Regulamentul Organismelor Centrale Ale BOR (2019)

fj'~· //71/. Z2, '/2o2.
O
Vérifient
2021»
Patriarhia Română
KGGULAGjSNTUL
ORGANISMELOR CENTRALE
ALE
BISERICII ORTODOXE ROMANE
Arhiepiscopia Bum veștilor

Kimltatea de Teologie
Bibliotiva l.cclrsiii
Nr. inv, j
EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC ȘI DE MISIUNE ORTODOXĂ

BUCUREȘTI - 2019
Text aprobat dc Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române prin
hotărârea nr. 6331/2019 luată în ședința dc lucru din 19 iunie 2019.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

Regulamentul organismelor centrale ale Bisericii Ortodoxe Române. -
București: Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, 2019
ISBN 978-973-616-589-4
262
ISBN 978-973-616-589-4
Cuprins
Prefață. Comuniune in credință și iresponsabilitate în lucrare

t DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române................................. 11
Regulamentul organismelor centrale

ale Bisericii Ortodoxe Roncane..................................................... 19
I. Dispoziții generale (art. 1-5)........................................................ 19
II. Organisme centrale deliberative (art. 6-60)....................... 23

A. Sfântul Sinod (art. 6-41)........................................................... 23
1. Componență, convocare, prezidate și secretariat (art. 7-8)... 23
2. Atribuții (art. 9)..........................................................................26
3. Comisiile sinodale (art. 10-12).................................................. 31
4. Biroul Sfântului Sinod: componență și atribuții (art. 13)....... 40
5. Sesiunile Sfântului Sinod (art. 14-18)....................................... 41
a. Convocarea sesiunilor sinodale: ordinare,
extraordinare și solemne (art. 14)..................................... 41
b. Organizarea sesiunilor sinodale: ordinare,
extraordinare și solemne (art. 15-16)................................ 42
c. Atribuțiile Președintelui Sfântului Sinod (art. 17)............... 43
d. Atribuțiile Secretarului Sfântului Sinod (art. 18).................44
6. Ședințele Sfântului Sinod (art. 19-32)....................................... 45
a. Ședințe solemne (art. 20)........................................................46
b. Ședințe de lucru: ordinare și extraordinare (art. 21-22)...... 46
c. Lucrările în comisiile sinodale (art. 23)................................. 47
d. Lucrările în plen (art. 24)....................................................... 48
e. Votarea și aprobarea hotărârilor (art. 25-27).........................50
f. Comunicatele de presă ale Sfântului Sinod (art. 28)............ 52
g. Comunicarea hotărârilor Sfântului Sinod (art. 29-31 )........ 53
h. Publicarea hotărârilor Sfântului Sinod (art. 32)................... 54
7. Actele oficiale emise de Sfântul Sinod (art. 33-41).................. 55
6 Cuprins
B. Sinodul Permanent (arc. 42-49)................................................57

1. Componență, prezidare, secretariat (art. 42-43)..................... 57
2. Atribuțiile Sinodului permanent (art. 44-45)......................... 58
3. Ședințele Sinodului permanent (art. 46-49)........................... 59
C. Adunarea Națională Bisericească (art. 50-60).........................61

1. Componență, prezidare, secretariat (art. 50-54).................... 61
2. Atribuțiile Adunării Naționale Bisericești (art. 55)................. 63
3. Ședințele Adunării Naționale Bisericești (art. 56-58)............. 65
a. Ședințele de constituire a Adunării Naționale Bisericești
(art. 56-57)....................................................................... 65
b. Ședințele de lucru ale Adunării Naționale Bisericești
(art. 58)............................................................................ 68
4. Hotărârile Adunării Naționale Bisericești (art. 59)................. 69
5. Comunicarea hotărârilor Adunării Naționale Bisericești (art. 60)...70
III. Organisme centrale executive (art. 61-86)......................... 70

A. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
(Patriarhul României) (art. 61-72)..................................70
1. Atribuții (art. 63)....................................................................... 71

2. Cabinetul Patriarhului României (art. 64-65)......................... 79
3. Acte emise de Patriarhul României (art. 66-72)..................... 81
B. Consiliul Național Bisericesc (art. 73-78)............................. 84
1. Componență, prezidare, secretariat (art. 74)........................... 84

2. Atribuțiile Consiliului Național Bisericesc (art. 75)................ 86
3. Ședințele Consiliului Național Bisericesc (art. 76-78).............87
C. Permanența Consiliului Național Bisericesc (art. 79-86).... 89

1. Componență, prezidare, secretariat (art. 80) ...........................89
2. Atribuțiile Permanenței Consiliului Național Bisericesc
(art. 81).................................................................................. 90
3. Desfășurarea ședințelor Permanenței Consiliului Național
Bisericesc (art. 82-86)........................................................... 94
Cuprins 7
IX’. Organisme Centrale Administrative (an. 87-133)............ 96

A. Cancelaria Sfântului Sinod (art. 8S-102)............................... 98
1. Componență, coordonare și atribuții (art. 88-90).................. 98
2. Oficiul de reprezentare și comunicare (art. 91)....................... 102
3. Oficiul canonico-juridic (art. 92).............................................102
4. Corpul de inspecție bisericească (art. 93)................................. 103
5. Serviciul Personal (Resurse umane) (art. 94)...........................103
6. Serviciul IT (art. 95)................................................................. 104
7. Arhivele Patriarhiei Române (art. 96).................................... 105
8. Biblioteca Sfântului Sinod (art. 97-99)...................................108
9. Responsabilul pentru protecția datelor
cu caracter personal (art. 100)............................................ 109
10. Secretariatul (an. 101)...........................................................110
11. Registratura (art. 102)........................................................... 111
B. Administrația Patriarhala (art. 103-133).............................. 111

I. Componență, coordonare și atribuții (art. 103)..................... 111
2. Sectorul tcologic-educațional (art. 104-109)..........................113
3. Sectorul social-filantropie (art. 110-113)................................. 117
4. Sectorul cultură și patrimoniu religios (art. 114-118).............121
a. Componenta Cultură (art. 115)............................................121
b. Componenta Patrimoniu Religios (art. 116-118)................ 122
5. Sectorul comunicații și relații publice
(Centrul de presa Basilica} (an. 119)....................................123
6. Sectorul monumente și
construcții bisericești (an. 120)............................................ 126
7. Sectorul relații bisericești, interreligioase
și comunități bisericești externe (art. 121-124)................... 126
8. Sectorul pelerinaje (art. 125).................................................... 131
9. Sectorul stavropighii patriarhale
și centre sociale (art. 126)..................................................... 132
10. Sectorul economic-financiar (art. 127-129).......................... 133
11. Control financiar și audit intern (dreptul de devoluțiune)
(art. 130-133).........................................................................139
8 Cupk/xs
V. Instituții centrale bisericești

cu scop misionar (art. 134-145)...................................... 141
A. Institutul Biblic și de Misiune Ortodoxă (art. 134).............. 141
1. Sectorul Editurile Patriarhiei Române (art. 135-13 )............ 142

2. Sectorul Tipografiile Patriarhiei Române (art. 138-140)....... 146
3. Sectorul Atelierele Patriarhiei Române (art. 141-145)........... 148
VI. dispoziții privind protecția datelor

cu caracter personal (art. 146-149)............................ 152
VII. Dispoziții tranzitorii și finale (art. 150)......................... 155
Listă de abrevieri
I-Il Constantinopol Sinodul dc la Constantinopol I-II (861)

alin. alincat/alincatclc
ANB Adunarea Națională Bisericească
Ancira Sinodul tic la Ancira (314)
Antiohia Sinodul tic la Antiohia (341)
ap. apostolic
art. articolul/articolelc
can. canon/canoane
Cartagina Sinodul de la Cartagina (419)
CNB Consiliul Național Bisericesc
ccum. ecumenic
FAp. Faptele Sfinților Apostoli
hot. hotărârea/hotărârile
Laodiceea Sinodul de la Laodiceea (380)
lit. litera/literele
nr. număr
par. paragraful/paragrafele
PCNB Permanența Consiliului Național Bisericesc
per. punct/puncte
RACDIJBOR Regulamentul autorităților canonice disciplinare și al
instanțelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române
(aprobat prin hot. sin. nr. 937 din 5-6 februarie 2015)
RCPB Regulamentul Comisiei de Pictură Bisericească (aprobat
prin hot. sin. nr. 9353 din 29 septembrie 2012)
RIPR Regulamentul intern al Patriarhiei Române (aprobat
prin pct. 1 al hot. sin. nr. 629/2012 și amendat prin hot.
sin. nr. 3748/2018)
ROC1950 Regulamentul pentru determinarea atribuțiunilor

Patriarhului și pentru funcționarea organelor centrale
deliberative, administrative și executive din Patriarhia
Ortodoxă Română: Sfântul Sinod, Sinodul Permanent,
Adunarea Națională Bisericească, Consiliul Național
Bisericesc, Administrația Patriarhală, Cancelaria
Patriarhală și Instituțiile Anexe (aprobat dc Adunarea
Națională Bisericească în ședința din 26 tebruarie 1950)
10
ROC2005 Regulamentul Organismelor Centrale (aprobat prin hot.
_______ sin. nr. 1957/5-6 iulie 2005)_____________

sin. sinodală /sinodale _____________
Sardica Sinodul de la Sardica (343)_______
Statut 194S Statutulpentru organizarea șifuncționarea Bisericii Ortodoxe
Române (aprobat de Sf. Sinod în ședința din 19-20
octombrie 1948)
Statut 2003 Statutulpentru organizarea șifuncționarea Bisericii Ortodoxe
Române (aprobat prin hot. sin. nr. 1058 din 4-5 martie
2003)
Statut 2008 Statutulpentru organizarea șifuncționarea Bisericii Ortodoxe
Române (aprobat prin hot. sin. nr. 4768 din 28 noiembrie
2007)
Statut Statutulpentru organizarea șifuncționarea Bisericii Ortodoxe
Române (formă aprobată prin hot. sin. nr. 381 din
17 februarie 2011, cu modificările și completările
ulterioare)
____________ trulan Sinodul trulan (692)
PREFAȚĂ
C O M U N J UN E
î N C R E DIN ȚA S i
CORESPONSAIMLITATE IN LUCRARE
1) Unirea Principatelor (1859) și Marea Unire (1918) au deter

minat organizarea unitară a Ortodoxiei românești
După constituirea României Mari, Ia 1 decembrie 1918, pentru
reglementarea libertății religioase și a regimului juridic al comunităților
religioase din Vechiul Regat și din provinciile unite în anul 1918, a fost
instaurat sistemul occidental al cultelor recunoscute, consemnat principial
în Constituția adoptată în anul 1923 astfel: „Statulgarantează tuturor
cultelor o deopotrivă libertate și protecțiune întrucât exercițiul lor nu aduce
atingere ordinei publice, bunelor moravuri și legilor de organizare ale
Statului! (art. 22 alin. 2).
Totodată, în același text constituțional se preciza că „în tot regatul
României, Biserica creștin ortodoxă va avea o organizație unitară, cu parti
ciparea tuturor elementelor ei constitutive, clerici și mireni" (art. 22 alin. 6)
și că „o lege specială va statornici principiilefundamentale ale acestei organi
zații unitare, precum și modalitatea după care Biserica iși va regulamenta,
conduce și administra, prin organele sale proprii și sub controlul Statului,
chestiunile sale religioase, culturale, fundaționale și epitropești (art. 22
alin. 7). De asemenea, potrivit actului fundamental amintit, „chestiunile
spirituale și canonice ale Bisericii Ortodoxe Române se vor reglementa de o
singură autoritate sinodală centrală" (art. 22 alin. 8).
După ce Sfântul Sinod a aprobat, în 4 februarie 1925, ridicarea
Bisericii Ortodoxe Române la rang de patriarhie și a mitropolitului-primat
12 Regulamentul organismelor centrale
la demnitatea de patriarh, în 25 februarie 1925 a fost promulgată Legea

pentru înființarea Patriarhiei Române, iar în 6 mai 1925 a fost promulgată
Legea pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române, act normativ care
cuprindea și Statutul pentru organizarea șifuncționarea Bisericii Ortodoxe
Române. în textul Statutului existau și prevederi precise referitoare la orga
nismele centrale ale Patriarhiei Române (art. 1-22). Conform acestor preve
deri, principalul organism central al Bisericii Ortodoxe Române era Sfântul
Sinod, definit drept „cea mai înaltă autoritate pentru chestiunile spirituale
și canonice șifor suprem pentru chestiunile bisericești de orice natură, care,
după legi și regulamente, intră în competența sa" (art. 1). Cel de-al doilea
organism central deliberativ al Patriarhiei Române era Congresul Național
Bisericesc, alcătuit din câte 6 reprezentanți ai fiecărei eparhii, în proporție
de 1 /3 clerici și 2/3 mireni (art. 8 alin. 1), precum și din membrii Sfântului
Sinod (art. 8 alin. 2). Organismul executiv al celor două structuri biseri
cești centrale deliberative era Consiliul Național Bisericesc, ai cărui membri
erau aleși de către Congresul Național Bisericesc (art. 14). Președintele
organismelor centrale, deliberative și executive era Patriarhul României.
De asemenea, era prevăzut că Sfântul Sinod „are o cancelarie specială, care
stă la dispoziția Președintelui" (art. 7 alin. 1). Aceasta a fost prima formă
unitară de organizare centrală a Patriarhiei Române, în care erau prezen
tate detaliat organismele centrale ale Bisericii Ortodoxe Române.
2) In perioada comunistă (1945-1989), organizarea temeinică a

Bisericii i-a asigurat acesteia continuitatea ca instituție
Instalarea comunismului în România în anul 1945 a creat și un serios
regres al vieții religioase. Cu toate acestea, autoritățile comuniste au păstrat
sistemul cultelor recunoscute, modificându-1 prin unele completări de influ
ență sovietică. Pentru reglementarea regimului libertății religioase, a fost
promulgat Decretulnr. 177din 4 august 1948, prin care se solicita cultelor
religioase să prezinte un Statut propriu de organizare și funcționare, care
să fie recunoscut prin decret de Prezidiul Marii Adunări Naționale (art.
13). Astfel, în ședința de lucru din 19-20 octombrie 1948, Sfântul Sinod a
aprobat un nou Statut pentru organizarea șifuncționarea Bisericii Ortodoxe
Române, care a fost recunoscut de Prezidiul Marii Adunări Naționale
ale Bisericii Ortodoxe Române 13
prin Decretul nr. 233 din 23 februarie 1949. în «acest Statut, organismele
centrale ale Bisericii Ortodoxe Române cran prezentate în aceeași manieră
ca în Statutul din 1925, cu modificarea titulaturii Congresului Național
Bisericesc în Adunarea Națională Bisericească (art. 19).
Totodată, Sfântul Sinod, în ședința din 23 octombrie 1948, a aprobat
Regulamentul interior pentru Adunarea Națională Bisericească a Bisericii
Ortodoxe Române. De asemenea, pentru funcționarea organismelor
centrale ale Bisericii Ortodoxe Române, Adunarea Națională Bisericească,
în ședința din 26 februarie 1950, a aprobat Regulamentul pentru determi
narea atribuțiunilor Patriarhului și pentru funcționarea organelor centrale
deliberative, administrative și executive din Patriarhia Ortodoxă Română:
Sfântul Sinod, Sinodul Permanent, Adunarea Națională Bisericească,
Consiliul Național Bisericesc, Administrația Patriarhală, Cancelaria
Patriarhală și Instituțiile Anexe, care a fost recunoscut prin Decizia
Ministrului Cultelor nr. 28.133 din 18 august 1950.
Căderea comunismului în decembrie 1989 a determinat si » schim-
bàri în ceea ce privește înțelegerea libertății religioase și a exercițiului ei
în România. în consecință, după anul 1989, Sfântul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române, prin Hotărârea nr. 9084 din 25 septembrie 1990, a
aprobat eliminarea tuturor prevederilor statutare și regulamentare care
contraveneau principiului autonomiei bisericești. Statul român, însă, nu a
adoptat o nouă reglementare referitoare la libertatea religioasă. Atât în
Constituția din 1991, cât și în cea din 2003, legiuitorul s-a mulțumit doar
să precizeze că, în România, este în vigoare sistemul cultelor recunoscute,
fără a promulga, însă, o lege pentru reglementarea regimului juridic al
comunităților religioase. în lipsa unui act normativ dedicat exclusiv liber
tății religioase și regimului juridic al cultelor recunoscute, Sfântul Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române a decis să publice, în anul 2003, textul modi
ficat al propriului Statut de organizare și funcționare.
3) în prezent, organizarea Bisericii cultivă intens legătura dintre

libertate și responsabilitate, pentru a promova unitatea și
misiunea Bisericii
în 26 decembrie 2006, a fost promulgată Legea nr. 489/2006
Privind libertatea religioasă și regimul juridic al cultelor, care reformula
legal sistemul cultelor recunoscute în România. Pe baza acestei legi, in 28

noiembrie 2007, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat un
nou Statut pentru organizarea fi funcționarea Bisericii Ortodoxe Române,
care a fost recunoscut de Guvernul României prin Hotărârea de Guvern nr.
53 din 16 ianuarie 200S. Ulterior, în anul 2011, Sfântul Sinod a aprobat
textul completat și adnotat al Statutului pentru organizarea șifuncționarea
Bisericii Ortodoxe Române.
Noutatea actualului Statut constă, în special, intr-o puternica accen
tuare a legăturii dintre libertate și responsabilitate, la nivel patriarhal,
mitropolitan și eparhial, prin care se evidențiazăfaptul că adevărata liber
tate nu este izolare, unitatea nu este constrângere, iar responsabilitățile ierar
hice sunt etape ale slujirii comuniunii eclesiale, în care întâietatea este defi
nită ca slujire și responsabilitate sporită în interiorul sinodalității, pentru
a menține unitatea Bisericii. Astfel, prin prevederile sale, actualul Statut
acordă responsabilitate sporită Sfântului Sinod și Sinodului Permanent
și oferă, totodată, un cadru mai larg pentru comuniunea ierarhică și
pentru cooperarea între cler și mireni în Adunarea Națională Bisericească,
în Consiliul Național Bisericesc, în Permanența Consiliului National
Bisericesc, precum și în cadrul Cancelariei Sfântului Sinod și Administrației
Patriarhale.
In ultimul articol din acest Statut, este prevăzut că, „până la elabo
rarea și aprobarea noilor regulamente, rămân în vigoare prevederile actua
lelor regulamente, în măsura în care acestea nu contravin prezentului stătu f.
In acest sens, menționăm că textul Regulamentului pentru determinarea
atribuțiunilor Patriarhului și pentru funcționarea organelor centrale delibe
rative, administrative și executive din Patriarhia Ortodoxă Română: Sfântul
Sinod, Sinodul Permanent, Adunarea Națională Bisericească, Consiliul
Național Bisericesc, Administrația Patriarhală, Cancelaria Patriarhală
și Instituțiile Anexe a fost completat și modificat de-a lungul timpului,
prin numeroase hotărâri ale Sfântului Sinod (nr. 6568/23-24 octombrie
1996; nr. 29/13 februarie 1997; nr. 1957, nr. 2390, nr. 2407 și 2625/6
ale Bisericii Ortodoxe Romane 15
iulie 2005; nr. 966/6 martie 2006) și ale Adunării Naționale Bisericești
(nr. 22851/10 noiembrie 1951; 15 iunie 1952; 4 iunie 1967; nr. 9084/26
septembrie 1990; nr. 6744/12 februarie 1997; nr. 2390/6 iulie 2005; nr.
1957 și nr. 2625/1 martie 2006).
In ședința de lucru din 5-6 februarie 2015, Sfântul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române a hotărât ca la Cancelaria Sfântului Sinod să se realizeze
actualizarea Regulamentului dedicat organismelor centrale ale Patriarhiei
Române (punctul 2 al Hotărârii sinodale nr. 1371/2015}. Prin punctul
1 al aceleiași hotărâri sinodale au fost aprobate următoarele principii
pentru realizarea procedurii de modificare și completare a respectivului
Regulament-.
- punerea de acord a prevederilor noului Regulament cu preve
derile noului Statut pentru organizarea și funcționarea Bisericii
Ortodoxe Române-,
- analizarea și preluarea hotărârilor Sfântului Sinod și ale Adunării
Naționale Bisericești referitoare la organizarea, funcționarea și
activitatea tuturor organismelor bisericești de la nivel central,
precum și a hotărârilor Permanenței Consiliului Național
Bisericesc referitoare la activitatea organismelor centrale adminis
trative și a instituțiilor bisericești cu scop misionar;
- desființarea Regulamentului interior pentru Adunarea Naționala
Bisericească a Bisericii Ortodoxe Române, prin includerea preve
derilor sale în Regulamentul Organismelor Centrale',
- preluarea unor prevederi din Regulamentele deja aprobate, acolo
unde este cazul.
Pentru a aduce la îndeplinire Hotărârea sinodală nr. 1371/2015,
părintele arhid. George Grigoriță, consilier patriarhal la Cancelaria
Sfântului Sinod, a întocmit un proiect de text al Regulamentului
Organismelor Centrale ale Bisericii Ortodoxe Române și a redactat aparatul
critic al acestuia, cu note subliniate care conțin trimiteri canonice, legale,
statutare și regulamentare, precum și referiri la hotărâri sinodale și decizii
ale Adunării Naționale Bisericești.
în ședința de lucru din 5 octombrie 2017, Sfântul Sinod a luat act

de stadiul redactării proiectului de text al Regulamentului Organismelor
Centrale ale Bisericii Ortodoxe Române, precum și de notele subliniate
(punctul 1 al Hotărârii sinodale nr. 9417/2017), și a hotărât ca acest proiect
de text să fie transmis tuturor eparhiilor, urmând ca sugestiile acestora să
fie analizate și sintetizate în observații unitare ale fiecărui Sinod mitro
politan, care să fie înaintate în scris și în format electronic la Cancelaria
Sfântului Sinod (punctul 2 al Hotărârii sinodale nr. 9417/2017).
Potrivit metodologiei de aprobare a modificărilor și/sau completă
rilor textelor statutare și regulamentare, proiectul de text al Regulamentului
Organismelor Centrale ale Bisericii Ortodoxe Române, alături de propu
nerile Sinoadelor mitropolitane, a fost apoi înaintat spre avizare Comisiei
pentru Statut și regulamente. Reunită în ședință de lucru, în zilele de
12-13 iunie 2019, la Reședința Patriarhală, Comisia pentru Statut și regu
lamente a analizat articol cu articol proiectul de text al Regulamentului
Organismelor Centrale ale Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu propu
nerile Sinoadelor mitropolitane, și a hotărât avizarea acestuia și prezentarea
respectivului proiect de text, spre analiză și aprobare, Sfântului Sinod.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința de lucru din
19 iunie 2019, a aprobat textul Regulamentului Organismelor Centrale ale
Bisericii Ortodoxe Române (punctul 1 al Hotărârii sinodale nr. 6331/2019)
și a hotărât ca acesta să fie publicat la Editura Institutului Biblic și de
Misiune Ortodoxă, iar apoi să fie distribuit Centrelor eparhiale (punctul 2
al Hotărârii sinodale nr. 6331/2019).
4) Note specifice ale Regulamentului aprobat de Sfântul Sinod

Regulamentul Organismelor Centrale ale Bisericii Ortodoxe Române
cuprinde 150 de articole, structurate în 7 capitole, cu subcapitolele subsec
vente. în acestea sunt prezentate sistematic componența, atribuțiile, tipo
logia actelor emise și metodologia de lucru a organismelor centrale biseri
cești, împărțite în următoarele trei categorii: organisme centrale deliberative
(Sfântul Sinod, Sinodul Permanent și Adunarea Naționala Bisericească),

executive (Patriarhul României, Consiliul Național Bisericesc și
Permanența Consiliului Național Bisericesc) și administrative (Cancelaria
Sfântului Sinod și Administrația Patriarhală). în plus, in noul Regulament
exista un capitol dedicat instituțiilor centrale bisericești cu scop misionar
(Editurile, Tipografiile și Atelierele Patriarhiei Române) și un altul in care
sunt stabilite dispozițiile privind protecția datelor cu caracter personal, in
conformitate cu legislația în vigoare.
O noutate a acestui Regulament este aceea că, în art. 15 alin. 1,
sunt prevăzute în mod precis datele de convocare ale ședințelor de lucru
ale Sfântului Sinod astfel: în sesiunea de primăvară, în zilele de miercuri
și joi din săptămâna de după Duminica Fiului Risipitor, în sesiunea de
vară, în zilele de marți și miercuri sau miercuri și joi de după sărbătoarea
Sfinților Apostoli Petru și Pavel (29 iunie) sau a Sfântului Voievod Ștefan
cel Mare (2 iulie), dacă este cazul, iar în sesiunea de toamnă, în zilele
lucrătoare imediat după sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou,
Ocrotitorul Bucureștilor (27 octombrie). O altă noutate este aceea că,
printre membrii Adunării Naționale Bisericești precizați în art. 50 alin.
2 sunt enumerați, pentru prima oară, și reprezentanții celor 5 eparhii din
jurul granițelor {Arhiepiscopia Chișinăului, Episcopia de Bălți, Episcopia
Basarabiei de Sud, Episcopia Daciei Felix și Episcopia Ortodoxă Română
a Ungariei).
Noul Regulament păstrează tradiția de organizare sinodală a
Ortodoxiei românești, aducând unele completări și precizări practice
privitoare la responsabilitățile fiecărui organism central eclesial și la modul
efectiv de asumare și realizare a acestora. Poate aceste completări sunt argu
mentate sau explicitate prin note sublimare, care conțin trimiteri cano
nice, legale, statutare și regulamentare, precum și referiri la hotărâri ante
rioare ale Sfântului Sinod sau ale Adunării Naționale Bisericești. Astfel,
redactarea noului Regulament s-a bazar pe sfintele canoane și pe tradiția
sinodală românească, accenruându-se în special următoarele principii
fundamentale pentru organizarea și funcționarea Bisericii: comuniunea
ierarhica și iresponsabilitatea sinodală, apărarea învățăturii de credință și

a unității Bisericii, libertatea și responsabilitatea membrilor Bisericii, liber
tatea religioasă și autonomia Bisericiifață de Stat.
în concluzie, acest nou Regulament este, în același timp, o formă
actualizată și îmbogățită a tradiției sinodale românești referitoare la orga
nizarea centrală bisericească, precum și un îndreptar pentru toți cei care
slujesc în organismele centrale ale Bisericii Ortodoxe Române de a „stărui
cu timp și fără timp" (2 Timotei 4, 2), în responsabilitatea ce le-a fost
încredințară.
>
Avem speranța că noul Regulament al Organismelor Centrale ale
Bisericii Ortodoxe Române va constitui un instrument de lucru foarte util
pentru administrația bisericească, precum și un mijloc de întărire a comu
niunii ierarhice și a coresponsabilității sinodale în organizarea și slujirea
Ortodoxiei românești. >
Președintele Sfântului Sinod,

t DANIEL·,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
REGULAMENTUL
ORGANISMELOR CENTRALE
ALE
BISERICII ORTODOXE ROMÂNE*
I. Dispoziții generale
art. 1 - Biserica Ortodoxă Română este comunitatea creștinilor ortodocși,

clerici, monahi și mireni, constituiți canonic în parohii și mănăstiri din
eparhiile Patriarhiei Române aflate în interiorul și în afara granițelor
României, care mărturisesc pe Dumnezeu în Sfânta Treime, Tatăl, Fiul
și Duhul Sfânt, pe temeiul Sfintei Scripturi și al Sfintei Tradiții, și parti
cipă la viața Bisericii prin aceleași Sfinte Taine, slujbe liturgice și rându
ieli canonice*1.
art. 2 - Biserica Ortodoxă Română este autocefală și are conducere sino
dală ierarhică, potrivit învățăturii și canoanelor Bisericii Ortodoxe și
tradiției sale istorice, și se administrează în mod autonom prin orga
nisme proprii reprezentative, constituite din clerici și mireni, potrivit
sfintelor canoane, dispozițiilor Statutului și altor dispoziții ale autori
tății bisericești competente2.
* Proiect de text și note subliniate întocmite de arhidiacon George GriGORIȚĂ, consilier

patriarhal la Cancelaria Sfântului Sinod, avizat de Comisia pentru Statut și regulamente în
ședința de lucru din 12-13 iunie 2019 și aprobat de Sfântul Sinod în ședința de lucru din 19
iunie 2019 (hot. sin. nr. 6331/2019).
1 Cf. art. 1 din Statut.
art. 3 - (1) în Biserica Ortodoxă Română, la nivel central, funcționează

organisme deliberative, executive și administrative3.
(2)Organismele centrale deliberative ale Bisericii Ortodoxe Române sunt:
a. Sfântul Sinod4;
b. Sinodul Permanent5;
c. Adunarea Națională Bisericească6.
3 Cf. art. 9 din Statut. în Statut 1948 se preciza că „Biserica Ortodoxă Română are ca
organe centrale deliberative: Sfântul Sinod și Adunarea Națională Bisericească” (art. 8 lit.
a), „iar ca organe centrale executive: Consiliul Național Bisericesc și Administrația Patriar
hală" (art. 8 lit. b). De remarcat că, în Statut 1948, nu sunt menționate organisme centrale
administrative ale Bisericii Ortodoxe Române, ci doar organisme centrale deliberative și
executive. Cu toate acestea, Consiliul Național Bisericesc este descris ca „organul suprem
administrativ pentru afacerile întregii Biserici și totodată organul executiv al Sfântului Sinod
și al Adunării Naționale Bisericești" (art. 25). în plus, în secția a IlI-a a Statut 1948, intitulată
„Organe executive centrale”, Patriarhul României este prezentat ca organ central executiv
(art. 28-30), deși în art. 8 al aceluiași Statut Patriarhul României nu este menționat printre
organismele centrale executive ale Bisericii Ortodoxe Române. în Statut 2003 este păstrat
același mod de prezentare a organismelor centrale în două categorii, deliberative și executive,
ca în Statut 1948 (art. 8), iar Patriarhul României este prezentat în secțiunea a IlI-a intitulată
„Organele executive centrale” (art. 28-30). Totodată, trebuie remarcat și faptul că, în Statut
1948’pin Statut 2003, deși este prevăzut la art. 16-18, Sinodul Permanent nu este enumerat
printre organismele centrale deliberative, ci prezentat doar ca organism care funcționează în
timpul dintre sesiunile Sfântului Sinod și exercită unele dintre responsabilitățile Sfântului
Sinod (art. 16). De asemenea, trebuie remarcat și faptul că, în Statut 1948 și în Statut 2003,
Cancelaria Sfântului Sinod era numită „Cancelaria Patriarhală” și era inclusă în cadrul Ad
ministrației Patriarhale (art. 31), unde avea responsabilitatea de „a executa toate lucrările
administrative ale organelor deliberative și executive centrale ale Bisericii” (art. 35), fiind
„condusă de un director, ajutat de doi subdirectori” (art. 35). Trebuie menționat și faptul că
Permanența Consiliului Național Bisericesc nu este menționată expres nici în Statut 1948, nici
în Statut 2003, iar în ROC1950 este menționată astfel: „consilierii administrativi patriarhali
lucrează sub președinția Patriarhului sau a unuia dintre vicarii patriarhali ca «Permanență»
a Consiliului Național Bisericesc, exercitând astfel atribuțiunilc acestuia în Administrația
Patriarhală”( art. 138).
Cf. art. 9 par. 1 lit. A din Statut. Data oficială de constituire a Sfântului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române este considerată a fi ziua de 3 decembrie 1864, atunci când a fost promulgat
Decretul organic pentru înființarea unei autorități sinodale centrale.
5 Cf. art. 9 par. I lit. B din Statut.
6 Cf. art. 9 par. 1 lit. C din Statut.
(3) Organismele centrale executive ale Bisericii Ortodoxe Române sunt:

a. Patriarhul României ;
b. Consiliul Național Bisericesc*8;
c. Permanența Consiliului Național Bisericesc9.
(4)Organismele centrale administrative ale Bisericii Ortodoxe Române
sunt:
a. Cancelaria Sfântului Sinod10;
b. Administrația î Patriarhală11,
(5) Sfântul Sinod, Adunarea Națională Bisericească, Sinodul Permanent,
Consiliul National Bisericesc si Permanenta Consiliului National
Bisericesc sunt prezidate de Patriarhul României și își desfășoară activi
tatea sub coordonarea sa12.
(6) Din încredințarea Patriarhului României, organismele centrale admi
nistrative ale Bisericii Ortodoxe Române sunt coordonate de episcopi
vicari-patriarhali, de vicari patriarhali sau de consilieri patriarhali13.
Cf. arc. 9 par. 11 lit. A din Statut.

8 Cf. arc. 9 par. II lit. B din Statut.
9 Cf. art. 9 par. 11 lir. C din Statut.
10 Cf. art. 9 par. III lit. A din Statut.
11 Cf. art. 9 par. III lir. B din Statut.
12 Cf. art. 10 alin. 3 și 4, art. 12 alin. 2, art. 17 alin. 3 și 4, art. 20 alin. 3, art. 26 lit. a, art. 29
alin.3, art. 31 alin. 2 din Statut.
13 Cf. art. 35 alin. 2 din Statut. în Statut 1948, era prevăzut că, „în exercitarea atribuțiunilor
sale executive, Patriarhul este ajutat de doi Vicari Arhierei, asimilați în drepturile de salarizare,
pomenire și cinstire cu episcopii eparhioți, de șase consilieri administrativi, care fac parte de
drept din Consiliul Național Bisericesc, de Cancelaria Patriarhală și de Corpul de inspecție și
control” (art. 31). Acest text a fost modificat succesiv prin hot. ANB nr. 3161 din 26 februarie
1950, nr. 8576 din lOiunic 1973 și nr. 1047 din 24 februarie 2000, astfel încât în Statut 2003,
textul a fost reformulat astfel: „în exercitarea atribuțiilor sale executive, Patriarhul este ajutat
de cpiscopi-vicari patriarhali, asimilați în drepturile de salarizare, pomenire și cinstire cu epi
scopii eparhioți, de vicarul administrativ patriarhal și consilieri administrativi patriarhali, care
fac parte de drept din Consiliul Național Bisericesc, de Cancelaria Patriarhală și de Corpul de
inspecție și control” (art. 31). în Statut 2008, era menționat că, „din încredințarea Patriarhului,
Cancelaria Sfântului Sinod, sectoarele Administrației Patriarhale și celelalte instituții centrale
bisericești sunt coordonate de cpiscopii-vicari patriarhali sau de către un delegat al Patriarhului”
(art. 35 alin. 2).
art. 4 - (1) Organismele centrale deliberative și executive ale Bisericii

Ortodoxe Române sunt valabil constituite cu prezența a cel puțin
două treimi din numărul membrilor lor14.
(2) Organismele centrale deliberative și executive ale Bisericii Ortodoxe
Române iau, după caz, hotărâri cu jumătate plus unu sau cu două
treimi din voturile valid exprimate15.
(3) Sfântul Sinod, în cazul alegerilor de ierarhi16, este valabil constituit
prin prezența a trei pătrimi dintre membrii săi1 .
(4) Sfântul Sinod ia hotărâri cu o majoritate de două treimi din voturile
valid exprimate in următoarele situații:
a. alegerea Patriarhului României18;
b. înființarea, desființarea, modificarea teritorială și schimbarea titula
turii mitropoliilor și eparhiilor ortodoxe române19;
c. retragerea ierarhilor și stabilirea drepturilor acestora20;
d. trimiterea ierarhilor în judecata canonică a Sfântului Sinod21;
14 Cf. can. 61 ccum., hot. ANB nr. 3161 din 26 februarie 1950 și nr. 9084 din 26 septembrie
1990, și art. 10 alin. 1 din Statut. în Statut 1948, se preciza că „Sfântul Sinod este valabil con
stituit cu prezența a cel puțin 12 membri’’ (art. 14 paragraful 1). Prin hot. ANB nr. 9084 din
26 septembrie 1990, acest paragraf a fost modificat astfel: „Sfântul Sinod este valabil constituit
cu prezența a cel puțin 2/3 din numărul membrilor săi”. In Statut 2008 și în actualul Statut,
acest paragraf a fost menținut neschimbat (art. 10 alin. 1).
15 Cf. art. 10 alin. 1 din Statut.
16 La inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, dl. George Grigoriță, consilier
patriarhal la Cancelaria Sfântului Sinod, a întocmit un text intitulat „Procedura statutară a
alegerii de ierarhi in Biserica Ortodoxă Rotnănă", care prezintă detaliat criteriile de eligibilitate
pentru fiecare dintre slujirile arhierești (arhicrcu-vicar, cpiscop-vicar, episcop vicar patriarhal,
episcop, arhiepiscop, mitropolit și patriarh), precum și metodologia statutară de urmat pentru
alegerea unui ierarh în Biserica Ortodoxă Română. Acest text a fost aprobat prin hot. sin. nr.
931 din 5-6 februarie 2015 și apoi publicat în același an la Editura Institutului Biblic și de
Misiune Ortodoxă.
111 Cf. art. 14 alin. 1 lit. m din Statut.
19 Cf. art. 14 alin. 1 lit. k din Statut.
20 Cf. art. 14 alin. 1 lit. p din Statut.
21 Cf. art. 14 alin. 1 lit. q din Statut.
e. aprobarea Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii

Ortodoxe Române, precum și modificarea acestuia22;
f. aprobarea regulamentelor bisericești, precum și modificarea
acestora23.
(5) Hotărârile organismelor centrale deliberative și executive sunt obliga
torii pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română24.
(6) Centrele eparhiale au obligația de a sprijini activitatea organismelor
centrale administrative.
art. 5 - (1) Convocarea organismelor centrale deliberative, cu precizarea
ordinii de zi, se face de către Președintele acestora, cu cel puțin 14 zile
calendaristice înainte de data fixată pentru ședință, iar, în cazuri excep
ționale, în cel mai scurt timp posibil25.
(2) Deschiderea și închiderea ședințelor de lucru ale organismelor centrale
deliberative și executive se face de către Președintele acestora26.
(3) Procesul-verbal al fiecărei ședințe de lucru a organismelor centrale
deliberative si> executive se semnează de către Președintele
» acestora si
»
de către secretarii desemnați2 .
II. ORGANISxME centrale deliberative

A. Sfântul Sinod
art. 6 - Sfântul Sinod este cea mai înaltă autoritate a Bisericii Ortodoxe
Române, în toate domeniile ei de activitate28.
1. Componență, convocare, prezidarc și secretariat

art. 7 - (1) Sfântul Sinod se compune din: Patriarhul României și toți
mitropoliții, arhiepiscopii, episcopii eparhioți, episcopii-vicari
22 Cf. an. 14 alin. 1 lit. g din Statut.

