita $i distorsionata intr-atat, incat imposibil de recunoscut. 4 cum stau lucrurile in ceea ce priveste viata du- jiceasc’. Duhul omului este complet trecut cu vede- e catre contemporanii nostri. Ei fac din suflet si duh lucru, Mai mult decat atat, in psihologia con- manifestarile duhului sunt vazute ca fiind etii sufletului — sentimentele religioase, morale, constiinta sunt vazute ca niste functii ale su- aterialistii neaga complet sufletul si il con- a creierului sia lui nervos. Prin woAthiepiscop Averchie Tausev urmare, ei considera viata duhovniceasca o ma materialista, studiind-o ca pe o functie a crei sistemului nervos etc. Acesta reprezinta cel mai : exemplu de profanare primitiva a ceea ce intelegem prin viata duhovniceasca. Cel mai adesea, omul modem nu _ face diferenta intre actiunile trupului, cele ale sufletuluj si ale vietii duhovnicesti, amestecandu-le intre ele gi creand o adevarata confuzie. Nu mai este nici 0 mirare atunci cand auzim expresia ,,viaté duhovniceasca”, lu- cru care poate insemna orice, numai nu ceea ce inseam- na cu adevarat viata duhovniceasca. Stiinta si diversele descoperiri si inventii — cinema, teatru, balet, chiar si circul — sunt aduse impreund in aria spiritualitatii. Cu alte cuvinte, lucrurile ce tin de domeniul emotional si natural sunt interpretate ca fiind duhovnicesti, iar ceea ce tine strict de viata laica este inteles ca fiind ,,viata duhovniceasca”. Cum de s-a produs aceasta falsificare? Dece a devenit viata duhovniceasca mostenirea a doar catorva Ppersoane? 3a eae intamplat deoarece duhul de auto-impu- fant. Viata ci ‘el omului a devenit astizi cel mai impor- icteaza cera de a trai duy Personal si o dorinta sin- Pa cum di - Sente la majoritate esi 2a constiinta, lucruri ab- or din ziua de astazi. Precumare poate demasca aceasta ingelatorie si, in ae ia piedic’ libertatea, indbusita sau anulata de mandrie, sA a . Existenta duhului este respinsa si ignorati, jar sufletul — legea mintii, a sentimentelor sia vointei - este agezat pe primul loc. Sufletul, degi este inferior duhului, ocupa primul loc in viata omului. De aceea, Cuvantul lui Dumnezeu numeste o astfel de persoana ,lumeasca”, intarind faptul ca ceea ce este duhovnicese este de neinteles si strain de aceasta si, prin urmare, ea nu poate intelege sau accepta ceea ce vine de la Duhul lui Dumnezeu. Cu toate acestea, indiferent cat si-ar suprima omul insine insusi nevoile duhului, ele isi vor cere drepturile. Duhul tanjeste dupa Dumnezeu si, nereusind sa gaseasca omodalitate de a-si elibera aspiratiile de sub presiunea ctudei opresiuni a mandriei umane, duhul se multumeste Pe sine prin alti inlocuitori, inventati tot de mandria omului pentru a-] calma. in locul unei religii autentice, duhului i se oferd niste invataturi filosofice confuze, teo- Sofie ori spiritism. in locul Bisericii, i se ofera un ,,templu” alsstiintei, teatru sau balet — orice din lumea aceasta in ‘Stare s8 captiveze in intregime persoana umana. Acest i imitatie, aceasta substituire a spiritualitatii cu ce- ‘Yaemotional reprezinta o caracteristic’ definitorie a vre- Muri Noastre. ee roe e exemplu, multi dintre noi, rusii, in trecut $1 m au mers si inc merg la biserica doar penttuiay ic, pentru a asculta minunatele cantar. DesigurArhiepiscop Averchie Taugev cA simtul estetic este un simt inalt, un simt al din suflet, 0 reflexie a mai inaltei Frumuseti Divine, or toate acestea, in masura in care simtul estetic ramane inconstient si detasat de orice constientizare a atract fata de Dumnezeu, el ramane in continuare pe taramul lumescului gi este strain de adevarata spiritualitate, in manifestarea lor cea mai inalta, sentimentele ly mesti si pamantesti sunt atat de apropiate de cele duhoy- nicesti, incat este greu pentru omul modern sa faca dife- renfa intre ele. El intelege ca ,,emotional” inseamni ,,du- hovnicesc”. Cateodata are impresia ci primeste /multu- mire duhovniceasca” de la cele lumesti, ins nu face decat Sd se amageasca si sd se insele singur. O persoana inte- lectuala si dezvoltata cultural mi-a marturisit odata a, atunci cand asculta muzica, are aceleasi trairi ca la ruga- ciune. Cum putem, de fapt, si facem distinctia intre o Stare fireasca si una pur duhovniceasca? O stare duhov- niceasca pura este intotdeauna lipsita de patimi, atat de inalta, incat ridicd omul deasupra paméntului fara sa ti dea alte trairi lumesti. Pe de alts Parte, orice stare fi- teasca, lumeasci, oricat de inalta ar fi, fara indoiala va stimula unele Senzatii trupesti ~ de exemplu, provoacaIl, Importanta discerndrnintului duhounicese 57 scare, agadar, sunt preferate de catre contemporanii tare se complac in emotionalism. De asemenea, oame- nilor moderni nu le este pe plac iconografia antica, in- jrucat sensibilitatea lor spirituala nu este destul de dez- yoltat incat s4 inteleaga si s8 aprecieze frumusetea gpirituala a Antichitatii, care a parasit aceasta lume. O astfel de persoana este mai atrasa de Madone cu fete ro- tunde si pline, cu obraji rozii, care ti amintesc de lumea aceasta si nu de lumea cea inalta si duhovniceasc’. De asemenea, ca si in alte aspecte legate de spiritualitate, omul modern este surd gi inchis la minte, dar in acelasi timp $i foarte sensibil la ceea ce tine de lumesc, pe care adesea le considera a fi ,, spirituale’, numindu-le astfel inpresa, literatura si forumuri publice. De ce este viata duhovniceasca atat de oprimata in wemurile noastre si de ce gandirea lumeasca este atat de populara? Am mentionat deja ca acestea se petrec deoa- rece duhul modernitatii, duhul mandriei care se procla- m4 pe sine a facut un scop din a elimina ideea de Dum- nezeu din vietile oamenilor si de a-l slavi pe om ca pe un dumnezeu al vremurilor moderne. intregul stil de viata al omului modern este organizat inaga fel, incat sA nu mai existe loc pentru o viata duhov- niceasca adevarata. Cei care cauta o viata duhovniceasca Ievitabil cad in deznadejde, condusi din ce in ce mai adanc in mlastina lumeasca. insusi pulsul vietii moderne Ste tensionat, refuzdnd sa ii acorde omului singuratatea Récesara introspectiei, crednd o atmosfera ostila unei vieti duhovnicesti. Omul modern este precum un surub sau pStemalier’ din masinaria gigantica a culturii materia- » Acesta isi pierde individualitatea si alearga precum% Arhiepiscop Averchie Tausev unhamster pe roata din cusca sa. /Timpul inseamni bani” este lozinca modului de viata al omului modern, care ny mai acorda timp introspectiei, nu mai da atentie la mis. carile duhului si la vocea propriei constiinte. Acest sti] de viata nebun si agitat ne consuma in totalitate, ne sea- cade energie si astfel nu ne mai las timp pentru ane dezvolta, cerinta necesara vietii duhovnicesti. Singura dorinta ramasi este aceea de a fi distrat, relaxat sidea scapa 0 clipa de acest mecanism apasator al vietii. Drept urmare, feluritele manifestari ale divertismentului ief- tin, superficial, exista din abundenta — filme, discoteci si Spatii de petrecere a timpului liber, de la serviciu si pana Ja studiu. Fara indoiala, aceasta este cursa vietii moderne, stricand tot ce este sanatos in om. Este rodul inevitabil al culturii moderne, al persoanei care a renuntat la Dum- nezeu $i a pus la temelia vietii sale duhul mandriei omu- lui de a se multumi pe sine Toate mijloacele de divertisment moderne ac tioneaza precum alcoolul si cocaina asupra contemporanilor nostri. Divertismentul contemporan ceasca din om, paralizeaza impulsurile spirituale si su- prima vocea constiintei si a normelor morale. Putin cate Putin, omul coboara de la firesc la carnalitate vulgara, devenind un trup fara suflet, potrivit cuvintelor psal- ee Ca eram fara de minte sinu stiam; ca un do- ae fee is mn 22). Tulburiitoarea sen- A ASCa, indreptat; Fp NS en in ie & ; at oameni: ,, Dar D, man acestia, adoarme viata duhovni- ‘A catre contem- pPotop este acum omnul Dumnezeu Smaraza stri vni- su- cate ara, isal- do- sen- em- cum ezeu tenii IL, Importanta discerndméntului duhoonicese 59 cand un om creat dupa chipul si asemanarea Dom- pului renunta la inalta sa chemare si devine un trup fara gesuflet, se transforma intr-un dobitoc si igi semneaza propria condamnare la moarte. Ultimele evenimente din jstorie dovedesc cat de distrugator este pentru om sa uite de viata duhovniceasca, sa o inlocuiasca cu gandirea lu- measci pentru ca, mai apoi, si cada intr-o depravare totala. Prima data, uitand de Dumnezeu si apoi declarand divinitatea omului, oamenii se afunda tot mai adanc in- tro decidere morali, fapt care duce la un comportament asemanator cu cel al animalelor si la auto-distrugere. Asadar, este li ie vura salvare a omenirii de la distrugere este viata duhovniceasca, insa nu acea ,,viata duhovniceasci” oferiti de modernisti prin ghidul cul- tural care fal r tieste ,,spiritualitatea” cu ,gan- direa lumeasca”, ¢ ta duhovniceasca adevarata, mani- festata prin nddejdea catre Dumnezeu, prin cautarea im- partasirii cu El s i dupa voia Sa cea Sfanta(Pace Sia Nasig Ace, tung *eNite Mtele Og Weny cum ‘astre, bit de tmin. ? Nu, 15). cumai ail si 14, nu icipo- ine ar mant de to- pacea ristos Capitolul al V-leq Retrezirea constiintei CO IEND9D ‘ Constiinta! Sa fie acesta un lucru despre care putem adrazni s vorbim in vremurile noastre? De fapt, nu- mai preotii isi permit acest lux, intrucat acestia sunt che- mati intotdeauna sa propovaduiasca Adevarul lui Dum- nezeu. Altii, destul de curajosi ct s4 vorbeasca despre aceasta, risc s4 fie catalogati drept incorigibili, excen- tric naivi, dacé nu cumva nebuni de-a binelea. Gi, intr-adevar, cine din vremurile noastre ruginoase segandeste la constiinta? Cine ii asculta cu adevarat gla- sul? Nu cumva insusi conceptul constiintei este consi- derat a fi o notiune arhaic&? Aceste intrebari pot fi adre- sate pe buna dreptate daca ne uitam cu atentie la omul contemporan, la viata sa politica, personala, familiala si Social. Majoritatea contemporanilor nostri traiesc $i Se Poarté ca si cum nu ar avea consti ta. Acest lucru devine tvident atunci cand comparam viata politica a oame= tilot din ziua de ast&zi cu cea din trecut. Cinismul total ne uimeasca. aivi care se agata Exagerati — Stenei politice actuale nu inceteaza s tt-adevar, mai