23 Cf. art. 14 alin. 1 lit. h din Statut.
24 Cf. can. 1 IV ccum., can. 1 trulan și can. 1 VII ccum. și art. 10 alin. 6 din Statut.
28 Cf. FAp. 15,1-21; can. 14 și 34 ap., can. 7 III ccum., can. 9 și 16 Antiohia și art. 11 din Statut.
patriarhali, episcopii-vicari și arhicrcii-vicari29 în funcțiune30.

.
(2) Președintele Sfântului Sinod este Patriarhul României31*
(3) In absența Patriarhului României, președinte al Sfântului Sinod
este, în ordine, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, mitropolitul
Ardealului, mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, mitro
politul Olteniei, mitropolitul Banatului, ceilalți mitropoliți, arhiepi
scopi sau episcopi în conformitate cu ordinea canonică a eparhiilor
din Patriarhia Română (diptice^1.
în Biserica Ortodoxă Română, reactivarea instituției episcopului-vicar\a. arhiepiscopie și a

arhiereului-vicar la episcopie s-a aprobat prin hot. sin. nr. 7616 din 3 iunie 1967. Prin hot. sin.
nr. 1681 din 19 martie 1969, s-au stabilit atribuțiile de principiu ale acestora, în baza cărora
aceștia primesc din partea Chiriarhului Decizia de atribuții, care se aprobă în prealabil de Sfântul
Sinod. La eparhiile din Biserica Ortodoxă Română, poate funcționa numai un episcop-vicar
sau un arhiereu-vicar, potrivit rangului eparhiei (arhiepiscopie sau episcopie), cu excepția
statutară a Patriarhiei Române (art. 103 Statut și pct. 2 al hot. sin. 897 din 10-11 februarie
2010). Prin hot. sin. nr. 4159 din 19 iunie 2009, Sfântul Sinod a decis ca „toți Chiriarhiicare
au împlinit vârsta de 78 de ani și care nu au episcop-vicar sau arhiereu-vicar să propună statu
tar, in timp de 3 luni de la data comunicării acestei hotărâri, candidați pentru afi aleși în aceste
posturi, recomandabil tineri (intre 30-45 ani), eligibili pentru această demnitate bisericească”.
în aceeași hotărâre se preciza și faptul că „episcopul-vicar și arhiereul-vicar au îndatorirea pas
torală și misionară de afi prezenți pe teren celpuțin 3 (trei) zile pe săptămână”. „Episcopii-vicari
și arhierii-vicari au îndatorirea statutară de a participa la lucrările organismelor deliberative și
executive eparhiale și de a semna procesele-verbale ale lucrărilor acestora, alături de Chiriarhul
lor, precum și de a urmări, în cadrul celor 3 zile de activitate pe teren pastoral-misionară, modul
de aplicare a hotărârilor adoptate” (pct. 1 lit. a din hot. sin. 897 din 10-11 februarie 2010).
„Episcopii-vicari și arhiereii-vicari sunt datori ca, lunar, să aducă la cunoștința Chiriarhului lor,
prin rapoarte de activitate cu constatări și propuneri, lucrarea desfășurată în cadrul administra
ției eparhiei și în cuprinsul eparhiei, precum și în cadrul activității de teren pastoral-misionare,
potrivit deciziei chiriarhale de atribuții, aprobate de Sfântul Sinod" (pct. 1 lit. b din hot. sin.
897 din 10-11 februarie 2010).
30 Cf. can. 34 și 37 ap., can. 5 1 ecum, can. 19 IV ecum., can. 8 trulan, can. 6 VII ecum., can.
76 Cartagina, hot. ANB nr. 3161 din 26 februarie 1950; art. 12 alin. 1 din Statut.
31 Cf. can. 34 ap., can. 4 I ecum., can. 9 și 17 IV ecum., can. 19 și 20 Antiohia și art. 12 alin.
2 din Statut.
32 Cf. hot. ANB nr. 3161/1950, nr. 8576 din 10 iunie 1973 și nr. 9084 din 26 septembrie
1990; art. 12 alin. 2 din Statut.
(4) Secretarul Sfântului Sinod este unul dintre cpiscopii-vicari patriarhali

desemnat de plenul acestuia, la propunerea Patriarhului României33.
(5) Ierarhii în funcție au îndatorirea de a-și desfășura activitatea în coope
rare sinodală, supunându-sc hotărârilor Sfântului Sinod și prevede
rilor Statutului și a regulamentelor aferente34.
(6) De asemenea, ierarhii retrași din funcție au îndatorirea de a păstra
disciplina canonică sinodală35.
(7) Ierarhii Bisericii Ortodoxe Române pot deține în asociații și fundații
doar calitatea de președinte de onoare, pentru a evita implicarea
numelui lor în situații confuze sau care aduc prejudiciu imaginii
Bisericii36.
(8) Nu intră în atribuțiile Sfântului Sinod să devină, în fața autorităților
de Stat, garantul sau reprezentantul organizațiilor neguvernamentale
(ONG-uri), chiar dacă unele dintre acestea funcționează cu aprobarea
Bisericii; acestea se vor adresa direct instituțiilor de resort în nume
propriu, ca fiind dedicate unor activități specifice37.
art. 8 - (1) Sfântul Sinod se întrunește anual, la convocarea Președintelui
său, în cel puțin două ședințe de lucru, iar în ședințe extraordinare, ori
de câte ori este nevoie38.
(2) Sfântul Sinod se poate întruni, la convocarea Președintelui său, și în
ședințe
> î solemne39.
(3) Sfântul Sinod este autoritatea canonică disciplinară și de judecată
centrală a membrilor săi în ultimă instanță40.

34 Cf. can. 34 ap., can. 9 Antiohia și art. 12 alin. 1 din Statut.
36 Cf. hot. sin. nr. 6776 din 29 octombrie 2010, pct. 5 din hot. sin. nr. 1348 din 17 februarie
2011 și pct. 7 din hot. sin. nr. 5505 din 21 iulie 2011.
37 Cf. art. 14 alin. 3 din Statut și pct. 1 al hot. sin. nr. 7661 din 17-18 august 2017.
38 Cf. art. 13 alin. 1 din Statut și pct. 3 al hot. sin.nr. 1052 din 10 februarie 2010.
39 Cf. art. 13 alin. 1 din Statut și pct. 3 al hot. sin.nr. 1052 din 10 februarie 2010.
(4) Sfântul Sinod este autoritatea de cercetare și de judecată în primă și

ultimă instanță a Patriarhului României41.
2. Atribuții
art. 9 - Sfântul Sinod are următoarele atribuții:

(1) păstrează unitatea dogmatică, liturgică și canonică, statutară și regu
lamentară în Biserica Ortodoxă Română, precum și comuniunea cu
întreaga Biserică Ortodoxă42.
(2) promovează coresponsabilitatea, consultarea și cooperarea între
ierarhii săi, în timpul și între ședințele de lucru, prin conslujire la
diferite evenimente bisericești centrale și regionale, prin scrisori de
felicitare, prin conlucrare permanentă între Sinoadele mitropolitane
învecinate, Ia nivel pastoral-misionar, social-filantropie și cultural,
prin întrajutorarea frățească a eparhiilor mai sărace din interiorul
și din afara granițelor țării și prin solidaritate spirituală și materială
exprimată în cazuri de urgență (dezastre, calamități naturale etc.)43.
(3) examinează orice problemă de ordin dogmatic, liturgic, canonic și
pastoral-misionar, pe care o soluționează în conformitate cu învăță
tura Bisericii Ortodoxe și hotărăște, potrivit sfintelor canoane, asupra
problemelor bisericești de orice natură44.
(4) se îngrijește de sfințirea Marelui Mir45, potrivit cerințelor pastoral-mi
sionare din Biserica Ortodoxă Română46.
41 Cf. art. 13 alin. 3 din Statut și pct. 1 al hor. sin. nr. 7661 din 17-18 august 2017.
42 Cf. can. 37 ap., can. 7 III ecum., can. 95 Cartagina, și art. 14 alin. 1 lit. a din Statut.
43 Cf can. 34 ap., can. 9 Antiohia, can. 95 Cartagina și art. 14 alin. 1 lit. b din Statut.
44 Cf. can. 37 ap., can. 95 Cartagina și art. 14 alin. 1 lit. c din Statut.
45 Sfântul Mir (Άγιον Μύρον) sau Sfânta Hrisrnă (din grecescul χρίσμα-unguent, parfum)
reprezintă un amestec de mai mult de 40 de uleiuri esențiale și ulei de măsline, ce este sfințit
în Joia Mare de către episcopii unui Sinod al unei Biserici autocefale. După sfințire, Sfântul
Mir este trimis tuturor eparhiilor acelei Biserici locale, fiind folosit la Mirungerc, la sfințirea
bisericilor și altarelor, precum și la sfințirea antimiselor. Trebuie subliniat aici că, potrivit ecle-
siologiei ortodoxe, dreptul de a sfinți Sfântul Mir aparține Sinoadelor Bisericilor autocefale, și
că acest drept este considerat ca semn exterior al autocefaliei unei Biserici locale.
46 Cf. can. 6 Cartagina și art. 14 alin. 1 lit. d din Statut.
(5) aprobă canonizarea sfinților și emite tomosul47 sinodal de

canonizare48.
(6) exprimă poziția oficială a Bisericii Ortodoxe Române asupra proiec
telor de acte normative ale Statului referitoare la activitatea cultelor
recunoscute și organizațiilor religioase, la învățământul teologic și
religios, la asistența socială și religioasă, la patrimoniul cultural-na-
țional, în special cel bisericesc, precum și în alte domenii importante
pentru Biserică și societate49.
(7) aprobă, prin vot deschis, cu o majoritate de două treimi din numărul
membrilor prezenți50, Statutul pentru organizarea și funcționarea
Bisericii Ortodoxe Române și regulamentele de aplicare a acestuia și
modifică textul acestor documente când este strict necesar51.
(8) inițiază și aprobă acorduri și parteneriate cu Statul și cu alte instituții
în domenii de interes general bisericesc5253 .
54
(9) exprimă poziția oficială a Bisericii Ortodoxe Române în probleme de
interes general ale societății5’.
(lO)aprobă, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor
prezenți, înființarea, desființarea, modificarea teritorială și schim
barea titulaturii eparhiilor (episcopiilor și arhiepiscopiilor) și mitro
poliilor din Patriarhia Română, iar, în cazul înființării de noi eparhii,
emite tomosulsinodal de înființare^.
In limbajul bisericesc ortodox, cuvântul „tomos” definește documentul pentru proclamarea

autonomiei sau autocefaliei unei Biserici locale, în care sunt incluse motivele, precum și condițiile
și obligațiile Bisericii ce a fost recunoscută ca autonomă sau autocefală. în Biserica Ortodoxă
Română, prin termenul de tomos sunt definite și actele prin care se proclamă canonizarea sfin
ților sau înființarea de noi eparhii (cf. pct. 2 lit. a din hot. sin. nr. 4189 din 29 octombrie 2009).
48 Cf. can. 6 VII ccum. și art. 14 alin. 1 lit. e din Statut.
49 Cf. can. 37 ap., can. 6 VII ecum., can. 18 Cartagina și art. 14 alin. 1 lit. fdin Statut.
50 Cf. can. 6 I ecum. și art. 14 alin. 1 lit. gdin Statut.
51 Cf. can. 37 ap. și art. 14 alin. 1 lit. g și h din Statut.
52 Cf. can. 30 și 84 ap., can. 3 Vil ecum. și art. 14 alin. 1 lit. i din Statut.
53 Cf. can. 37 ap., can. 6 VII ecum., can. 18 și 95 Cartagina și art. 14 alin. 1 lit. j din Statut.
54Cf. can. 17 IV ecum., can. 25 trulan, art. 14 alin. 1 lit. k din Statut și pct. 2 lit. a din hot.
sin. nr. 4189 din 29 octombrie 2009.
(11) arc dreptul și îndatorirea de a se îngriji de păstorirea credincioșilor

ortodocși români din străinătate, în care scop aprobă sau retrimite,
motivat, spre amendare, statutele de organizare și funcționare a epar
hiilor (episcopiilor și arhiepiscopiilor) și a mitropoliilor, precum și
ale altor unități bisericești din afara granițelor României, și adresează
acestora îndemnuri pastorale55.
(12) alege, cu două treimi din totalul voturilor valide, pe Patriarhul
României, iar cu jumătate plus unu din totalul voturilor valide, pe
mitropoliții, arhiepiscopii și pe episcopii eparhioți pentru eparhiile
din Patriarhia Română56*5. 8
(13) alege, cu jumătate plus unu din totalul voturilor valide, pe episco-
pii-vicari patriarhali, pe episcopii-vicari și pe arhiereii-vicarP .
(14) ercăiegramatasinodală-spentru întronizarea Patriarhului României59.
(15) hotărăște, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor
prezenți, cu privire la retragerea ierarhilor din funcție și stabilește
drepturile acestora60.
(16) aprobă, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor
prezenți, propunerea de hotărâre a Consistoriului Arhieresc Ultim sau
i-o trimite motivat acestuia spre rejudecare61.
(17) aprobă sau respinge motivat cererile de iertare ale preoților și diaco
nilor sancționați prin caterisire, care, după recurs, a rămas definitivă și
55 Cf. can. 95 Cartagina și art. 14 alin. 1 lit. 1 din Statut.

56 Cf. can. 6 I ecum. și art. 14 alin. 1 lit. m din Statut.
Cf. can. 6 I ccum. și art. 14 alin. 1 lit. n din Statut. „Propunerile de înființare de noi posturi
de episcop-vicar sau de arhiereu-vicar la eparhii se potface numai după o consultare prealabilă a
ierarhului eparhiot cu Patriarhia Română și a Patriarhiei Române cu instituțiile administrației
publice centrale cu competențe în domeniul cultelor, privindposibilitatea alocării sumelor necesare
de la bugetul de stat pentru indemnizațiile aferente acelor posturi" (pct. 3 al hor. sin. nr. 897
din 10-11 februarie 2010).
58 Gramata sinodală este actul aprobat și emis de către Sfântul Sinod pentru întronizarea
Patriarhului României (cf. hot. PCNB din 12 noiembrie 2009, art. 14 alin. 1 lit o din Statut,
și pct. 2 lit. a din hot. sin. nr. 4189 din 29 octombrie 2009).
59 Cf. art. 14 alin. 1 lit. o din Statut și a hot. ANB nr. 8576 din 10iunie1973.
60 Cf. can. 6 I ecum. și art. 14 alin. 1 lit. p din Statut.
61 Cf. art. 14 alin. 1 lit. q din Statut și punctului 1 al hot. Sf. Sinod nr. 7661 din 17-18
august 2017.
irevocabilă, daca aceștia, timp de mai multi ani, au dat sau nu dovadă
de pocăință și îndreptare62.
(18) aprobă sau respinge motivat cererile de iertare ale ierarhilor sancțio
nați prin caterisire sau depunere (destituire) din slujirea arhierească,
care, după recurs, a rămas definitivă și irevocabilă, dacă aceștia, timp
de mai mulți ani, au dat sau nu dovadă de pocăință și îndreptare63.
(19) stabilește criteriile după care arhimandriții sau preoții văduvi (prin
decesul soției) sunt eligibili pentru slujirea de arhiereu6465 .
(20) aprobă propunerile Sinoadelor mitropolitane privind compo
nența Consistoriului Superior Bisericesc și a Consistorialul Superior
Bisericesc Monahal.
(21) aprobă propunerile Sinodului Permanent privind compo
nența Consistoriului Arhieresc Prim și a Consistoriului Arhieresc
Ultim66.
(22) aprobă sau respinge hotărârile Consistoriului Superior Bisericesc și ale
Consistoriului Superior Bisericesc Monahal privind recursurile cleri
cilor de mir și din cinul monahal sancționați prin caterisire67.
(23) îndrumă și supraveghează ca activitatea organismelor deliberative
și executive de la episcopii, arhiepiscopii, mitropolii și Patriarhia
Română să se desfășoare potrivit prevederilor statutare și regulamen
> 68.
tare bisericești
(24) inițiază și cultivă relații frățești interortodoxe, relații de dialogși coope
rare interereștină și interreligioasă pe plan național și internațional69.
(25) aprobă, la solicitarea Chiriarhului, înființarea, organizarea, funcți
onarea și desființarea unităților de învățământ teologic preuniver-
sitar (școli de cântăreți bisericcști/școli de arte și meserii, seminarii
62 Cf. art. 161 alin. 1 din RACDIJBOR 1 al hor. sin. nr. 7661 din 17-18 august 2017.
63 Cf. 161 alin. 2 din RACD1JB0R și per. 1 al hor. sin. nr. 7661 din 17-18 august 2017.
64 Cf. art. 14 alin. 1 lit. r din Statut.
65 Cf. art. 14 alin. 1 lit. s din Statut și a hot. sin. nr. 8561 din 25 octombrie 2011.
66Cf. art. 59 alin. 3 și 4 din RACDIJBOR șipet. 1 al hot. sin. nr. 7661 din 17-18 august 2017.
67 Cf. art. 14 alin. 1 lit. t din Statut și a hot. sin. nr. 8561 din 25 octombrie 2011.
6,1 Cf. art. 14 alin. 1 lit. u din Statut.
69 Cf. art. 14 alin. 1 lit. v din Statut.
teologice liceale) și universitar (departamente și facultăți de teologic

ortodoxă) și a altor unități de învățământ organizate de Biserica
Ortodoxă Română, precum și normele privind predarea Religiei în
școlile publice, particulare și confesionale °.
(26) stabilește normele privind învățământul confesional de toate nivelu
rile, precum și programele pentru catehizarea tinerilor și adulților70 71.
(27) aprobă înființarea și desființarea instituțiilor media scrise (reviste,
ziare și periodice oficiale) și audiovizuale (radio, televiziune și altele)
ale Patriarhiei Române și ale Centrelor eparhiale, la propunerea
temeinic motivată a Patriarhului României sau a Chiriarhilor epar
hiilor din țară și din afara granițelor țării, în scopul păstrării, promo
vării și apărării unității de credință și a unității vieții bisericești7273
.
(28) aprobă normele activității misionar-pastoralc și pe cele pentru promo
varea vieții religioase și morale a clerului
(29) stabilește normele activității de asistență social-filantropică pentru
întreaga Biserică Ortodoxă Română și aprobă măsurile pentru orga
nizarea asistenței religioase în armată, penitenciare, spitale, cămine
pentru copii și pentru bătrâni, așezăminte sociale și medicale desti
nate persoanelor defavorizate etc.74.
(30) aprobă înființarea, organizarea și desființarea asociațiilor și fundați
ilor bisericești
> cu caracter național
> care sunt constituite si > conduse de
către Biserica Ortodoxă Română75.
(31) acordă sau retrage binecuvântarea (aprobarea scrisă) pentru înfiin
țarea, organizarea și, respectiv, desființarea asociațiilor și fundațiilor
cu caracter național, altele decât cele bisericești, care au fondator unic
sau membri asociați unități de cult, având conducere proprie formată
din creștini ortodocși, și contribuie la opera misionară, socială,
70 Cf. art. 14 alin. 1 lit. w din Statut.

71 Cf. art. 14 alin. 1 lit. w din Statut.
72 Cf. art. 14 alin. 1 lit. x din Statut.
73 Cf. art. 14 alin. 1 lit. y din Statut.
74 Cf. art. 14 alin. 1 lit. z din Statut.
75 Cf. art. 14 alin. 1 lit. a1 din Statut.
culturală, educativă din Patriarhia Română, activând în eparhiile

acesteia 6.
(32) aprobă sau respinge motivat raportul financiar anual și rapoartele
semestriale de activitate ale asociațiilor
> si
> fundațiilor
> care functio-
»
nează cu binecuvântarea Sfântului Sinod, pe care acestea au obligația
de a le prezenta Cancelariei Sfântului Sinod76 77.
(33) inițiază, autorizează și supraveghează traducerea, diortosirea, editarea
și difuzarea Sfintei Scripturi, tipărirea și răspândirea cărților de cult
și acatistelor, a calendarului bisericesc, a manualelor de teologie și a
manualelor de Religie 8.
(34) supraveghează din punct de vedere dogmatic, liturgic și canonic lucră
rile de arhitectură, pictură, sculptură și alte forme de artă bisericească
ortodoxă si ia măsurile cuvenite în caz de abateri7980 81
.
(35) aprobă anual modul de constituire și de repartizare a Fondului Central
Misionar^.
(36) instituie fonduri speciale și stabilește modul de constituire și desti-
• Racestora
nația 1 .
(37) aprobă sau respinge motivat propunerile Chiriarhilor de acordare a
rangului de arhimandrit82.
(38) interpretează, în formă definitivă și obligatorie, pentru toate organis
mele bisericești, dispozițiile statutare sau regulamentare83.
3. Comisiile sinodale
art. 10 - (1) Pentru studierea, pregătirea și formularea propunerilor asupra

problemelor care urmează a se supune deliberării, Sfântul Sinod, la
începutul fiecărei ședințe, alege dintre membrii săi 4 comisii sinodale84.
76 Cf. art. 14 alin. 1 lit. b1 din Statut.

~ Cf. art. 14 alin. 2 din Statut.
78 Cf. art. 14 alin. 1 lit. c* din Statut.
79 Cf. art. 14 alin. 1 lit. c1 din Statut.
80 Cf. art. 14 alin. 1 lit. d1 din Statut.
81 Cf. art. 14 alin. 1 lit. d1 din Statut.
83 Cf. art. 14 alin. 1 lit. c1 din Statut.
(2) Comisiile sinodale sunt organisme auxiliare ale Sfântului Sinod și

au îndatorirea de a studia, pregăti și referi în ședință asupra tuturor
temelor repartizate de Sfântul Sinod85.
(3) Comisiile Sfântului Sinod sunt:
a. Comisia pastorală, monahală și socială86;
b. Comisia teologică, liturgică și didactică87;
c. Comisia canonică, juridică și pentru disciplină88;
d. Comisia pentru comunități externe, relații interortodoxe, interereș-
tine și interreligioase89.
(4) Fiecare comisie sinodală este prezidată de un mitropolit și are un
raportor numit dintre ierarhii Sfântului Sinod9091 . Ceilalți mitropo-
liți sunt copreședinți ai comisiilor sinodale în care sunt repartizați de
Sfântul Sinod41.
85 Cf.art.41 din ROC2005.

86 Cf. art. 15 alin. 3 lit. a din Statut. în Statut 1948 și în ROC ¡950, această comisie se
numea „Comisiunea pentru doctrină, viață religioasă și pentru mănăstiri” (art. 40 alin. 2).
In anul 1997, numele acesteia a fost schimbat in „Comisia pentru doctrină, viață monahală
și misiune socială” (cf. hot. sin. nr. 6744 din 23-24 octombrie 1996 și hot. ANB nr. 6744
din 12 februarie 1997). în anul 2005, numele acesteia a fost schimbat în „Comisia pastorală,
monahală și socială” (cf. hot. sin. nr. 1957 din 5-6 iulie 2005 și hot. ANB nr. 1757 din 1
martie 2006).
Cf. art. 15 alin. 3 lit. b din Statut. în Statut 1948 și în ROC ¡950, această comisie se
numea „Comisiunea învățământului pentru pregătirea personalului bisericesc” (art. 40 alin.
4). în anul 2005, numele acesteia a fost schimbat în „Comisia teologică și liturgică” (cf. hot.
sin. nr. 1957 din 5-6 iulie 2005 și hot. ANB nr. 1757 din 1 martie 2006).
88 Cf. art. 15 alin. 3 lit. c din Statut. în Statut ¡948 și în ROC 1950, această comisie se numea
„Comisiunea canonică-juridică și pentru disciplină” (art. 40 alin. 3). în anul 2005, numele
acesteia a fost schimbat în „Comisia canonico-juridică și pentru disciplină” (cf. hot. sin. nr.
1957 din 5-6 iulie 2005 și hot. ANB nr. 1757 din 1 martie 2006).
89 Cf. art. 15 alin. 3 lit. d din Statut. în Statut 1948 și în ROC 1950, această comisie se numea
„Comisiunea Afacerilor Externe” (art. 40 alin. 1). în anul 1997, numele acesteia a fost schimbat
in „Comisia Relațiilor Externe Bisericești” (cf. hot. sin. nr. 6744 din 23-24 octombrie 1996
și hot. ANB nr. 6744 din 12 februarie 1997). în anul 2005, numele acesteia a fost schimbat
în „Comisia pentru comunități externe, relații interortodoxe și ecumenism” (cf. hot. sin. nr.
1957 din 5-6 iulie 2005 și hot. ANB nr. 1757 din 1 martie 2006).
90 Cf. art. 40 din ROC 1950 și art. 40 din ROC2005.
(5) La ședințele comisiilor sinodale, cu acordul Președintelui Sfântului

Sinod, pot participa vicari patriarhali și consilieri patriarhali, pentru a
oferi lămuriri asupra temelor discutate92.
(6) Sfântul Sinod poate invita la lucrările comisiilor sale, pentru consul
tări, profesori de teologie și specialiști din alte domenii93.
(7) Ședințele comisiilor sinodale nu sunt publice94.
(8) Sfântul Sinod decide dacă o temă trebuie analizată în comun de două
sau mai multe comisii sinodale95.
(9) înaintea ședinței comisiei, raportorul fiecărei comisii sinodale primește
de la Cancelaria Sfântului Sinod referatele temelor înscrise pe ordinea
de zi a Sfântului Sinod împreună cu dosarul aferent și le restituie
Cancelariei Sfântului Sinod după discutarea lor în cadrul ședinței
Sfântului Sinod9697 98
.
(10) Raportorul fiecărei comisii sinodale prezintă în cadrul ședinței comi
siei referatele înscrise pe ordinea de zi a ședinței Sfântului Sinod și,
împreună cu vicarii patriarhali și consilierii patriarhali prezenți, oferă
explicații asupra temelor prezentate9 .
(11) După aprobare, fiecare referat prezentat, pentru a fi înaintat spre
analiza plenului Sfântului Sinod, trebuie să fie semnat de președin
tele comisiei sinodale, de raportor și de ceilalți membri ai respectivei
comisii sinodale05.
(12) Comisiile sinodale trebuie să înainteze Sfântului Sinod, până la
încheierea fiecărei ședințe de lucru, referate asupra tematicilor care
le-au fost repartizate spre studiere și referire99.
(13) în cazul în care în cadrul comisiei sinodale nu există un consens
asupra unei teme, membrii comisiei sinodale care nu sunt de acord cu
92 Cf. an. 45 din ROC2005.

93 Cf. art. 16 din Statut și arc. 44 alin. 2 ROC 1950.
94 Cf.art. 16 din ROC J 950.
95 Cf.art. 40 din ROC 2005.
96 Cf. art. 43 și 44 din ROC2005.
97 Cf.art. 42 din ROC2005.
98 Cf.art. 42 din ROC 2005.
99 Cf.art. 46 din ROC2005.
majoritatea pot prezenta plenului Sfântului Sinod o propunere sepa

rată, care se prezintă împreună cu concluziile comisiei sinodale100.
(14) în caz că în cadrul comisiei sinodale se adoptă completări sau modifi
cări ale textului referatului, acestea trebuie să fie înscrie clar în referat,
iar raportorul comisiei trebuie să le menționeze distinct în plenul
Sfântului Sinod101102
*.
103
art. 11 - (1) Pentru anumite probleme, având caracter permanent sau
temporar, Sfântul Sinod decide instituirea unor subcomisii sinodale
speciale afiliate uneia din cele 4 comisii sinodale™1.
(2) Din subcomisiile sinodale pot face parte și ierarhi din alte comisii sino
dale și pot fi cooptați profesori de teologie, clerici, monahi, mireni,
specialiști în domeniul abordat, după modelul Subcomisiei pentru
canonizarea sfinților români105.
(3) In situația unor probleme urgente, Sfântul Sinod poate decide exami
narea direct în plen a acestora, dezbaterile și hotărârea urmând a fi
consemnate ca atare10'1.
art. 12 - (1) Atribuțiile Comisiei pastorale, monahale și sociale sunt de a
studia și referi despre toate temele privitoare la:
a. organizarea vieții monahale în Biserica Ortodoxă Română105;
b. promovarea vieții religioase și a moralității clerului106;
100 Cf. art. 42 din ROC2005.

101 Cf. art. 42 alin. 3 din ROC 1950.
102 Cf. hot. sin. nr. 4610 din 2-3 noiembrie 2004, hot. sin. nr. 1957 din 5-6 iulie 2005 și
hot. ANB nr. 1957 din 1 martie 2006. Comisiei teologice, liturgice și didactice îi sunt afiliate
Subcomisia pentru diortosirea cărților de cult (hot. sin. nr. 4610/2005 și nr. 430 din 16-17
februarie 2011, pct. 2 și 3), Subcomisia pentru Calendarul bisericesc (pct. 2 al hot. sin. nr.
1121 din 10-11 februarie 2010) și Subcomisia de muzică psaltică și liniară (hot. sin. nr. 977
din 25 februarie 2009).
103 Cf. art. 15 alin. 4 din Statut și hot. sin. nr. 997 din 19-22 februarie 2001.
,M Cf. art. 52 din ROC2005.
105 Cf. art. 47 lit. g din ROC2005.
106 Prin pct. 3 al hot. sin. nr. 8489 din 25 octombrie 2011 s-a stabilit ca anii omagiali pro
clamați de Sfântul Sinod în Patriarhia Română, pe anumite teme, să se încheie cu o Pastorală
a Sfântului Sinod, care să fie citită în prima duminică a Postului Nașterii Domnului, în toate
unitățile de cult ale Bisericii Ortodoxe Române.
c. coordonarea asistenței religioase în spitale, penitenciare și armată107;

d. coordonarea activității de asistență social-filantropică a Bisericii
Ortodoxe Române108;
e. supravegherea și controlul, din punct de vedere dogmatic, moral și
ermeneutic, al operelor de literatură și de artă bisericească109;
f. pregătirea sfințirii Marelui Mir în Biserica Ortodoxă Română110;
g. evaluarea itinerariilor pastorale ale membrilor Sfântului Sinod și a
dărilor de seamă privind activitatea misionar-pastorală desfășurată în
eparhii111;
h. inițierea, aprobarea și supravegherea modului de aplicare a planurilor
de promovare a activității misionare și pastorale, la nivelul tuturor
unităților bisericești (parohie, protopopiat și eparhie)112;
i. inițierea, autorizarea si controlul normelor de catehizare a
tineretului113;
;
j. îndrumarea activității mass-media în Patriarhia Română114115
k. modul de constituire și de repartizare a Fondului Central Misionar^·,
1. propunerile Chiriarhilor de acordare a rangului de arhimandrit116*
;
m. aprobarea, îndrumarea și supravegherea activității asociațiilor națio
nale care funcționează cu binecuvântarea Sfântului Sinod11' ;
n. inițierea și promovarea de măsuri privind sprijinirea materială a acti
vității misionare și a așezămintelor bisericești, prin colecte și trimi
terea de pastorale, precum și pentru stabilirea drepturilor salariale
107 Cf. arc. 47 lit. i din ROC2005.

108 Cf. an. 47 lit. j din ROC2005.
109 Cf. art. 48 lit.h din ROC 1950.
110 Cf. art. 47 lit. b din ROC2005.
111 Cf. art. 47 lit. c din ROC 2005.
112 Cf. art. 47 lit. d din ROC 2005.
113 Cf. art. 47 lit. e din ROC 2005.
114 Cf. art. 47 lit. fdin ROC2005.
115 Cf. art. 47 lit. m din ROC 2005.
116 Cf. art.47lit.hdinROC2005.
1,7 Cf. art. 47 lit. k din ROC2005.
ale personalului bisericesc clerical și neclerical, prin măsuri adecvate,

inclusiv la autoritățile de Stat responsabile118.
(2) Atribuțiile Comisiei teologice, liturgice și didactice sunt de a studia și
referi despre toate temele privitoare la:
a. unitatea dogmatică, canonică și de cult în Biserica Ortodoxă
Română119;
b. soluționarea problemelor de natură dogmatică și de cult în conformi
tate cu învățătura
5 Bisericii Ortodoxe120;
c. traducerea, diortosirea, editarea și difuzarea Sfintei Scripturi121122;
d. inițierea, autorizarea și supravegherea editării și răspândirii cărților cu
caracter religios pentru întărirea religiozității și moralității credincio
șilor (catehisme, cărți de rugăciune și de zidire duhovnicească etc.),22;
e. organizarea învățământului teologic preuniversitar și universitar123;
f. predarea Religiei creștin-ortodoxe în instituțiile de învățământ public
și privat124;
g. redactarea, publicarea și difuzarea manualelor teologice și a manua
lelor de Religie125;
h. activitatea Bibliotecii Sfântului Sinod, a bibliotecilor eparhiale, paro
hiale și mănăstirești, precum și întreținerea, restaurarea și valorificarea
științifică a fondului de carte aflat în administrarea acestora;
i. activitatea de catehizare126127;
j. activitățile cu tinerii și cu ONG-urile specializate în activități
educaționale;
k. propunerile înaintate de Subcomisia pentru canonizarea sfinților
români12 ;
118 Cf. arc. 47 lit. 1 din ROC2005.

119 Cf. art. 48 lit. a din ROC2005.
120 Cf. an. 48 lit. b din ROC2005.
121 Cf. art. 48 lit. c din ROC2005.
122 Cf. art. 48 lit. h din ROC2005.
123 Cf. art. 48 lit. n, o, u și v din ROC 2005.
124 Cf. art. 48 lit. q, r și s din ROC2005.
125 Cf. art. 48 lit. p din ROC2005.
126 Cf. art. 48 lit. h din ROC2005.
1. întocmirea textelor slujbelor și a icoanelor sfinților128;

m. inițierea, aprobarea și supravegherea publicării de cărți de cult și de
icoane129;
n. tipărirea și difuzarea cărților de cult și acatistelor, precum și a calenda
rului bisericesc130;
o. supravegherea și controlul, din punct de vedere dogmatic, moral
și artistic, a operelor de literatură și artă bisericească, precum și a
producției de icoane și obiecte destinate cultului și întăririi religiozi
tății credincioșilor131;
p. inițierea de măsuri și stabilirea de norme în legătură cu pictura
bisericească132;
q. inițierea de norme pentru restaurarea, întreținerea și valorificarea
științifică a monumentelor de artă și arhitectură religioasă din patri
moniul cultural-national133;
128 Cf.art. 48 lit.i din ROC 2005.

130 Cf. art. 48 lit. f din ROC2005. Pentru întocmirea Calendarului bisericesc, Sfântul Sinod a
înființat Subcomisia sinodală pentru calendarul bisericesc, căreia i-a încredințat această respon
sabilitate și, prin hot. sin. nr.7996 din 28-29 octombrie 2015, a aprobat Metodologia și etapele
întocmirii calendarului bisericesc potrivit prevederilor statutare și a hotărârilor sinodale, care
prevede ca, până la 1 martie, Departamentul Carte de Cult al Editurilor Patriarhiei Române să
prezinte Patriarhului României proiectul de Calendar bisericesc pentru anul următor, împreună
cu Rânduielile bisericești. în urma primirii acordului scris din partea Patriarhului României,
proiectul de Calendar bisericesc este transmis de către Cancelaria Sfântului Sinod membrilor
Subcomisiei sinodale pentru Calendarul bisericesc (înaltprcasfințitul Părinte Laurențiu,
Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, înaltprcasfințitul Părinte lOACHIM, Arhie
piscopul Romanului și Bacăului, și înaltprcasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării
de Jos), care, până la 30 aprilie, sunt îndatorați să prezinte Patriarhului României observații și
propuneri în scris. După aceasta, proiectul de Calendar bisericesc pentru anul următor, avizat
de Patriarhul României, este înaintat, spre aprobare, Sfântului Sinod, la ședința de lucru de
vară. După aprobare, textul Calendarului bisericesc este transmis Departamentului Carte de
cult al Editurilor Patriarhiei Române, în vederea întocmirii, până la 15 septembrie, a Anuarului
liturgic și tipiconal. Textul aprobat al Calendarului bisericesc este pus la dispoziția eparhiilor,
prin Cancelaria Sfântului Sinod, în intervalul 15-30 septembrie, pentru a fi tipărit și difuzat
încă din timpul marilor sărbători bisericești de toamnă.
131 Cf. art. 48 lit. i din ROC2005.
132 Cf.art.48 lit.j dinROC2005.
133 Cf.art.48 lit.kdinROC2005.
r. pregătirea personalului de specialitate în domeniul restaurării, între

ținerii și valorificării patrimoniului cultural-national religios134;
s. programe si tematici pentru pregătirea profesională a clerului135;
t. schimbul de burse cu instituții din afara țării136;
u. editarea revistelor centrale bisericești: Biserica Ortodoxa Româna
(buletinul oficial al Patriarhiei Române), Ortodoxia, Studii Teologice
și Chemarea Credinței, precum și activitatea editorială a Institutului
Biblic și de Misiune Ortodoxă13 .
(3) Atribuțiile Comisiei canonice, juridice și pentru disciplină sunt de a
studia și referi despre toate temele privitoare la:
a. relațiile dintre Biserică și Stat și interpretarea legislației și actelor
normative ale administrației de stat referitoare la Biserică și
instituțiile ei138;
b. aplicarea sfintelor canoane, a Statutului pentru organizarea șifuncțio
narea Bisericii Ortodoxe Române, a regulamentelor sale de aplicare și
a hotărârilor organismelor centrale bisericești139;
c. interpretarea dispozițiilor statutare și regulamentare140;
d. cercetarea canonică a celor chemați la slujirea episcopală141;
e. proiectele de completare sau explicitate a Statutului pentru organi
zarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române și a regulamentelor
sale de aplicare142;
f. proiectele de text ale Statutelor de organizare șifuncționare ale epar
hiilor ortodoxe române din afara granițelor țării143, precum și cele ale
instituțiilor care funcționează cu binecuvântarea Sfântului Sinod144;
134 Cf. arc. 48 lit. 1 din ROC 2005.