sunt si oamem T “edinta in progresul moral al omului. »Athiepiscop Averchie Tausev "mis-a spus. Prezentati situafia intr-un mod mult Mai pe simist decat in realitate. Vremurile in care traim ny chiar aga de rele. in trecut, situatia era mult mai grav§, iar oamenii nu erau mai buni decat cei de astazi, ¢, carea prezentului si lauda trecutului este ceva comun’, Exista, intr-adevar, un sambure de adevar in afirmatia aceasta. insa, intrucat cei care le emit considera ci ome. nirea se afla pe calea progresului moral, nu este de mj- rare ca se insala teribil. Nimeni nu va contrazice faptul 4 au fost perioade in trecut cand decdderea moral, cru. zimea si brutalitatea depaseau conditia curenta a omu- lui. Existau oameni in trecut care isi ignorau constiinta, purtandu-se de-a dreptul rusinos. Cu toate acestea, noi nu vorbim despre oameni sau despre evenimente excep- tionale si fenomene petrecute in istoria omenirii. Vorbim despre un duh predominant si directia vietii omului, in general. Luand in seama acest punct de vedere mai amplu, faptele indic& mai degraba un regres decat un progres. In inimile oamenilor, raul ‘incepe sa castige teren. In zi- lele noastre, raul se manifesta rareori in mod direct, cu ostilitate. Pe masura ce trece timpul, ace:remniloasd si egoist8, cu nepasare fafa de bundstarea 7 altora — iata ce caracterizeazé indeosebi vremurile noas- tre, Cuvintele profetice ale lui Tisus cu privire la vremu- rile ce aveau sa vie s-au implinit: ,,Jar din pricina inmul- tirii faradelegii, iubirea multora se va raci” (Mt. 24, 12). Multimea nelegiuirilor, incalcarea legilor lui Dumnezeu duc la ,,pierderea iubirii multora”, intrucat oamenii de- yin cruzi, insensibili si nemilosi unul fata de altul. Cand credinta in Dumnezeu este respinsa, la fel se intampla i cu ideea de pacat si nevoia de pocainta, iar oamenii se transforma in nelegiuiti cu sange rece, capabili de orice atrocitate in goana dupa castigul propriu. Am asistat la otransformare a comportamentului uman in cel anima- licin timpul razboiului [cel de-al Doilea Razboi Mondial]. Mi refer la bombardarea nemiloasi a cartierelor civile pasnice din Belgrad chiar gn ziua marelui praznic al Pas- tilor, imediat dupa sivarsirea Sfintei Litunghti in biserici. Lapolul opus, in Primul Razboi Mondial, in timpul ma- rilor sirbitori, ambele parti combatante au incetat activi- tatile militare, si-au facut urari si chiar daruri unii altora. Laodistanta de numai douazeci de ani vedem astfel acest progres’ la nivelul cruzimii umane. Regresul indics ©pierdere completa a constiintei. Sunt multe astfel de &emple in orice sfera a activitatii umane: In familie, in Viafa sociala gi politica.Arhiepiscop Averchie Taugev - Inviafa de familie, vedem instabilitatea fara q cedent a legiturilor maritale, cu 0 rata crescuta a infigg Itai gia divorfului, ipsa de respect ingrijoritoare copiilor fata de parinti, negarea autoritatii atranilor, ur | rea interesului propriu, perversitatea si dez fara rusine. Pe frontul social, lumea este divizata, inso. fita de calomnii rautacioase gi ura, lipsa intelegerii, refu. zul de a lucra impreuna pentru binele societatii. Sub masca ajutorarii altora ne urmarim calea ingusta a Propriilor fe luri egoiste: inselaciune, santaj, ipocrizie $i minciuna, Putem caracteriza politica interna si externa a multor Ppopoare contemporane si pe conducatorii lor in acelasi fel. Razboaiele in trecut, in ciuda brutalitatii lor, erau purtate pentru un scop nobil si aveau anumite principii si restrictii in privinta actelor de cruzime. In trecut, nu numai ca se dadeau tratate la care tarile aderau cu respect, dar existau si intelegeri verbale din partea guvernelor care erau respectate. Acum, observam ca aceste tratate nu sunt decat niste bucati de hartie, lipsite de insem- natate. Acest lucru nu ne mira, odat& ce conducatorii nu dliau in considerare pe Dumnezeu sau legea Sa, caci ei isi castiga puterea politica prin frauda si mit’, fara nici feet cin poe ne deci Dp icia ae eo ui si nu dorese sa nimic nu poate stain calea celor imonitor 3 celor imorali, impiedicandu-i cei care le stau in cale, Parte si chiar omorandu-i pe wAsa stau lucrurile de ca a a in he cand lumea”, vor rade unii. Da, cand, daca pot sa spun astfel,gelui Alexandru al Iugoslaviei si otravirea ‘ Serbiei, Barnaba. Trebuie sa fim cu adevarat orbi ca s4 nu vedem. modul trist in care inainteazé omenirea, pier- zAndu-si constiinta. Lipsa constiintei este un semn dis- tinctiv al timpurilor noastre, sau, cum ar spune altii in spirit de gluma, in atemporalitatea noastra. Cu toate acestea, oricat de imorala a devenit ome- nirea, nu putem afirma ca aceasta gi-a pierdut complet constiinta. O putem suprima, dispretui, putem sane pre- facem cA nu este acolo, ins nu o putem inlatura complet. Doar pentru ci omul se poarta ca gi cand constiinfa sa ar fiinexistenta, aceasta nu inseamna ca este adevarat, in- trucat ea este vocea lui Dumnezeu in sufletul omului, al cérei scop este acela de a distinge intre bine si rau, de a-l cultiva pe primul si de a-l evita pe cel din urma. Vocea lui Dumnezeu nu poate fi redusa