135 Cf. art. 48 lit. m din ROC 2005.
136 Cf. art. 48 lit. t din ROC2005.
13 Cf. art. 48 lit. g din ROC2005.
138 Cf. art. 49 lit. a din ROC2005.
139 Cf. art. 49 lit. b din ROC2005.
140 Cf. art. 49 lit. k din ROC2005.
141 Cf. art. 49 lit. e din ROC2005.
144 Cf. art. 14 alin. 1 lit. 1, a1 și b1 din Statut.
g. activitatea organismelor canonice disciplinare și de judecată ale

Bisericii Ortodoxe Române145;
h. disciplina personalului clerical și neclerical din Biserica Ortodoxă
Română146;
i. retragerea ierarhilor și stabilirea drepturilor acestora, în conformitate
cu prevederile statutare și regulamentare bisericești147;
j. propunerile Consistoriului Superior Bisericesc sau ale Consistorialul
Superior Bisericesc Monahal privind recursurile clericilor în caz de
caterisire148;
k. propunerile Chiriarhilor de iertare a clericilor sancționați cu
caterisirea149;
1. cererile ierarhilor de concediu pe o perioadă mai mare de 3 luni150;
m. activitatea organismelor executive din eparhii151;
n. solicitările de dispense matrimoniale152*;
o. validitatea actelor sacramentale155.
(4) Atribuțiile Comisiei pentru comunități externe, relații interortodoxe,
interereștine și interreligioase sunt de a studia și referi despre toate
temele privitoare la:
145 Sfântul Sinod, în ședința de lucru din 28-29 octombrie 2016, a hotărât ca, „la nivelul
fiecărei mitropolii, să se centralizeze hotărârile organismelor de judecată bisericească eparhiale
și mitropolitane, iar apoi să fie prezentate în cadrul unei ședințe de lucru a Sinodului mitropoli
tan al respectivei mitropolii, urmând ca dosarele respective, împreună cu concluziile Sinodului
mitropolitan, să fie înaintate, până la data de 1 mai 2017, la Cancelaria Sfântului Sinod” (pct.
2 lit. a din hot. sin. nr. 11.061 din 28-29 octombrie 2016). „Cancelaria Sfântului Sinod să
centralizeze și să analizeze dosarele cu hotărârile organismelor de judecată bisericească eparhiale,
mitropolitane și centrale, iar apoi să le prezinte, spre analiză și aprobare, Sfântului Sinod, la
ședința de lucru din vara anului 2017, împreună cu propuneri de îmbunătățire și uniformizare
a practicii unitare a judecății bisericești" (pct. 2 lit. c din hot. sin. nr. 11.061/2016).
146 Cf. art. 49 lit. o și p din ROC2005.
14 Cf. art. 14 lit. p și art. 196 din Statut.
148 Cf. art. 162 din RACDIJBOR.
149 Cf. art. 173-175 din RACDIJBOR.
150 Cf. art. 49 lit. h din ROC 2005.
151 Cf. art. 49 lit. j din ROC 2005.
152 Cf. art. 49 lit. 1 din ROC 2005.
*” Cf. art. 49 lit. m din ROC 2005.
a. itinerariile pastorale ale ierarhilor de la eparhiile ortodoxe române de

peste hotare154;
b. activitatea comunitarilor ortodoxe române din afara tării155;
c. relațiile cu celelalte Biserici Ortodoxe autocefale156;
d. relațiile cu confesiuni creștine și alte religii157;
e. reprezentarea Bisericii Ortodoxe Române în instituțiile internațio
nale, în organismele ecumenice naționale și internaționale, precum și
la evenimente ecumenice158159 .
4. Biroul Sfântului Sinod: componență și atribuții
art. 13 - ( 1 ) In cadrul ședințelor de lucru ale Sfântului Sinod în care au loc

alegeri de ierarhi sau au loc votări secrete, la propunerea Președintelui
Sfântului Sinod, se constituie Biroul Sfântului Sinod, care este alcătuit
din 4 ierarhi, și anume: președintele de ședință, doi bărbați de încredere
și un secretar de ședință'^.
(2) Biroul Sfântului Sinod are responsabilitatea de a organiza, în cadrul
ședinței de lucru a Sfântului Sinod, votarea secretă160.
(3) Președintele Biroului Sfântului Sinod este:
a. Patriarhul României, pentru alegerile de mitropoliți, de episcopi-vi
cari patriarhali, de episcop-vicar sau de arhiereu-vicar161, precum și
pentru alte situații care impun votarea secretă;
b. Mitropolitul locului, pentru alegerea de arhiepiscopi și episcopi; în caz
de absență motivată sau de vacanță a scaunului mitropolitan, alegerea
de episcop sau arhiepiscop este prezidată de Patriarhul României162;
154 Cf. an. 51 lit. fdin ROC2005.

155 Cf. arc. 51 lit. g și h din ROC 2005.
156 Cf. art. 51 lit. a din ÆOC2005.
15 Cf. art. 51 lit. b și d din ROC 2005.
158 Cf. art. 51 lit. c și i din ROC 2005.
160 Cf. hot. sin. nr. 3903 din 4 noiembrie 2005 și nr. 283 din 18 ianuarie 2006, și art. 128
alin. 3 și 4 din Statut.
161 Cf. art. 129 alin. 7 și art. 131 alin. 7 din Statut.
c. ierarhul eparhiot cu cea mai mare vechime în slujirea arhierească, în

ordinea dipticelor, dintre mitropoliții, arhiepiscopii și episcopii cpar-
hioți, așa cum rezultă din Condica Sfântă a hirotoniei arhiereilor,
pentru alegerea de Patriarh al României163.
(4) Cei doi bărbați de încredere ai Biroului Sfântului Sinod sunt primii doi
episcopi-vicari sau arhierei-vicari cu cea mai mare vechime în slujirea
arhierească164.
(5) Secretarul de ședință al Biroului Sfântului Sinod este episcopul-vicar
sau arhiereul-vicar cu cea mai nouă hirotonie165.
5. Sesiunile Sfântului Sinod

a. Convocarea sesiunilor sinodale (ordinare, extraordinare și
solemne)
art. 14 - (1) Sfântul Sinod se întrunește, la convocarea Președintelui său,

în ședințe de lucru, extraordinare sau solemne166167
.
(2) Convocarea Sfântului Sinod, cu precizarea ordinii de zi a ședinței, se
face de către Președintele Sfântului Sinod cu cel puțin 14 zile calen
daristice înainte de data fixată pentru ședință, iar, în cazuri excepțio
nale, în cel mai scurt timp posibil16.
163 Cf. arc. 128 alin. 1 din Statut.

167 Cf. art. 13 din Statut. Potrivit Statut 1948, „convocarea Sfântului Sinod cu arătarea ordinii
de zi, se va face de Președintele Sfântului Sinod, cu 14 zile înainte și va fi adusă la cunoștința
Ministerului Cultelor" (art. 12 par. 2). Prin hot. ANB nr. 9084 din 26 septembrie 1990, acest
paragraf a fost modificat astfel: „convocarea Sfântului Sinod, cu arătarea ordinii de zi, se va
face de către Președintele Sfântului Sinod, în timp utiR. în Statut 2008, se preciza: „convocarea
organismelor centrale deliberative, cu precizarea ordinii de zi, se face de către președinte, cu
cel puțin 14 zile înainte de data fixată pentru ședință, iar în cazuri excepționale în cel mai scurt
timp posibil” (art. 10 alin. 3). în actualul Statut, acest alineat este formulat astfel: „convocarea
organismelor centrale deliberative, cu precizarea ordinii de zi, se face de către președinte, cu
cel puțin 14 zile calendaristice înainte de data fixată pentru ședință, iar în cazuri excepționale
în cel mai scurt timp posibil” (art. 10 alin. 3).
(3) Ordinea dc zi a ședințelor Sfântului Sinod se întocmește la Cancelaria

Sfântului Sinod și se aprobă de către Președintele Sfântului Sinod168.
(4) Orice problemă de competența Sfântului Sinod, studiată în prealabil
la Centrul eparhial și însoțită de propuneri, se trimite la Cancelaria
Sfântului Sinod cu cel puțin două săptămâni înainte de ședință, pentru
a da Cancelariei Sfântului Sinod posibilitatea de a studia, de a referi
și de a întocmi referatul necesar privitor la respectiva problemă, care
urmează să fie înaintată examinării și hotărârii Sfântului Sinod, prin
comisiile sale169.
(5) în vederea adoptării celor mai bune hotărâri de către Sfântul Sinod pe
baza unor propuneri eparhiale, Chiriarhii vor avea consultări preala
bile cu organismele bisericești eparhiale, cu Sinodul mitropolitan și cu
Patriarhia Română, iar Patriarhia Română cu instituțiile administra
ției publice competente în domeniul cultelor170.
b. Organizarea sesiunilor sinodale (ordinare, extraordinare si

solemne)
art. 15 - (1) Sfântul Sinod, la convocarea Președintelui său, se reunește în

ședințe de lucru, de obicei, de 3 ori pe an, și anume:
a. sesiunea de primăvară: în zilele de miercuri și joi din săptămâna de
după Duminica Fiului Risipitor'7
b. sesiunea de vară: în zilele de marți și miercuri sau miercuri și joi de
după sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel (29 iunie) și a
Sfântului Voievod Ștefan cel Mare (2 iulie), dacă este cazul172;
c. sesiunea de toamnă: în zilele lucrătoare imediat după sărbătoarea
Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor (27
octombrie)173.

169 Cf. pct. 1 al hot. sin. nr. 1052 din 10 februarie 2010.
170 Cf. pct. 2 al hot. sin. nr. 1052 din 10 februarie 2010.
171 Cf. art. 13 din Statut și pct. 3 lit. a din hot. sin. nr. 1052 din 10 februarie 2010.
172 Cf. art. 13 din Statut și pct. 3 lit. b din hot. sin. nr. 1052 din 10 februarie 2010.
173 Cf. art. 13 din Statut și pct. 3 lit. c din hot. sin. nr. 1052 din 10 februarie 2010.
(2) Sfântul Sinod, la convocarea Președintelui sau, se reunește în ședințe

extraordinare ori de câte ori este nevoie1’4.
(3) In caz de urgență sau de forță majoră, la convocarea Președintelui său,
se reunește în cel mult trei zile1 \
(4) Sfântul Sinod, la convocarea Președintelui său, se reunește în ședință
solemnă, de obicei, o dată pe an, și anume imediat după sărbătoarea
Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor (27
octombrie)1 6.
art. 16 - (1) Deschiderea și închiderea ședințelor de lucru ale Sfântului
Sinod se fac de către Președintele Sfântului Sinod1”.
(2) La începutul fiecărei ședințe a Sfântului Sinod, secretarul Sfântului
Sinod dă citire apelului nominal, potrivit Dipticelor Bisericii Ortodoxe
Române, pentru a se constata prezența statutară174 178.
177
176
175
(3) După constatarea prezenței statutare, Președintele Sfântului Sinod
declară deschisă ședința Sfântului Sinod1’9.
(4) După deschiderea ședinței și a cuvântului de deschidere, Președintele
Sfântului Sinod prezintă componența comisiilor sinodale, ordinea de zi
a ședinței și repartizarea lucrărilor înscrise în vederea aprobării de către
plen, iar apoi anunță programul ședinței180.
(5) Procesul-verbal al fiecărei ședințe de lucru a Sfântului Sinod se semnează
de Președintele Sfântului Sinod181 și de secretarul Sfântului Sinod182.
c. Atribuțiile Președintelui Sfanțului Sinod
art. 17 - Atribuțiile Președintelui Sfântului Sinod referitoare la sesiunile

sinodale sunt următoarele:

175 Cf. art. 26 lit. b din Statut.
176 Cf. pct. 3 lit. c din hot. sin. nr. 1052 din 10 februarie 2010.
178 Cf. art. 15 lit. b și art. 22 din ROC1950.
179 Cf. art. 22 din ROC 1950.
180 Cf. art. 24 din tfOC/950.
181 Cf. can. 4 I ecum.
a. convoacă ședințele Sfântului Sinod, indicând locul și data, și aprobă

ordinea de zi a acestora1'3;
b. deschide, prezidează și închide lucrările ședințelor Sfântului Sinod*184;
c. conduce dezbaterile, acordă și retrage cuvântul în cadrul
dezbaterilor185;
d. răspunde la interpelări formulate de ierarhi, rezumă opiniile prezen
tate in cadrul dezbaterilor, iar la finalul acestora formulează propune
rile și le supune la vot186;
e. prezintă informări scrise sau verbale cu privire la situatii de interes
pentru Sfântul Sinod1' ;
f. veghează la respectarea prevederilor Regulamentului și la menținerea
ordinii in timpul lucrărilor ședințelor Sfântului Sinod188;
g. suspendă ședința și cheamă la ordine pe membrii Sfântului Sinod care
ar tulbura liniștea si desfășurarea ședinței189;
h. veghează la ducerea la îndeplinire a hotărârilor sinodale190.
d. Atribuțiile secretarului Sfântului Sinod
art. 18 - Atribuțiile secretarului Sfântului Sinod referitoare la sesiunile

sinodale sunt următoarele:
a. coordonează redactarea referatelor pentru tematicile înscrise pe
ordinea de zi a ședințelor Sfântului Sinod191192
;
b. la începutul fiecărei ședințe a Sfântului Sinod, dă citire apelului
nominal, potrivit Dipticelor Bisericii Ortodoxe Române, pentru a se
constata prezența statutara- 192 ;
1,3 Cf. art. 10 alin. 3 din Statut.

184 Cf. art. 10 alin. 4 din Statut și art. 14 lit. b din ROC 1950.
J«7 Cf. art. 14 lit. a din ROC 1950.
189 Cf. art. 14 lit. f din ROC 1950.
190 Cf. art. 26 lit. a din Statut.
191 Cf. art. 36 alin. 3 din Statut și art. 15 lit. a din ROC 1950.
192 Cf. art. 15 lit. b dinJ950.
c. dă citire referatelor înscrise pe ordinea de zi, care se prezintă direct

în plenul Sfântului Sinod, și redactează eventualele modificări sau
completări aprobate de Sfântul Sinod193;
d. dă citire referatelor în cadrul ședințelor solemne ale Sfântului
Sinod194;
e. ține evidența voturilor exprimate de ierarhi și prezintă rezultatul
votării, cu excepția alegerilor de ierarhi195;
f. coordonează redactarea proceselor-verbale ale ședințelor Sfântului
Sinod, precum și ale sumarelor acestora, care se publică în revista
Biserica Ortodoxă Română, și le contrasemnează196.
6. Ședințele Sfântului Sinod
art. 19 - (1) Toți membrii Sfântului Sinod au îndatorirea de a participa la

ședințele Sfântului Sinod19' .
(2) în situația în care nu pot participa la o ședință a Sfântului Sinod,
membrii Sfântului Sinod trebuie să-l informeze în scris pe Președintele
Sfântului Sinod, indicând motivul absenței198.
(3) Ședințele Sfântului Sinod nu sunt publice199.
(4) La ședințele Sfântului Sinod, cu aprobarea Președintelui Sfântului
Sinod, participă, la lucrările din plen și la cele ale comisiilor sinodale,
vicarul administrativ patriarhal și consilierii patriarhali de la Cancelaria
19î Cf. an. 15 lit. c din ROC1950.

194 Cf.art. 15 lit. c din ROCI950.
195 Cf. art. 15 lit. e din ROC 1950. în situația alegerilor de ierarhi, evidența voturilor expri
mate este ținută de Biroul Sfântului Sinod (art. 128 alin. 2 din Statut').
196 Cf. art. 15 lit. d și art. 16 din ROC 1950.
197 Cf.art. 17 din ROCI 950.
198 Cf.art. 18 din ROCI 950.
199 Cf. art. 16 din ROC 1950. Prin hot. sin. nr. 645 din 4-5 martie 2003 s-a stabilit ca
„telefoanele mobile să nu fie folosite în timpul ședințelor de lucru ale Sfântului Sinod și ale
Adunării Naționale Bisericești”.
Sfântului Sinod, precum și alri vicari și consilieri patriarhali care au

întocmit referate aflate pe ordinea de zi a respectivei ședințe200.
(5) La invitația Președintelui Sfântului Sinod, la ședințele Sfântului Sinod
pot participa și alți vicari și consilieri patriarhali, precum și profesori
de teologie, clerici, monahi, mireni, specialiști în domeniul abordat201.
(6) Ședințele Sfântului Sinod sunt precedate de oficierea Sfintei Liturghii
și a unui TeDeum de către un ierarh desemnat de Patriarhul României,
la care participă membrii Sfântului Sinod202.
a. >Ședințele
> solemne
art. 20 - (1) La începutul ședințelor solemne se intonează imnul arhieresc.

(2) în cadrul ședinței solemne de toamnă se prezintă un raport-sinteză
referitor la activitățile desfășurate in Patriarhia Română în respec
tivul an omagial și comemorativ, care se întocmește la Cancelaria
Sfântului Sinod pe baza informărilor primite de la eparhii și de la
sectoarele Administrației Patriarhale.
(3) La invitația Președintelui Sfântului Sinod, la ședințele solemne pot
participa întâistătători și ierarhi ai altor Biserici Ortodoxe autocefale,
reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, profesori de
teologie, clerici, monahi și mireni203.
b. Ședințele de lucru: ordinare si extraordinare
art. 21 - (1) După aprobarea ordinii de zi a ședinței de lucru, fiecare

raportor al comisiilor sinodale preia de la reprezentanții Cancelariei
Sfântului Sinod dosarele cu temele înscrise la comisia sa, având

202 Cf. art. 10 din ROC1950 și hot. ANB nr. 9084 din 26 septembrie 1990. Prin hot. sin.
nr. 645 din 4-5 martie 2003 s-a stabilit ca „ierarhii să rămână cu capul descoperit la citirea
Sfintei Evanghelii și a rugăciunii de la Te Deurn, iar sărutarea finală a Sfintei Cruci și a Sfintei
Evanghelii să se facă tot cu capul descoperit”.
203 Cf.art. Yldin ROC1950.
ale Bisericii Ortodoxe Române &
responsabilitatea acestora până la restituirea lor, după deliberarea și

hotărârea Sfântului Sinod204.
(2) în cadrul lucrărilor din plen ale Sfântului Sinod și a celor din cadrul
comisiilor sinodale, temele se dezbat potrivit ordinii de zi aprobate205.
art. 22 - (1) Ședințele de lucru ale Sfântului Sinod sunt precedate de Te
Deum și încep cu rostirea în plen de către un ierarh a unei meditații
duhovnicești care, argumentată scripturistic și patristic, trebuie să
accentueze importanța slujirii arhierești în Biserică în duhul comuni
unii și al frățietății, precum și al coresponsabilității și cooperării ierar
hice spre binele Bisericii, ținând seama de contextul pastoral și social
prezent206.
(2) întocmirea și susținerea meditației se face potrivit ordinii dipticelor
Bisericii Ortodoxe Române, urmând ca ierarhul respectiv să trimită
la Cancelaria Sfântului Sinod, din timp, textul acesteia în format
imprimat (6-8 pagini) și electronic207.
c. Lucrările în comisiile sinodale
art. 23 - (1) în cadrul comisiilor sinodale, cu acordul prealabil al președin

telui comisiei, ierarhul raportor dă citire referatelor înscrise în ordinea de
zi și oferă explicații asupra tematicii prezentate208.
(2) După citirea fiecărui referat, cu acordul prealabil al președin
telui, membrii pot lua cuvântul pentru aspecte referitoare la tema
prezentată209.
(3) Niciun membru nu poate fi întrerupt atunci când vorbește, decât
numai de președinte, pentru chestiuni referitoare la respectarea regula
mentului si
> a ordinii210.
204
Cf. an. 43 ROC1950.
205
Cf.art. 24 ROC 1950.
206
Cf. per. 1 al hot. sin. nr. 1167 din 10 februarie 2010.
207
Cf. pct. 2 al hot. sin. nr. 1167 din 10 februarie 2010.
208
Cf.art. 42 alin. 1 din ROC 1950.
209
Cf.art. 25 din ROC 1950.
210
Cf.art. 30 ROC 1950.
(4) După dezbaterea fiecărei teme, președintele comisiei sinodale supune

la vot textul propunerilor formulate pentru a fi prezentate plenului
Sfântului Sinod211.
(5) Votarea este obligatorie, votul este deschis, însă acesta este secret când
este vorba despre persoane sau de alte situații care impun votul secret212.
(6) Comisiile sinodale iau hotărâri cu jumătate plus unu din voturile expri
mate valid213.
(7) După votare, președintele, raportorul și fiecare membru al comisiei
sinodale semnează referatul aprobat214.
(8) Dacă în comisiasinodalăse adoptă completări sau modificări ale textului
referatului, acestea trebuie să fie înscrise clar în referat, iar raportorul
comisiei trebuie să le menționeze distinct în plenul Sfântului Sinod215.
(9) Dacă în comisia sinodală nu există un consens asupra unei teme, ierarhii
care nu sunt de acord cu majoritatea pot prezenta în scris plenului
Sfântului Sinod o propunere separată216.
(10) Raportorii comisiilor sinodale păstrează referatele semnate de
membrii comisiei pentru a le prezenta în plen217.
d. Lucrările în plen
art. 24 - (1) în cadrul plenului ședințelor de lucru, cu acordul prealabil al

președintelui Sfântului Sinod, raportorii comisiilor sinodale dau citire
rapoartelor aprobate de comisiile sinodale și oferă explicații dacă le
sunt solicitate218.
(2) După citirea fiecărui referat, cu acordul prealabil al președintelui
211 Cf. art. 25 alin. 2 ROC 1950.

213 Cf. art. 10 alin. 1 din Statul.
216 Cf. art. 42 din ROC 2005.
217 Cf. art. 43 din ROC 1950.
218 Cf. art. 29 și art. 42 din ROC 1950.
Sfântului Sinod, ierarhii pot lua cuvântul pentru aspecte referitoare la

tema prezentată. Celelalte persoane prezente la ședință pot lua cuvântul
doar dacă sunt invitați de către Președintele Sfântului Sinod219.
(3) Persoanele care iau cuvântul în cadrul ședințelor de lucru se adresează
Președintelui și Sfântului Sinod220.
(4) Niciun membru al Sfanțului Sinod nu poate fi întrerupt atunci când
vorbește, decât numai de Președinte, pentru chestiuni referitoare la
respectarea regulamentului și a ordinii221.
(5) Președintele Sfântului Sinod are responsabilitatea de a supraveghea
dezbaterile. In cazul în care unul dintre vorbitori se abate de la tema
discutată sau aduce acuzații defăimătoare unor persoane, având o
atitudine nedemnă pentru un membru al Sfântului Sinod, Președintele
Sfântul Sinod are datoria de a-1 opri222.
(6) Niciun membru al Sfântului Sinod nu poate interveni mai mult de
două ori asupra aceleiași teme fără acordul Sfântului Sinod, constatat
și exprimat de către Președinte223.
(7) După dezbaterea fiecărui referat prezentat, Președintele Sfântului
Sinod supune la vot textul propunerilor formulate224225 .
(8) Votarea este obligatorie pentru toți membrii Sfântului Sinod prezenți,
votul este deschis, însă aceasta este secret când este vorba despre
persoane sau de alte situații care impun votul secret22'.
(9) In cazul în care plenul Sfântului Sinod aprobă modificarea sau comple
tarea propunerii formulate de o comisie sinodală, raportorul respec
tivei comisii sinodale are responsabilitatea de a înscrie în referat modi
ficările sau completările aprobate.
219 Cf. art. 25 alin. 2 din ROC1950.

220 Cf. art. 28 din ROC 1950.
221 Cf. art. 30 din ROCI950.
222 Cf. art. 31 ROC 1950.
223 Cf. art. 26 din ROC 1950.
c. Votarea și aprobarea hotărârilor
art. 25 - (1) în cadrul ședințelor de lucru ale Sfântului Sinod, votarea

este deschisă, însă aceasta este secretă atunci când este vorba despre
persoane sau de alte situații care impun votul secret226.
(2) în cadrul ședințelor de lucru ale Sfântului Sinod, votarea este secretă
și pentru cazurile în care o comisie sinodală sau Președintele Sfântului
Sinod solicită expres acest lucru227230*2. 29
(3) în cursul votării nu se acordă dreptul de a lua cuvântul.
art. 26 - (1) Votarea deschisă se face prin ridicarea mâinii la solicitarea
Președintelui Sfântului Sinod, care are îndatorirea de a formula clar
întrebările astfel încât ierarhii să poată răspunde cu pentru, contra sau
abținere
) 2·1*.
(2) Votarea prin ridicarea mâinii poate avea următoarele semnificații:
pentru, contra sau abținere11"2.
(3) Constatarea rezultatului votării se face de către secretarul Sfântului
Sinod si > se comunică de către Președintele
> Sfântului Sinod2'0.
art. 27 - (1) Votarea secretă se face prin buletine de vot, pe contrapagina
cărora este aplicată ștampila Sfântului Sinod în partea dreaptă sus231.
(2) Votarea secretă se face cu ajutorul Biroului Sfântului Sinod, potrivit
următoarei proceduri:
a. cei doi bărbați de încredere le arată ierarhilor prezenți că cele două
urne sunt goale232;
b. Președintele Biroului Sfântului Sinod, ajutat de secretarul de
ședință, verifică dacă fiecare buletin de vor poartă pe unul dintre
colțuri ștampila Sfântului Sinod și conțin textul care este supus
votului233;

22S Cf. art. 37 alin. 2 din ROC1950.
231 Cf. art. 127 alin. 2 lit. a din Statut.
ale Bisericii Ortodoxe Roșia'ne 51
c. Președintele Biroului Sfântului Sinod precizează că votarea este

obligatorie și că buletinele de vot nebifate, bifate incorect sau cu
adăugiri sunt voturi nule și nu se iau în considerare la constatarea
rezultatului votării234;
d. Președintele Biroului Sfântului Sinod înmânează buletinele de
vot celor doi bărbați de încredere, în vederea distribuirii la apelul
nominal235;
e. Președintele Biroului Sfântului Sinod invită pe secretarul de ședință
să citească apelul nominal236;
f. după apelul nominal citit de secretarul de ședință, fiecare ierarh
prezent primește de la bărbații de încredere un buletin de vot,
sărută Sfânta Evanghelie și, mergând în cabina de votare, cu frică de
Dumnezeu și dragoste de Biserică, bifează pe buletin opțiunea pe
care o consideră de folos Bisericii237;
g. înainte de a părăsi cabina, fiecare ierarh votant împăturește bule
tinul de vot în 4, în așa fel încât ștampila să fie vizibilă238;
h. apoi, fiecare ierarh votant depune buletinul în prima urnă239240 ;
i. după votare, Președintele Biroului Sfântului Sinod numără buleti
nele de vot, trecându-le din prima urnă în cea de a doua. Numărul
buletinelor trebuie să fie egal cu acela al ierarhilor votanți care sunt
•240
prezent!^ ;
j. Președintele Biroului Sfântului Sinod desface fiecare buletin din
cea de-a doua urnă, citește cu voce tare opțiunea bifată și îl depune
în prima urnă. In acest timp, secretarul de ședință înscrie într-o
listă voturile exprimate sub fiecare opțiune, așa cum sunt rostite de
Președinte241;
234 Cf. an. 127 alin. 2 lit. d din Statut.

23S Cf. hot. sin. nr. 931 din 5-6 februarie 2015.
236 Cf. hot. sin. nr. 931 din 5-6 februarie 2015.
237 Cf. art. 127 alin. 2 lit. b din Statut.
240 Cf. art. 127 alin. 2 lit. c din Statut.
241 Cf. art. 127 alin. 2 lit. f din Statut.
k. secretarul de ședință, după ce a verificat dacă numărul voturilor este

egal cu cel al buletinelor, semnează lista întocmită în ordinea numă
rului de voturi obținute și o predă Președintelui Biroului Sfântului
Sinod, care o citește cu voce tare, iar apoi o semnează242;
1. rezultatul votării în secret se consemnează într-un proccs-verbal, la
care se anexează buletinele voturilor exprimate243244 245
;
m. în caz de egalitate de voturi între opțiunile exprimate, se va organiza
o nouav votare 244 ;
n. în cazul în care și la a doua votare este egalitate, se va recurge la deci
derea prin sorți în plenul Sfântului Sinod.
(3) După anunțarea rezultatului votării finale, se consideră încheiată
procedura de aprobare a referatului prezentat în plenul Sfântului
Sinod.
f. Comunicatele de presă ale Sfântului Sinod
art. 28 - (1) La finalul ședințelor de lucru este prezentat Sfântului

Sinod, pentru aprobare, proiectul de comunicat de presă întocmit de
Cancelaria Sfântului Sinod împreună cu Biroul de presă al Patriarhiei
Române, pe baza hotărârilor adoptate în respectiva ședință.
(2) După aprobare, comunicatul de presă al Sfântului Sinod este postat
pe site-ul oficial al Patriarhiei Române (www.patriarhia.ro) și pe cel al
Agenției de Presă Basilica (www.basilica.ro).
(3) Niciun ierarh, cleric sau mirean, participant la ședința Sfântului Sinod,
nu va acorda interviuri de presă despre problemele dezbătute, înainte
de aprobarea comunicatului de presă oficial al Sfântului Sinod24’.
(4) Comunicatele Sfântului Sinod vor fi susținute prin cuvânt și acțiune
de toate eparhiile Bisericii Ortodoxe Române și vor fi preluate pe site-
urile proprii ale tuturor unităților de cult246.
242 Cf. art. 127 alin. 2 lit. g din Statut.

244 Cf. art. 127 alin. 2 lit. h din Statut.
245Cf. hot. sin. nr. 8702 și 8703 din 16 februarie 2011.
246 Cf. hot. sin. nr. 8702 și 8703 din 16 februarie 2011 și hot. sin. nr. 3886 din 20 mai 2011.
g. Comunicarea hotărârilor Sfântului Sinod
art. 29 - (1) La încheierea lucrărilor ședințelor Sfântului Sinod, raportorii

comisiilor sinodale returnează reprezentanților Cancelariei Sfântului
Sinod dosarele cu temele discutate, în vederea redactării proiectelor de
comunicări ale hotărârilor luate de Sfântul Sinod247.
(2) In cazul în care, în cadrul lucrărilor Sfântului Sinod, au avut loc și
votări secrete, Secretarul Sfântului Sinod înmânează reprezentan
ților Cancelariei Sfântului Sinod procesele-vcrbale ale respectivelor
votări împreună cu buletinele de vot aferente în plic închis, semnat de
Președintele Sfântului Sinod.
art. 30 - (1) După încheierea ședințelor Sfântului Sinod, Cancelaria
Sfântului Sinod pregătește, sub coordonarea Episcopului-vicar patri
arhal, proiectele de comunicări ale hotărârilor aprobate și le înaintează,
spre aprobare, Președintelui Sfântului Sinod.
(2) După aprobare, comunicările hotărârilor Sfântului Sinod sunt semnate
de Președintele și de secretarul Sfântului Sinod, iar apoi este aplicată
ștampila Sfântului Sinod.
(3) Potrivit circuitului corespondenței bisericești, comunicările hotărâ
rilor Sfântului Sinod, semnate și ștampilate, se transmit de Cancelaria
Sfântului Sinod prin poșta electronică tuturor membrilor Sfântului
Sinod, la adresele indicate de aceștia.
(4) Cu aprobarea Președintelui Sfântului Sinod, hotărârile sinodale pot
fi comunicate vicarilor patriarhali și consilierilor patriarhali, pentru
informare sau aducere la îndeplinire a acestora.
(5) Ierarhii vor comunica hotărârile Sfântului Sinod doar unităților de cult
și instituțiilor din subordine, prin documente semnate de Chiriarh, în
care se dau și îndrumări pentru aplicarea respectivelor hotărâri248.
(6) Hotărârile sinodale, care privesc parohiile și mănăstirile, trebuie să le
fie comunicate în mod obligatoriu de către Chiriarhi, prin transpu
nerea acestora în documente pe care și le asumă.
247 Cf. art. 43 din ROC1950.

248 Cf. hot. sin. nr. 1811 din 28 februarie 2013.
(7) întregul demers de redactare și de comunicare a hotărârilor sinodale

se supune regimului documentelor de serviciu, iar personalul implicat
are obligația de confidențialitate și de fidelitate față de Patriarhia
Română249.
art. 31 - (1) Cancelaria Sfântului Sinod întocmește procescle-verbale
ale ședințelor
, > Sfântului Sinod si
> le înaintează Președintelui
> Sfântului
Sinod pentru aprobare, urmând a fi contrasemnate de secretarul
Sfântului Sinod.
(2) Hotărârile Sfântului Sinod, în original, și adresele de comunicare a
acestora se păstrează la Cancelaria Sfântului Sinod pentru o perioadă
de 3 ani, iar apoi sunt trimise la Arhivele Patriarhiei Române pentru
arhivare.
(3) Procesele verbale ale ședințelor Sfântului Sinod se păstrează la
Cancelaria Sfântului Sinod.
h. Publicarea hotărârilor Sfântului Sinod
art. 32 - (1) Sumarele ședințelor Sfântului Sinod, întocmite la Cancelaria

Sfântului Sinod pe baza proceselor-verbale, sunt publicate în revista
Biserica Ortodoxă Română.
(2) Cu aprobarea Președintelui Sfântului Sinod, hotărârile sinodale,
care sunt de interes pentru toți membrii Bisericii, pot fi publicate, în
extras, și pe site-ul oficial al Patriarhiei Române (www.patriarhia.ro),
la rubrica dedicată.
(3) Cancelaria Sfântului Sinod și Biroul de Presă al Patriarhiei Române au
datoria de a pregăti proiectele de extras ale hotărârilor Sfântului Sinod
și de a le prezenta Președintelui Sfântului Sinod în vederea aprobării
publicării acestora.
(4) Este interzisă publicarea, pe site-uri oficiale sau particulare, a
249 Cf. an. 26 din Codul muncii, arc. 196 din Codul penal și arc. 40 lic. f și g și arc. 70 lic.
g din Regulamentul intern al Patriarhiei Române, aprobac prin hor. PCNB nr. 10.133 din 2
decembrie 2011 pe baza hor. sin. nr. 3324 din 20 mai 2011.
ale Bisericii Ortodoxe Romane
55
hotărârilor Sfântului Sinod sau a adreselor de comunicare a acestora în

forma lor originală cu antetul, semnătura și/sau ștampila unei instituții
bisericești
> 250.
7. Actele oficiale emise de Sfântul Sinod
art. 33 - (1) Potrivit atribuțiilor și competențelor sale canonice, statu

tare și regulamentare bisericești, precum și tradiției Bisericii Ortodoxe
Române, Sfântul Sinod poate emite următoarele acte oficiale251:
a. Tomos sinodal;
b. Gramată sinodală;
c. Act sinodal de întronizare;
d. Act sinodal de sfințire;
e. Act sinodal aniversar;
£ Act sinodal comemorativ;
g. Act sinodal de însemnare.
(2) Actele oficiale emise de Sfântul Sinod sunt scrise pe suport de hârtie sau
de piele și se semnează de către toți membrii Sfântului Sinod, potrivit
Dipticelor Bisericii Ortodoxe Române.
(3) Actele oficiale emise de Sfântul Sinod pentru însemnarea unui
eveniment important din viața Bisericii Ortodoxe Române sau
pentru a consemna o aniversare ori o comemorare pot fi scrise și pe
suport de piatră sau de metal și se afișează în mod vizibil în locul
reprezentativ pentru respectivul eveniment, respectiva aniversare
sau comemorare.
(4) Pe actele oficiale sinodale realizate pe piele se aplică sigiliul Sfântului
Sinod, iar pe cele tipărite se aplică ștampila Sfântului Sinod.
(5) Copii după actele oficiale ale Sfântului Sinod se păstrează la Cancelaria
Sfântului Sinod.
250 Cf. hor. sin. nr. 1811 din 28 februarie 2013.