la tacere. Omul o poate dispretui, o poate ignora, poate sa nu fi dea importanta, {ns aceasta va continua sa dainuie in sufletul sau. Mai devreme sau mai tarziu, in viata aceasta ori in cealalta, constiinta se va impune cu toata puterea, ca unjudecator aspru si nemilos al omului, judecstorul tuturor fapte- sale, gandurilor, sentimentelor $1 trairilor in care s-a a daca este una din - Poate constiinta sa fie distrusa daca este Nl 7 ftecele mai Ss manifestari ale duhului umanRES RE SR Ee eer eee V. Retrezirea constiinfei 101 strat cu grija. Daca omul incalca ceea ce consti icteaz’ din cauza slabiciunilor si patimilor sale ae pui sd verse lacrimi de pocainta”. Pana si lucrurile ma- runte sunt importante. /Din pricina acestor lucruri ma- runte ajungem si le dispretuim pe cele mari”, afirma acesta. Cand spune «dar ce conteaza daca spun cuvan- tul cutare, daca mananc bucatica asta sau daca imi desfat privirea cu asta?», acea persoana deprinde obiceiuri rele gi risca s& treaca treptat in insensibilitate. Caci atat vi- dile, cat si virtutile, incep prin lucruri marunte si conduc jaaltele mai mari, fie cA sunt bune sau rele”. Omul ar face bine sa urmeze aceste sfaturi intelepte si totusi sim- ple, care ar fi prevenit situatia catastrofala in care ne aflam, in care constiinta este {nabusita, iar conditia ,ne- simtirii impietrite” predomina. Singura scapare este si ne pazim constiinta. Sfintii Parinti disting patru cai dea face acest lucru: prin Te- latia cu Dumnezeu, cu aproapele, cu lumea din jur si cu sinele, Aceasta inseamna implinirea poruncilor lui Dum- nezeu. Sa facem tot posibilul si sa evitam sane ranim aproapele, sa tratam lucrurile materiale cu grija, amin- tindu-ne ca lui Dumnezeu, si sa nu fa- cem excese; si ne amintim valoarea inalta a omului, care este ,,chipul si asemanarea Domnului”, si ca aver obli- Batia de a prezenta acel chip in curatie si sfinfenie ina- intea lui Dumnezeu. sunt daruri ale tiinta va observa caea buna, in orice im- un drum sigur chilibru, nefiind chi- totul este limpede, _ Cel care isi pazeste astfel cons! A va ghida intotdeauna $n directia cea bun Prejurare, Omul acela este implinit, a= oo caracterizat de pace sie le indoieli sau griji. Pentru el,iscop Averchie Tausev credincios si de incredere ~ irect pe cararea catre Dumnezey, = om simte o pregustare a binecuvantarij ‘ten Jui induntrul sufletului siu, a desprins — fericiiijy aceasta lume, un secret necunoscut multor suflete ng, Cit nistite, care se opun la ceea ce le dicteaza constiinta, a Consecintele ignorarii constiintei sunt cutremurs, iP toare, intrucat duc la insensibilitate, impietrirea inimj, tem pierderea infatisarii umane si bestialitate. Toate acest; 0 le putem vedea limpede in unele exemple expresive ale der! timpurilor apocaliptice pe care le traim. Omula devenit cin’ mai infricosator decat orice animal. Constiinta sufocata din se va trezi mai devreme sau mai tarziu in fiecare om in parte. Vai de cei care au calcat-o in picioare cu neru- sinare: chinuiri de neinchipuit ii asteapta pe cei a caror constiinté s-a trezit prea tarziu pentru a se mai putea cai. Singura cale de mantuire a omului con temporan este pocainfa si impacarea constiintei in aceasta viata pa- manteasca. /lmpaca-te cu parasul tau degraba, cat timp esti cu el pe cale, ca nu cumva parasul sa te dea judect- a. en slujitorului si sa fii aruncat in tem oa Sraiesc tie: Nu vei iesi de acolo, pana ce nu vei fi dat cel de pe urma ban” ards” l (Mt. 5, 25-26). Parag este constiinta. Este numiti astfel a i constant voint stiel pentru ca se opune te fei Tauvoitoare sine aminteste ceea Ce oy Si ce nu sa facem, pedepsindu-ne a ceed ae totusi facem. De aceea, Domnul ont este fumes ave aaa Sfantului Vasile cel Mare~ BrOaznice si infermale Sadar, pentru a evita chinurile IS Seee 4 © ale agoniei constiintei fara trebuie 55 645° 78° ‘Onstiintei fara de sp” SA fim impiicati cu ea ines din viata aceastaBE ae te in t V. Retrezirea constiintei 103 ascultand cu atentie ceea ce ea ne dicteazi. Este sin clea mantuirii la care ne cheama Biserica prin cane Domnului nostru lisus Hristos insusi, Capul Biserici Po. ciiti-va, caci s-a apropiat imparatia cerurilor” (Mt. 417. Cit despre majoritatea contemporanilor nostri, care nu asculta de aceasta chemare, care il resping pe Domnul si pe cei credinciosi lui si Bisericii, trebuie si recunoas- tem ca nu au nici o speranta la mantuire. Raul a devenit oadoua natura pentru ei si de aceea viata omului mo- dern intruchipeaza un tablou atat de deprimant: atunci cand constiinta a fost incalcata, nimic bun nu poate iesi din asta.Capron ar vicieg Conceptia crestina despre libertate o cale sau alta in viat’ pe Dumnezeu sau nu, pe Tatal sau ori daci este mai bine pentru birea doreste o impartasire i- ri - fara si fie fortat’ ini 7 nu ; on la nivelul eotepticll i iubirii lui Dumnezeu i Pastrat darul maret al libertitii dumnezeiesti. Acesta Si-a folosit libertatea in scopuri gresite si a czut in cea mai josnica sclavie. Cunoastem bine lucrul acesta! Dia. volul a pizmuit omul primordial, a urat starea sa bine- cuvantata si comuniunea lui cu Dumnezeu-Tatal cel lubitor, decizand sa il alunge de langa El. Aceasta este © caracteristicd a tuturor fapturilor rele. Ele nu pot su- porta oamenii buni, pe cei pe care ii bucura binele, ci vor s& fi determine a fi cu totii rai gi astfel sd ii faca la fel de nefericiti gi de necunoscatori fata de lumina si bucurie ca gi ele, Pentru diavolul care se tavalea in abisul rdului, lipsit de binecuvantarea comuniunii cu Dumnezeu, a fost o agonie cumplita s4 vada binecuvantarea primilor oameni. De aceea a vrut sa ii aduca in aceeasi stare in care se afla el, adicd de respingere si izolare de Dumne- zeu. Facand aceasta, fapturile rele gasesc un fel de mul- fumire de sine, o alinare a zbuciumului pe care il traiesc. $tim deja ca diavolul a reusit sa isi implineasca sco- pul si cA a reusit sa faci aceasta prin arma sa de bazi: clevetirea — clevetirea impotriva lui Dumnezeu. Acesta L-a clevetit pe Dumnezeu in fata primilor oameni. A instaurat in ei un sentiment al neincrederii fata de ; | | / 1inelui $i raului. Nu ar fi, a mai usoara. In rai erau atat ae jncircati cu roade delicioase puse la dispozitia din care se putea desfata mancand oricat voia. Era ne- yoie si m&nance tocmai din fructul oprit? Nu. Cu toate acestea, omul primordial, incantat i pacalit de diavol, amancat. Mancand din el, indata a simtit gravitatea fap- tei sale. Constiinta sa |-a facut sa inteleaga indata cat de bine este sa Il asculfi pe Dumnezeu, sa faci voia Sa, si cat de rau este sa nu Il asculti, sa incalci voia Creatorului. Asadar, pomul care la inceput era numit in Biblie ,,po- mul din mijlocul gradinii raiului” a fost numit ,pomul cunoasterii binelui si raului” dupa caderea primilor oa- meni, intrucat le-a permis sa vada ce este bine pentru eisi ce este rau. Unde i-a dus incalcarea poruncii lui Dumnezeu pe stramosii nostri? i Refuzand sa fl asculte si sa fl iubeasca pe Dumnezeu, } ®estia au czut in cea mai amara sclavie a diavolului, i Inainte de c&dere, oamenii erau complet liberi si drepti, i | Msa necunoscand categoria fa dintre bine si rau, binelui si raului. Ei nu stiau pentru cd nu cunoscusera‘mult, incat au devenj, eras de Dumnezeu, an fai sursei raului, diavolul. Rezultatul a fost .Sfantul Apostol Pavel il descrie atat de Pentru ca ceea ce fac nu stiu; cdci nu say; iesc, ci fac ceea ce urasc. lar dacd fac ceea ce ny \ | Scena c& Legea este bund. Dar acum Ru ey aca ai pica tal care locuieste in mine. Flinde’ stiy ci nu locuieste in mine, adica in trupul meu, ce este bun, Cacia voi se afl in mine, dar a face binele nu afly; Cc d nu facbinele pe care il voiesc, ci raul pe care nu-l voieg, gi peacela il savargesc. lar daca fac ceea ce nu voiese eu, ‘yn nu eu fac aceasta, ci pacatul care locuieste in mine, Gj | iad sesc deci in mine, care voiesc si fac bine, legea ca riyl | giSil este legat de mine. Ca, dupa omu! cel launtric, maby. ‘wp! cur de legea lui Dumnezeu; dar vid in madularele mele | itl o alta lege, luptandu-se impotriva legii mintii mele gi | ean facandu-ma rob legii pacatului, care este in madula | ale tele mele. Om nenorocit ce sunt! Cine ma va izbavide ma trupul mortii acesteia?” (Rom. 7, 15-24) i Cu alte cuvinte, dupa cdderea omului, pacatul 2 | ayy patruns atat de adane in natura acestuia, incat, desi omul yu & LY nu si-a Pierdut in totalitate libertatea daruita de Dum nezeu $i inclinatia catre bine, a devenit, potrivit cuvir telor Apostolului, un Prizonier al legii pacatului.= tru a-i reda omului libertatea jn:,. ee onul-Nascut Fiul lui vals, ichip de rob luand” (Filip. 2,7) Po ici puterea si sty anirea diavolului asupra ry esc. Prin patimirile Sale pe Cruce si ny ain cea slavita, Acesta a zdrobit stapanirea diay. Jului sia trimis asupra ucenicilor si apostolilor Sai, g prineiasupra tuturor credinciosilor, harul Sfantului po ca putere a lui Dumnezeu care vindeca toate ranile pica. tului. Acesta a reconditionat si a intarit fortele naturale ale omului, care ii fusesera date la facere, inclusiy vointa liberd, eliberandu-l din sclavia diavolului. Din acel mo. #8 ment, oricine crede in lisus Hristos ca Fiu al lui Dum. ii! nezeu intrupat $i accepta invataturile Sale si le apliciin alt viata sa, va deveni liber din nou. Domnul insusi le-azis si aceasta evreilor care credeau in El: ,, Daca veti ramane‘n 4 cuvantul Meu, sunteti cu adevarat ucenici ai Mei; si ty ein” adevarul, iar adevarul va va face liberi’ ea », 31-32), a E i] x Re sus ors Tamas uimiti de aceste cuvinte. Einual aon eaeaia vorbea despre eliberareade Tumeasc, any 9nd razbuna pe cei care ne sunt dezagreabili sau pe dusmanii nostri. Cuvintele Mantuitorului, mentio- nate mai sus, trebuie sd fie infelese intocmai in acest fel. Fara referinta Ja lupta cu raul in general, aceste cuvinte ne previn doar impotriva razbunarii, impotriva dorin- tei de a ne razbuna pe altii din motive personale. Este de datoria crestinului sa uite de disputele perso- nale, caci, precum putem citi in rugaciunea Tatal Nos- tru —,,Sine iarta noua greselile noastre, precum gi noi ier- tam gresitilor nostri” - Dumnezeu ne iarta greselile doar cu conditia ca si noi sa ii iert&m pe