251 Denumirea actelor oficiale, folosirea unitară a acestora și înscrierea lor în Statut și regula
mentele bisericești au fost aprobate de Sfântul Sinod prin hot. sin. nr. 4189 din 29 octombrie
2009 și nr. 10.776 din 28-29 octombrie 2014.
art. 34 - Tomosul sinodal este actul oficial care sc aprobă și sc emite de

Sfântul Sinod pentru:
a. proclamarea canonizării de sfinți252;
b. înființarea de noi eparhii253.
art. 35 - Gramatasinodală este actul oficial public care se aprobă și se emite
de către Sfântul Sinod pentru întronizarea Patriarhului României254.
art. 36 -Actul sinodal de întronizare este actul oficial intern care se aprobă
și se emite de către Sfântul Sinod pentru consemnarea alegerii și întro-
nizării Patriarhului României.
art. 37 - Actul sinodal de sfințire este actul oficial care se aprobă și se emite
de către Sfântul Sinod pentru consemnarea sfințirii Marelui Mir.
art. 38 - Actul sinodal aniversar este actul oficial care se aprobă și se emite
de către Sfântul Sinod pentru consemnarea aniversării unor eveni
mente importante pentru Biserica Ortodoxă Română.
art. 39 - Actul sinodal comemorativ este actul oficial care se aprobă și se
emite de către Sfântul Sinod pentru consemnarea comemorării unor
evenimente importante pentru Biserica Ortodoxă Română.
art. 40 - Actul sinodal de însemnare este actul oficial prin care se consem
nează un eveniment nou important pentru viața Bisericii Ortodoxe
Române.
art. 41 - Actele sinodale de întronizare, cele de sfințire, aniversare și come
morative se înscriu în Condica de aur a Patriarhiei Române, care se
păstrează la Cancelaria Sfântului Sinod.
252 Cf. art. 14 lit. e din Statut, precum și a per. 2 lit. a din hot. sin. nr. 4189 din 29 octombrie 2009.
253 Cf. art. 7 din Statut, precum și a pct. 2 lit. a din hot. sin. nr. 4189 din 29 octombrie 2009.
254 Cf. art. 14 lit. n și a art. 133 alin 2 din Statut, pct. 2 lit. a din hot. sin. nr. 4189 din 29
octombrie 2009, a hot. PCNB din 12 noiembrie 2009, precum și hotărârii ANB nr. 8576
din 10 iunie 1973.
B. Sinodul Permanent255
1. Componența, prezidare, secretariat
art. 42 - (1) Sinodul Permanent este organismul central deliberativ care

funcționează în timpul dintre ședințele Sfântului Sinod, când impor
tanța unor probleme impune examinarea lor fără întârziere256.
(2) Sinodul Permanent se compune din Patriarhul României, toți mitropo-
liții în funcție de la eparhiile din țară și din afara granițelor României,
precum și alți 3 ierarhi eparhioți (un arhiepiscop și 2 episcopi), desem
nati anual de Sfântul Sinod257.
(3) Propunerea anuală a celor 3 ierarhi eparhioți (un arhiepiscop și 2
episcopi) ca membri ai Sinodului Permanent se face de către Patriarhul
României, cu respectarea următoarelor condiții:
a. principiul rotației între ierarhii eparhioți;
b. criteriul ordinii Dipticelor Bisericii Ortodoxe Române;
c. criteriul reprezentării regionale a eparhiilor din Patriarhia
Română, cu mențiunea că episcopii vor fi din zone în care nu există
arhiepiscopi;
d. în cazul existentei unor ierarhi cărora Sfântul Sinod le-a acordat
rangul de mitropolit onorific sau arhiepiscop onorific, desemnarea
acestora să aibă întâietate față de ceilalți ierarhi din scaune eparhiale
cu rang egal258.
255 Instituția Sinodului Permanent nu este prevăzută în mod expres în textul sfintelor canoane,
ci a luat naștere în primul mileniu creștin, din rațiuni specifice situației din Imperiul Bizantin.
Mai precis, după ocuparea Patriarhiilor Antiohiei și Alexandriei de către arabi, mulți episcopi
care aparțineau acestor Biserici, nemaiavând posibilitatea rezidenței în scaunul lor episcopal,
au rămas la Constantinopol și au participat la Sinodul de episcopi al Patriarhiei Constantino-
polului. Acest tip de sinod ce cuprindea atât episcopii din Patriarhia Constantinopolului, cât
și episcopii rezidenți (ένδημούντες) temporar în Constantinopol a fost numit Sinod endemic
(ενδημούσα σύνοδος). De la acest tip de sinod s-a dezvoltat ulterior, în Ortodoxie, Sinodul
Permanent, adică actualul organism central deliberativ al fiecărei Biserici Ortodoxe locale
autocefale, alcătuit dintr-un număr redus de episcopi, ce funcționează între ședințele de lucru
ale Sinodului plenar de episcopi.
2Sh Condiții stabilite prin hot. sin. nr. 1186 din 7 martie 2008.
(4) Evidența desemnării anuale a ierarhilor eparhioți ca membri ai

Sinodului Permanent este ținută la Cancelaria Sfântului Sinod.
art. 43 — (1) Președintele Sinodului Permanent este Patriarhul României259.
(2) în absența Patriarhului României, președinte al Sinodului Permanent
este, în ordine, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, mitropolitul
Ardealului, mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, mitro
politul Olteniei, mitropolitul Banatului, ceilalți mitropoliți, arhiepi
scopi sau episcopi în conformitate cu ordinea canonică a eparhiilor din
Patriarhia Română (Diptice)260.
(3) Secretarul Sfântului Sinod este și Secretarul Sinodului Permanent261.
2. Atribuțiile
> Sinodului Permanent
art. 44 - (1) Sinodul Permanent este autoritatea sinodală discipli

nară pentru mitropoliți, pentru ierarhii aflați sub directa autoritate
a Patriarhiei Române și pentru episcopii-vicari patriarhali în ceea ce
privește abaterile acestora262263
.
(2) Sinodul Permanent este autoritatea sinodală care analizează și aprobă
sau respinge, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor
prezenți, trimiterea ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române în judecata
Consistoriului arhieresc prim2G\
(3) Sinodul Permanent este autoritatea sinodală care aprobă, cu o majo
ritate de două treimi din numărul membrilor prezenți, propunerea de
hotărâre a Consistoriului arhieresc prim sau i-o trimite motivat acestuia
spre rejudecare264.
259 Cf. arc. 17 alin. 3 din Statut.

260 Cf. hor. ANB nr. 3161/1950, nr. 8576 din 10 iunie 1973 și nr. 9084 din 26 septembrie
1990; art. 12 alin. 2 și art. 17 alin. 3 din Statut.
262 Cf. art. 18 alin. 5 din Statut, art. 59 alin. 1 lit. b din RACDIJBOR și pct. 1 al hot. sin.
nr. 7661 din 17-18 august 2017.
263 Cf. art. 18 alin. 6 din Statut, art. 59 alin. 1 lit. c din RACDIJBOR și pct. 1 al hot. sin.
nr. 7661 din 17-18 august 2017.
alf. Bisericii Ortodoxe Romane 59
(4) Sinodul Permanent, în situații complexe care necesită soluții urgente,

pentru binele Bisericii, poate transfera temporar (până la trei luni) un
Chiriarh într-o slujire de cpiscop-vicar sau de arhicrcu-vicar, în deplină
ascultare față de ierarhul locului. După perioada respectivă, Sfântul
Sinod va lua o hotărâre definitivă265.
art. 45 - (1) Sinodul Permanent exercită, în timpul dintre ședințele
Sfântului Sinod, următoarele atribuții:
a. exprimă poziția oficială a Bisericii Ortodoxe Române în relațiile ei
cu Statul și în probleme de interes general ale societății266;
b. sprijină, în diferite forme, predarea Religiei în școlile de Stat și
particulare267;
c. inițiază măsuri pentru întărirea credinței ortodoxe și sprijină tradu
cerea, diortosirea, editarea și distribuirea Sfintei Scripturi și a cărților
de cult, inclusiv a acatistelor, a calendarului bisericesc, a manualelor
de teologie și a manualelor de Religie268;
d. semnalează Sfântului Sinod literatura teologică și spirituală sincre-
tistă și confuză269*.
(2) Sinodul Permanent, la solicitarea Patriarhului României sau a
membrilor săi, examinează și formulează propuneri privind probleme
ce urmează a fi aduse în dezbaterea Sfântului Sinod2 °.
(3) Sinodul Permanent exercită și alte atribuții date de către Sfântul Sinod
sau prin Statutul de organizare și funcționare al Bisericii Ortodoxe
Române și prin regulamente sale de aplicare2 '.
3. > Ședințele
> Sinodului Permanent
art. 46 - (1) Convocarea Sinodului Permanent, cu precizarea locului și

datei de reunire, precum și a ordinii de zi, se face de către Președinte,
ori de câte ori este nevoie272.
265 Cf.art. 5Calin.2din/?JC/9////O/Cșipct. 1 al hot. sin. nr. 7661 din 17-18 august 2017.
(2) Toți membrii Sinodului Permanent au îndatorirea de a participa la

ședințele Sinodului Permanent.
(3) In situația în care nu pot participa la o ședință a Sinodului Permanent,
membrii Sinodului Permanent trebuie să-l informeze în scris pe
Președintele Sinodului Permanent, indicând motivul absenței.
(4) Ședințele Sinodului Permanent nu sunt publice.
(5) La ședințele Sinodului Permanent, cu aprobarea Președintelui
Sinodului Permanent, participă vicarul administrativ patriarhal,
consilierii patriarhali de la Cancelaria Sfântului Sinod, precum și alți
consilieri patriarhali care au întocmit referate aflate pe ordinea de zi a
respectivei ședințe.
(6) La invitația Președintelui Sinodului Permanent, la ședințele Sinodului
Permanent pot participa și alți vicari și consilieri patriarhali, precum și
profesori de teologie, clerici, monahi, mireni, specialiști în domeniul
abordat.
(7) Ședințele Sinodului Permanent sunt precedate de oficierea Sfintei
Liturghii și a unui Te Deum de către un ierarh desemnat de Patriarhul
României, la care participă membrii Sinodului Permanent.
art. 47 - (1) Deschiderea și închiderea ședințelor Sinodului Permanent se
face de către Președintele Sinodului Permanent273.
(2) La începutul fiecărei ședințe a Sinodului Permanent, secretarul dă citire
apelului nominal, potrivit Dipticelor Bisericii Ortodoxe Române,
pentru a se constata prezența statutară.
(3) După constatarea prezenței statutare, Președintele Sinodului
Permanent declară deschisă ședința Sinodului Permanent.
Sinodului Permanent prezintă ordinea de zi a ședinței, în vederea apro
bării, iar apoi anunță programul ședinței.
art. 48 - (1) Sinodul Permanent ia hotărâri valabile prin consens sau cu
votul a jumătate plus unu dintre membrii prezenți274.

(2) Prevederile art. 24-28 din prezentul Regulament, cu adaptările nece

sare, se aplică și pentru ședințele Sinodului Permanent.
(3) Proccsul-verbal al fiecărei ședințe de lucru a Sinodului Permanent este
semnat de Președintele și de secretarul Sinodului Permanent275.
art. 49 - Sinodul Permanent aduce la cunoștință Sfântului Sinod, pentru
ratificare, hotărârile luate în timpul dintre ședințele acestuia276.
C. Adunarea Națională Bisericească277

1. Componență, prezidate, secretariat
art. 50 - (1) Adunarea Națională Bisericească este organismul central

deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române, pentru problemele adminis
trative, sociale, culturale, economice și patrimoniale278.
(2) Adunarea Națională Bisericească este alcătuită din câte trei reprezen
tanți ai fiecărei eparhii, un cleric și 2 mireni, delegați de Adunările
eparhiale din țară și din jurul granițelor, pe termen de 4 ani2'9.
(3) Membrii Adunării Naționale Bisericești pot fi delegați pentru cel mult
două mandate280.
(4) Ierarhii Sfântului Sinod participă la lucrările Adunării Naționale
Bisericești
>
281.
(5) In situațiile în care un membru al Adunării Naționale Bisericești dece
dează sau demisionează din această calitate, la propunerea Chiriarhului,

Adunarea Națională Bisericească reprezintă un sinod mixt» adică un sinod alcătuit din
cpiscopi întruniți împreună cu reprezentanți ai credincioșilor (clerici și laici). Practica acestor
sinoade este atestară de o mulțime de date istorice, atât în Biserica de Răsărit, cât și în cea de
Apus, începând cu Sinodul Apostolic, precum și de textele unor canoane care nu intră insă în
colecția fundamentală de canoane {corpus canonum) a Bisericii Ortodoxe. Sinodalitatea mixtă
nu contrazice cu nimic sinodalitatea episcopală, după cum nici sinodalitatea episcopală nu
contrazice sinodalitatea mixtă, ci amândouă sunt forme complementare autentice și canonice ale
sinodali tății sau ale modului în care s-a aplicat și se aplică constant principiul sinodal în Biserică.
Adunarea eparhială respectiva desemnează un alt membru, care va fi

validat de Adunarea Națională Bisericească.
(6) In situațiile în care un membru al Adunării Naționale Bisericești
prejudiciază imaginea și activitatea Bisericii, la propunerea moti
vată a Chiriarhului, Adunarea eparhială respectivă retrage mandatul
persoanei în cauză și desemnează un alt membru, care va fi validat de
Adunarea Națională
» Bisericească.
art. 51 - (1) Președintele Adunării Naționale Bisericești este Patriarhul
României282.
(2) In lipsa Patriarhului României, ședințele sunt prezidate de mitropo
litul Moldovei și Bucovinei, de mitropolitul Ardealului, de mitropo
litul Clujului, Maramureșului și Sălajului, de mitropolitul Olteniei,
de mitropolitul Banatului, de ceilalți mitropoliți, arhiepiscopi sau
episcopi, în conformitate cu ordinea canonică a eparhiilor din
Patriarhia Română (Diptice)28'.
art. 52 - Secretariatul Adunării Naționale Bisericești este alcătuit din 3
persoane, un cleric și doi mireni, care sunt propuși de Președinte dintre
membrii Adunării Naționale Bisericești și aprobați prin vot deschis de
Adunarea Națională Bisericească.
art. 53 - (1) Pentru studierea problemelor și formularea propunerilor ce
urmează a fi supuse deliberării, Adunarea alege, la începutul fiecărui
mandat de 4 ani, dintre membrii ei clerici și mireni, 5 comisii de lucru
permanente, care au câte un președinte, vice-președinte și raportor
desemnați de plen, la propunerea Președintelui Adunării Naționale
Bisericești
> 284.
(2) Comisiile Adunării Naționale Bisericești sunt:
a. Comisia administrativ-juridică și de validare285;
b. Comisia socială și pentru comunicații media286;

283 Cf. art. 20 alin. 3 din Statut și bot. ANB nr. 8576 din 10 iunie 1973.
285 Cf. art. 23 alin. 1 lit. a din Statut.
c. Comisia culturală si » educațională

» 287;’
d. Comisia economică, bugetară și de patrimoniu imobiliar (bunuri
bisericești) 288;
e. Comisia pentru românii ortodocși de peste hotare și pentru reiatii
) 289.
externe bisericești
(3) La lucrările Comisiei pentru românii ortodocși de peste hotare si
pentru relații externe bisericești pot fî invitați și reprezentanti clerici
și mireni ai eparhiilor ortodoxe române din afara granițelor tării, când
ordinea de zi impune acest lucru290.
(4) La convocarea Președintelui, comisiile Adunării Naționale Bisericești
se pot întruni și între ședințele acesteia, potrivit cerințelor291.
art. 54 - (1) Adunarea Națională Bisericească se întrunește o dată pe an în
ședință de lucru, iar în caz de necesitate, ori de câte ori este nevoie292.
(2) Adunarea Națională Bisericească se întrunește și în ședințe solemne293.
2. Atribuțiile
5 Adunării
> Nationale> Bisericești
art. 55 - Atribuțiile Adunării Naționale Bisericești sunt următoarele:

a. susține drepturile și activitățile Bisericii Ortodoxe Române294295
;
b. avizează regulamente de aplicare a Statutului pentru organizarea
și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române cu privire la domenii de
activitate aflate în competența sa de către Sfântul Sinod2Q>;
c. la propunerea Patriarhului, alege membrii Consiliului Național
Bisericesc296;
2H' Cf. art. 23 alin. 1 lit. c din Statut.

288 Cf. art. 23 alin. 1 lit. d din Statut.
289 Cf. art. 23 alin. 1 lit. c din Statut.
291 Cf. art. 23 alin. 3 din Statut
296 Cf. art. 22 lit. c din Statut.
d. adoptă măsuri generale pentru sprijinirea așezămintelor culturale,

social-filantropice, economice și fundaționalc ale Bisericii 97;
e stabilește mijloacele de ajutorare ale organismelor și instituțiilor
298;
centrale bisericești297
f. examinează și aprobă Raportul general anual al Consiliului Național
Bisericesc, privind activitatea din Biserica Ortodoxă Romană și
hotărăște cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru buna desfășu
rare a vieții bisericești299300
;
g. aprobă contul de execuție bugetară și bilanțul financiar-contabil
al Administrației Patriarhale, al Institutului Biblic și de Misiune
Ortodoxă și al instituțiilor centrale bisericești cu scop misionar ;
h. aprobă bugetul general al Administrației Patriarhale, al Institutului
Biblic si de Nlisiune Ortodoxă și al instituțiilor centrale bisericești
cu scop misionar301;
i. aprobă măsuri unitare privind administrarea bunurilor mobile
și imobile, aflate în proprietatea sau folosința unităților de cult
din întreaga Biserică Ortodoxă Romană, precum și a celor
fundaționalc302;
j. aprobă proiecte sociale, culturale, educaționale și media
(comunicaționale)303;
k. stabilește mijloacele de ajutorare a românilor din afara granițelor
tării304305
;
1. exercită și alte atribuții care îi sunt date prin statut, prin regulamen
J sau de către Sfântul Sinod 15.
tele bisericești
297 Cf. arc. 22 lit. d din Statut.

299 Cf. art. 22 lit. f din Statut.
300 Cf. art. 22 lit. g din Statut.
301 Cf. art. 22 lit. h din Statut.
302 Cf. art. 22 lit. i din Statut.
303 Cf. art. 22 lit. j din Statut.
304 Cf. art. 22 lit. k din Statut.
305 Cf. art. 22 lit. 1 din Statut.
V Ședințele Adunării Naționale Bisericești

a. Ședințele
* ’
de constituire a Adunării Naționale
*
Bisericești
y
art. 56 - (1) La începutul fiecărui mandat de 4 ani, Președintele convoacă

ședința de constituire a Adunării Naționale Bisericești, invitând toți
membrii delegați de Adunările eparhiale din țară306.
(2) Toți membrii delegați au obligația de a participa la ședința de consti
tuire a Adunării Naționale Bisericești, iar în cazul în care nu pot parti
cipa, aceștia trebuie să-l informeze în scris pe Președintele Adunării
Naționale Bisericești, indicând motivul absenței307.
(3) Președintele Adunării Naționale Bisericești invită trei persoane (un
cleric și doi mireni), membri ai Adunării Naționale Bisericești, să înde
plinească funcția de secretari provizorii308.
(4) Președintele și cei 3 secretari ai Adunării Naționale Bisericești alcătu
iesc Biroul Adunării Naționale Bisericești309.
(5) Președintele Adunării Naționale Bisericești invită pe unul dintre secre
tarii provizorii (de obicei pe secretarul cleric) să dea citire Apelului
nominal, începând cu membrii Sfântului Sinod și continuând cu delegații
Adunărilor eparhiale, în ordinea Dipticelor Bisericii Ortodoxe Române.
(6) La apelul nominal, fiecare reprezentant eparhial (cleric și mirean)
prezintă la Biroul Adunării Naționale Bisericești mandatul primit din
partea Adunării eparhiale care l-a delegat, iar secretarii mireni se îngri
jesc ca respectivele mandate să fie introduse în mapa corespunzătoare
fiecărei secțiuni (mitropolie)310.
(7) După ce constată prezența statutară, Președintele Adunării Naționale
Bisericești declară deschisă ședința de constituire a Adunării Naționale
Bisericești> 311.
506 Ci art. 60 din ROC 1950.

307 Cian. 60din ROC 1950.
** Cf. an. 61 din ROC1950.
309 Ci an. 69 din ROC 1950.
3,0 Cf.art. 62 din ROC 1950.
în Statut 1948 se preciza că: „deschiderea și închiderea sesiunilor Adunării Naționale
Bisericești se face prin decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare
(8) Președintele Adunării Naționale Bisericești invită pe unul dintre secre

tari să dea citire prevederilor statutare și regulamentare referitoare la
procedura de examinare și validare a mandatelor membrilor Adunării
Naționale Bisericești.
(9) Președintele Adunării Naționale Bisericești prezintă secțiunile pentru
validare, câte una pentru fiecare mitropolie din țară și indică locul de
reunire a fiecăreia dintre acestea.
(10) Președintele Adunării Naționale Bisericești supune aprobării plenului
propunerile privind componența birourilor secțiunilor (președinte,
vicepreședinte, raportor)2’11.
(11) Președintele Adunării Naționale Bisericești dispune repartizarea către
fiecare președinte de secțiune a mandatelor prezentate, în vederea
examinării și a întocmirii referatelor de validare.
(12) Președintele Adunării Naționale Bisericești suspendă ședința plenara
pentru desfășurarea lucrărilor pe secțiuni, în vederea examinării
mandatelor prezentate și a întocmirii referatelor de către secțiuni,
precizând că în fiecare secțiune vor fi prezenți delegații eparhiilor din
mitropolia respectivă.
(13) Secțiunile examinează mandatele delegaților din secțiuneace urmează,
conform Dipticelor Bisericii Ortodoxe Române, și anume: Secțiunea
I (a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei) examinează actele electorale
ale secțiunii a Il-a (a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei), care exami
nează actele electorale ale secțiunii a IlI-a (a Mitropoliei Ardealului)
etc., urmând ca secțiunea a Vil-a (a Mitropoliei Basarabiei și a eparhi
ilor din jurulgranițelor) să examineze pe cele ale secțiunii I312
313.
(14) în cadrul ședințelor secțiunilor, mandatele se împart în trei categorii:
a) mandate conforme cu dispozițiile statutare și regulamentare314;
Române” (arc. 23). Prin hor. ANB nr. 9084 din 26 septembrie 1990, acest articol a fost mo
dificat astfel: „Deschiderea și închiderea sesiunilor Adunării Naționale Bisericești se fac de
Patriarh, în calitate de Președinte al Adunării Naționale Bisericești”.
313 Cf. art. 65 alin. 2 din ROC 1950 și hot. ANB nr. 9084 din 26 septembrie 1990.
314 Cf. art. 66 alin. 1 lit. a din ROC 1950.
b) mandate defecte de formă, dar necontestate315;

c) mandate împotriva cărora s-a făcut contestație316.
(15) Pentru mandatele din prima categoric, secțiunile fac propunere de
validare, și Adunarea Națională Bisericească declară, fără dezbateri,
drept valide alegerile din această categorie, iar cele din categoria
a doua și a treia se trimit la Comisia administrativ-juridică și de
validare31 .
(16) Comisia administrativ-juridică și de validare analizează manda
tele defecte de formă și pe cele contestate, înaintate de secțiunile de
validare și, în termenul stabilit de Președinte, își prezintă raportul
privitor la acestea318.
(17) Membrul al cărui mandat aparține categoriilor a doua și a treia
participă, până la validarea sau anularea mandatului său, la ședințele
Adunării Naționale Bisericești, cu toate drepturile de membru319.
(18) După reluarea lucrărilor în plen, Președintele Adunării Naționale
Bisericești invită raportorii secțiunilor să prezinte referatele cu
propuneri de validare a mandatelor examinate, pe care le supune, pe
rând, votului deschis al plenului Adunării Naționale Bisericești.
(19) După aprobarea propunerilor de validare a mandatelor membrilor,
Președintele
>
declară Adunarea Națională
*
Bisericească constituită
definitiv pentru o perioadă de patru ani.
art. 57 - (1) După constituire, Președintele Adunării Naționale Bisericești
propune aprobarea, prin vot deschis, a Secretariatului Adunării
Nationale Bisericești alcătuit din 3 secretari, un cleric și doi mireni,
desemnati> dintre membri320.
(2) Președintele Adunării Naționale Bisericești propune desemnarea, prin
vot deschis, a unuia dintre cei 3 secretari ca secretar general al Adunării
Naționale Bisericești pentru un mandat de 4 ani321.
315 Cf. art. 66 alin. 1 Jit. b din ROC1950.

3,6 Cf. art. 66 alin. 1 lit. c din ROC 1950.
3111 Cf. art. 67 din ROC 1950.
3,9 Cf. art. 66 alin. 3 din ROC 1950.
320 Cf. art. 68 din ROC 1950.
321 Cf. art. 68 din ROC 1950.
(3) Președintele Adunării Naționale Bisericești îl invită pe secretarul

general să dea citire propunerilor privind componența Comisiilor de
luau permanente ale Adunării Naționale Bisericești pentru un mandat
de 4 ani (președinte, vicepreședinte, raportor, membri'), pe care le supune
aprobării plenului, prin vot deschis3".
(4) Președintele Adunării Naționale Bisericești prezintă propunerile de
membri ai Consiliului Național Bisericesc pentru un mandat de 4 ani,
pe care le supune votului deschis al Adunării Naționale Bisericești322 323.
(5) Președintele Adunării Naționale Bisericești rostește o alocuțiune finală
și declară închisă ședința Adunării Naționale Bisericești.
b. Ședințele
> > de lucru ale Adunării Naționale
> Bisericești
>
art. 58 - (1) în cadrul plenului ședințelor de lucru, cu acordul prealabil

al Președintelui Adunării Naționale Bisericești, raportorii comisiilor
permanente dau citire rapoartelor aprobate de comisii.
(2) După citirea fiecărui referat, cu acordul prealabil al Președintelui
Adunării Naționale Bisericești, cei prezenți pot lua cuvântul pentru
aspecte referitoare la tema prezentată.
Președintelui și Adunării Naționale Bisericești.
(4) Nu este permis dialogul între persoana înscrisă la cuvânt și cei prezenți.
(5) Niciun vorbitor nu poate fi întrerupt atunci când vorbește, decât
numai de Președinte, pentru chestiuni referitoare la respectarea regu
lamentului și a ordinii32'.
(6) Președintele Adunării Naționale Bisericești arc responsabilitatea de a
supraveghea dezbaterile. în cazul în care unul dintre vorbitori se abate
de la tema discutată sau aduce acuzații defăimătoare unor persoane,
Președintele Adunării Naționale Bisericești arc datoria de a-1 opri325.
322 Cf. art. 68 și 71 din ROC1950 și art. 23 alin. 1 din Statut.

323 Cf. art. 22 lit. c și art. 29 alin. 2 din Statut.
323 Cf.art. K7A\nR()C 1950.
323 Cf. art. 77 și 87 din ROC !950.
(7) Nicio persoană nu poare interveni de mai mult de două ori asupra
aceleiași teme fără acordul Adunării Naționale Bisericești, constatat și
exprimat de către Președinte.
(8) După dezbaterea fiecărui referat prezentat, Președintele Adunării
Naționale Bisericești supune la vot deschis textul propunerilor
formulate326.
(9) Votarea este obligatorie pentru toți membrii Adunării Naționale
Bisericești prezenți327.
(10) In cazul în care plenul Adunării Naționale Bisericești aprobă modifi
carea sau completarea propunerii formulate de o comisie, raportorul
respectivei comisii permanente are responsabilitatea de a înscrie în
referat respectivele modificări sau completări.
4. Hotărârile Adunării Naționale Bisericești
art. 59 - (1) Hotărârile Adunării Naționale Bisericești devin executorii

după ratificarea lor de către Sfântul Sinod328.
(2) Hotărârile Adunării Naționale Bisericești, în original, se păstrează la
Cancelaria Sfântului Sinod pentru o perioadă de 3 ani, iar apoi sunt
trimise la Arhivele Patriarhiei Române pentru arhivare.
(3) Cancelaria Sfântului Sinod întocmește procesele-verbale ale ședințelor
Adunării Naționale Bisericești si le înaintează Președintelui Adunării
Naționale Bisericești pentru aprobare.
(4) Procesele verbale ale ședințelor Adunării Naționale Bisericești se
păstrează la Cancelaria Sfântului Sinod.
(5) Sumarele ședințelor Adunării Naționale Bisericești, întocmite la
Cancelaria Sfântului Sinod pe baza proceselor-verbale, sunt publicate
în revista Biserica Ortodoxă Română 329.
326 Cf. art. 90 ¿in ROCI 950.

327 Cf. zrt.% ¿in ROC1950.
329 Cf.art. 106 din ĂOC/950.
5. Comunicarea hotărârilor Adunării Naționale Bisericești
art. 60 - (1) La finalul ședințelor de lucru este prezentat Adunării

Naționale Bisericești, pentru aprobare, proiectul de comunicat de presă
întocmit de Cancelaria Sfântului Sinod împreună cu Biroul de presă al
Patriarhiei Române pe baza hotărârilor adoptate în respectiva ședință.
(2) După aprobare, comunicatul de presă al Adunării Naționale Bisericești
este postat pe site-ul oficial al Patriarhiei Române (www.patriarhia.ro)
și pe cel al Agenției de Presă Basilica (www.basilica.ro).
(3) Niciun ierarh, cleric sau mirean, participant la ședința Adunării
Naționale Bisericești, nu va acorda interviuri de presă despre proble
mele dezbătute, înainte de aprobarea comunicatului de presa oficial al
Adunării Naționale Bisericești "’.
III. Organisme centrale 1 xlcvtive

A. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (Patriarhul României)
331 între ierarhii Bisericii

art. 61 - Patriarhul României este întâistătătorul330
Ortodoxe Române și președintele organismelor centrale deliberative și
executive bisericești332.
art. 62 - (1) Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române este și Arhiepiscopul
Bucureștilor și Mitropolitul Munteniei și Dobrogei333.
330 Cf. hor. sin. nr. 8702 și 8703 din 16 februarie 2011.
331 Potrivit eclcsiologici ortodoxe, întâistătătorul unei Biserici locale (πρώτος - primus)
este întotdeauna considerat ca un episcop printre episcopii sinodului acelei Biserici. Acesta
este primul, însă primul între egali (cf. can. 34 ap., can. 9 Antiohia), căci, în cazul slujirii unui
intâistâtător, este vorba despre o diaconic și nu despre o putere. Totuși, sfintele canoane prevăd
pentru întâistătătorul unei Biserici locale și anumite privilegii, cum ar fi, spre exemplu, dreptul
de a convoca și prezida lucrările Sfântului Sinod (cf. can. 4 I ccum., can. 9 și 17 IVecum., can.
19 și 20 Antiohia), dreptul de a supraveghea lucrările importante din Biserica sa (cf. 34 ap.,
can. 9 Antiohia), dreptul de devoluțiune (cf. can. 11 VII ccum.), dreptul de a efectua vizite
canonice și pastorale în eparhiile din Biserica sa locală (cf. can. 52 Cartagina), etc.
332 Cf. can. 34 ap., 4,6 I ccum., 2 II ccum., 9 Antiohia.
333 Cf. art. 25 alin. 1 Articol modificat prin hot. ANB nr. 9084 din 26 septembrie 1990.
(2) Titulatura sa este: „Preafericirea Sa334, Preafericitul Părinte (N),

Arhiepiscopul Bucureștilor, Mitropolitul Munteniei și Dobrogei,
Locțiitorul tronului Cezareei Capadociei și Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române” sau „Patriarhul României” 335.
(3) în conformitate cu sfintele canoane, cu tradiția panortodoxă și cu
practica Bisericii Ortodoxe Române, la serviciile religioase Patriarhul
României este pomenit de către mitropoliți, mitropoliții sunt pome
niți de către ierarhii sufragani, iar arhiepiscopii și episcopii sunt pome
niți de către preoții slujitori336.
(4) Patriarhul României poartă ca însemne distinctive: o cruce și două
cngolpioanc, haine de culoare albă (reverendă și rasă, culion și cami-
lafcă având cruce)337338
.
(5) Patriarhul României exercită drepturile și îndeplinește îndatoririle
prevăzute de sfintele canoane, de Statutul pentru organizarea și func
ționarea Bisericii Ortodoxe Române și de regulamentele de aplicare a
* "X "X R .
acestuia
1. Atribuții
>
art. 63 - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române are următoarele atribuții:

(1) convoacă și prezidează organismele centrale deliberative și executive
bisericești339*și veghează pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor
acestora*MO ;
(2) convoacă Sfântul Sinod în cel mult trei zile, în cazuri de urgență și de
forță majoră341;
(3)când constată că aplicarea unei hotărâri a Sfântului Sinod nu mai
este favorabilă vieții bisericești, convoacă Sinodul Permanent, într-o
3* Cf. hot. Sinodului Permanent nr. 3013 din 12 august 1950.

336 Cf. art. 25 alin. 3 Statut și can. 14 I-II Constantinopol.
339 Cf. can. 4 I ecum.,can. 9 și 17 IV ccum., can. 19 și 20 Antiohiași art. 26 lit. a din Statut.
Cf. can. 34 ap., can. 9 Antiohia și art. 26 lit. a din Statut.
Cf. can. 4 I ecum., can. 9 și 17 IV ecum., can. 19 și 20 Antiohia și art. 26 lit. b din Statut.
ședință extraordinară, pentru a formula și propune Sfântului Sinod,

spre dezbatere și aprobare, o nouă hotărâre prin care se modifică sau se
completează hotărârea precedentă342;
(4) dispune măsurile necesare, potrivit hotărârii Sfântului Sinod, pentru
pregătirea și sfințirea Marelui Mir la Patriarhia Română343;
(5) reprezintă Patriarhia Română în relațiile cu autoritățile publice
centrale și locale, în justiție și față de terți, personal sau prin delegați
împuterniciți344;
(6) reprezintă Biserica Ortodoxă Română în relațiile cu celelalte Biserici
Ortodoxe surori, personal sau prin delegați345;
(7) reprezintă, personal sau prin delegați, Biserica Ortodoxă Română în
relațiile cu celelalte Biserici creștine, organizații interereștine, organi
zații religioase și intcrrcligioase, din țară și de peste hotare346;
(8) adresează scrisori pastorale pentru întreaga Biserică Ortodoxă
Română, cu încuviințarea Sfântului Sinod sau a Sinodului
Permanent34 ;
(9) efectuează vizite canonice (statutare) în eparhiile Bisericii Ortodoxe
Române, la invitația Chiriarhilor acestora348;
(10) efectuează vizite irenice la celelalte Biserici Ortodoxe și adresează
scrisori irenice întâistătătorilor acestora, în scopul menținerii unității
Ortodoxiei și promovării comuniunii frățești349*;
(11) efectuează vizite oficiale la alte Biserici creștine, la organizații creș
tine, religioase și civile în folosul Bisericii Ortodoxe Române3-’0;
(12) se îngrijește de îndeplinirea prevederilor statutare pentru ocuparea
scaunelor chiriarhale vacante de la eparhii351;
(13) prezidează Sfântul Sinod pentru alegerea mitropoliților ortodocși
342 Cf. can. 34 ap., can. 9 Antiohia și an. 26 lit. c din Statut.
w Cf. can. 34 ap., can. 9 Antiohia, 6 Cartagina și art. 26 lit. d din Statut.
344 Cf. can. 11 Antiohia, 97 și 106 Cartagina, can. 7,8 și 21 Sardica și art. 26 lit. c din Statut.
345 Cf. can. 9 Sardica și art. 26 lit. f din Statut.
346 Cf. can. 34 ap„ can. 9 Antiohia, can. 93 Cartagina și art. 26 lit.g din Statut.
347Cf. can. 19 trulan și art. 26 lit. h din Statut.
3411 Cf. can. 52 Cartagina și art. 26 lit. i din Statut.
349 Cf. can. 9 Sardica și art. 26 lit. j din Statut.
330 Cf. can. 34 ap., can. 9 Antiohia, can. 93 Cartagina și art. 26 lit. k din Statut.
351 Cf. can. 34 ap., can. 25 IV ccum., can. 9 Antiohia și art. 26 lit. 1 din Statut.
4LE Bisericii Ortodoxe Române 73
români din rară și din afara granițelor352;

(14) hirotonește, împreunăcualți ierarhi,și întronizeazăpemitropoliți353;
(15) emite termosulpatriarhal pentru proclamarea ridicării în rang a unei
eparhii, pe baza aprobării Sfântului Sinod354;
(16) emite gramata patriarhală pentru întronizarea mitropoliților355 și
a Chiriarhilor din afara granițelor țării care se află sub autoritatea
directă a Patriarhiei Române356;
(17) emite gramata patriarhală pentru acordarea de ranguri onorifice
unor ierarhi (arhiepiscop sau mitropolit onorific)35';
(18) numește locțiitori de mitropoliți în cazul vacanței scaunelor
mitropolitane358;
(19) sfătuiește frățește pe ierarhii eparhiilor ortodoxe române din țară
și din afara granițelor și conciliază eventualele neînțelegeri dintre
aceștia359;
(20) sesizează Sinodul Permanent, printr-o adresă scrisă, cu privire la
abaterile mitropoliților, ale ierarhilor aflați sub autoritatea directă
a Patriarhiei Române și ale episcopilor-vicari patriarhali, solici
tând cercetarea respectivei sesizări în vederea trimiterii în judecata
Consistoriului arhieresc prim360·,
(21) primește apelul motivat al unui ierarh sancționat printr-o hotărâre
352 Cf. can. 34 ap., can. 4 I ecum., can. 28 IV ecum., can. 9 și 20 Antiohia și art. 26 lit. m
din Statut.
353 Cf. can. 4 I ecum., can. 28 IV ecum., can. 19 Antiohia și an. 26 lit. n din Statut.
Cf. can. 37 ap., can. 98 Cartagina, hot. sin. nr. 4189 din 29 octombrie 2009 și art. 26
lit. o din Statut.
355 Cf. can. 4 I ecum., can. 28 IV ecum., can. 19 Antiohia, hot. ANB nr. 8576 din 10 iunie
1973, pct. 2 lit. a din hot. sin. nr. 4189 din 29 octombrie 2009, art. 26 lit. o și art. 133 alin.
2 din Statut.
** Cf. can. 28 IV ecum., pct. 2 lit. a din hot. sin. nr. 4189 din 29 octombrie 2009, art. 26
lit. o și art. 133 alin. 2 din Statut.
Cf. can. 37 ap., can. 98 Cartagina, pct. 2 lit. a din hot. sin. nr. 4189 din 29 octombrie
2009 și art. 26 lit. o din Statut.
358 Cf. can. 25 IV ecum. și art. 26 lit. p din Statut.
359 Cf. can. 34 ap., can. 9 Antiohia și art. 26 lit. q din Statut.
Jj Cf. can. 74 ap., can. 6II ecum., can. 9 și 17IV ecum., can. 3 Sardica și art. 26 lit. r din5z<?z»z.
a Consistortului arhieresc prim aprobată de Sinodul Permanent și îl

trimite spre judecare Consistoriului arhieresc ultim361·,
(22) în consultare cu Sinodul Permanent, propune Sfântului Sinod candi
dați de episcop-vicar patriarhal și prezidează alegerea acestora362;
(23) în consultare cu Adunarea eparhială a eparhiei vacante, propune
Sinodului Permanent 2 (doi) candidați pentru slujirea de episcop
eparhiot al unei eparhii aflate sub autoritatea directă a Patriarhiei
Române363;
(24) exercită dreptul de a primi apel364 și dreptul de devoluțiune365 în
mitropolii și în eparhiile aflate sub autoritatea directă a Patriarhiei
Române pentru restabilirea ordinii canonice și administrative366;
(25) numește, sancționează și revocă, într-o ședință a Permanenței
Consiliului Național Bisericesc, personalul de conducere, precum
și celelalte categorii de personal clerical și neclerical de la Cancelaria
Sfântului Sinod, de la Administrația Patriarhală, de la Institutul
Biblic și de Misiune Ortodoxă, de la celelalte instituții centrale bise
ricești cu scop misionar, precum și personalul de la unitățile bise
ricești din interiorul țării și de la reprezentanțele, comunitățile și
361 Cf. can. 34 ap., can. 9 și 12 Antiohia, can. 5 Sardica.