cei din jur. ,Ca de veti ierta oamenilor greselile lor, ierta-va $1 voua Tatal vostru. Cel ceresc; Iar de nu veti ierta oamenilor greselile lor, nici Tatal vostru nu va va ierta greselile voastre” (Mt. 6, 14-15). Domnul doreste sane previna, pentru anu fi pur- tati de impulsul unei dusmanii personale, bazate pe mo- tive proprii. Acesta ne invata sa ne iubim unii pe altii, adicd nu numai pe prieteni, ci si pe dugmanii nostri, Pere tru aceasta, trebuie si alungam dorinta de razbunare $i s& ne iertam unii altora greselile. Daca invatam sa facem aceasta, at parea de pe fata paméntului. Oamenii ¢ atunci raul va dis- are igi vor iertanent, in Impardtia iubirii, nu poate ru razbunare. De aceea se spune: Bu insi Nu va impotriviti celui rau; iar cui te lo ‘ ‘peste obrazul drept, intoarce-i-l si pe celélalt” 99). Caci pe pamant acestea se petrec din dusma- ‘in special, dintr-o dusmianie personala, comuna, cauzata de motive dintre cele mai banale. Man- _ dria s-a inmulltit si s-a raspandit, devenind atat de rau- tacioasa, incat adesea nu numai un cuvant ursuz, ci chiar | io privire sau un gest care pare ofensator este destul s4 _ iiiinraiasca pe oameni, sd ii transforme in dusmani de ne- A Cum a indraznit sa imi spuna lucrul asta?”; Cum a indraznit sa se uite asa la mine?”; ,Cum a in- draznit sa se intoarca cu spatele?’. Acestea sunt cele mai _) ei raspandite si generale cauze ale ofenselor personale care nu sunt iertate niciodata si care dau nastere unor senti- mente si fapte de razbunare. Din aceasta dusmanie co- muna, care adesea ajunge sa ia proportii de necrezut, | Sufletul devine din ce in ce mai at si intunecat de i " posedat ¢' ‘ura $i réutatea diavoleasca, iar viata devine un iad desate noua, personal, atunci nu ar mai exista lume si nici pacatul nu s-ar mai inmulti. Cel care este de iubire crestind nu va pacatui,cAci ,a pacitui” inseamna »a face rau”, iar iubirea adevarata nu gandeste raul. Cres- _ tinul adevarat este un purtator al ,,pacii lui Hristos” in suflet. Cu toate acestea, nu orice tip de pace este pe placul lui Dumnezeu si nici nu este nevoie sa pretuim toate fe- lurile de pace. Sfintii Parinti, sfatuitori ai vietii duhov- nicesti, spun c& asa cum poate exista ,,dezacord glorios”, asa poate exista gi , unanimitate dezastruoasa”. Ar tre- bui si iubim doar pacea cea buné, una care are intenfii bune si uneste cu Dumnezeu. Insugi invatatorul iubirii, Domnul lisus Hristos, ne invata ca nu toate tipurile de pace sunt pe placul lui Dumnezeu si c4 nu este nevoie sa pretuim toate felurile de pace: ,, Nu socotifi ca am venit sa aduc pace pe pamant; n-am venit sa aduc pace, ci sa- bie” (Mt. 10, 34). in acelasi timp, Domnul i-a invafat tot timpul pe ucenicii Sai despre pace, smerenie si blandete, jar la Cina cea de Taina $i-a revarsat pacea asupra lor, vicand: , Pace vi las voud, pacea Mea o dat oul nu PIE. cum da lumea va dau Eu” ({n 14, 27). Aceastd pace acian persecutorii credintei cat si cu Bi eaza si intineaza lucrurile sfinte sinig ind ateismul si nelegiuirea. in nu poate fi in pace si nu are voie s4 ii cu hofii, criminalii, violatorii sau cei corupti, estinii nu pot trai in pace si Pprietenie cu toti | care incalca in mod clar Legea lui rica pacea si bunastarea societatii umane, care ii ea pe oameni sa se apropie de Dumnezeu si care cordie si dezordine in suflet. Este nevoie si ne cu statornicie ca, atunci cand Evanghelia vor- re iertarea pacatelor si a greselilor, se referala si afronturile personale. Cu toate acestea, adesea n §i facem totul tocmai invers. Mandria deate ® jartd totul, cu exceptia jignirilor aduse pro- e. Poti sa fii atat ateu cat si calomniator,5 nedreapta. Cuvintele ce urmeazs, a Mai mare dragoste nu are, ca sufletul lui sa si-l pung ‘ii sai”. Acestea sunt cuvintele pe care a folosit in legatura cu ostasii iubitori de Hris.. , care au murit eroic pentru mantuirea aproapelui, Atunci cand un cuvant bland de invatatura nuj _ aduce in simtiri pe omul rau, trebuie sa se ia masuri de. cisive pentru invingerea raului. Din acest motiv, exist __ insocietate persoane a caror indatorire este sa pastreze _ ordinea. Sfantul Apostol Pavel spune: ,,Tot sufletul si se supund inaltelor stapaniri, cAci nu este stapanire decit ‘dela Dumnezeu; iar cele ce sunt, de Dumnezeu sunt ran duite. Pentru aceea, cel ce se impotriveste stapanirii se randuielii lui Dumnezeu. lar cei ce se ‘impo- trivesc isi vor lua osanda. Caci dregatorii nu sunt fried aa. bund, ci pentru cea rea. Voiesti deci sa muti ca de stapanire? Fa binele si vei avea lauda de la -Ciciea este slujitoare a lui Dumnezeu spre binele tau. . faci rau, teme-te; cici nu in zadar poarté sabia- tru apararea adevarului lui Dumnezeu. Sab scoasi numai pentru apararea lui Dumnezeu $i pentru pedepsirea celor ,,care fac rau”. Din acest punct de vee dere, si Biserica justifica rzboiul ca masura extrema, de neevitat, pentru starpirea unui rau gi mai mare. Faptul c& razboiul nu este o simpla crima, asa cum s-a interzis prin porunca a gasea, reiese din faptul ca, atunci cand sol- datii au venit la Sfantul loan Botezatorul pentru a se cai sia primi