362 Cf. can. 1 ap., can. 4 I ecum., can. 28 IVecum., can. 19 Antiohia, can. 13 și 49 Cartagina
și art. 26 lit. s din Statut.
363 Cf. hor. sin. nr. 931 din 5-6 februarie 2015.
364 Cf. can. 9 și 17 IV ecum., Novela 123,1, 2.
365 Cf. can. 11 VII ecum., can. 52 și 55 Cartagina, Novela 123,1,2. Cuvântul „devoluțiune
înseamnă - din punct de vedere juridic - trecerea unui drept, a unui bun sau a unui ansamblu
de bunuri ce compun un patrimoniu către unul sau mai multe patrimonii. Astfel, în drept se
vorbește despre „devoluțiunea succesorală”. în Biserica Ortodoxă, acest cuvânt este înțeles mai
ales intr-un sens extensiv, căci canoniștii ortodocși nu îl folosesc decât pentru a indica rezultatul
unui transfer de competențe. De fapt, aceștia afirmă că „dreptul de devoluțiune” este dreptul de
supraveghere și de îndrumare frățească exercitat ex officio de către intâistătătorul unei Biserici
locale, atunci când unul dintre episcopii acestei Biserici, din neglijență sau prin abuz, nu își
respectă obligațiile sale prevăzute de către sfintele canoane. In plus, este precizat că acest drept
nu poate fi aplicat decât în cazul problemelor administrative. Canoniștii ortodocși recunosc că
dreptul de devoluțiune, chiar dacă a fost aplicat încă din vechime în Biserică, nu este propriu
Bisericii, ci a fost împrumutat din dreptul roman.
366 Cf. art. 26 lit. v din Statut.
unitățile bisericești din afara granițelor țării, aflate sub autoritatea

directă a Patriarhiei Române56’;
(26) convoacă și prezidează ședințele Comisiei de Pictură Bisericească,
personal sau printr-un delegat, aprobă, modifică sau respinge hotă
rârile Comisiei, cu scopul de a promova pictura ortodoxă autentică
și de a sprijini unitățile bisericești568;
(27) numește membrii Comisiei de Pictură Bisericească, secretarii
(administrativ și tehnic) și personalul auxiliar al acesteia, iar în caz
de indisciplină sau incompetență, ii sancționează și îi revocă569;
(28) emite, suspendă sau anulează atestatele de pictor/restaurator bise
ricesc intr-o ședință a Comisiei de Pictură Bisericească, dacă ele nu
corespund cu exigențele Comisiei5'0;
(29) aprobă, modifică sau respinge soluțiile Comisiei de Pictură
Bisericească în cazurile de apel sau arbitraj5'1;
(30) aprobă în regim de urgența proiecte/devize de pictură bisericească și
dispune măsuri pentru ducerea la îndeplinire a procedurilor legale și
pentru realizarea obiectivelor aprobate5'2;
(31) aprobă anual lista pictorilor și restauratorilor bisericești autorizați din
Patriarhia Română, la propunerea Comisiei de Pictură Bisericească575;
(32) deleagă un membru al Comisiei de Pictură Bisericească sau mai mulți
pentru cercetarea sesizărilor primite de la eparhii asupra oricăror
lucrări de pictură bisericească executate necorespunzător574;
(33) emite, suspendă sau anulează, într-o ședință a Comisiei de Pictură
Bisericească, autorizațiile în diferite domenii ale artei bisericești372375
*371
369
374
373
68;
(34) sancționează pictorii sau restauratorii bisericești autorizați
Cf. can. 34 și 39 ap., can. 9 Antiohia și art. 26 lit. t din Statut.

368 Cf. can. 34 și 39 ap., can. 9 Antiohia și hot. sin. nr. 705 din 27 aprilie 2012.
369 Cf. hot. sin. nr. 705 din TI aprilie 2012.
311 Cf. hot. sin. nr. 705 din 27 aprilie 2012.
371 Cf. art. 2 lit. d din RCPB.
372 Cf. art. 2 lit. e din RCPB.
373 Cf. art. 2 lit. f din
374 Cf. art. 2 lit. g din 7?CPZ>’.
375 Cf. art. 2 lit. h din RCPB.
din Patriarhia Română, la propunerea Comisiei de Pictură

Bisericească3 6;
(35) aprobă formatul documentelor utilizate de Comisia de Pictură
Bisericească, la propunerea acesteia3";
(36) prin decizie patriarhală dizolvă Adunările eparhiale in vederea orga
nizării de noi alegeri și confirmă noile Adunări eparhiale376
*378*;
(37) în cazul unor acțiuni potrivnice Bisericii din partea Adunării epar
hiale, la solicitarea Chiriarhului respectivei eparhii sau a locțiito
rului acestuia, dizolvă, prin decizie, respectiva Adunare eparhială în
vederea organizării de noi alegeri' °;
(38) în mod excepțional și cu motivații justificate, în acord cu tradiția
ortodoxă și cutuma românească, poate întemeia stravropighii'80 în
interes bisericesc, cu acordul prealabil al Chiriarhului locului381382
și
384
383
cu aprobarea Sfântului Sinod ’, pe care le organizează și le adminis
trează prin delegații săi38
(39) conferă distincții patriarhale clericilor și mirenilor din Biserica
Ortodoxă Română, precum și unor personalități din țară și de peste
hotare, care sprijină activitățile Patriarhiei Române38';
(40) aprobă, la solicitarea unui ierarh ortodox străin, cartea canonică385

ir! Cf. art. 2 lit. i din RCPB.
3 8 Cf. can. 34 ap., can. 9 Antiohia și art. 26 lit. u din Statut.
39 Cf. can. 11 VII ecum.
380 Prin termenul de „stavropigbii” (din cuvântul grecesc ,Ατταυρνττηγιον"-„așezare a unei
cruci'") sunt desemnate acele biserici sau mănăstiri care, cu acordul prealabil al Chiriarhului
și cu aprobarea respectivului Sinod de episcopi, sunt trecute sub autoritatea directă a în-
tâistătătorului unei Biserici autocefale. Această instituție a fost creată în Imperiul Bizantin,
fiind specifică Patriarhului Constantinopolului. Ulterior, această practică s-a generalizat în
întreaga Ortodoxie.
381 Cf. can. 4 IV ecum., can. 17 VII ecum., can. 1 I-II Constantinopol.
382 Cf. FAp. 15, 1-21; can. 14 și 34 ap., can. 7 III ecum., can. 9 și 16 Antiohia.
383 Text stabilit prin hot. sin. nr. 1515 din 7 martie 2008, și art. 26 lit. w din Statut.
384 Cf. can. 34, 38 și 41 ap., can. 9 Antiohia, hot. sin. nr. 389 din 7 martie 2008 și art. 26
lit. x din Statut.
385 Cartea canonică (κανονικά γράμματα - epistolae canonicae sau litteraeforniatae) reprezintă
un document bisericesc oficial prin care Chiriarhul unei eparhii, la solicitarea unui episcop
ale Bisericii Ortodoxe Române
dc ieșire din Biserica Ortodoxă Română a unui cleric, dc mir sau din
cinul monahal, care a fost emisă de Chiriarhul lui'S6;
(41) aprobă, la solicitarea unui ierarh ortodox străin, transferul mona
hilor in Muntele Athos sau în mănăstiri din alte Biserici Ortodoxe
autocefale, după ce au obținut în prealabil acordul Chiriarhului
387;
lor*
(42) aprobă hirotonia absolvenților instituțiilor dc învățământ teologic
ortodox din România pentru comunități ale eparhiilor orto
doxe române din afara țării, după ce au obținut acordul scris al
Chiriarhului care le-a acordat binecuvântarea pentru studii și a
Chiriarhului român din afara granițelor țării care solicită hirotonia
absolventului respectiv388;
(43) aproba transferul absolvenților instituțiilor dc învățământ teologic
ortodox din România, într-o altă Biserică Ortodoxă autoce
fală, în vederea hirotoniei, după obținerea în prealabil a acor
dului Chiriarhului ortodox român care a acordat binecuvântarea
eparhiot, prezintă statutul canonic al unui cleric din eparhia sa, care dorește să se transfere
intr-o altă eparhie (cf. can. 12, 33 ap., can. 13 IVecum., can. 17 rrulan, can. 42 Laodiceea). în
ședința sa de lucru din 5 iulie 2012, Sfântul Sinod a aprobat modelul dc Carte canonică pentru
clericii de mir și modelul dc Carte canonică pentru clericii din rândul monahilor, urmând ca
acestea să aibă caracter unitar în eparhiile Patriarhiei Române din țară și din afara granițelor
țârii, oricare alt model nefiind acceptat pe viitor în corespondența specifică privitoare la acest
demers canonic (pct. 2 al hot. sin. 5276 din 5 iulie 2012). Prin urmare, Cartea canonică va fi
însoțită dc copii ale documentelor aflate la dosarul personal al clericului respectiv, inclusiv a
Mărturisirii {Declarației') solemne, rostită la hirotonie (pct. 3 al hot. sin. nr. 5276 din 5 iulie 2012).
Cf. hot. sin. nr. 892 din 10-11 februarie 2010, pct. 1, lit. a: „clericul, dc mir sau din
cinul monahal, care primește cartea canonică pentru intrarea într-o eparhie aparținând altei
Biserici Ortodoxe canonice nu poate sluji decât în cadrul comunităților acelei Biserici, nu și
în comunități ortodoxe române aflate în respectivele eparhii ortodoxe” (hot. sin. nr. 892 din
10-11 februarie 2010, pct. 1 lit. b).
3li Cf. hot. sin. nr. 892 din 10-11 februarie 2010, pct. 1, lit. c.
Cf. hot. sin. nr. 892 din 10-11 februarie 2010, pct. 1, lit. c: „absolvenții instituțiilor de
învățământ teologic ortodox din România pot solicita hirotonia pe scama unei comunități
ortodoxe române aflate in eparhiile ortodoxe române din afara granițelor țării, numai cu
aprobarea scrisă a Chiriarhului român care le-a acordat binecuvântarea dc studii și cu acordul
Patriarhului României”.
(aprobarea scrisă) pentru studiile de teologie și consultarea

Chiriarhului ortodox român din regiunea respectivă (Europa,
America și Australia);
(44) acordă binecuvântarea (aprobarea scrisă) pentru teologii ortodocși
români care doresc să studieze în străinătate389;
(45) aprobă aducerea moaștelor unor sfinți din afara țării, pentru pele
rinaj sau în dar, în Biserica Ortodoxă Română și informează Sfântul
Sinod despre aceasta'90;
(46) aprobă solicitările adresate eparhiilor ortodoxe române pentru
pelerinaj cu moaște ale unor sfinți în afara României și informează
Sfântul Sinod despre acestea 391;
(47) acordă binecuvântarea (aprobarea scrisă) pentru trecerea moaștelor
de la o eparhie ortodoxă română la alta, pentru pelerinaj sau în dar,
și informează Sfântul Sinod despre aceasta392;
(48) aprobă efectuarea concediului de odihnă pentru mitropoliții din
țară și din afara granițelor, pentru ierarhii care sunt sub autoritatea
sa directă, precum și pentru personalul angajat în instituțiile bise
ricești
* centrale si > care sunt sub autoritatea sa
> bisericești
» în unitățile
directă393;
(49) exercită și alte atribuții prevăzute de sfintele canoane, de prezentul
statut, de regulamentele bisericești și cele încredințate de Sfântul
Sinod394.
îlt9 Cf. hor. sin. nr. 2713 din 19-20 mai 2011.
390 Cf. hor. sin. nr. 250 din 28 februarie 2013. per. 1, lir. a., „programul manifestărilor
prilejuite de aceste evenimente va fi comunicat din vreme către Patriarhia Română, pentru
mcdiatizarca națională prin Centrul de presa Basilica" (hot. sin. nr. 250/2013, pct. 1, lit. c).
391 Cf. hot. sin. nr. 250 din 28 februarie 2013, pct. 1, lit. d.
39· Cf. hot. sin. nr. 250 din 28 februarie 2013, pct. 1, lit. b.
393 Cf. art. 5 lit. 1 din ROC1950.
394 Cf. art. 26 lit. y din Statut.
2. Cabinetul Patriarhului României
art. 64 - (1) Pentru desfășurarea activității curente, la dispoziția

Patriarhului României se află Cabinetul Patriarhului României, coor
donat de un vicar patriarhal, cu personalul corespunzător și serviciile
aferente: secretariat, registratură, arhivă, bibliotecă etc395.
(2) Vicarul patriarhal, coordonator al Cabinetului Patriarhului României,
este membru permanent al Consiliului Național Bisericesc cu vot
consultativ396.
este secretar al ședințelor Consiliului Național Bisericesc și al
Permanenței Consiliului Național Bisericesc, având responsabilitatea
de a întocmi proccscle-vcrbalc ale ședințelor acestora397.
prin decizie patriarhală, coordonează și activitățile desfășurate la
Reședința Patriarhală.
art. 65 - Cabinetul Patriarhului României are următoarele atribuții:
(1) pregătește lucrările Consiliului Național Bisericesc și ale Permanenței
Consiliului Național Bisericesc398;
395 Cf. art. 27 din Statut și pct. 1 al hot. sin. nr. 366 din 13 februarie 2014. în ROC1950 era
prevăzut câ „pe lângă Patriarh funcționează un Cabinet Patriarhal, condus de un director și un
secretar, cu funcționari necesari, toți numiți de Patriarh” (art. 148) și că „directorul Cancelariei
Patriarhale este și directorul Cabinetului PatriarhaP (art. 149). în Statut este menționat că,
„pentru desfășurarea activității curente, la dispoziția Patriarhului se află Cabinetul Patriarhu
lui, coordonat de un consilier patriarhal, cu personalul corespunzător și serviciile aferente:
secretariat, registratură, arhivă, bibliotecă etc.” (art. 27). Prin hot. sin. nr. 366 din 13 februarie
2014 s-a stabilit înființarea la Patriarhia Română a mai multor posturi de vicari patriarhali,
din rândul clerului de mir și monahal, care să fie similare funcției de vicar administrativ patri
arhal și care să aibă responsabilități precise de activitate și reprezentare stabilite de Patriarhul
României prin decizie patriarhală.
39 Cf. art. 29 alin. 7, art. 31 alin. 2, art. 33 alin. 2 din Statut, art. 127, 144 și 151 din ROC
1950.
Cf. an. 29 alin. 7 și art. 33 alin. 2 din Statut.
(2) întocmește, pentru ședința Consiliului Național Bisericesc, Darea

de seamă anuală, Itinerariul Pastoral și sinteza slujirilor, care prezintă
activitatea Patriarhului României;
(3) întocmește lunar Agenda de lucru a Patriarhului României;
(4) coordonează întreaga activitate desfășurată în Reședința Patriarhală: a
secretariatului, a bibliotecii, a serviciului de aprovizionare, a bucătăriei
și a sufrageriei, a căminului arhieresc, a celor două paraclise, a echipei
de pază și a celei de întreținere a parcului Reședinței Patriarhale;
(5) centralizează prezența zilnică a angajaților Cancelariei Sfântului Sinod
și a sectoarelor Administrației Patriarhale și o prezintă Patriarhului
României;
(6) primește și pregătește corespondența (scrisori, felicitări, faxuri, poșta
electronică) din țară și străinătate și o prezintă zilnic Patriarhului
României, spre avizare și repartizare către Cancelaria Sfântului Sinod
sau sectoarele Administrației Patriarhale pentru aviz, referat sau lucru,
în vederea soluționării399;
(7) primește publicațiile oficiale (abonamente) pe care le prezintă
Patriarhului României;
(8) redactează proiecte de scrisori de felicitare pentru arhierei, cu prilejul
zilelor de naștere, onomastice, hirotonie întru arhiereu sau întronizare;
(9) redactează proiecte de scrisori de felicitare pentru diferite oficialități
centrale sau locale, precum și personalități din țară sau străinătate400;
(10) redactează răspunsurile de mulțumire pentru cărți și alte daruri
primite de Patriarhul României;
(11) redactează corespondența obișnuită, în afară de cea cu caracter tehnic
sau cea rezervată de Patriarhul României, prin decizie, altor sectoare;
(12) redactează corespondența oficială a Patriarhului, semnată de Patriarhul
României, pentru diferite instituții publice, centrale sau locale401;
(13) se îngrijește de pregătirea diplomelor, distincțiilor și ordinelor acor
date de Patriarhul României;
599 Cf. art. J 50 lit. d din ROC 1950.

(14) în colaborare cu alte sectoare, se îngrijește de confecționarea însem

nelor, medaliilor, a diplomelor și a celorlalte materiale necesare acti
vității, precum și de gestionarea acestora;
(15) organizează festivitățile pentru înmânarea distincțiilor de către
Patriarhul României;
(16) verifică corecta încadrare în prevederile regulamentare a propune
rilor de decorare;
(17) întocmește baza de date cuprinzând persoanele decorate, pe distincții
și clase;
(18) se îngrijește de arhivarea și depozitarea documentelor soluționate la
Cabinetul Patriarhului României;
(19) asigură primirea și transmiterea comunicărilor telefonice la Cabinetul
Patriarhului României si Reședința Patriarhală;
(20) coordonează și asigură buna desfășurare a audiențelor pe care le
acordă Patriarhul României'
(21) pregătește materialele de protocol (daruri) pentru invitați oficiali și
vizite pastorale și canonice ale Patriarhului României.
3. Acte emise de Patriarhul României
art. 66 - în exercitarea drepturilor și îndatoririlor sale, Patriarhul

României emite: tomosuri patriarhale, gramate patriarhale, acte patri
arhale, decizii și dispoziții patriarhale, acte de acordare a unor ordine,
distincții și ranguri bisericești403.
art. 67 - Tomosul patriarhal este actul oficial emis de către Patriarhul
României pentru ridicarea in ranga unei eparhii, care a fost aprobată
de către Sfântul Sinod404.
art. 68 - Gramata patriarhală este actul oficial emis de către Patriarhul
României pentru intronizarea mitropolitului sau pentru acordarea de
ranguri onorifice unor ierarhi^.
4" Cf. art. 150 lit. b și c din ROC1950.

Cf. hot. sin. nr. 4189 din 29 octombrie 2009.
art. 69 - Actul patriarhal este emis de către Patriarhul României, ca urmare

a unei hotărâri a Sfântului Sinod, pentru anunțarea publica a alegerii de
episcopi-vicari patriarhali, episcopi-vicari și arhierei-ricari^'.
art. 70 - Decizia patriarhală este actul oficial emis de către Patriarhul
României pentru:
a. stabilirea datei alegerilor pentru organismele bisericești;
b. confirmarea și dizolvarea adunărilor eparhiale:
c. instituirea de corporații bisericești provizorii, in cazuri excepționale;
d. stabilirea atribuțiilor cpiscopilor-vicari patriarhali;
c. numirea și stabilirea cadrului dc activitate a unor persoane de
conducere sau execuție din instituțiile centrale bisericești;
f. instituirea Comisiei de examinare a pictorilor și zugravilor
bisericești
» 40 .
art. 71 - Dispoziția patriarhală este actul oficial emis dc către Patriarhul
României ca rezoluție pentru solicitările care ii sunt adresate direct.
art. 72 - (1) Actele de acordare a unor ordine, distincții și ranguri biseri
cești sunt Diploma patriarhală și Ordinul patriarhal, pentru clerici și
mireni, care cuprind Actuldc acordare și ordinul propriu-zis40K.
(2) z\cordarca distincțiilor patriarhale, mitropolitane și eparhiale se va face
pe bază de recomandare scrisă și motivată, însoțită dc curriculum-vitae
al celui propus.
(3) Pentru recompensarea morală a strădaniilor și rezultatelor activității
unor personalități, clerici și mireni, din țară și dc peste hotare, în
diferite domenii ale vieții bisericești sau publice în sprijinul Bisericii,
Patriarhul României acordă următoarele distincții, diplome dc onoare
si
» ordine:
a. Distincțiile sau diplomele omagiale și comemorative anuale* 409;
b. Diploma patriarhală de onoare „Sfântul Apostol Andrei - Ocrotitorul
României'’, clericilor și mirenilor cu o activitate bogată pe tărâm
41,6 Cf. hor. sin. nr. 4189 din 29 octombrie 2009.

Cf. hot. sin. nr. 389 din 6 martie 2008 și hot. sin. nr. 4189 din 29 octombrie 2009.
409 Cf. pct. 10 al hot. sin. nr. 389 din 6-7 martie 2008 și art. 147 alin. 4 din Statut.
pastoral-misionar, administraciv-bisericesc, didactic-educativ si

social-filantropie, al promovării dialogului interortodox, inter-
creștin și interreligios410;
c. Ordinul „Sanctus Stephanus Magnus”, cu gramată, pentru clerici
(însoțit de cruce pectorala) și mireni cu o activitate remarcabilă
în apărarea și promovarea valorilor creștine și în slujirea Bisericii
Ortodoxe411;
d. Ordinul „Sfinții Martiri Brâncoveni", cu gramată, pentru ierarhi
(însoțit de engolpion), pentru clerici (însoțit de cruce pectorală),
pentru mireni (însoțit de cruce insignă), cu o activitate deosebită
în apărarea și slujirea dreptei credințe, precum și în promovarea
culturii și spiritualității românești·”2413
;
c. Ordinul „Crucea Maria Brâncoveanu”, cu gramată, pentru cinstirea
femeii creștine, cu activitate deosebită în slujirea rodnică și folosi
toare a Bisericii și a societății ”5;
f. Ordinul „Sfântul loan Gură de Aur", cu gramată, pentru ierarhi
pentru mireni (însoțit de cruce insignă), cu o activitate deosebită în
apărarea și slujirea dreptei credințe, precum și în promovarea valo
rilor familiei creștine și a filantropiei414;
g. Ordinul „Sfinții împărați Constantin și Elena", cu gramată, pentru
clerici (însoțit de cruce pectorală) și mireni cu o activitate deose
bită în apărarea și promovarea valorilor creștine, în slujirea Bisericii
Ortodoxe, precum și în susținerea dialogului interortodox și
intererestin415;
h. Ordinul „Sfântul Antim Ivireanuî', cu gramată, pentru ierarhi
410 Cf. per. 1 al hor. sin. nr. 389 din 6-7 martie 2008 și art. 147 alin. 1 lit. a din Statut.
411 Cf. pct. 2 al hot. sin. nr. 389 din 6-7 martie 2008 și art. 14/ alin. 1 lit. b din Statut.
412 Cf. hot. sin. nr. 3753 din 22 mai 2014 și art. 147 alin. 1 lit. b1 din Statut.
413 Cf. hot. sin. nr. 3753 din 22 mai 2014 și art. 147 alin. 1 lit. b2 din Statut.
414 Cf. hot. sin. nr. 11.474 din 28-29 octombrie 2015 și art. 147 alin. 1 lit. b' din Statut.
415 Cf. pct. 3 al hot. sin. nr. 389 din 6-7 martie 2008 și art. 147 alin. 1 lit. c din Statut.
pentru mireni (însoțit de cruce insignă), cu o activitate deosebită

în apărarea și slujirea dreptei credințe, precum și în promovarea
culturii si artei crestine416;
i. Ordinul „Sfântul Apostol Andrei - Ocrotitorul României", cu
gramată, pentru ierarhi (însoțit de engolpion), pentru clerici (însoțit
de cruce pectorală) și mireni (clasa I - aurit, cu cocardă, clasa a Il-a
- argintat, clasa a IlI-a - bronz), unor mari personalități bisericești
și civile, din țară și de peste hotare, pentru a recompensa moral stră
daniile și rezultatele activității de excepție în diferite domenii ale
vieții bisericești sau civile în sprijinul Bisericii '1 ;
j. Ordinul „Crucea Patriarhală" pentru clerici și mireni, cu gramată,
pentru activitate excepțională și îndelungată pe tărâm pasto
ral-misionar, administrativ-bisericesc, didactic-educativ și social-fi
lantropie, al promovării relațiilor interortodoxe, interereștine și
interreligioase418.
(4) înființarea de noi ordine patriarhale se aprobă de către Sfântul Sinod419.
B. Consiliul National
5 Bisericesc
art. 73 - Consiliul Național Bisericesc este organism central executiv al

Sfântului Sinod si
> al Adunării Naționale
’ » 420421
Bisericești .
1. Componență, prezidare, secretariat
art. 74 - (1) Consiliul Național Bisericesc se întrunește la convocarea

Președintelui, cel puțin de două ori pe an sau ori de câte ori este
• 421
nevoie .
416 Cf. hot. sin. nr. 11.474 din 28-29 octombrie 2015 și art. 147 alin. 1 lit. c1 din Statut.
Cf. pct. 4 al hot. sin. nr. 389 din 6-7 martie 2008 și art. 147 alin. 1 lit. d din Statut.
Cf. pct. 5 al hot. sin. nr. 389 din 6-7 martie 2008 și art. 147 alin. 1 lit. c din Statut.
Cf. pct. 10 al hot. sin. nr. 389 din 6-7 martie 2008 și art. 147 alin. 4 din Statut.
(2) Consiliul Național Bisericesc se compune din 12 membri ai Adunării

Naționale Bisericești, câte un cleric și câte un mirean, reprezentând
fiecare mitropolie din țară, desemnați pe o perioadă de 4 ani și pentru
cel mult două mandate422.
(3) Președintele Consiliului Național Bisericesc este Patriarhul
României423.
(4) în lipsa Patriarhului României, ședințele sunt prezidate, în ordine,
de mitropolitul Moldovei și Bucovinei, de mitropolitul Ardealului,
de mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, de mitropolitul
Olteniei, de mitropolitul Banatului, de ceilalți mitropoliți, arhiepi
scopi sau episcopi in conformitate cu ordinea canonică a eparhiilor
din Patriarhia Română (Diptice)424.
(5) Membrii Sfântului Sinod pot participa cu vot deliberativ la ședințele
Consiliului Național Bisericesc·’25.
(6) Episcopi i-vicari patriarhali sunt membri de drept ai Consiliului
National Bisericesc, cu vot deliberativ426.
(7) Vicarii patriarhali, consilierii patriarhali și inspectorul general biseri
cesc sunt membri permanenți ai Consiliului Național Bisericesc, cu
vot consultativ427.
(8) Secretar al ședințelor este vicarul patriarhal coordonator de la
Cabinetul Patriarhului României, iar în lipsa acestuia unul dintre
consilierii patriarhali, desemnat de Patriarhul României428.
(9) Consiliul Național Bisericesc ia hotărâri valabile prin consens sau cu
votul deschis a jumătate plus unu dintre membrii prezenți429.
(10) în situațiile în care un membru al Consiliului Național Bisericesc
decedează sau demisionează din această calitate, la propunerea
422 Cf. an. 29 alin. 2 din Statut.

423 Cf. can. 34 ap., can. 4 și 61 ecum., can. 2 II ccum., can. 9 Antiohia și art. 29 alin. 3 din Statut.
42-1 Cf. art. 20 alin. 3 și art. 29 alin. 3 din Statut.
’2 Cf. art. 29 alin. 5 din Statut și pct. 2 al hot.sin. nr. 366 din 13 februarie 2014.
428 Cf. art. 29 alin. 7 din Statut și art.127 din ROC 1950.
Patriarhului României, Adunarea Națională Bisericească desemnează

prin vot un alt membru430.
(11) în situațiile în care un membru al Consiliului Național Bisericesc preju
diciază imaginea și activitatea Bisericii, la propunerea Patriarhului
României, Adunarea Națională Bisericească retrage mandatul respec
tivei persoane și alege un nou membru4·'1.
2. Atribuțiile Consiliului Național Bisericesc
art. 75 - Consiliul Național Bisericesc exercită în timpul dintre ședințele

Adunării Naționale Bisericești următoarele atribuții:
(1) susține drepturile și activitățile Bisericii Ortodoxe Române432;
(2) adoptă măsuri generale pentru sprijinirea așezămintelor culturale,
social-filantropice, economice și fundaționale ale Bisericii433;
(3)stabilește mijloacele de ajutorare ale organismelor și instituțiilor
centrale bisericești434;
(4) întocmește raportul anual privind activitatea generală a Bisericii
Ortodoxe Române, care se prezintă spre aprobare Adunării Naționale
Bisericești435;
(5) întocmește contul de execuție bugetară și bilanțul financiar-contabil al
Administrației Patriarhale, al Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă
și al celorlalte instituții centrale bisericești cu scop misionar436437
;
(6) întocmește bugetul general al Administrației Patriarhale, al Institutului
Biblic si de Misiune Ortodoxă și al celorlalte instituții centrale biseri-
cești• cu scop misionar
· · 437
;

(7) aprobă modul de activitate al editurii, tipografici și atelierelor

Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă438;
(8) aprobă modul de administrare a bunurilor mobile și imobile ale
Administrației Patriarhale, ale Institutului Biblic si de Misiune
Ortodoxă, ale celorlalte instituții centrale bisericești cu scop misionar
și ale fundațiilor bisericești centrale439;
(9)exercită și alte atribuții care îi sunt date prin Statut, regulamente sau
prin hotărâri ale Sfântului Sinod și ale Adunării Naționale Bisericești440.
3. Ședințele Consiliului Național Bisericesc
art. 76 - (1) Convocarea Consiliului Național Bisericesc, cu precizarea

locului și datei de reunire, precum și a ordinii de zi, se face de către
Președinte, ori de câte ori este nevoie441.
(2) Toți membrii Consiliului Național Bisericesc au îndatorirea de a parti
cipa la ședințele Consiliul Național Bisericesc.
(3) în situația în care nu pot participa la o ședință a Consiliului Național
Bisericesc, membrii acestuia trebuie să-l informeze în scris pe
Președinte, indicând motivul absenței442.
(4) Ședințele Consiliului Național Bisericesc nu sunt publice.
(5) La invitația Președintelui, la ședințele Consiliului Național Bisericesc
pot participa și profesori de teologie, clerici, monahi, mireni443.
art. 77 - (1) Deschiderea și închiderea ședințelor Consiliului Național
Bisericesc se face de către Președinte.
(2) La începutul fiecărei ședințe a Consiliului Național Bisericesc, secre
tarul dă citire apelului nominal, pentru a se constata prezența statutară.
4311 Cf. an. 30 lit. d din Statut.

Cf. arc. 30 lir. c din Statut.
440 r
4^ j
Cf. art. 30 lit.Dg din Statut.
Cf. art. 29 alin. 4 din Statut.
Cf.art. WGămROC 1950.
Cf art. 132 din ÂOC1950.
(3) După constatarea prezenței statutare, Președintele declară deschisă

ședința Consiliului National Bisericesc.
Consiliului Național Bisericesc prezintă ordinea de zi a ședinței în
vederea aprobării, iar apoi anunță programul ședinței***.
art. 78 - (1) în cadrul ședințelor de lucru, cu acordul prealabil al
Președintelui Consiliului Național Bisericesc, raportorii dau citire
rapoartelor de activitate ale Cancelariei Sfântului Sinod și ale sectoa
relor Administrației Patriarhale·*45.
Consiliului Național Bisericesc, cei prezenți pot lua cuvântul pentru
446.
aspecte referitoare la tema prezentată444
445
Președintelui
>
si
>
Consiliului National
>
Bisericesc.
(4) Niciun membru al Consiliului Național Bisericesc nu poate fi între
rupt atunci când vorbește, decât numai de Președinte, pentru ches
tiuni referitoare la respectarea regulamentului și a ordinii.
(5) Președintele Consiliului Național Bisericesc are responsabilitatea dea
supraveghea dezbaterile. în cazul în care unul dintre vorbitori se abate
de la tema discutată sau aduce acuzații defăimătoare unor persoane,
Președintele are datoria de a-1 opri44 .
(6) Niciun membru al Consiliului Național Bisericesc nu poate interveni
de mai mult de două ori asupra aceleiași teme fără acordul Consiliului
Național Bisericesc, constatat și exprimat de către Președinte.
(7) După dezbaterea fiecărui referat prezentat, Președintele Consiliului
Național Bisericesc supune la vot textul propunerilor formulate,
votarea fiind obligatorie pentru toți membrii Consiliului Național
Bisericesc prezenți448.
444 Cf. art. U4 din ROC 1950.

445 Cf.art. \25 din ROC 1950.
(8) în cadrul ședințelor de lucru ale Consiliului Național Bisericesc,

votarea este deschisă și se face prin ridicarea mâinii.
(9) Votarea poate avea următoarele semnificații:pentru, contra sau abținere.
(10) Constatarea rezultatului votării se face de către secretarul Consiliului
Național Bisericesc și se comunică de către Președintele Consiliului
National Bisericesc.
1
(11) în cursul votării nu se acordă dreptul de a lua cuvântul.

(12) Procesul-verbal al fiecărei ședințe de lucru a Consiliului Național
Bisericesc se semnează de Președinte, de secretar și de membrii
Consiliului Național Bisericesc și se păstrează Ia Cabinetul
Patriarhului României449*
.
C. Permanența Consiliului Național Bisericesc
art. 79 - între ședințele Consiliului Național Bisericesc funcționează

Permanența Consiliului Național Bisericesc, ca organism central
executiv” .
1. Componență, prezidate, secretariat
art. 80 - (1) Permanența Consiliului Național Bisericesc se compune din

Patriarhul României, ca președinte, episcopii-vicari patriarhali, vicarii
patriarhali, consilierii patriarhali și inspectorul general bisericesc, ca
membri, și ia hotărâri valide prin consensul membrilor prezenți451.
(2) Președintele Permanenței Consiliului Național Bisericesc exprimă
forma finală a fiecărei hotărâri și o semnează.
(3) în funcție de agenda ședinței, la Permanența Consiliului Național
Bisericesc pot participa și conducătorii eparhiilor, reprezentanțelor,
comunităților și altor unități bisericești din interiorul și din afara
™ Cf. art. 129 din/COC 1950.

4ÎO Cf. art. 31 alin. 1 din Statut.
”’■ Cf. art. 31 alin. 2 din Statut și pct. 3 al hor. sin. nr. 366 din 13 februarie 2014.
granițelor țării, aflate sub autoritatea directă a Patriarhiei Române452,

precum și șefii secțiilor de asistență religioasă din Ministerul Apărării
Naționale, din Ministerul Afacerilor Interne și din Administrația
Națională a Penitenciarelor453.
(4) Din încredințarea Patriarhului României, informat în prealabil despre
tematica ședinței, Permanența Consiliului Național Bisericesc poate fi
prezidată de unul dintre episcopii-vicari patriarhali sau de un delegat.
In această situație, procesul-verbal al lucrărilor este supus aprobării
Patriarhului României, iar hotărârile devin executorii numai după
confirmarea lor în scris, de către Patriarhul României454.
(5) Calitatea de membru al Permanenței Consiliului Național Bisericesc,
atât în cazul mirenilor, cât și al clericilor și monahilor, este incompa
tibilă cu deținerea de către aceștia a unor societăți comerciale, direct
sau prin interpuși, și cu desfășurarea unor activități având caracter
economic, care aduc prejudicii spirituale și materiale Bisericii455456 .
In cazul nerespectarii acestei prevederi, respectivele persoane vor fi
sancționate potrivit prevederilor art. 41 și 42 din Regulamentul auto
rităților canonice disciplinare și al instanțelor de judecată ale Bisericii
Ortodoxe Române**.
2. Atribuțiile Permanentei Consiliului National Bisericesc
art. 81 - Permanența Consiliului Național Bisericesc exercită în timpul

dintre ședințele Consiliului Național Bisericesc următoarele atribuții:
452 Cf. hot. sin. nr. 7303 din 29 octombrie 2010 și art. 31 alin. 2 din Statut.
453 Potrivit hot. nr. 1707 din 8 martie 2017 a PCNB, „preoții coordonatori ai asistenței
religioase din Ministerul Apărării Naționale, din Ministerul Afacerilor Interne, din Ministerul
Sănătății și din MinisterulJustiției, care, potrivit prevederilor Legii clerului militar (art. 11
alin. 1), au rang onorific de vicar administrativ patriarhal, participă la prima ședință din fiecare
lună a PCNB.
Cf. art. 31 alin. 3 din Statut și pct. 4 al hot. sin. nr. 366 din 13 februarie 2014.
455 Cf. pct. 1 al hot. sin. nr. 3373 din 3-4 iunie 2015.
456 Cf. pct. 2 al hot. sin. nr. 3373 din 3-4 iunie 2015.
(1) susține drepturile și activitățile Bisericii Ortodoxe Române457;

(2) adoptă măsuri generale pentru sprijinirea așezămintelor culturale,
social-filantropice, economice și fundaționale ale Bisericii458;
(3) stabilește mijloacele de ajutorare ale organismelor și instituțiilor
centrale bisericești459;
(4) întocmește raportul anual privind activitatea generală a Bisericii
Ortodoxe Române, care se prezintă spre aprobare Adunării Naționale
Bisericești460;
(5) întocmește contul de execuție bugetară și bilanțul financiar-contabil
al Administrației Patriarhale, al Institutului Biblic și de Misiune
Ortodoxă și al celorlalte instituții centrale bisericești cu scop
• ■ 461
misionar ;
(6) întocmește bugetul general al Administrației Patriarhale, al
Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă și al celorlalte instituții
centrale bisericești cu scop misionar462;
(7) aprobă planul de activitate al editurii, tipografiei și atelierelor
Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă463;
(8) hotărăște cu privire la corecta administrare a bunurilor mobile și
imobile ale Administrației Patriarhale, ale Institutului Biblic și de
Misiune Ortodoxă, ale celorlalte instituții centrale bisericești cu scop
misionar și ale fundațiilor bisericești centrale464;
(9) examinează orice problemă bisericească, misionar-pastorală, cultu
rală, socială, administrativ-gospodărească, economic-financiară
etc. din cadrul instituțiilor centrale bisericești care urmează a face
Cf. art. 30 și art. 32 din Statut.

460 Cf. art. 30 lit. a și art. 32 din Statut.
*1 Cf. art. 30 lit. b și art. 32 din Statut.
'c‘ Cf. art. 30 lit. c și art. 32 din Statut.
463 Cf. art. 30 lit. d și art. 32 din Statut.
464 Cf. art. 30 lit. e și art. 32 din Statut.
obiectul dezbaterilor organismelor centrale deliberative și executive

și face propuneri statutare46’;
(10) examinează și definitivează dările de seamă anuale asupra activității
instituțiilor
>
centrale bisericești
*
;
466467
465
(11) prezintă spre definitivare contul de execuție bugetară și bilanțul
financiar-contabil al instituțiilor centrale bisericești41' ;
(12) prezintă spre definitivare proiectul bugetului general anual al institu
țiilor centrale bisericești468;
(13) întocmește planurile anuale ale activității instituțiilor centrale
bisericești469;
(14) analizează și face propuneri Consiliului Național Bisericesc privind
modul de administrare a bunurilor mobile și imobile ale instituțiilor
centrale bisericești și ale fundațiilor bisericești centrale470;
(15) administrează Fondul icnir.il misionar4 in limita bugetului aprobat
de Sfântul Sinod, și prezintă anual acestuia contul de execuție
bugetară4 2;
(16) administrează fondurile special instituite la nivelul Administrației
Patriarhale potrivit destinației lor și in limita sumelor colectate, infor
mând anual Sfântul Sinod despre situația acestora473;
(17) aprobă proiectele de investiții în limita bugetului Administrației
Patriarhale, al Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxă si al celor-
lalte instituții centrale bisericești cu scop misionar474;
465 Cf. arc. 32 lit. a din Statut.

46,1 Cf. art. 32 lit. d din Statut.
4 1 Potrivit hot. sin. nr. 1947 din 18-19 iunie 2003, în Duminica Ortodoxiei, în toate unită
țile administrative bisericești se realizează o colectă de bani. Centrele eparhiale centralizează
sumele colectate, din care rețin 40% pentru nevoile locale, iar 60% trimit la Administrația
Patriarhală pentru Fondul Central Misionar.
473 Cf. art. 32 lit. h din Statut.
474 Cf. art. 32 lit. i din Statut.
1S) aprobă preturile maximale ale lucrărilor de pictură bisericească, obli

gatorii și unitare în toate unitățile de cult din Patriarhia Română475;
(19) aprobă, cu avizul Centrului eparhial, devizele suplimentare de pictură
în cazuri excepționale, temeinic motivate și în procent de maxim 20%
din valoarea devizului inițial476;
(20) aprobă proiectele de investiții ale Comisiei de Pictură Bisericească477;
(21) sprijină acțiunile cu caracter juridic și patrimonial ale Comisiei de
Pictură Bisericească4 8;
(22) evaluează de două ori pe an activitatea Comisiei de Pictură
Bisericească4 9;
(23) face demersuri pe lângă autoritățile publice centrale și locale și pe
lângă alte instituții pentru obținerea de sprijin destinat activităților
interne și internaționale organizate de Patriarhia Română prin insti
tuțiile centrale bisericești, precum și pentru acordarea altor forme de
sprijin de la bugetul de stat sau de la bugetele locale alocate Bisericii,
în general, sau unităților de cult din interiorul sau din afara granițelor
României480;
(24) decide, după aprobarea prealabilă a Sinodului Permanent, în privința
folosinței, înstrăinării în orice mod (vânzare, schimb, donație, cedare
de drepturi litigioase etc.) a bunurilor imobile bisericești ale Patriarhiei
Române, cu excepția bunurilor sacre care sunt inalienabile481;
(25) hotărăște cu privire la acceptarea donațiilor, legatelor, sponsoriză
rilor și cumpărării de bunuri în favoarea Patriarhiei Române, pentru
45 Cf. art. 3 lit. b din RCPB.

4£ Cf. art. 3 lic. c din RCPB.
477 Cf. an. 3 lit. d din RCPB.
47‘ Cf. art. 3 lit. c din
4M Cf. art. 32 lit. j din Statut. . mărire care ho-
Potrivi, art. 30 li,, f din SMu,. .Consiliul Naponal Brsencesc este auto«uea care ho
tarăpe, cu aprobarea prealabilă a Sinodului Permanent. In prrvmja mstrarnăru u «
^Le.scLb.doXpe.cedarededreptutilrtipioaseetc^abunurforr^
Patriarhiei Române, cu excepjia bunurilor sacre care sun, rnahenab.le . Drn rapun. p
însă, se propune transferul acestei responsabilități către / A
instituțiile sale centrale, precum și în legătură cu transmiterea folo

sinței bunurilor imobile bisericești (închiriere, comodat, arendare
etc.), a grevării cu sarcini sau afectării de servituți a acestora482;
(26) aprobă înființarea și organizarea de instituții cu caracter economic, cu
sau fără personalitate juridică, distincte de instituțiile administrative
centrale bisericești sau de unitățile subordonate lor, pentru susținerea
activităților misionar-pastorale și social-filantropicc ale acestora,
în condițiile Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii
Ortodoxe Române, ale regulamentelor sale de aplicare și legislației în
vigoare483;
(27) exercită și alte atribuții care îi sunt date prin Statutul pentru organi
zarea șifuncționarea Bisericii Ortodoxe Române, prin regulamentele de
aplicare și prin hotărâri ale Sfântului Sinod, ale Sinodului Permanent
si
> ale Adunării Naționale
» » '84.
Bisericești
3. Desfășurarea
5 ședințelor
’ 5 Permanentei
5 Consiliului
5 National
Bisericesc
art. 82 - (1) Convocarea Permanenței Consiliului Național Bisericesc, cu

precizarea locului și datei de reunire, se face de către Președinte485.
(2) Toți membrii Permanenței Consiliului Național Bisericesc au îndato
rirea de a participa la ședințele Consiliului Național Bisericesc.
(3) In situația în care nu pot participa la o ședință a Consiliului Național
Bisericesc, membrii acestuia trebuie să-l informeze în scris pe
Președinte, indicând motivul absenței, și să delege un alt reprezentant
pentru respectiva ședință.
(4) Ședințele Permanenței Consiliului Național Bisericesc nu sunt publice.
(5) La invitația Președintelui, la ședințele Permanenței Consiliului
Național Bisericesc pot participa și profesori de teologie, clerici,
monahi, mireni.
482 Cf. art. 32 lit. k din Statut.

483 Cf. art. 32 lit. 1 din Statut.
485 Cf. art. 32 lit. m din Statut.
art. 83 — (1) Deschiderea și închiderea ședințelor Permanenței Consiliului

Național Bisericesc se face de către Președinte sau de delegatul său.
(2) La începutul fiecărei ședințe a Permanenței Consiliului Național
Bisericesc, secretarul dă citire apelului nominal, pentru a se constata
prezența statutară.
(3) După constatarea prezenței statutare, Președintele declara deschisă
ședința Permanentei Consiliului National Bisericesc.
Permanenței Consiliului Național Bisericesc prezintă ordinea de zi a
ședinței în vederea aprobării, iar apoi anunță programul ședinței.
art. 84 - (1) în cadrul ședințelor de lucru, cu acordul prealabil al
Președintelui Permanenței Consiliului Național Bisericesc, membrii
dau citire referatelor întocmite pentru temele înscrise pe ordinea de zi.
Permanenței Consiliului Național Bisericesc, cei prezenți pot lua
cuvântul pentru aspecte referitoare la tema prezentată.
Președintelui
)
si
>
Permanentei
>
»
Bisericesc.
(4) Nu este permis dialogul între persoana înscrisă la cuvânt și ceilalți
membri ai Permanentei )
>
Bisericesc.
(5) Niciun membru al Permanenței Consiliului Național Bisericesc nu
poate fi întrerupt atunci când vorbește, decât numai de Președinte
pentru chestiuni referitoare la respectarea regulamentului și a ordinii.
(6) Președintele Permanenței Consiliului Național Bisericesc are respon
sabilitatea de a supraveghea dezbaterile, iar în cazul în care unul dintre
vorbitori se abate de la tema discutată sau aduce acuzații defăimătoare
unor persoane, Președintele are datoria de a-1 opri.
(7) Niciun membru al Permanenței Consiliului Național Bisericesc nu
poate interveni de mai mult de două ori asupra aceleiași teme tară
acordul Permanenței Consiliului Național Bisericesc, constatat și
exprimat de către Președinte.
(8) După dezbaterea fiecărui referat prezentat, Președintele Permanenței
Consiliului Național Bisericesc supune la vot textul propunerilor
formulate pentru a realiza consensul.
(9) Votarea este obligatorie pentru toți membrii prezenți ai Permanenței

Consiliului National Bisericesc.
(10) în cadrul ședințelor de lucru ale Permanenței Consiliului Național
Bisericesc, votarea este deschisă și se face prin ridicarea mâinii.
(11) Votarea poate avea următoarele semnificații: pentru, contra sau
abținere.
(12) Constatarea rezultatului votării se face de către secretarul Permanenței
Consiliului National Bisericesc si se comunică de către Președinte.
(13) în cazul în care se aprobă modificarea sau completarea unei propuneri,
secretarul Permanenței Consiliului Național Bisericesc are responsa
bilitatea de a înscrie în referat respectivele modificări sau completări.
art. 85 - (1) Permanența Consiliului Național Bisericesc se întrunește, de
regulă, săptămânal, la convocarea Președintelui sau a delegatului său.
(2) Vicarul patriarhal coordonator al Cabinetului Patriarhului sau, în
absența acestuia, unul dintre consilierii patriarhali, desemnat de
Președinte, întocmește procesul-verbal al ședințelor Permanenței
Consiliului National Bisericesc.
(3) Procesul-verbal al fiecărei ședințe de lucru a Permanenței Consiliului
Național Bisericesc se semnează de Președintele și de secretarul
acesteia.
art. 86 - Hotărârile Permanentei Consiliului National Bisericesc sunt
duse la îndeplinire de Cancelaria Sfântului Sinod și de sectoarele celor
> centrale bisericești.
lalte instituții >
IV. Organisme centrale administrative
art. 87 - (1) în exercitarea atribuțiilor sale executive de Președinte al orga

nismelor centrale bisericești deliberative și executive și de întâistătător
al Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhul României este ajutat de:
a. Cancelaria Sfântului Sinod;
b. Administrația Patriarhală486.

(2) Din încredințarea Patriarhului României, Cancelaria Sfântului Sinod,

sectoarele Administrației Patriarhale și celelalte instituții centrale bise
ricești sunt coordonate de cpiscopi-vicari patriarhali sau de către un
delegat al Patriarhului României487.
(3) Vicarul administrativ patriarhal, vicarii patriarhali, consilierii patriar
hali si inspectorii patriarhali se numesc de către Patriarhul României
dintre preoții doctori, absolvenți de masterat, licențiați în teologie sau
în alte specializări, cu activități și aptitudini deosebite, fără impedi
mente canonice sau condamnări penale488.
(4) Vicarului administrativ patriarhal, vicarilor patriarhali, consilie
rilor patriarhali și inspectorilor patriarhali li se fixează, prin decizie a
Patriarhului României, sfera de activitate si > atribuțiile
J în cadrul sectoa-
relor pe care le coordonează, ca membri ai Permanenței Consiliului
National Bisericesc sau ca invitati489.
(5) Vicarul administrativ patriarhal, vicarii patriarhali și consilierii patri
arhali participă la ședințele organismelor centrale deliberative și
executive bisericești, cu vot consultativ, iar la ședințele Permanenței
Consiliului Național Bisericesc, cu vot deliberativ490.
(6) Vicarul administrativ patriarhal, vicarii patriarhali, consilierii patri
arhali și inspectorul general bisericesc de la Patriarhia Română, pe
durata funcționării lor în aceste calități, poartă ca semn distinctiv
cruce pectorală, brâu și culion violet491.
(7) Personalul de conducere, precum și celelalte categorii de personal
clerical si neclerical de la Cancelaria Sfântului Sinod, de la Administrația
Patriarhală, de la Institutul Biblic și de Misiune Ortodoxă, de la cele
lalte instituții centrale bisericești cu scop misionar, precum și personalul
de la unitățile bisericești din interiorul țării și de la reprezentanțele,
comunitățile și unitățile bisericești din afara granițelor țării, aflate sub
autoritatea directă a Patriarhiei Române, se numește, se promovează,
4^7
Cf. arc. 35 alin. 2 din Statut.
Cf. art. 39 alin. 1 din Statut și hor. sin. nr. 6568 din 23 octombrie 1996.
491 Cf. art. 146 alin. 3 din Statut și pct. 8 al hot. sin. nr. 366 din 13 februarie 2014.
se sancționează sau se revocă într-o ședință a Permanenței Consiliului

National Bisericesc492.
(8) Clericii cu pregătire deosebită, care ocupă funcții importante în institu
țiile centrale bisericești, pot fi numiți slujitori la parohii în mod excep
țional, fără concurs, de către Patriarhul Romanici, pe durata ocupării
unei funcții în aceste instituții centrale493.
(9) Personalul cu responsabilități de coordonare (vicari patriarhali, consi
lieri patriarhali, reprezentanți și delegați patriarhali) din Cancelaria
Sfântului Sinod și din Administrația Patriarhală este evaluat periodic
(semestrial și la încheierea mandatului de 4 ani de la numirea în funcție)
de către o Comisie de evaluare alcătuită din Patriarhul României și din
episcopii-vicari patriarhali. în procesul de evaluare se va ține cont în
special de următoarele aspecte:
a. specializarea/formarea profesională în raport cu activitatea postului
ocupat;
b. capacitatea de a desfășura activitatea solicitată cu promptitudine,
competență și fidelitatea față de instituție;
c. capacitatea de a analiza contextul socio-cultural actual și de a propune
soluții noi la probleme noi, care apar în societate și viața Bisericii494.
(10) Personalul angajat în cadrul organismelor centrale administrative are
obligația de confidențialitate și de fidelitate față de Biserica Ortodoxă
Română495.
A. Cancelaria Sfântului Sinod

1. Componență, coordonare și atribuții
art. 88 - (1) Cancelaria Sfântului Sinod este organism central admi

nistrativ al Sfântului Sinod, al Sinodului Permanent, al Adunării
492 Cf. arc. 26 Jir. t și arc. 39 alin. 4 și 5 din Statut.

494 Cf. hor. sin. nr. 2664 din 3-4 iunie 2015.
495 Cf. hor. sin. nr. 54 din 14 ianuarie 2016, prin care s-a aprobat și Jurământul sau Actul
de onestitate șifidelitatefiață de Biserică pe care trebuie să-l depună la momentul angajării sau
investirii într-o responsabilitate de întregul personal bisericesc.
Naționale Bisericești, al Patriarhului României, al Consiliului Național

Bisericesc și al Permanenței Consiliului Național Bisericesc496.
(2) Secretarul Sfântului Sinod, prin decizie patriarhală, coordonează
Cancelaria Sfântului Sinod, având colaboratori pe vicarul adminis
trativ patriarhal și consilierii patriarhali de resort497.
(3) Vicarul administrativ patriarhal și consilierii patriarhali din Cancelaria
Sfântului Sinod, sub conducerea episcopului-vicar patriarhal, pregă
tesc lucrările pentru convocarea organismelor centrale deliberative și
executive bisericești și cele care se supun examinării acestora498*
.
art. 89 - Cancelaria Sfântului Sinod are următoarele atribuții:
(1) elaborează, păstrează și pregătește pentru publicarea în revista Biserica
Ortodoxă Română procesele-verbale ale ședințelor organismelor
centrale bisericești
(2) comunică Centrelor eparhiale hotărârile organismelor centrale
bisericești500;
J
(3) ține evidența modului de aducere la îndeplinire a hotărârilor organis

melor centrale bisericești, cu excepția celor care sunt date în compe
tența sectoarelor Administrației Patriarhale sau altor instituții centrale
bisericești501;
(4) elaborează corespondența organismelor centrale bisericești și a
Președintelui acestora cu autoritățile publice centrale în probleme care
privesc viața religioasă din Biserica Ortodoxă Română502;
(5) informează pe Patriarhul României despre relația Patriarhiei Române
cu instituțiile publice centrale (Președinția României, Parlamentul
României, Guvernul României etc.), despre problemele care privesc
496 Cf. an. 36 alin. 1 din Statut.

5Cf. art. 36 alin. 4 din Statut.
viața cultelor, în speță ale Bisericii Ortodoxe Române, precum și

despre relația cu eparhiile ortodoxe române din țara503;
(6) întocmește și supune aprobării deciziile patriarhale de atribuții ale
personalului de conducere din cadrul Cancelariei Sfântului Sinod și
de la celelalte instituții centrale bisericești504;
(7) centralizează datele referitoare la domeniile vieții religioase din
Patriarhia Română pentru evidență și publicare în presa bisericească505506
;
(8) păstrează sigiliul Sfântului Sinod''06.
art. 90 - (1) Pentru îndeplinirea atribuțiilor sale, ca organism central
administrativ, Cancelaria Sfântului Sinod are următoarele servicii507:
a. Oficiul de reprezentare și comunicare508;
b. Oficiul canonico-juridic509;
c. Corpul de inspecție bisericească510;
503 Cf. hot. sin. nr. 2665 din 3-4 iunie 2015.
s"s Cf. art. 36 alin. 7 din Statut.
5 ' înființat prin decizia PCNB din 5 martie 2015 și aprobat prin hot. sin. nr. 2665 din 3-4
iunie 2015: cf. art. 36 alin. 9 din Statut.
w Cf. can. 75 și 97 Cartagina și art. 36 alin. 9 din Statut. în ROC 1950 era prevăzut că,
„pentru problemele și chestiunile de ordin juridic, comercial și fiscal etc., în Administrația
Patriarhală funcționează un Serviciu de Contencios" (art. 173). în Statut 2008, era prevăzut
printre serviciile din Cancelaria Sfântului Sinod și Oficiulcanonico-juridic (art.36 alin. 9). Prin
hot. sin. nr. 852 din 25 februarie 2009 s-a reiterat obligația fiecărui Centru eparhial de a avea
un Oficiu canonico-juridic, iar în cazuri deosebite să se apeleze la Oficiulcanonico-juridic de la
Cancelaria Sfântului Sinod.
510 Cf. art. 36 alin. 9 din Statut. în ROC 1950 era prevăzut că, „la Patriarhie funcționează
un corp de inspecție și control, care stă la dispoziția Patriarhului și Vicarilor Patriarhali. El este
compus din cinci inspectori pentru latura administrativ-bisericească și pentru învățământ și un
inspector contabil pentru controlul financiar și gestionar intern în Administrația Patriarhală și
instituțiile anexe și extern la eparhii și subunitățile lor” (art. 175). în Statut 2008, Corpul de
inspecție și control era inclus între sectoarele Administrației Patriarhale (art. 37 alin. 1 lit. i).
având în componență un inspector general bisericesc, cu atribuții generale de control și referent
la Comisia canonică, juridică și pentru disciplină a Sfântului Sinod pentru cererile de iertare
în cazurile de caterisire, aplicate definitiv unor clerici de consistoriile eparhiale (art. 38 alin. 1
lit. a), inspectori pentru instituțiile de învățământ universitar și preuniversitar teologic (art.
uF Bisericii Ortodoxe Române 101
d. Serviciul Personal (Resurse umane)511;

e. Serviciul IT512*;
£ Arhivele Patriarhiei Române"11';
g. Biblioteca Sfântului Sinod'14;
h. Responsabil pentru protecția datelor cu caracter personal515;
38 alin. 1 lit. b) și inspectori pentru controlul financiar și gestionar (audit), dintre care unul
cu pregătire juridică (art. 38 alin. 1 lit. c).
511 Cf. art. 36 alin. 9 din Statut. In ROC1950cri prevăzut că „Serviciul Personalului are în
atribuția sa toate lucrările relative ia numirea, transferarea, concedierea, înlăturarea din serviciu
sau pensionarea salariatilor din Cancelaria Patriarhală și a instituțiilor sale anexe” (art. 156). în
Statut 2008era prevăzut printre serviciile din Cancelaria Sfântului Sinod și Serviciul Personal
(Resurse umane) (art. 36 alin. 9).
5,2 Cf. art. 36 alin. 9 din Statut. în anul 1996. l‘(..\'B a decis înființarea Biroului/7’în cadrul
Sectorului de RelaȘii Externe Bisericești din Administrația Patriarhală și desemnarea unei per
soane din același sector cu atribuții de I 1 reduse, conform cerințelor acelor ani. în anul 2010,
PG\'B a decis reorganizarea Biroului 11'prin înființarea unui Serviciu IT\n cadrul Centrului
de presă Basilica, care era coordonat de un șef serviciu ce avea în subordinea sa un administrator
de rețea (hot. PCNB nr. 703 din 4 februarie 2010). Ulterior, în anul 2014, ServiciulITa fost
transferat in cadrul Cancelariei Sfântului Sinod (hot. PCNB nr. 2467 din 13 martie 2014).
<:‘ Cf. art. 36 alin. 9 din Statut. în ROC 1950 era prevăzut că, pentru toate organismele
centrale bisericești, „funcționează o singură arhivă” (art. 152). în Statut 2008 era prevăzut
printre serviciile din Cancelaria Sfântului Sinod și scrv\ci\A Arhiva (art. 36 alin. 9).
Cf. art. 36 alin. 9 din Statut. Biblioteca Sfântului Sinod a fost înființată prin Legea pentru
alegerea mitropoliților și episcopilor eparhioși cum și a constituirii S-lui Sinod al Sfintei Biserici
autocefale ortodoxe Române din 11 decembrie 1872, care prevedea ca pe lângă Cancelaria
Sfântului Sinod să se formeze și o Bibliotecă a Sfântului Sinod. Din punct de vedere practic,
Biblioteca Sfântului Sinod s-a constituit in anul 1877, începând cu preluarea unui număr de
lucrări de la Mănăstirea Hurezi, în scopul înființării unui fond de carte care să servească, spre
documentare, ierarhilor Sfântului Sinod. După o perioadă în care a fost găzduită de mai multe
instituții, in anul 1912, Biblioteca Sfântului Sinod a fost mutată în Palatul Sfântului Sinod (in
augurat pe 10 octombrie 1912) de la Mănăstirea Antim din București. Din anul 1948, ședințele
Sfântului Sinod nu s-au mai desfășurat la Palatul Sfântului Sinod de la Mănăstirea Antim, ci
in Reședința Patriarhală. Prin urmare, în 1959, Palatul Sfântului Sinod a fost reorganizat de
către Patriarhul Justinian Marina pentru buna funcționare a Cancelariei Sfântului Sinod,
a Bibliotecii Sfântului Sinod, a muzeului și a arhivei. în prezent, Biblioteca Sfântului Sinod
funcționează în Palatul Sfântului Sinod de la Mănăstirea Antim. Sitc-ul oficial al Bibliotecii
Sfântului Sinod este www.bibsinod.ro.
J' Cf. hot. sin. nr. 3748 din 24 mai 2018.
i. Secretariat516;
j. Registratură51 .
(2) La inițiativa Patriarhului României, în Cancelaria Sfântului Sinod pot
fi înființate de Permanența Consiliului Național Bisericesc și alte oficii
și servicii, a căror activitate este organizată de vicarul administrativ
patriarhal518.
2. Oficiul de reprezentare și comunicare
art. 91 - (1) Oficiul de reprezentare ți comunicare arc ca principală respon

sabilitate relația cu instituțiile publice centrale (Președinție, Parlament,
Guvern, ministere) și cu eparhiile ortodoxe române din țară, elaborând
corespondența cu acestea51'.
(2) Oficiul de reprezentare ți comunicare este coordonat de o persoană din
Cancelaria Sfântului Sinod, numită în condițiile art. 87 alin. 3520.
3. Oficiul canonico-juridic
art. 92 - (1) Oficiulcanonico-juridic arc următoarele atribuții:

a. studiază și referă asupra problemelor de ordin canonic și juridic din
Administrația Patriarhală, din instituțiile anexe, precum și a celor
semnalate de eparhii;
b. reprezintă în instanță, pe baza unei delegații, organismele centrale
ale Bisericii Ortodoxe Române;
c. întocmește acțiunile, cererile, întâmpinările și căile de atac în instanță
și le prezintă, spre avizare, vicarului administrativ patriarhal;
d. păstrează într-un registru special evidența proceselor și a avizelor
date;

Cf. hot. sin. nr. 2665 din 3-4 iunie 2015.
52(1 Cf. hot. sin. nr. 2665 din 3-4 iunie 2015.
V
e. păstrează registrul inventar al bunurilor Patriarhiei Române;

f. avizează contractele pe care Administrația Patriarhală sau institu
țiile anexe urmează să le încheie;
g. monitorizează proiectele legislative referitoare la activitatea cultelor,
în general, și a Bisericii Ortodoxe Române, în special.
(2 ) Oficiul canonico-juridic este coordonat de o persoană din Cancelaria
Sfântului Sinod, numită în condițiile art. 87 alin. 3, dintre preoții care sunt
doctori, absolvenți de mașter sau licențiați în teologie, au cunoștințe cano
nice și juridice și nu au impedimente canonice sau condamnări penale.
4. Corpul de inspecție bisericească
art. 93 - (1) Corpul de inspecție bisericească are atribuții gene

rale de inspecție bisericească în domeniile liturgic, duhovnicesc și
administrativ-gospodărcsc521522
.
(2) Corpul de inspecție bisericească este coordonat de un inspector general
bisericesc, care are și atribuția de referent la Consistorial Superior
Bisericesc*11.
(3) Inspectorul general bisericesc este numit prin decizie patriarhală
dintre preoții cu gradul I, doctori, absolvenți de masterat, licențiați în
teologie și au cunoștințe canonice și juridice, cu activități și aptitudini
deosebite, fără impedimente canonice sau condamnări penale523.
5. Serviciul Personal (Resurse umane)
art. 94 - (1) Serviciul Personal (Resurse umane) are următoarele atribuții:

a. întocmirea și actualizarea Statului deJuneții și personal al Patriarhiei
Române;

522 Cf. hot. sin. nr. 3505 din 15 iulie 2003 și art. 37 alin. 1 lit. a din Statut. Potrivit art. 120
alin. 1 lit. f din RACDIJBOR, „în ședințele de judecată ale Consistoriului Superior Bisericesc,
acuzarea se susține de inspectorul general bisericesc sau de o altă persoană din Administrația
Patriarhală, desemnată la propunerea președintelui Consistoriului Superior Bisericesc și cu
aprobarea Patriarhului României”.
523 Ci. hot. sin. nr. 6568 din 23 octombrie 1996 și art. 37 alin. 2 din Statut.
b. întocmirea de referate privind activitățile curente și problemele

constatate în derularea activității de gestionare a resurselor umane;
c. întocmirea, împreună cu reprezentanții Cancelariei Sfântului Sinod
și ai Sectorului economico-financiar al Administrației Patriarhale,
a documentației privind aplicarea prevederilor legale specifice sala
rizării personalului clerical și neclerical (referate, grile de salarizare,
acte adiționale, decizii etc);
d. elaborarea documentației aferente mișcărilor de personal (angajări,
încetări de activitate, modificări de funcții, pensionări, suspendări
contracte de muncă/reveniri în activitate, prelungiri contracte de
muncă, restructurări de posturi), constând în decizii sau acte adițio
nale, înregistrări în REVISAL etc.;
e. verificarea și corectarea pontajelor lunare, în sensul corelării cu cere
rile de concediu de odihnă, de concediu fără plată, cu certificatele
medicale, și transmiterea, spre plată, sectoarelor/departamentelor
economico-financiare;
f. gestionarea fișelor de post și a rapoartelor de evaluare ale angajaților,
acordarea de consultații legate de întocmirea acestor documente;
g. gestionarea cazurilor de abateri disciplinare, împreună cu Oficiul
canonico-juridic din Cancelaria Sfântului Sinod și conducătorii
respectivelor sectoare ale Administrației Patriarhale;
h. participare la concursuri sau examene de ocupare a posturilor
vacante din Cancelaria Sfântului Sinod, Administrația Patriarhală
și Institutul Biblic și de Misiune Ortodoxă, precum și în instituțiile
anexe ale acestora.
(2) Serviciul Personal (Resurse umane) este coordonat de un șef-serviciu
numit potrivit art. 87 alin. 3 dintre cei care sunt calificați în manage
mentul resurselor umane.
6. Serviciul IT
art. 95 - (1) Serviciul 1Teste coordonat de un șef-serviciu numit în condi

țiile art. 87 alin. 3 dintre preoții cu gradul I, care sunt doctori, absol
venți de mașter sau licențiați în teologie și au cunoștințe informatice.
(2) ServiciulIT are următoarele atribuții:

a. coordonează activitatea Serviciului IT și asigură integrarea
Administrației Patriarhale, la nivel de informatizare, cu celelalte
instituții;
b. propune, implementează și verifică strategiile informatice de lungă și
scurtă durată pentru organismele centrale bisericești;
c. stabilește sistemele de operare ce urmează să fie utilizate de către
personalul Patriarhiei Române, programele și strategiile de lucru;
d. instalează, configurează și întreține echipamentele informatice (calcu
latoare, imprimante și servere), atât din punct de vedere software, cât
si din punct de vedere hardware, în limitele competențelor stabilite;
e. configurează, dezvoltă și întreține rețeaua de internet și date a
Patriarhiei Române;
f. acordă asistență tehnică de specialitate Cancelariei Sfântului Sinod
și sectoarelor Administrației Patriarhale care dispun de tehnică de
calcul (instalare, actualizare, întreținere software, utilizare programe
specifice);
g. analizează și evaluează, împreună cu celelalte departamente, nevoile
de tehnică de calcul (programe, echipamente) specifice;
h. acordă asistență tehnică pentru achiziționarea de tehnică de calcul
sau alegerea programelor necesare;
i. Stabilește
> cerințele
> tehnice necesare contractelor cu furnizorii si/sau
>
prestatorii de servicii, pentru activitățile de tip informatic;
j. analizează periodic necesarul de echipamente și soft pentru diferitele
sectoare și propune îmbunătățirea acestuia;
k. propune soluții de îmbunătățire a activității informatice a comparti
mentelor si >
sectoarelor din Administrația>
Patriarhală.
7. Arhivele Patriarhiei Române
an. 96 - (1) Arhivele Patriarhiei Române sunt un serviciu care arc rolul de
a păstra, potrivit prevederilor legale, documentele create de organis
mele centrale ale Patriarhiei Române.
(2) Arhivele Patriarhiei Române nu păstrează documente create de eparhii
sau unități de cult din cadrul acestora.
(3) Arhivele Patriarhiei Române nu au obligația de a furniza unor persoane

fizice sau juridice date despre situația arhivelor, fondurile arhivistice,
anii extremi sau de a pune la dispoziție documente, decât în cadrul
controalelor desfășurate de instituții ale statului, în condițiile legii.
(4) Accesul la documentele din Arhivele Patriarhiei Române se face în
conformitate cu prevederile Legii nr. 16/1996, cu completările și
modificările ulterioare și cu respectarea următoarelor reguli:
a. solicitările unor persoane fizice sau juridice de cercetare academică,
publicistică sau de altă natură a documentelor referitoare la viața și
activitatea ierarhilor se soluționează doar cu aprobarea Sfântului
Sinod524;
b. solicitările unor persoane fizice sau juridice de cercetare academică,
publicistică sau de altă natură a altor documente decât cele prevăzute
la punctul anterior se soluționează doar cu aprobarea Permanenței
Consiliului National Bisericesc5*5;
c. solicitările de studiu a documentelor din Arhivele Patriarhiei
Române vor fi însoțite obligatoriu de recomandarea conducerii
instituției de învățământ sau de cercetare, precum și de planul de
studiu al lucrării, prioritate având doctoranzii de la instituțiile de
învățământ universitar teologic și numai în măsura în care se justi
fică solicitarea526.
(5) Metodologia de solicitare de documente din Arhivele Patriarhiei
Române este următoarea52':
a. cererile privind cercetarea documentelor din Arhivele Patriarhiei
Române se depun la Arhivele Patriarhiei Române sau la Cancelaria
Sfântului Sinod, după ce au fost înregistrate la Registratură-,
524 Cf. pct. 1 al hor. sin. nr. 5944 din 5 iulie 2012.
525 Cf. pct. 2 al hot. sin. nr. 5944 din 5 iulie 2012.
526 Cf. pct. 3 al hot. sin. nr. 5944 din 5 iulie 2012.
Metodologia de solicitare de documente din Arhivele Patriarhiei Române a fost aprobată
prin hot. PCNB nr. 4701 din 4 mai 2017.
ALÎ Bisericii Ortodoxe Române 107
b. ierarhii Sfântului Sinod pot trimite direct Patriarhului României

cereri de cercetare a documentelor din Arhivele Patriarhiei Române-,
c. directorul Arhivelor Patriarhiei Române întocmește un referat
privind existența sau nu a documentelor menționate în cerere, starea
lor de conservare, precum și oportunitatea cercetării respectivelor
documente, în conformitate cu prevederile legale;
d. referatul întocmit de directorul Arhivelor Patriarhiei Române,
împreună cu cererea depusă de solicitant, se înaintează Cancelariei
Sfântului Sinod, care ulterior le înaintează Patriarhului României, cu
propunerea de aprobare sau nu a cererii de cercetare a documentelor;
e. cu excepția solicitărilor trimise de ierarhii Sfântului Sinod direct
Patriarhului României, Cancelaria Sfântului Sinod trimite soli
citantului un răspuns scris, care va fi trimis, în copie, și Arhivelor
Patriarhiei Române.
(6) In cazul în care angajați ai Administrației Patriarhale sau ai adminis
trațiilor eparhiale din Biserica Ortodoxă Română sunt însărcinați de
Chiriarh cu efectuarea unei documentări în interes de serviciu, care
presupune și cercetarea unor documente din Arhivele Patriarhiei
Române, iar materialul documentar rezultat este aprobat pentru publi
care, acesta va fi publicat la una dintre editurile Patriarhiei Române
sau la o editură a unei eparhii. în situația în care problema abordată
este una sensibilă și informațiile nu pot fi aduse la cunoștința publi
cului, întrucât ar cauza prejudicii de imagine Bisericii Ortodoxe
Române, respectivele materiale documentare vor fi păstrate în manus
cris în Arhivele Patriarhiei Române, pentru angajații Administrației
Patriarhale, sau în arhivele eparhiale, pentru angajații din administra
țiile eparhiale.
(7) Personalului angajat al Arhivelor Patriarhiei Române îi este interzis
să folosească documente din depozitul de arhivă iară aprobarea
Permanenței Consiliului Național Bisericesc528.
52k Cf. pct. 4 al hor. sin. nr. 5944 din 5 iulie 2012.
{^Arhivele Patriarhiei Române sunt coordonate dc un director numit

potrivit art. 87 alin. 3 dintre cei care sunt doctori, absolvenți de mașter
sau licențiați în teologie și care au cunoștințe de arhivistică.
(9)y/r^/p^/c73^/>7¿r/7/l·zĂ0W¿w^îșidesfășoarăactivitateapotrivitpropriului
Regulament de organizare și funcționare, aprobat de Permanența
> Bisericesc>:9.
8. Biblioteca Sfântului Sinod
art. 97 - (1) Biblioteca Sfântului Sinod este o structură de cercetare, infor

mare și documentare, fără personalitate juridică proprie, care face parte
din sistemul național de biblioteci, ca bibliotecă specializată de drept
privat, cu profil teologic și enciclopedic și cu acces limitat, care desfă
șoară activități specifice bibliotecilor de drept public.
(2) Patrimoniul documentar al Bibliotecii Sfântului Sinod are caracter de
specialitate, având ca arie de cuprindere domeniul științelor teologice
și umaniste, și se constituie din cărți, seriale, manuscrise, microfor-
mate, documente de muzică tipărite, documente audio-vizuale, docu
mente electronice, documente fotografice, ș.a.
(3) în cadrul Bibliotecii Sfântului Sinod funcționează Depozitul central de
carte și publicație teologică, religioasă și de cult, de istorie și artă religi
oasă^, unde toate editurile și tipografiile eparhiale au obligația de a
trimite câte 3 (trei) exemplare din orice revistă, periodic, publicație,
carte religioasă, teologică, de cult, de istorie și artă religioasă, pe care le
editează sau/și tipăresc531 .
*530
5:9 Actualul Regulament de organizare șifuncționare al Arhivelor Patriarhiei Române a fost

aprobat prin hotărârea PCNB din 30 martie 2017.
530 Depozitul central de carte și publicație teologică, religioasă și de cult, de istorie și artă reli
gioasă a fost înființat prin hot. sin. nr. 601 din 2 martie 2001, prin care s-a stabilit că „toate
editurile și tipografiile eparhiale au îndatorirea să trimită Bibliotecii Sfântului Sinod câte 3
(trei) exemplare din orice revistă, periodic, publicație, carte religioasă, teologică, dc culte, de
istoric și artă bisericească pe care le editează”. Ulterior, Sfântul Sinod a reiterat această înda
torire a eparhiilor, solicitându-le să transmită periodic la Cancelaria Sfântului Sinod, situația
trimiterii publicațiilor eparhiale la Biblioteca Sfântului Sinod (pct. 5 al hot. sin. nr. 1158 din
16-17 februarie 2012 și pct. 2 al hot. sin. nr. 11.166 din 29 octombrie 2013).
531 Cf. hot. sin. nr. 601 din 2 martie 2001, pct. 3 al hot. sin. nr. 1158 din 16-17 februarie
art. 98 - Biblioteca Sfântului Sinod este formată din doua secții:

] Secția Colecții speciale care cuprinde:
a. Cabinetul de manuscrise:
b. Cabinetul de carte veche românească (1508-1830);
c. Cabinetul de carte veche străină (1453-1750);
d. Cabinetul de fotografic și documente;
c. Cabinetul dc reviste și periodice vechi, românești și străine.
(2) Secția Colecții contemporane care cuprinde:
a. lucrări dc teologic;
b. lucrări dc istoric, filosofic, beletristică;
c. dicționare, enciclopedii ctc.
art. 99 - (I) Biblioteca Sfântului Sinoa arc ca principală misiune spriji
nirea activității mision.uc. culturile. pastorale și ecumenice a Bisericii
Ortodoxe Române, si ptoccsului instructiv-cducativ și dc cercetare din
cadrul unităților dc învățământ teologic sau laic.
(2) Biblioteca Sfântului Sinod derulează activități culturale, comemorări,
expoziții, simpozioane și întâlniri tematice.
(3) Biblioteca Sțânîului Sinod este coordonată dc către un consilier patri
arhal numit potrivit art. 8~ alin. 3 dintre preoții cu gradul I, care sunt
doctori, absolvenți dc mașter sau licențiați în teologic și care au cunoș
tințe filologice.
(4) Biblioteca Sfântului Sinod își desfășoară activitatea potrivit propriului
Regulament de organizare și funcționare aprobat de Permanența
Consiliului Național Bisericesc5,2.
9. Responsabil cu protecția datelor cu caracter personal
an. 100 - (1) Responsabilul cu protecția datelor cu caracter personal

arc obligația dc a respecta secretul sau confidențialitatea în ceea ce
2012 și pct. 4 din hor. sin. nr. 312 din 28 februarie 2013.
552 Actualul Regulament de organizare fifuncționare al Bibliotecii Sfântului Sinod, împreună
cu fidele posturilor din organigrama proprie, au fost aprobate prin hot. PCNB nr. 4155 din
25 iunie 2009.
] 10 Rk;i’I..i.mi xri'/ organism/:/ or cintr.i/.i
privește îndeplinirea sarcinilor sale, in conformitate cu reglementările

legale aplicabile.
(2) Responsabilul cu protecția datelor poate îndeplini și alte sarcini și
atribuții în cadrul angajatorului, cu condiția ca niciuna dintre aceste
sarcini și atribuții să nu genereze un conflict de interese.
(3) Responsabilul cu protecția datelor cu caracter personal îndeplinește
următoarele sarcini:
a. informarea și consilierea angajaților care prelucrează date cu
caracter personal cu privire la obligațiile care le revin;
b. monitorizarea respectării reglementărilor privind protecția datelor
cu caracter personal, formarea personalului implicat în operațiunile
de prelucrare, precum și auditurilc aferente la sectoare pe această
problematică;
c. ținerea evidenței activităților de prelucrare (categoriile de persoane
vizate și a categoriilor de date cu caracter personal prelucrate de
către fiecare sector; categoriile de destinatari cărora le-au fost sau le
vor fi divulgate datele cu caracter personal; acolo unde este posibil,
termenele-limită preconizate pentru ștergerea diferitelor categorii
de date; o descriere generală a măsurilor tehnice și organizatorice
de securitate luate de Patriarhia Română pentru protecția datelor
personale);
(4) In îndeplinirea sarcinilor sale, responsabilul cu protecția datelor ține
seama în mod corespunzător de riscul asociat operațiunilor de prelu
crare, luând în considerare natura, domeniul de aplicare, contextul și
scopurile prelucrării, la fiecare sector.
10. Secretariatul
art. 101 - (1) Secretariatul are ca principală responsabilitate asigurarea în

dublu sens a fluxului informațional dintre Cancelaria Sfântului Sinod
și persoanele sau instituțiile externe, precum și între aceasta și cele
lalte sectoare și instituții anexe ale Administrației Patriarhale sau ale
Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă.
( 2) Secretariatul este coordonat de un secretar numit potrivit art. X7 alin.
3 dintre cei care sunt doctori, absolvenți de master sau liccnțiați în

teologic și care au cunoștințe canonice și juridice.
(3) Secretariatul are următoarele atribuții:
a. gestionarea corespondenței primite și emise atât prin poșta și curi-
crat, cât și prin intermediul poștei electronice;
b. tehnoredactarea diferitelor materiale și redactarea corespondenței
zilnice;
c. documentarea și întocmirea referatelor repartizate;
d. pregătirea și multiplicarea materialelor necesare pentru organizarea
ședințelor organismelor centrale bisericești;
e. evidența necesarului de consumabile;
f. asigurarea transmiterii informațiilor/documcntelor primite din
afara instituției, precum și a celor către exteriorul instituției persoa-
nelor/instituțiilor cărora li se adresează;
g. monitorizarea implementării hotărârilor Sfântului Sinod.
1 1. Registratura
art. 102 - Registratura arc ca principală responsabilitate executarea lucră

rilor de sortare, înregistrare, datare și distribuire a corespondenței
primite sau emise de organismele centrale bisericești.
B. Administrația Patriarhală
1 · Componență, coordonare și atribuții
art. 103 - (1) Administrația Patriarhală este organismul central adminis

trativ care are atribuțiile de studiere și de întocmire a referatelor privi
toare la problemele bisericești de competența organismelor centrale
> executive533.
deliberative si
(2) Administrația Patriarhală are în componență următoarele sectoare
administrative de specialitate:
533
Cf. an. 38 alin. 1 din Statut.
a. Sectorul teologic-educaționar'4;
b. Sectorul social-filantropie5'5;
c. Sectorul cultură și patrimoniu religios* 556;
d. Sectorul comunități și relații publice (Centruldepres.i Basilica^");
e. Sectorul construcții și monumente bisericești'·''';
f. Sectorul relații bisericești, interreligioase și comunități bisericești
externe”*;
g. Sectorul pelerinaje540;
h. Sectorul stavropighii patriarhale și centre sociale'41;
i. Sectorul economic-financiar'42;
j. Control financiar și audit financiar'*'.
Cf. arc. 38 alin. 1 lit. a din Statut.

Cf. arc. 38 alin. 1 lit. b din Statut. în 13 februarie 1997, Sfântul Sinod ,A hotărât înfiin
țarea unui Serviciu de Misiune fi asistență socială la nivelul Patriarhiei Române, care să poarte
legătura cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății, MinisterulJustiției
fi cu alte instituții ale Statului român care au in competență activitatea de asistență socială fi
umanitară, pentru ca Biserica sâ-fipoată împlini vocația socială" (per. 1 al hor. sin. nr. 845 din
13 februarie 1997). Ulterior, acest sector a fost numit „Biserica fi Societatea”. în Statut 2008, în
cadrul Administrației Patriarhale este enumerat și Sectorulsocial-fdantropic (art. 37 alin. 1 lit. b).
556 Cf. art. 38 alin. 1 lit. c din Statut. în Statut 2008, în Administrația Patriarhală era prevăzut
Sectorulpatrimoniu cultural. Prin hot. PCNB din 22 octombrie 2012, s-a aprobat reorganizarea
Sectorului patrimoniu cultural în Sectorul cultură fi patrimoniu religios cu două componente
{cultură și patrimoniu religios}, fiecare condus de un consilier patriarhal cu atribuții distincte.
Sfântul Sinod, în ședința din 29 octombrie 2012, a luat act, cu aprobare, de această reorganizare
și a aprobat modificarea art. 38 alin. 1 pct. 3 din Statut.
Cf. art. 38 alin. 1 lit. d din Statut. La inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh DaNIEL,
in data de 27 octombrie 2007 a fost înființat Centrul de Presă Basilica al Patriarhiei Române,
cu următoarele componente: Radio Trinitas, Televiziunea Trinitas TV, publicațiile LUMINA
(cotidianul Ziarul Lumina, săptămânalul Lumina de Duminică și revista lunară Vestitorul
Ortodoxiei}, Agenția de știri Basilica și Biroul de Presă. Actul oficial prin care a fost înființat
Centrul de Presă Basilica al Patriarhiei Române este Decizia Patriarhală nr. 17/2008.
Cf. art. 38 alin. 1 lit. e din Statut.
*·” Cf. art. 38 alin. 1 lit. f din Statut.
MU Cf. art. 38 alin. 1 lit. g din Statut.
M1 Cf. art. 38 alin. 1 lit. h din Statut. Sectorul stavropighii fi centre sociale a fost înființat
la inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel prin hot. PCNB din 16 ianuarie 2008.
542 Cf. art. 38 alin. 1 lit. i din Statut.
w Cf. hot. sin. nr. 3781 din 18 iunie 2009.
(3) Prin hotărâri ale Permanenței Consiliului Național Bisericesc pot fi înfi
ințate și alte sectoare și servicii în cadrul Administrației Patriarhale544
(4) Prin decizie patriarhală, episcopii-vicari patriarhali coordonează
sectoarele Administrației Patriarhale având colaboratori pe consilierii
patriarhali de resort și pe inspectorii de specialitate545.
(5) Prin sectoarele administrative de specialitate și prin serviciile aferente,
Administrația Patriarhală studiază problemele bisericești specifice
acestora care intră în competența organismelor centrale deliberative
și executive, comunică centrelor eparhiale hotărârile acestora și tine
evidența modului de aducere a lor la îndeplinire546.
2. Sectorul teologic-cducațional
art. 104 - (1) Sectorul teologic-cducațional54 are ca atribuții analizarea

și identificarea soluțiilor pentru problemele specifice învățământului
religios și teologic, informarea Centrelor eparhiale cu privire la hotă
rârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și ale Guvernului
României în domeniul învățământului, precum și monitorizarea
modului de aplicare a acestor hotărâri.

S în Statut 1948, printre sferele de activitate care puteau fi fixate de către Patriarhul Româ
niei unuia dintre consilierii patriarhali era enumerat și „învățământul teologic" (art. 34 lit. c).
in acest sens, în ROC1950, se preciza că „fiecărui consilier administrativ patriarhal i se va fixa
de către Patriarh, prin decizie, sfera de activitate în probleme de ordin de învățământ teologic"
(art. 138 alin. 2 lit. C). Tot în ROC 1950 se menționa și faptul că, „în sfera sa de activitate,
fiecare consilier întocmește referatele singur, asupra problemelor ce i se repartizează de Patriarh,
de Sfântul Sinod, de Adunarea Națională Bisericească, de Consiliul Național Bisericesc sau
de vicarii patriarhali. în problemele mai însemnate, însă, consilierii administrativi patriarhali
întocmesc referatele în ședințe comune, ca Permanență a Consiliului Național Bisericesc,
iub președinția Patriarhului sau a vicarului delegat de Patriarh” (art. 139). Aceeași prevedere
° regăsim și în Statut 2005. în Statut 2008, se menționa printre sectoarele Administrației
Patriarhale și Sectorul teologic-cducațional (art. 37 alin. 1 lit. a). în Statut, s-a păstrat aceeași
denumire (art. 38 alin. 1 lit. a).
(2) Sectorul teologic-cducațional este coordonat de către un consilier

patriarhal numit potrivit art. 87 alin. 3 dintre cei care sunt doctori
în teologie și care s-au remarcat în activități dedicate învățământului
teologic.
(3) Sectorul teologic-educațional are următoarele componente:
a. Disciplina școlară Religie;
b. învățământul teologic ortodox preuniversitar;
c. învățământul teologic ortodox universitar și postuniversitar,
schimbul de burse de studiu și de cercetare;
d. Relația cu ONG-urile din domeniul educației și al activităților cu
tineretul;
e. Biroul de catehizare parohială.
art. 105 - Componenta pentru disciplina școlara Religie arc următoarele
responsabilități:
(1) întocmirea referatelor cu privire la disciplina școlară Religie, pentru
Comisia teologică, liturgică și didactică a Sfântului Sinod;
(2) actualizarea evidenței structurilor de învățământ religios;
(3) propunerea de amendamente pe marginea proiectelor de lege și a
regulamentelor privind disciplina școlară Religie;
(4) elaborarea și monitorizarea proiectelor care vizează îmbunătățirea
calității învățământului religios;
(5) elaborarea proiectelor de programe școlare la disciplina Religie, în
colaborare cu Ministerul Educației Naționale și Secretariatul de Stat
pentru Culte\
(6) evaluarea proiectelor de manuale școlare la disciplina Religie, în
vederea obținerii avizului cultului;
(7) organizarea unor concursuri naționale cu tematică religioasă;
(8) întocmirea și eliberarea documentelor specifice la solicitarea instituți
ilor și persoanelor care se adresează Patriarhiei Române pe probleme
de învățământ religios;
(9) mediatizarea evenimentelor referitoare la învățământul religios, prin
intermediul Centrului de Presă Basilica.
art. 106 - Componenta pentru învățământul teologic ortodox preuniver
sitar are următoarele responsabilități:
(1) întocmirea referatelor cu privire la învățământul teologic ortodox preu

niversitar, pentru Comisia teologică, liturgică și didactică a Sfanțului
Sinod;
(2)elaborarea propunerilor pe marginea proiectelor de lege și a regula
mentelor privind învățământul teologic preuniversitar;
(3)convocarea directorilor de seminarii și licee teologice din Patriarhia
Română, a Comisiei pentru evaluarea învățământului teologic preuni
versitar și a Comisiei pentru programe analitice și manuale școlare;
(4) centralizarea și prezentarea rezultatelor examenelor, a concursurilor și
a olimpiadelor școlare;
(5) organizarea de congrese și simpozioane naționale/internaționale;
(6)participarea la alcătuirea unor tematici pentru diferite examene, consfă
tuiri, întruniri naționale, regulamente interne și externe etc.;
(7) întocmirea și eliberarea documentelor specifice, la solicitarea tuturor
instituțiilor și persoanelor care se adresează Patriarhiei Române pe
probleme religioase care vizează învățământul teologic preuniversitar;
(8)mediatizarea evenimentelor din învățământul preuniversitar, prin
intermediul Centrului de Presă B.isilica.
art. 107 - Componenta pentru învățământul teologic ortodox universitar și
postuniversitar, schimbul de burse de studiu și de cercetare are următoa
rele responsabilități:
(1) întocmirea referatelor cu privire la învățământul teologic ortodox
universitar, pentru Comisia teologică, liturgică și didactică a Sfântului
Sinod;
U) pregătirea împreună cu Cancelaria Sfântului Sinod a procedurilor
care vizează învățământul teologic ortodox universitar;
(5) pregătirea și participarea la întrunirile Colegiului Decanilor și la
Congresele facultăților de teologie ortodoxă din cuprinsul Patriarhiei
Române;
(4) actualizarea evidenței structurilor de învățământ teologic universitar;
(5) elaborarea și monitorizarea proiectelor care vizează îmbunătățirea
calității învățământului teologic ortodox universitar;
(6) organizarea de simpozioane, congrese naționale și internaționale,
precum și a altor evenimente și concursuri educaționale;
J
(7) promovarea posibilităților de studiu în străinătate și întocmirea

recomandărilor pentru obținerea unor burse sau pentru continuarea
studiilor în străinătate;
(8) mediatizarea evenimentelor din învățământul universitar, prin inter
mediul Centrului de Presă Bazilica.
art. 108 - Componenta pentru relația cu ONG-urile din domeniul educa
ției și al activităților cu tineretul are următoarele responsabilități:
(1) întocmirea referatelor cu privire la relația cu organizațiile neguverna
mentale bisericești naționale de tineret, familii sau părinți și alte orga
nizații ncguvernamcntalc naționale care desfășoară activități cu tinerii
sau familiile (asociații de elevi, de studenți, de părinți etc.), pentru
Comisia teologică, liturgică și didactică a Sfântului Sinod;
(2) centralizarea activităților de tineret desfășurate în cuprinsul Patriarhiei
Române;
(3) actualizarea evidenței organizațiilor de tineret (A.S.C.O.R.,
L.T.C.O.R., alte asociații de tineret bisericești și laice) și a activităților
dezvoltate de acestea în parteneriat cu Patriarhia Română sau Centrele
eparhiale;
(4) elaborarea de propuneri pe marginea proiectelor și a regulamentelor
organizațiilor neguvernamentale bisericești naționale de tineret, familii
sau părinți;
(5)elaborarea proiectelor care vizează îmbunătățirea relației cu organi
zațiile neguvernamentale bisericești naționale de tineret, familii sau
părinți și cu alte organizații neguvernamentale naționale care desfă
șoară activități cu tinerii sau familiile (asociații de elevi, de studenți, de
părinți etc.);
(6) organizarea taberelor naționale de tineret cu tematică religioasă;
(7) convocarea întrunirilor cu organizațiile ncguvernamcntalc bisericești
naționale de tineret, familii sau părinți și cu alte organizații neguver
namentale naționale care desfășoară activități cu tinerii sau familiile
(asociații de elevi, de studenți, de părinți etc.);
(8) mediatizarea evenimentelor referitoare la organizațiile neguvernamen
tale bisericești naționale de tineret, familii sau părinți și la alte orga
nizații neguvernamcntale naționale care desfășoară activități cu tinerii
sau familiile (asociații de elevi, de studenți, dc părinți ctc.). prin inter

mediul Centrului de Presă Basilica.
art. 109 - Biroul de catehizare parohială are următoarele responsabilități:
(]) coordonarea Programului Național „Hristos împărtășit copiilor";
(2) realizarea dc proiecte care pot fi dezvoltate la nivel parohial, pentru
educația non-formală a copiilor;
(3) înființarea și dezvoltarea unor centre educaționale la nivel parohial;
(4) organizarea unor concursuri naționale și a unor tabere de creație
pentru copii;
(5) organizarea unor congrese naționale cu privire la cateheza parohială;
(6) organizarea unoi centre regionale și a unor cursuri de formare a preo
ților și a profcsoriloi de Religie, cu privire la cateheza parohială;
(7) elaborarea curriculumului pentru cateheza parohială;
(8) accesarea dc fonduri pentru desfășurarea dc proiecte educaționale.
3. Sectorul social-filantropic
art. 110 - (1) Sectorul sorial-jiLintropic** arc ca atribuții analizarea și

identificarea soluțiilor pentru problemele specifice misiunii sociale
a Bisericii și asistenței religioase în unitățile bugetare5'9, informarea
Centrelor eparhiale cu privire la hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române si ale Guvernului României în domeniul soci-
in Statut 1948, printre sferele de activitate care puteau fi fixate de către Patriarhul Ro
mâniei unuia dintre consilierii patriarhali era enumerat și „misionar” (art. 34 lit. b). în acest
sens, in ROC1950, se preciza câ „fiecărui consilier administrativ patriarhal i se va fixa dc către
Patriarh, prin decizie, sfera dc activitate in probleme dc ordin misionar” (art. 138 alin. 2 lit. B).
Aceeași prevedere o regăsim și în Statut 2003- în Statut 2008, se menționa printre sectoarele
Administrației Patriarhale și „Sectorul social-filantropic” (art. 37 alin. 1 lit. b). în Statut, s-a
păstrat aceeași denumire (art. 38 alin. 1 lit. b).
Această activitate este reglementată prin Regulamentul de organizare și funcționare a
internului de asistență socială al Bisericii Ortodoxe Române, care a fost aprobat prin hor. sin.
nr. 245 din 19-22 februarie 2001, iar ulterior adnotat și actualizat prin pct. 2 al hor. sin. nr.
1854 din 5-6 iulie 2005.
al-filantropic, precum și monitorizarea modului de aplicare a acestor

hotărâri550.
(2) Sectorul social-filantropie este coordonat de către un consilier patri
arhal numit potrivit art. 87 alin. 3 dintre cei care sunt doctori în
teologic și care s-au remarcat in activități social-filantropicc.
(3) Sectorul social-filantropie are in componența următoarele servicii:
a. Biroul pentru misiune socială;
b. Biroul de asistență religioasă in unitățile bugetare.
art. I 1 1 - Biroulpentru misiune sociala arc următoarele responsabilități:
(1 ) coordonarea activității dc asistență socială din Patriarhia Română;
(2) elaborarea dc programe social-filantropicc și social-medicale din
Patriarhia Română;
(3) dezvoltai ca dc relații cu instituții și organisme din domeniul asistenței
(serviciile publice specializate ale ministerelor, autoritățile adminis
trației publice locale, unități dc asistență socială dc stat și private,
organizații ncguvcrnamcnt.de in scopul încheierii dc parteneriateși/
sau colaborări;
(4) elaborarea strategici și a planurilor dc acțiune în domeniul asistenței
social-filantropice din Patriarhia Română;
(5) asigurarea vizibilității activității social-filantropicc din Patriarhia
Română;
(6) monitorizarea modului în care sunt aplicate, promovate și respectate
prevederile statutare și regulamentare, precum și hotărârile sinodale
în domeniul asistenței social-filantropice;
(7) monitorizarea legislației în domeniul asistenței sociale și formularea
de propuneri aferente modificărilor legislative în domeniu;
(8) elaborarea de rapoarte periodice, precum și darea de scamă anuală cu
privire Ia asistența social-filantropică;
(9) facilitarea comunicării și a relațiilor de cooperare la nivel practic în
domeniul asistenței social-filantropice dintre eparhiile ortodoxe
române;
550 în 2 octombrie 2007, Patriarhia Română a încheiat cu Guvernul României un Protocol de

cooperare în domeniul incluziunii sociale, dc care Sfântul Sinod a luat act în ședința din 22-24
octombrie 2007 (cf. hot. sin. nr. 3962 din 22-24 octombrie 2007).
.{¡ l· KlSI KK’II Ortodoxr ROM.iXl' 119
organizarea de întâlniri anuale cu coordonatorii sectoarelor de asis

tența socială de la Centrele eparhiale;
(11) elaborarea de materiale documentare în scopul îndrumării și infor
mării sectoarelor eparhiale cu privire la activități de asistență social-fi-
lantropică destinate categoriilor vulnerabile de persoane;
(12) reprezentarea Patriarhiei Române la seminarii, conferințe, sesiuni pe
teme de specialitate.
art. 112 - Biroul de asistenții religioasă in unitățile bugetare arc următoa
rele responsabilități:
(1) asigurarea accesului egal al credincioșilor creștin-ortodocși la asis
tență religioasă;
(2) facilitarea implementării activității misionare a Bisericii Ortodoxe
Române în toate mediile societății românești;
(3) coordonarea activității de asistență religioasă desfășurată în unită
țile Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne,
Serviciului de Pază și Protecție (SPP), Serviciului de Telecomunicații
Speciale (STS), Serviciului Român de Informații (SR1), Ministerului
Justiției, în unitățile medicale, sanitare și de asistență socială;
(4) analizarea și identificarea soluțiilor pentru problemele specifice asis
tenței religioase desfășurate în unitățile militare, penitenciare, spitale
și așezăminte de ocrotire socială;
(5) dezvoltarea și coordonarea activității de asistență religioasă pentru
persoane cu dizabilități (persoane cu deficiențe de auz și vorbire,
nevăzători, ere.);
(6) dezvoltarea și coordonarea activității de asistență religioasă pentru
refugiați și migranți și pentru victimele traficului de persoane rezi
dente în adăposturile de pe teritoriul României.
an. 113 - (1) Cu binecuvântarea Sfântului Sinod, asociațiile social-fi-
lantropice de la Centrele eparhiale din țară și străinătate au înființat
Federația Filantropia, care are ca scop creșterea impactului și eficienței
acțiunilor sociale ale organizațiilor membre sau partenere și a structu
rilor sociale ale Bisericii Ortodoxe Române, prin integrarea lor într-un
răspuns unitar, coordonat, coerent și eficient la provocările sociale

actuale551.
(2) Misiunea Federației Filantropia este să sprijine Biserica Ortodoxă
Română în lucrarea ei social-filantropică săvârșită pentru oameni și
comunitățile lor, in spiritul învățăturii creștine.
(3) Federația Filantropia este persoană juridică română de drept privat,
cu caracter ncpatrimonial (nonprofit), apolitică și neguvernamentală,
potrivit cu legislația in vigoare și prevederile propriului statut552, și are
sediul la București.
(4) Federația Filantropia arc ca Președinte de onoare pe Patriarhul
României.
(5) Președintele Federației Filantropia este episcopul vicar-patriarhal
responsabil cu coordonarea activităților social-filantropice din
Administrația Patriarhală.
(6) Președintele Federației Filantropia exercită funcția de Președinte al
Adunării Generale a Federației Filantropia.
(7) Permanența Consiliului Național Bisericesc este garantul funcționării
Federației Filantropia intru îndeplinirea misiunii și scopului acesteia
și are dreptul de verificare și control, precum și de validare a deciziilor
strategice de dezvoltare și a deciziilor principale.
(8) In cadrul Federației Filantropia funcționează Centrul național pentru
formare continuă „Dumitru Stăniloae”, fără personalitate juridică,
având ca scop desfășurarea de activități de formare continuă. Locația
acestui centru se află în edificiul Centrului cultural-social „Iustin
Patriarhul" al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
551 Cf. hor. sin. nr. 905 din 2 martie 2006, nr. 3806 din 14-15 noiembrie 2006, nr. 292 din
12-14 februarie 2007 și nr. 2655 din 20-21 iunie 2007. în prezent, Federația Filantropia reu
nește 23 dintre cele mai active fundații și asociații care lucrează în domeniul social în eparhiile
552 Actualul Statut al Federației Filantropia a fost aprobat de către Adunarea Generala a
Federației Filantropia în data de 20 aprilie 2016.
4. Sectorul cultură și patrimoniu religios
art. 114 — (1) Sectorul cultură și patrimoniu religios553 are ca atribuții

analizarea și identificarea soluțiilor pentru problemele referitoare
la cultură și patrimoniu religios, informarea Centrelor eparhiale cu
privire la hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române si
ale Guvernului României în aceste domenii, precum și monitorizarea
modului de aplicare a acestor hotărâri.
(2) Sectorul cultură și patrimoniu religios este structurat în două
componente:
a. Componenta Cultură;
b. Componenta Patrimoniu Religios.
(3) Fiecare dintre componentele Sectorului cultură și patrimoniu religios
este coordonată de către un consilier patriarhal numit potrivit art. 87
alin. 3 dintre cei care sunt doctori în teologie și care s-au remarcat în
activități culturale sau sunt specialiști în patrimoniu religios.
a. Componenta Cultură
art. 115 - Componenta Cultură a Sectorului cultură și patrimoniu religios

are următoarele responsabilități:
(1) reprezentarea Patriarhiei Române la aniversări, comemorări, verni
saje, relații cu instituții culturale din țară (Academia Română,
muzee, biblioteci, arhive) cu prezentarea, după caz, a unor mesaje sau
comunicări;
(2) realizarea de interviuri și emisiuni culturale la Trinitas 1V, Radio
Trinitas, Ziarul Lumina și alte publicații bisericești și laice;
(3) stabilirea și dezvoltarea de relații cu instituții culturale din străinătate;
(4) monitorizarea vieții culturale din diaspora ortodoxă română și
componentei culturale a relațiilor interconfesionale și interreligioase.
•---------- — ___________________
553 în Statut 1948, printre sferele de activitate care puteau fi fixate de către Patriarhul României
unuia dintre consilierii patriarhali era enumerat și „cultural (art. 34 lit. b). în acest sens, în ROC1950,
Sc preciza că „fiecărui consilier administrativ patriarhal i se va fixa de către Patriarh, prin decizie, sfera
activitate în probleme de ordin cultural” (art. 138 alin. 2 lit. B).
b. Componenta Patrimoniu Religios
art. 116 - Componenta Patrimoniu Religios a Sectorului cultură și patri

moniu religios are ca principale atribuții activitățile de ocrotire, conscr-
vare-restaurare și punere în valoare a patrimoniului cultural bisericesc,
și cuprinde:
(1) Comisia de Pictură Bisericească554555 ,
(2) Centrul pentru patrimoniu cultural „Sfântul Constantin
Rrâncoveanu”^\ în cadrul căruia funcționează:
a. Laboratorul de conservare-restaurarc icoană și lemn policrom;
b. Laboratorul de restaurare carte veche.
art. 117 - (1) Comisia de Pictură Bisericească este organism central admi
nistrativ, care se organizează și funcționează potrivit propriului regula
ment556 și care are ca principale atribuții:
a. păstrarea unității dogmatice, artistice și de execuție a lucrărilor de
artă bisericească în Biserica Ortodoxă Română;
b. pregătirea și autorizarea de specialiști în arta bisericească cu drept de
lucru în bisericile ortodoxe și în edificiile de patrimoniu ortodox.
(2) Comisia de Pictură Bisericească este prezidată de Patriarhul României,
personal sau prin delegați55'.
(3) Comisia de Pictură Bisericească este alcătuită din 5-7 membri, speci
aliști autorizați în artă bisericească, dintre care minimum 2 pictori
bisericești și un restaurator, numiți prin decizie patriarhală pentru un
mandat de 4 ani, cu posibilitatea prelungirii în cazuri excepționale558.
554 Comisia de Pictură Bisericească a fost înființată prin Decizia Patriarhală nr. 633/1958,
prin care au fost stabilite normele de organizare ți funcționare ale acesteia.
555 Centrul pentru patrimoniu cultural „Sfântul Constantin Brâncoveanu” a fost înființat în
anul 2007 (cf. hot. sin. nr. 450 din 12-14 februarie 2007) ți acreditat în acclați an de către
Agenția Națională pentru Calificări (la acea vreme având denumirea de Comisia Națională
de Formare Profesională a Adulților).
”é Actualul Regulament pentru organizarea fifuncționarea Comisiei de Pictură Bisericească
a Patriarhiei Române a fost aprobat prin hot. sin. nr. 9353 din 29 septembrie 2012.
557 Cf. art. 2 ți 10 alin. 1 din RCPB.
558 Cf. art. 10 alin. 2 din ACP5.
(4) Secretarul administrativ al Comisiei de Pictură Bisericească este consi

lierul patriarhal coordonator al Componentei Patrimoniu Religios din
cadrul Sectorului Cultură și Patrimoniu Religios™.
art. 118 - (1) Centrul pentru patrimoniu cultural „Sfântul Constantin
Brâncoveanu” este autorizat să organizeze programe de formare profe
sională (inițiere, perfecționare, specializare) pentru personalul eclezial
și laic (din muzeele sau colecțiile de stat) care administrează, gestio
nează, protejează, cercetează și pune în valoare bunuri din patrimoniul
cultural national.
(2) Centrul pentru patrimoniu cultural „Sfântul Constantin Brâncoveanu”
este coordonat de către un consilier patriarhal numit potrivit art. 87
alin. 3 dintre cei care sunt doctori în artă și sunt specialiști în patri
moniu religios.
(3) Laboratorul de conservare-restaurare icoană și lemn policrom și
Laboratorul de restaurare carte veche sunt organizate și funcționează
potrivit regulamentelor proprii56' și au următoarele atribuții:
a. protejarea și conservarea obiectelor conform legislației în vigoare;
b. analizarea structurii și compoziției obiectelor;
c. studierea noilor tehnologii metodologice și asimilarea lor;
d. specializarea personalului angajat prin activități de perfecționare;
e. îndrumarea și coordonarea procedurilor de clasare a obiectelor;
f. respectarea normelor de restaurare conform legislației în vigoare;
g. asigurarea evidenței obiectelor din laboratoare;
h. oferirea consultanței de specialitate și intervenții de salvgardare în
colecțiile deținătorilor de bunuri culturale.
5. Sectorul comunicații și relații publice {Centrul de presă Basilica)
art. 119 - (1) Sectorulcomunicații și relațiipublice - Centruldepresă Basilica

arc ca principale atribuții intensificarea misiunii cultural-pastorale și*
”* Cf. art. 16 alin. 2 din RCPB.