botezul, acesta nu i-a condamnat pentru ca purtau arme si slujeau in armata, ci i-a indemnat: ,Sa nu asupriti pe nimeni, nici s4 nu invinuiti pe nedrept, gi sa fiti multumiti cu solda voastra” (Le. 3, 14). Multi soldati, chiar $i cei care slujeau unui rege pa- de exemplu, Sfantul Gheorghe Purtatorul de Bi- Sfantul Dimitrie din Tesalonic ete. au fost slaviti pentru sfintenia vietii lor si s-au numirat in randul sfin- tilor si al celor pe placul lui Dumnezeu. Ce ramane de facut atunci cand nu mai ramane nici un mijloc pentru $nldturarea unui rau mare, decat luarea armelor? Vom fi nevoiti sa ingaduim un rau mai mic pentru a evita un ri mai mare. insta sta indiferenfi nee si privind cum masele de oameni pier este contrar juhului crestin gan, ca ruinta,cuvinte, dragostea crestineasca ar Fe. n iubirea lui Dumnezeu. Domnul ii iubesie nenii, insi pedepseste si indbusa raul prin mj Tarte dure sistrite. Astfel iubirea cresting et p indure raul numai in masura in care ne pri ~ pe noi, personal, gi ramane mai mult sau mai Mi ; “ : iy fata de slava lui Dumnezeu si fata de cella ‘meni. in caz contrar, datoria iubirii crestine nu este an dure, ci sa suprime gi si pedepseasca raul, incredintat in special puterii de conducere. Daca un hot incalca proprietatea altcuiva, suntem nevoiti si il predam legii spre judecata, pentru a evita el si mai faca rau in continuare. Aceasta, daca vreti, este chiar ° dovada de iubire fata de talhar, caci necorsehaa la timp ii face pe oamenii rai si mai adanc inradacinati inrautate, pe cand, prin pedepsirea lor si impotrivirea in fata a ar putea fi corectati. ica fratele vostru, manat de deznadejde si neu 5 es « ee be >, uitand de simtul rusinii si al constiintei, isi intinde mana asupra proprietatii voastre, atunci ava ACES can? ers a et ce pot sa va spun a @ spune propria inima ca nu este opel a cide compasiune si mila? Nu va spr Ritone. este un talhar de rand, care trebuie soand nefericita, care trebuie salvatt jnterZi Nune nevoil miler timen care f jupta trul k zente bui s confi loan uran timi: forn inla nui apa Car tul lor,dorintei de a rascumpara de unul sit : _ interzice in nici un pia impotriva ae general. Nu numai cd putem, dar ar si trebui sa ne luptam ne~ peat et raul, ca ostasi adevarati ai lui lisus. Insa este nevoie sa ne amintim de faptul ca, in aceasta lupta, ini- mile noastre ar trebui sa fie lipsite de prejudecati gi sen timente ostile fata de purtatorii raului. lar in lupta cu cei care fac rau ar trebui sé ne amintim intotdeauna ca nu ne lupt&m cu oamenii in sine, ci cu raul care vine din laun- trul lor. Asadar, sentimentele de mila si compasiune, pre- zente intotdeauna in inima unui crestin adevarat, ar tre- bui s& ne ghideze intotdeauna fn aceasta lupta. ,Nu confundati omul, chipul lui Dumnezeu ~ spune Sfantul Joan de Kronstadt —, cu raul din launtrul sau: trebuie sa uram raul, dar trebuie s& jl iubim pe om gi sail compa- timim’. Asadar, lupta noastra cu oamenii care s-au trans- format in purtatori ai raului ar trebui sa aiba ca Scop gnlaturarea raului savarsit de acestia si in nici un caz nu ar trebui sa fie razbunatoare. Dreptul la razbunare fi apartine lui Dumnezev, Singurul si Dreptul ae Care cunoaste inima tuturor coamenilor. De aceea, SI a tul Apostol ne-a spus: Nu va razbunati singuri, iu is lor, ci lasati loc maniei (lui Dumnezeu), caci scris &S1se personale sunt implicate in motive personale nu va face b ia ne poate da marturie despre a r sd ne gandim la sensul faptelor ¢z nostru pentru a putea intelege i i un bun soldat al lui lisus” poate si se lupte care nu se leaga de ,lucruri lumesti’, adi- nue incurca in aceste interese sau obsesii i unul care se gandeste la apararea adevaru- ezeu ce se urmareste a fi intinat si la izban- Oasemenea lupta cu raul este binect- va fi cu siguranta incununata de victorie, cici i va invinge pentru cei ce se lupta. aa nn eo Re BeAm vorbit deja despre faptul ca princi i a crestinului adevarat ee Coe astfel fiecare crestin este numit ,,luptator al lui Hoe Relatia fiecdrui crestin adevarat cu orice tip de rau, de oriunde ar aparea el, este o relatie de ireconcibilialitate totala si neconditionata. Cu raul fn sine sau cu forta rau- lui, crestinul nu poate avea vreun acord sau compromis, c&ci raul este apanajul Satanei, dugmanul lui Dumnezeu, pe cand crestinul este slujitorul lui Dumnezeu, fiu al tui Dumnezeu, potrivit harului daruit de Tisus Hristos. Cres- tinul este slujitorul luminii, jar raul este slujitorul intu- nericului. , Nu va injugati la jug strain cu cei necredin- ciosi, caci ce insotire are dreptatea cu faradelegea? Sau ce impartasire are lumina cu §ntunericul? $i ce invoire este $ntre Hristos si Veliar sau ce parte are wn credincios cuun necredincios?” (I Cor. 6, 14-15). Asadar, este limpede si jntru totul firesc ca principala sarcind din viata unui cres- tin, ca esenta vietii duhovnicesti sa fie lupta constanta cu raul, care nu se odihneste nici macar pentru 0 clipa.la adresa altor fs , sau a unor fapte aparent rele. fay ,Pt ‘transformarea vietii contemporane ta ‘cauta raul din celalalt, facandu-i Teprogus, |

S-ar putea să vă placă și

• G. GRIGORITA - Dipticele În Biserica Ortodoxă. O Analiză Din Punct de Vedere Al Teologiei (Ortodoxia 2013, Nr.1, P. 144-183)

  

  Document52 pagini

  G. GRIGORITA - Dipticele În Biserica Ortodoxă. O Analiză Din Punct de Vedere Al Teologiei (Ortodoxia 2013, Nr.1, P. 144-183)

  Valentin Stoian

  Încă nu există evaluări
• Ghid Practic Pentru Examenul de Capacita

  

  Document121 pagini

  Ghid Practic Pentru Examenul de Capacita

  Valentin Stoian

  Încă nu există evaluări
• G. Grigorita - Legea Nr. 489 Din 2006 Si Bor (ST 2007)

  

  Document60 pagini

  G. Grigorita - Legea Nr. 489 Din 2006 Si Bor (ST 2007)

  Valentin Stoian

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Conciliul Vatican II

  

  Document11 pagini

  Conciliul Vatican II

  Valentin Stoian

  Încă nu există evaluări
• Clasapregatitoare Rel Ort Cummacomportcauncrestin

  

  Document11 pagini

  Clasapregatitoare Rel Ort Cummacomportcauncrestin

  Valentin Stoian

  Încă nu există evaluări
• Randuiala Liturghiei În Sobor

  

  Document2 pagini

  Randuiala Liturghiei În Sobor

  Valentin Stoian

  Încă nu există evaluări
• Ghid Didactic Teorie Economica 2015

  

  Document178 pagini

  Ghid Didactic Teorie Economica 2015

  Valentin Stoian

  100% (1)
• Model Cash Flow DR Consultants

  

  Document3 pagini

  Model Cash Flow DR Consultants

  Valentin Stoian

  Încă nu există evaluări
• Regulamentul Organismelor Centrale Ale BOR (2019)

  

  Document153 pagini

  Regulamentul Organismelor Centrale Ale BOR (2019)

  Valentin Stoian

  Încă nu există evaluări
• DECALOGUL

  

  Document1 pagină

  DECALOGUL

  Valentin Stoian

  Încă nu există evaluări
• Nasterea Domnului in Colindele Si Traditiile Religioase Romanesti

  

  Document30 pagini

  Nasterea Domnului in Colindele Si Traditiile Religioase Romanesti

  Valentin Stoian

  Încă nu există evaluări
• 2 Biologie 2022

  

  Document1 pagină

  2 Biologie 2022

  Valentin Stoian

  Încă nu există evaluări
• Fise de Colorat Nasterea Domnului

  

  Document1 pagină

  Fise de Colorat Nasterea Domnului

  Valentin Stoian

  Încă nu există evaluări
• Sarbatorile de Iarna 1 1

  

  Document9 pagini

  Sarbatorile de Iarna 1 1

  Valentin Stoian

  Încă nu există evaluări
• 0 SF Andrei Si SF Nicolae1

  

  Document9 pagini

  0 SF Andrei Si SF Nicolae1

  Valentin Stoian

  Încă nu există evaluări
• Anexe Metodologie Burse 5

  

  Document1 pagină

  Anexe Metodologie Burse 5

  Valentin Stoian

  Încă nu există evaluări
• 4 Cultura Civica

  

  Document1 pagină

  4 Cultura Civica

  Valentin Stoian

  Încă nu există evaluări
• Youcat Sau Catehismul Bisericii Catolice Pentru Tineri in Lucru

  

  Document5 pagini

  Youcat Sau Catehismul Bisericii Catolice Pentru Tineri in Lucru

  Valentin Stoian

  Încă nu există evaluări
• PREZENTARE BUN Prietenia Lui Dumnezeu Cu Noe

  

  Document8 pagini

  PREZENTARE BUN Prietenia Lui Dumnezeu Cu Noe

  Valentin Stoian

  Încă nu există evaluări
• Adobe Scan 26 Nov. 2021

  

  Document4 pagini

  Adobe Scan 26 Nov. 2021

  Valentin Stoian

  Încă nu există evaluări
• Muresan R - Biserica Catolica Si Noile Miscari Religioase

  

  Document10 pagini

  Muresan R - Biserica Catolica Si Noile Miscari Religioase

  Valentin Stoian

  Încă nu există evaluări
• Metodologie Pentru Acordarea Burselor Si Altor Forme de Sprijin Pentru Studentii Universitatii Din Bucuresti Licenta Si Masterat 2020 2021 1

  

  Document25 pagini

  Metodologie Pentru Acordarea Burselor Si Altor Forme de Sprijin Pentru Studentii Universitatii Din Bucuresti Licenta Si Masterat 2020 2021 1

  Valentin Stoian

  Încă nu există evaluări
• Decizia Sfântului Sinod Nr.1618. 27 Februarie 2021

  

  Document9 pagini

  Decizia Sfântului Sinod Nr.1618. 27 Februarie 2021

  Valentin Stoian

  Încă nu există evaluări