560 Regulamentul de organizare și funcționare al Laboratorului de conservare-restaurare
icoană și lemn policrom și al Laboratorului de restaurare carte veche a fost aprobat de PCNB în
data de 22 februarie 2017.
social-fîlantropice a Bisericii și promovarea valorilor crcștin-ortodoxc

prin intermediul mass-media.
(2) Centrul de presă Basilica are următoarele componente:
a. Radio Trinitas;
b. Televiziunea Trinitas;
c. Publicațiile Lumina, cotidianul Ziarul Lumina, săptămânalul
Lumina de duminică și revista lunară Vestitorul Ortodoxiei',
d. Agenția de știri Bazilica-,
c. Biroul de Presă și relații publice561.
(3) Fiecare dintre componentele Centrului de presă Bazilica este coor
donată de către un consilier patriarhal, cu atribuții distincte,
numit potrivit art. 87 alin. 3 dintre teologii care sunt specialiști în
comunicare.
(4) Organismul de conducere al Centrului de presă Basilica este Consiliul
director constituit din coordonatorii celor 5 componente și prezidat
de către un episcop vicar patriarhal sau un vicar patriarhal ori de către
un delegat al Patriarhului României.
(5) Centrul de presă Basilica se organizează și funcționează potrivit
propriului statut562 și are următoarele responsabilități:
a. reprezentarea Patriarhiei Române în spațiul mediatic și de comuni
care instituțională a mesajelor și punctelor de vedere ale acesteia;
b. monitorizarea presei interne și internaționale, precum și a mediului
561 Biroul de presă și relații publice al Patriarhiei Române a fost înființat ca urmare a refe
ratului din 25 ianuarie 1990, elaborat de protos. Daniel Ciobotea, actualul Patriarh al
Bisericii Ortodoxe Române. Potrivit acestui referat, Biroului de presă și relații publice îi erau
atribuite următoarele responsabilități: „să țină legătura cu conducerea bisericească superioară
(patriarhală și sinodală) pentru a formula și exprima fidel și corect punctul de vedere oficial
al Patriarhiei Române, legat de diferite probleme, în fața mijloacelor de comunicare în masă:
să informeze toate sectoarele Administrației Patriarhale despre poziția oficială a Patriarhiei
Române în diferite probleme; să culeagă datele necesare stabilirii unei imagini corecte asupra
vieții Bisericii Ortodoxe Române și a relațiilor ci cu societatea, astfel încât poziția ei să poată
fi fixată în mod corespunzător: să răspundă și altor sarcini cerute de conducerea bisericească
potrivit nevoilor urgente ale Patriarhiei Române”.
562 Actualul Statut pentru organizarea și funcționarea Centrului de Presă Basilica a fost
aprobat prin Decizia Patriarhală nr 17 din 3 decembrie 2008.
online, in vederea unei informări riguroase asupra principalelor

evenimente și a opiniilor generate de acestea;
c. cultivarea unei relații active și a unei colaborări fructuoase între cler
și credincioși, între Biserică și societate;
d. prezentarea în societate a instituțiilor, activităților și atitudinilor
Bisericii Ortodoxe Române, cu deschidere spre dialog și cooperare;
e. cultivarea valorilor moralei creștine și promovarea activităților
cultural-educative în societate, sprijinirea dezvoltării comunităților
locale;
£ mediatizarea unor campanii social-filantropiceși cultural-misionare;
g. promovarea obiectivități! și respectarea principiilor deontologiei
jurnalistice în relatarea evenimentelor, în prezentarea persoanelor și
a instituțiilor;
h. stabilirea de partencriate cu instituții de presă, de cultură și de
educație
»
din rară
*
și’ din străinătate;
i. încurajarea dialogului credinței creștine cu filosofia, știința, arta și
alte domenii de manifestare ale spiritului uman creator de valori
perene.
(6) Pentru îndeplinirea responsabilităților sale, Centrul de presă Basilica
organizează simpozioane, conferințe, mese rotunde, campanii de presă,
festivaluri, expoziții, concerte și concursuri prin care poate fi sensibi
lizată opinia publică asupra unor evenimente sau teme de reflecție
comune Bisericii Ortodoxe Române și societății românești în ansam
blul ei.
(7) Activitățile Centrului de Presă Basilica sunt susținute din fonduri reali
zate prin activitățile proprii, din subvenții, donații și contribuții ale
Administrației Patriarhale, ale eparhiilor, protopopiatelor, parohiilor,
mănăstirilor, precum și din donații ale unor binefăcători dornici să
sprijine activitățile sociale și cultural-misionare ale Bisericii.
(8) Pentru susținerea activităților, Centrul de Presă Basilica editează publi
cații, realizează CD-uri și DVD-uri audio și video, precum și aplicații
multimedia.
6. Sectorul monumente >si construcții

J bisericești
J
art. 120 - (1) Sectorul monumente și construcții bisericești** are ca atribuții

analizarea documentațiilor tehnice și a ofertelor tchnico-economicc
ale sectoarelor Administrației Patriarhale, care intenționează să execute
lucrări de construcție, precum și formularea de soluții tehnice pentru
respectivele proiecte.
(2) Sectorul monumente și construcții bisericești este coordonat de către
un consilier patriarhal numit potrivit art. 87 alin. 3 dintre cei care au
cunoștințe tehnice și de construcții.
7. Sectorul relații bisericești, interreligioasc și comunități bisericești

externe
art. 121 - (1) Sectorul relații bisericești, interreligioasc și comunități biseri

cești*4 are ca atribuții analizarea și identificarea soluțiilor pentru proble
mele specifice relațiilor Bisericii Ortodoxe Române cu alte confesiuni și
religii, precum și a comunităților ortodoxe românești din străinătate*564 565.
Î6Î în Statut 1948, era prevăzut ca, în Cancelaria Patriarhală, să existe și un serviciu Tehnic (art.
36 lit. f). în acest sens, în ROC1950, se preciza că, „în Administrația Patriarhală, funcționează
un serviciu tehnic pentru lucrările de pictură, arhitectură, mecanică și electricitate, pentru trebu
ințele interne ale Patriarhiei, ale instituțiilor anexe, ale eparhiilor și ale mănăstirilor” (art. 171).
în Statut 200S, se menționează faptul că, în Administrația Patriarhală, funcționează Sectorul
patrimoniu imobiliar (art. 37 alin. 1 lit. c). în Statut, este indicat faptul că, în Administrația
Patriarhală, funcționează Sectorul monumente și construcții bisericești (art. 38 alin. 1 lit. e).
564 în Statut 1948 nu era prevăzut un sector dedicat relațiilor externe bisericești, ci doar se
preciza că „unuia dintre consilierii patriarhali i se va fixa de către Patriarhul României, prin
decizie, sfera de activitate în problemele de ordin cultural, misionar și al legăturilor cu străinăta
tea’' (art. 34 lit. b). Aceeași prevedere o regăsim și în Statut2003. în Statut 2008, se menționau
printre sectoarele Administrației Patriarhale și „Sectorul relații bisericești și interreligioase”
(art. 37 alin. 1 lit. f) și „Sectorulcomunități externe" (art. 37 alin. 1 lit. g). în Statut, cele două
sectoare au fost reunite într-un singur sector intitulat „Sectorulrelații bisericești, interreligioase
și comunități bisericești externe" (art. 38 alin. 1).
565 în 16 octombrie 2012, s-a încheiat Protocolul de colaborare între Patriarhia Română și
Departamentulpentru Românii de Pretutindeni, iar în 29 octombrie 2012 Sfântul Sinod a luat
act de semnarea acestui document (hot. sin. nr. 10.511 din 29 octombrie 2012). Ulterior, în
(2) Sectorul relații bisericești, interreligioase și comunități bisericești externe

este coordonat de către un consilier patriarhal numit potrivit art. 87
alin. 3 dintre cei care sunt doctori în teologie.
are următoarele componente:
a. Relații bisericești și interreligioase;
b. Comunități bisericești externe;
c. Biroul Protocol.
(4) Fiecare dintre componentele Sectorul relații bisericești, interreligioase
și comunități bisericești externe este coordonată de către un consilier
patriarhal, cu atribuții distincte, numit potrivit art. 87 alin. 3.
este responsabil de eparhiile ortodoxe române din afara României, care
se organizează și funcționează potrivit propriilor statute aprobate de
Sfântul Sinod.
este responsabil de reprezentanțele Patriarhiei Române și de comuni
tățile ortodoxe românești din străinătate, care se organizează și funcți
onează potrivit propriilor statute aprobate de Permanența Consiliului
National
i Bisericesc,
> si anume:
a. Reprezentanța Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, care are în
subordine:
- Așezământul Românesc de la Ierusalim566;
16 ianuarie 2014, a fost semnat un Protocol de cooperare intre Patriarhia Română și Ministerul
Afacerilor Externe - Departamentul Politici pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni, iar
în 13 februarie 2014 Sfântul Sinod a luat act de semnarea acestui document (hot. sin. nr. 607
din 13 februarie 2014). în ziua de 17 iulie 2018, a fost semnat un Protocol de colaborare intre
Patriarhia Română și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.
Cf. art. 6 alin. 2 par. XV din Statut. Primul superior al Așezământului de la Ierusalim a
fost arhim. VlCTORlN Ursachi (1912-2001), numit prin decizia nr. 4462/1944 a patriarhu
lui Nicodim Munteanu (1939-1948). Din cauza problemelor cu viza, arhim. Victorin
Uhsachi a ajuns la Ierusalim în toamna anului 1946. Piatra de temelie a acestui așezământ a
fost pusă în data de 28 martie 1935.
- Așezământul Românesc de la Icrihon56’ cu Centrul de studii

biblice și pelerinaje „Sfântul Cuvios loan lacob 56s*
;
Așezământul Românesc de la Iordan569.
b. Reprezentanța Patriarhiei Române pe lângă instituțiile europene
(Bruxelles)570*;
c. Reprezentanța Patriarhiei Române de Ia Tokyo (Japonia)'’ *;
d. Comunitatea Ortodoxă Română din Bulgaria (Sofia)5,2;
e. Comunitatea Ortodoxă Română din Turcia (Istanbul)573;
f. Comunitatea Ortodoxă Română din Africa de Sud
(Johannesburg)5 4;
g. Comunitatea Ortodoxă Română din Cipru (Nicosia)5/5;
Cf. art. 6 alin. 2 par. XV din Statut. Piatra dc temelie a acestui așezământ a fost pusă în
data de 29 iunie 1999.
568 Cf. art. 6 alin. 2 par. XV din Statut. Centrul de studii biblice fi pelerinaje „SJantul Cuvios
loan lacob" a fost înființat în anul 2008 la inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel
(cf. hot. sin. nr. 7356 din 29 octombrie 2008).
569 Cf. art. 6 alin. 2 par. XV din Statut. Piatra dc temelie a acestui așezământ a fost pusă în
data de 25 aprilie 1935.
570 Cf. art. 6 alin. 2 par. XV din Statut și hot. sin. nr. 937 din 23-25 februarie 2000, nr. 4397
din 4 noiembrie 2005, nr. 22 din 12-14 februarie 2007. Sitc-ul actual al acestei Reprezentante
este www.romorth.eu.
571 Cf. art. 6 alin. 2 par. XV din Statut. Inițial, la Tokyo, a fost constituită, prin Decizia
Patriarhală nr. 11 /2008, Parohia Ortodoxă Română „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe" (cf.
hot. PCNB nr. 5707/2008). în data de 17.02.2012, Sfântul Sinod a hotărât înființarea Re
prezentanței Patriarhiei Române pe lângă Biserica Ortodoxă Autonomă a Japoniei (hot. sin.
nr. 1145 din 17 februarie 2012), semnându-se ulterior în data de 19.12.2016, un Acord de
funcționare a Reprezentanței.
572 Cf. art. 6 alin. 2 par. XV din Statut. Piatra de temelie a bisericii a fost pusă în data dc
4/17.05.1905 și sfințită în data de 6 decembrie 1923 dc către episcopul Visarion Puiu și
mitropolitul Ștefan al Bulgariei. în data dc 18 iunie 2000, biserica a fost resimțita după
ample lucrări dc restaurare.
573 Cf. art. 6 alin. 2 par. XV din Statut, hot. sin. nr. 446 din 19-22 februarie 2001, Convenției
nr. 2948/2001 și a Acordului din data dc 29 februarie 2004 semnat cu Patriarhia Ecumenică.
574 Cf. art. 6 alin. 2 par. XV. înființată în anul 2000, iar Statutul de organizare fifuncționare
al acesteia a fost aprobat in luna februarie 2001, fiind ulterior amendat dc PCNB prin hot.
nr. 4057/2014.
575 Cf. art. 6 alin. 2 par. XV. Această comunitate a fost înființată prin Decizia Patriarhala
nr. 7/1996.
h. Comunitatea Ortodoxă Română din Osaka (Japonia)576;

i. Comunitatea Ortodoxă Română din Damasc (Siria)577;
i. Comunitatea Ortodoxă Română din Zagreb (Croația)578.
(1) întreg patrimoniul așezămintelor românești de la Locurile Sfinte, ale
reprezentanțelor Patriarhiei Române și ale comunităților ortodoxe
române este proprietatea Patriarhiei Române, iar administrarea acestui
patrimoniu se face în conformitate cu prevederile statutare și regula
mentare referitoare la toate proprietățile Patriarhiei Române.
este responsabil și de unitățile ortodoxe române din străinătate,
care păstrează legături spirituale și culturale cu Patriarhia Română:
Așezămintcle Românești din Sfântul Munte Athos (Prodromu, Lacu și
alte schituri sau chilii), precum și alte unități asemănătoare acestora5'9.
art. 122 - Componenta Relații bisericești și interreligioase are următoarele
responsabilități:
(1) realizează abordarea strategică a evoluțiilor și evenimentelor pe plan
internațional care necesită implicarea Bisericii Ortodoxe Române;
(2) monitorizează activitatea instituțiilor publice care desfășoară
acțiuni externe și care interesează sau implică Patriarhia Română
(Patriarhul României, ierarhi, profesori de teologie, personal angajat
al Administrației Patriarhale ori de la eparhii etc.);
(3) întocmește calendarul vizitelor în străinătate ale Patriarhului României,
în colaborare cu Cabinetul Patriarhal;
(4) propune sau elaborează poziții oficiale ale Patriarhului României sau
ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, pe probleme de
relații interortodoxe, intcrconfesionale și interreligioase;
576 Cf. art. 6 alin. 2 par. XV. în anul 2008, a fost organizată Parohia Ortodoxa Română
„învierea Domnului" din Osaka-Nagoya, prin Decizia Patriarhală 13/2008 (cf. hot. PCNB
nr. 6810/2008 și hot. sin. nr. 7359 din 29 octombrie 2008).
577 Cf. art. 6 alin. 2 par. XV. Această comunitate a fost înființată prin hot. PCNB nr.
1665/2009.
57H Cf. art. 6 alin. 2 par. XV. Această comunitate a fost înființată prin hot. PCNB nr.
2168/2017.
* 9 Cf. art. 6 alin. XVI din Statut.
(5) propune Patriarhului României delegarea de reprezentanți ai Bisericii

Ortodoxe Române la acțiuni, în țară sau străinătate, care sunt organi
zate de alte Biserici sau alte instituții;
(6) asigură comunicarea Patriarhiei Române cu Bisericile Ortodoxe surori,
cu celelalte Biserici creștine și instituții creștine internaționale, cu alte
comunități religioase, precum și cu instituțiile publice centrale, care au
atribuții în domeniul relațiilor externe;
(7) în cooperare cu alte instituții bisericești (facultăți de teologie,
Cancelaria Sfântului Sinod, sectoare ale Administrației Patriarhale
etc.), elaborează documente și note de fundamentare, care urmează a
sta la baza semnării unor proiecte sau înțelegeri oficiale, care angajează
răspunderea Patriarhului României pe plan intern și internațional;
(8) organizează, împreună cu Biroul de Protocol și cu Cabinetul Patriarhal,
audiențele acordate de Patriarhul României reprezentanților diploma
tici acreditați în România și altor personalități din străinătate;
(9) redactează, împreună cu Biroul de Presă și relații publice al Patriarhiei
Române, comunicate de presă ca urmare a întrevederilor acordate
de Patriarhul României reprezentanților diplomatici acreditați în
România și altor personalități bisericești și civile din străinătate;
(10) primește, analizează și face propuneri Patriarhului României pe
marginea corespondenței cu alte confesiuni creștine, culte religi
oase sau instituții publice centrale cu atribuții în domeniul relațiilor
externe;
(11) efectuează traduceri din și în limbi străine, atât pentru nevoile
Sectorului Relații bisericești, interreligioase și comunități bisericești
externe, cât și pentru celelalte sectoare ale Administrației Patriarhale.
art. 123 - Componenta Comunități bisericești externe are următoarele
responsabilități:
(1) informează Patriarhul României despre activitatea comunităților orto
doxe românești din afara granițelor țării;
(2) propune Patriarhului României delegarea de reprezentanți ai Bisericii
Ortodoxe Române la evenimente importante organizate de comunită
țile ortodoxe românești;
(3) analizează problemele comunităților ortodoxe românești din afara
României și propune Patriarhului României soluții pentru acestea;

(4) cooperează cu autoritățile de Stat din România și din străinătate în
vederea sprijinirii activității comunităților ortodoxe române din afara
granițelor României.
art. 124 - Componenta Biroul Protocol are următoarele responsabilități:
(1) se îngrijește de obținerea de vize și de bilete pentru călătoriile în stră
inătate, în interes de serviciu, ale reprezentanților Bisericii Ortodoxe
Române;
(2) acordă sprijin specific in ceea ce privește acțiunile de protocol și de
reprezentare ale Patriarhiei Române.
8. Sectorul pelerinaje
art. 125 - (1) Sectorul pelerinaje™ arc ca atribuții elaborarea și organi

zarea programelor dc pelerinaj în țară și străinătate, precum și asigu
rarea tuturor serviciilor necesare pentru aceasta.
(2) Sectorulpelerinaje este coordonat de către un consilier patriarhal numit
potrivit art. 87 alin. 3 dintre cei care au aptitudini în acest domeniu.
(3) Sectorul pelerinaje are următoarele componente:
a. Departamentul administrative;
b. Departamentul economic;
c. Departamentul pelerinaje Israel, Iordania și Egipt;
d. Departamentul pelerinaje externe;
e. Departamentul pelerinaje interne;
f. Departamentul transport;
g. Departamentul asigurări;
h. Departamentul promovare.
SK0 în anul 2000, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei ji
Bucovinei, a propus Sfântului Sinod înființarea unui Birou de Pelerinaje al Patriarhiei Române
prin care pelerinii să poată merge la Locurile Sfinte din Ierusalim cu prilejul sărbătoririi a două
milenii de la întruparea Mântuitorului lisus Hristos. Prin urmare, în perioada 2000-2007, în
cadrul Administrației Patriarhale a funcționat Biroul de pelerinaje, care în anul 2007 a fost
transformat în Sectorulpelerinaje.
(4) Pentru îndeplinirea responsabilităților Sectorului pelerinaje a fost înfi

ințată Agenția de pelerinaj Basilica Travel, ca agenție tour operatoare
organizată potrivit propriului regulament, care este specializată în
pelerinaje interne și externe581.
(5) Profitul Agenției de pelerinaj Basilica Travel este direcțional în exclu
sivitate susținerii activității pastoral-misionare a Bisericii Ortodoxe
Române.
9. Sectorul stavropighii patriarhale și centre sociale
art. 126 - (1) Sectorul stavropighii patriarhale ți centre sociale are ca atri
buții administrarea cât mai eficientă și cât mai utilă a unităților admi-
nistrative dependente direct de Patriarhul României, elaborarea de
programe, proiecte și parteneriate sociale și obținerea de finanțări
pentru acestea.
(2) Sectorulstavropighiipatriarhale și centre sociale este coordonat de către
un consilier patriarhal numit potrivit art. 87 alin. 3 dintre cei care au
aptitudini administrative.
(3) Sectorulstavropighiipatriarhale și centre sociale are în subordine urmă
toarele unități de cult cu statut de stavropighii:
a. Mănăstirea „Sfânta Maria” din localitatea Tcchirghiol, județul
Constanta,
>
b. Schitul Dragoslavele cu hramul „Sfântul Gheorghe” și „Sfântul
Proroc Ilie Tesviteanul” din localitatea Dragoslavele, județul Argeș.
(4) Sectorulstavropighiipatriarhale și centre sociale are în subordine urmă
toarele unități administrative cu statut de centre sociale:
a. Centrul social-cultural „Sf. Ap. Andrei” din București582;
51(1 Agenția de pelerinaj Basilica Travel a fost înființată în anul 2007, la inițiativa și cu bi
necuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel (cf. hot. PCNB nr. 10.847/2007). în
prezent, Agenfia de pelerinaj Basilica Travel arc 21 de filiale, 8 în București și 13 în cele mai
importante municipii din țară (Ploiești, Arad, Oradea, Sibiu, Brașov, Bacău, Galați, Brăila,
Reșița, Suceava, Craiova, Cluj-Napoca și Iași).
Prin Decizia Patriarhală nr. 3-B/16 ianuarie 2008 s-a decis modificarea denumirii clă
dirii „Blocul Patriarhiei" în „Centrul social-cultural Sf. Ap. Andrei" și s-a aprobat statutul de
b. Centrul social-pastoral „Sf. Maria” din Tcchirghiol5*5;

c. Centrul social-medical „Sf. Mare Mucenic Pantelimon” din
Olănești584;
d. Centrul social-pastoral „Sf. Marc Proroc Ilic Tcsvitcanul” din
Călimăncști585;
c. Centrul social-cultural „Miron Patriarhul” din Dragoslavcle586;
f. Centrul social-misionar „Familia” din orașul Pantelimon587.
(5) Centrele sociale din subordinea Sectorului stavropighii patriarhale
și centre sociale sunt organizate și funcționează potrivit propriilor
statute, aprobate de Permanența Consiliului Național Bisericesc.
](). Sectorul cconomic-financiar
art. 127 - (1) Sectorul economic-fmanciar'™ arc ca atribuție gestionarea

activităților economice și financiare ale organismelor centrale ale
(2) Sectorul economic- financiar este coordonat de către un consilier patri
arhal numit potrivit art. 87 alin. 3 dintre cei care au studii economice.
organizare și funcționare al acestuia.

v' în anul 1928. Arhiepiscopia Bucureștilor a achiziționat o clădire și terenul aferent, patri
moniul inițial fiind completat prin alte achiziții succesive, și a înființat o casă de odihnă pentru
cler, organizată ca subunitate a Patriarhiei Române, fără personalitate juridică, non profit, având
statutul de avere bisericeasca fundațională. Prin Decizia Patriarhală nr. 3-B/16 ianuarie 2008,
s-a modificat denumirea Casei de odihnă a clerului (stavropighie) din I’cchirghiol în „Centrul
social-pastoralSfânta Maria”și s-a aprobat statutul de organizare și funcționare al acestuia.
în ședința din 16 ianuarie 2008, PCNB a hotărât redcnumirca Casei de odihnă delà Olănețti
(stavropighie) astfel: „Centrulsocial-rnedicalSf. Mare Mucenic Pantelimon” (bot. nr. 630/2008).
în ședința din 16 ianuarie 2008, PCNli a hotărât redcnumirca Casei de odihnă de la
Călimănești (stavropighie) astfel: „Centrul social-pastoral Sf Ilie” (hot. nr. 630/2008).
în ședința din 16 ianuarie 2008, PCNli a hotărât redcnumirca Casei de odihnă de la Dra-
goslavele (stavropighie) astfel: „Centrul social-culturalMiron Patriarhii? (hot. nr. 630/2008).
't'7 Prin Decizia Patriarhală nr. 35/3 aprilie 2014, s-a înființat „Centrulcultural-misionar
Familia"din orașul Pantelimon și s-a aprobat statutul de organizare și funcționare al acestuia.
în Statut 1948, printre sferele de activitate care puteau ii fixate dc către Patriarhul Ro
mâniei unuia dintre consilierii patriarhali era enumerat și „economic (art. 34 lit. d). în acest
sens, în ROC 1950, se preciza că „fiecărui consilier administrativ patriarhal i se va fixa dc către
Patriarh, prin decizie, sfera dc activitate în probleme dc ordin cultural (art. 138 alin. 2 lit. D),
($) Sectorul econo??iic-financiar are următoarele componente:

a. Serviciul financiar-contabilitate;
b. Serviciul bunuri-administrativ.
(4) Sectorul economic-financiar are următoarele atribuții:
a. organizează activitățile de înregistrare contabilă a documentelor
economico - financiare, și de gestiune a patrimoniului, întocmește
bilanțul contabil, balanța de verificare și declarațiile lunare, trimes
triale si anuale, cu respectarea hotărârilor Permanenței Consiliului
Național Bisericesc și a normelor metodologice aprobate de legislația
în vigoare;
b. gestionează fondurile cu destinație specială în conformitate cu
normele Bisericii Ortodoxe Române și cu aprobarea Permanenței
Consiliului National Bisericesc;
c. verifică în permanență legalitatea, oportunitatea și necesitatea anga
jării unor cheltuieli;
d. întocmește documentațiile economico-financiare pentru justificarea
sumelor cu destinație specială primite de la Secretariatul de Stat
pentru Culte și bugetele locale conform prevederilor legale în vigoare;
e. asigură măsurile legale pentru exercitarea Controlului Financiar
Preventiv;
f. asigură stabilirea, plata și urmărirea contribuțiilor, impozitelor și
taxelor locale datorate de instituție către Bugetul Statului și bugetele
locale;
g. întocmește săptămânal situația disponibilităților financiare și a
fondurilor cu destinație specială pentru sectoarele Administrației
Patriarhale;
h. asigură dotarea cu materiale de birotică și întreținere a serviciilor
din organigrama Cancelariei Sfântului Sinod și a Administrației
Patriarhale;
i. asigură actualizarea, evidențierea și buna administrare a patrimo
niului bisericesc al Patriarhiei Române;
j. organizează inventarierea patrimoniului Patriarhiei Române și valori
ficarea acestor inventare cu respectarea normelor contabile în vigoare;
k. întocmește raportul anual de execuție bugetară a exercițiului încheiat
și Bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul următor, pe care îl

supune spre aprobarea Consiliului Național Bisericesc;
1. aduce la îndeplinire hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe
Române, ale Consiliului Național Bisericesc și ale Permanenței
Consiliului Național Bisericesc, precum și alte atribuțiuni dispuse
prin actele normative în vigoare.
art. 128 - (1) Serviciul financiar-contabilitate al Sectorului economic-fi-
nanciar este coordonat de către un sef-serviciu numit conform art. 87
alin. 3 dintre cei care au studii economice.
(2) Serviciul financiar-contabilitate al Sectorului economic-financiar are,
din punct de vedere contabil, următoarele atribuții:
a. asigură înregistrarea în contabilitate a documentelor care stau la
baza notelor contabile in mod cronologic și sistematic, pentru toate
operațiunile cconomico-financiare derivate din activitatea curentă
a Administrației Patriarhale cu departamentele aferente și pentru
Catedrala Mântuirii Neamului, cât și pentru alte sectoare ca centru
de cost separat (venituri/cheltuieli);
b. asigură urmărirea și înregistrarea în contabilitate a sumelor primite
prin programe de finanțare;
c. întocmește, verifică și înregistrează deconturile privind justificarea
sumelor cheltuite de către angajații instituției pentru achiziționarea
de bunuri si> servicii necesare desfășurării
> > curente;
activității
d. verifică și înregistrează facturile privind serviciile prestate, închi
rierea spațiilor, organizarea sau găzduirea de evenimente în cadrul
sectoarelor Administrației Patriarhale;
e. întocmește, înregistrează și transmite facturile către beneficiarii
contractelor de servicii de publicitate;
f. ține evidența gestiunilor de mijloace fixe și obiecte de inventar ale
patrimoniului Administrației Patriarhale cu departamentele subor
donate și Catedralei Naționale, calculul și înregistrarea amortizării
și uzurii imobilizărilor, respectiv a obiectelor de inventar, lunar,
conform legislației în vigoare;
g. ține evidența gestiunii de materiale, înregistrare, verificare și casare,
cu punctaje efectuate lunar împreună cu gestionarul;
h. urmărește efectuarea corectă a inventarului de sfârșit de an și înre

gistrarea în contabilitate a rezultatelor inventarierii clementelor
patrimoniale;
i. înregistrează toate facturile primite de la terți pentru achiziții de
utilități, servicii și alte bunuri, analitic pentru fiecare departament
în parte;
j. verifică și înregistrează contabil operațiunile financiare conform
extraselor de cont în lei si valută;
k. întocmește, verifică și înregistrează contabil operațiunile în numerar
conform registrelor de casă în lei și în valută;
1. realizează contabilizarea salariilor Cancelariei Sfântului Sinod,
Administrației Patriarhale, Televiziunea Trinitas, Radio Trinitas,
Publicațiile Lumina și Catedrala Națională;
m. exercită, potrivit legislației în vigoare, controlul financiar preventiv
privind legalitatea, necesitatea, oportunitatea și economicitatea
operațiunilor;
n. întocmește balanțele de verificare analitice și sintetice, lunar pentru
organismele centrale administrative bisericești, asigurând concor
danța între conturile analitice și cele sintetice;
o. întocmește, conform Legii nr 82/1991, republicată, cu modificările
ulterioare, evidența analitică și sintetică a tuturor conturilor orga
nismelor centrale administrative bisericești;
p. asigură înregistrările în jurnalul de vânzări și, respectiv, jurnalul de
cumpărări și întocmește decontul lunar de TVA pentru organismele
centrale administrative bisericești;
q. urmărește circulația documentelor de decontare cu banca și anali
zează lunar volumul facturilor neîncasate, asigurând corelarea
evidenței contabile cu balanțele de verificare;
r. efectuează centralizarea balanțelor de verificare lunare primite de la
sectoarele cu contabilitate proprie, verificarea și cumularea datelor
în contabilitatea generală a Patriarhiei Române;
s. întocmește declarațiile lunare obligatorii conform reglementărilor
contabile și fiscale privind TVA, achiziții intracomunitare, achiziții
intrastat și situațiile financiare anuale (bilanț contabil);
t. realizează înregistrarea in contabilitate a documentelor care stau la

baza notelor contabile în mod cronologic și sistematic, pentru toate
operațiunile economico-financiare derivate din activitatea curentă
a Administrației Patriarhale cu departamentele aferente și pentru
Catedrala Națională ca sector economic separat;
u. constituie și virează la termen taxele, impozitele și contribuțiile
aferente, astfel încât să nu se genereze penalități de întârziere.
(3) Serviciul financiar-contabilitate al Sectorului economic-financiar are,
din punct de vedere financiar, următoarele atribuții:
a. virează către sectoarele direct productive a încasărilor de la
Secretariatul de Stat pentru Culte și de la bugetul local (reprezen
tând contribuții salariale personal clerical și neclerical conform
Legii 284/2010);
b. urmărește și întocmește periodic justificările pentru sumele primite
ca finanțare cu destinație specială, de la Secretariatul de Stat pentru
Culte și de la bugetul local pentru investiții și susținerea activității de
cult;
c. efectuează plăți prin virament sau prin casieria instituției, pentru
cheltuieli curente și de capital, conform legislației în vigoare;
d. efectuează încasarea în numerar a sumelor cuvenite de la terți,
precum și a celor cu titlu de donații de la persoane fizice și/sau juri
dice, și se preocupă pentru depunerea lor la bancă;
c. asigură plata la termen a sumelor care constituie obligația instituției
față de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetul fondu
rilor speciale, bugetul local și alte obligații față de terți;
f. asigură utilizarea conform destinației a creditelor bugetare reparti
zate de la bugetul local;
g. efectuează calculul drepturilor salariale pentru salariații organis
melor centrale administrative bisericești, precum și plata acestora și
a contribuțiilor aferente;
h. efectuează calculul drepturilor salariale pentru salariații Bisericii
Ortodoxe Române din străinătate, plata acestora și a contribuțiilor
aferente;
138 REGULAMENTUL ORGANISMELOR CENTRALE
i. calculează, reține și asigură evidența lunară a garanțiilor gestionare

ale instituției;
>
i. întocmește și depune declarațiile fiscale lunare și anuale aferente
veniturilor de natura salariilor, cumulat pentru toate sectoarele
Patriarhiei Romane;
k. întocmește situațiile statistice privind lichidarea drepturilor sala-
rialc, precum și situațiile statistice privind lucrările de investiții ale
instituției.
art. 129 - (1) Serviciul bunuri-administrativ al Sectorului economic-finan-
ciar este coordonat de către un șef-serviciu numit conform art. 87 alin.
3 dintre cei care sunt calificați in administrarea bunurilor.
(2) Serviciul bunuri-administrativ al Sectorului economic-financiar are, din
punct de vedere contabil, următoarele atribuții:
a. centralizează propunerile primite de sectoare privind casarea și
declasarea mijloacelor fixe și a obiectelor de mică valoare;
b. efectuează, în baza aprobărilor conducerii, casările și declasările
bunurilor Patriarhiei Române;
c. verifică achitarea facturilor lunare pentru serviciile de telefonie, gaze,
energic electrică, apă și canal, salubritate ale Patriarhiei Române;
d. asigură gestionarea consumului de carburanți și a funcționării în
bune condiții a parcului auto din dotarea Administrației Patriarhale,
conform legislației în vigoare;
e. verifică aplicarea și respectarea normelor legale privind activitățile
de securitate și sănătate în muncă, prevenire și stingere a incendiilor
pentru angajații Administrației Patriarhale, întocmind documenta
țiile specifice și fișele de instruire individuală, asigurând instruirea
introductivă generală a noilor angajați și verificând periodic instru
irea angajaților;
f. verifică aplicarea și respectarea normelor aprobate de Inspecția
de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și
Instalațiilor de Ridicat (ISCIR) de la echipamentele tehnice și a
personalului deservent, care intră sub incidența normelor (centrale
termice, lifturi, macarale, etc.);
g. reprezintă Patriarhia Română în relația cu Inspectoratul General
pentru Situații de Urgență (IGSU), Inspectoratul Teritorial de Muncă
(1TM), Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor

sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat (ISCIR) și Direcția de Impozite
și Taxe Locale (DlTLfi
11.Control financiar și audit intern (dreptul de dcvoluțiiine)
art. 130 - (1) Sectorul Control financiar și audit intern arc ca atribuție
controlul financiar și auditarca activităților economice și financiare ale
organismelor centrale ale Bisericii Ortodoxe Române.
(2) Sectorul Control financiar și audit intern este coordonat de către un
consilier patriarhal numit potrivit art. 87 alin. 3 dintre cei care sunt
calificați pentru activitatea de audit.
(3) Activitatea de control financiar și audit este subordonată direct
Patriarhului României.
(4) Sectorul Control financiar și audit intern arc următoarele atribuții:
a. elaborează proiectul planului de control anual al organismelor
centrale administrative bisericești și îl înaintează spre aprobare
Patriarhii 1 u i Român iei;
b. elaborează norme de audit intern specifice și le înaintează spre apro
bare Patriarhului României589;
c. elaborează proiectul planului anual de audit intern și îl înaintează
spre aprobare Patriarhului României;
d. efectuează activități de control financiar și audit intern a organis
melor centrale administrative bisericești, potrivit planurilor anuale
aprobate, iar rezultatul acestora îl prezintă Patriarhului României;
e. efectuează inventare și control gestionar la organismele centrale
administrative bisericești, potrivit planului de control anual aprobat;
f. întocmește raportul anual al activității de control financiar și de
audit intern și îl înaintează spre aprobare Patriarhului României;
g. îndrumă și verifică activitatea gestionară financiară a organismelor
5,9 în data dc 22 septembrie 2010, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a

aprobat ^Normele specifice privind exercitarea activității de audit intern”, document elaborat
conformitate cu legislația în vigoare în România.
140 Regulamentul organismelor centrau·:
centrale administrative bisericești în vederea respectării legislației în

vigoare;
h. în cazul identificării unor iregularități, fraude sau posibile prejudicii,
raportează imediat Patriarhului Romanici, formulând și propuneri
de remediere a respectivelor situații;
i. formulează propuneri pentru îmbunătățirea activității gestio
nare, financiare, contabile a organismelor centrale administrative
bisericești;
j. efectuează verificări dispuse expres de Patriarhul României și întoc
mește procesele-verbale aferente.
art. 131 - Patriarhia Română, prin Corpul de controlfinanciar și audit,
poate verifica inopinat situația financiară și patrimonială a asociațiilor
> fundațiilor
si > care funcționează
> cu binecuvântarea Sfântului Sinod. In
cazul în care constată deficiențe și lipsuri, Patriarhia Română adoptă
măsuri pentru remedierea acestora590.
art. 132 - (1) în baza dreptului de devoluțiune591, Patriarhul României,
prin Corpul de control financiar și audit, dispune verificarea situației
financiare și patrimoniale a mitropoliilor și a eparhiilor aflate sub auto
ritatea directă a Patriarhiei Române. în cazul în care constată defici
ențe și lipsuri, Patriarhul României adoptă măsuri pentru remedierea
acestora.
(2) Chiriarhul sau locțiitorul de Chiriarh răspund în fața Sinodului
Permanent, pentru aducerea la îndeplinire a recomandărilor făcute în
urma verificării situației financiare și patrimoniale a mitropoliilor și a
eparhiilor aflate sub autoritatea directă a Patriarhiei Române.
art. 133 - (1) La solicitarea Chiriarhilor, Patriarhia Română, prin Corpul
de controlfinanciar și audit, poate verifica situația financiară și patri
monială a eparhiilor. In cazul în care constată deficiențe și lipsuri,
Patriarhia Română propune Chiriarhilor măsuri pentru remedierea
acestora.
590 Cf. art. 14 alin. 2 din Statut și hot. sin. nr. 8578 din 25 octombrie 2011.
591 Cf. can. 11 VII ecum., can. 52 și 55 Cartagina, Novela 123,1, 2.
ale Bisericii Ortodoxe Române Ml
(2) Chiriarhul sau locțiitorul dc Chiriarh răspund în fața Sinodului lor

mitropolitan, pentru aducerea la îndeplinire a recomandărilor făcute
în urma verificării situației financiare și patrimoniale a eparhiilor.
V. Instituții centrale bisericești cu scop misionar

A. Institutul Biblic și dc Misiune Ortodoxă
art. 134 - (1) In cadrul Patriarhiei Române funcționează, cu patrimoniu

distinct, Institutul Biblic și dc Misiune Ortodoxă, care arc ca scop
editarea, tipărirea și difuzarea Sfintei Scripturi, a cărților dc cult, a
lucrărilor și revistelor teologice, a literaturii crcștin-ortodoxc, precum
si confecționarea și difuzarea icoanelor și a obiectelor dc cult necesare
unităților bisericești și credincioșilor crcștin-ortodocși'92.
(2) Institutul Biblic și de Misiune Ortodoxă arc următoarele componente:
a. Sectorul Editurilor Patriarhiei Române·'9';
b. Sectorul Tipografiile Patriarhiei Române'91;
c. Sectorul Atelierele Patriarhiei Române'9'.
(3) Institutul Biblic și de Misiune Ortodoxă este coordonat de către
Patriarhul României, iar fiecare componentă a acestuia este coordo
nată de către un consilier patriarhal numit potrivit art. 87 alin. 3 dintre
cei care sunt specializați în activitatea editorială, tipografică sau a reali
zării obiectelor de cult'96.*594
s ‘ Cf. an. 159 și 160 din Statut ¡9-18 și art. 162 din Statut. în art. 162 clin Statut 19-18 se
preciza că „Tipografia Cărților Bisericești, tipografiile dc la mănăstirile Ncamțu și Ccrnica,
atelierele dc confecționat icoane, cruci și alte obiecte bisericești din mănăstiri, precum și ateli
erele pentru confecționat stofe preoțești și odăjdii bisericești dc la Mănăstirea Țigănești și alte
mănăstiri, fac parte integrantă din Institutul Biblic și dc Misiune Ortodoxă. 'Ibatc tipografiile
eparhiale se încadrează în Editura Institutului Biblic și dc Misiune Ortodoxă”.
w Cf. art. 180 lit. A din ROC1950.
594 Cf. an. 180 lit. A din ROC ¡950.
w Cf. art. 180 lit. B din ROC 1950.
(4) Fiecare componentă a Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă este

organizată și funcționează potrivit propriului regulament, aprobat de
Permanenta > Consiliului National
» Bisericesc.
(5) Produsele Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă se distribuie
eparhiilor, parohiilor, mănăstirilor și credincioșilor prin magazinele
bisericești eparhiale59 .
(6) Institutul Biblic și de Misiune Ortodoxă are exclusivitate în privința
editării, tipăririi și difuzării Sfintei Scripturi, a cărților de cult și
acatistelor, a manualelor de teologie și a manualelor de Religie, care se
tipăresc numai cu aprobarea Sfântului Sinod59S.
I. Sectorul Editurile Patriarhiei Române
art. 135 - Sectorul Editurile Patriarhiei Române are următoarele

responsabilități:
(1) de a edita și publica scrierile biblice aprobate de Sfântul Sinod;
(2) de a diortosi, edita și publica textele cărților de cult aprobate de Sfântul
Sinod599
*598
;
(3) de a edita și publica traduceri în limba română a textelor Sfinților
Părinți;
>
(4) de a edita și publica manuale și tratate de teologie;
(5) de a edita și publica lucrări teologice de referință;
(6) de a edita și publica revistele centrale bisericești.
art. 136 - Sectorul Editurile Patriarhiei Române are următoarele
componente:
Cf. an. 163 alin. 2 din Statut.

598 Cf. an. 163 alin. 3 din Statut, hor. sin. nr. 2533 din 18 iunie 2003, nr. 7646 din 29
octombrie 2010, nr. 3385 din 19 mai 2011, nr. 4842 din 5 iulie 2012 și nr. 10.701 din 29
octombrie 2012.
w Cf. art. 163 alin 3 din Statut și pct. 4 din hot. sin. nr. 1158 din 16-17 februarie 2012.
Metodologia pentru îndreptarea fi revizuirea cărfilor de cult a fost aprobată prin hot. sin. nr.
430 din 16-17 februarie 2011.
ale Biserj cu Ortodoxe Române 143
(1) Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă600, care publică

texte biblice, liturgice și patristice.
(2)Editura Basilica61, care publică texte de teologic contemporană, de
artă bisericească, texte cu tematică socială și interdisciplinară.
(3) Editura Trinitas6 \ care publică texte cu caracter jurnalistic, interviuri
difuzate la Radio 7rinitas, Trinitas TV, precum și volume care reunesc
articole publicate in 7ÂarulLumina.
(4) Departamente editoriale specializate, si anume:
a. Departamentul Carie teologica, care, sub egida Editurii Institutului
Biblic și de Misiune Ortodoxă și a Editurii Basilica, editează manuale
și cursuri pentru facultățile de teologie și seminarii, manuale de
Religie pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, volume de
teologie ’teologic dogmatică, teologic biblică, teologie istorică,
teologie liturgică, teologic pastorală, teologic socială, teologie artă
sacră, ptccum și dicționare din aceste domenii), lucrări de spirituali
tate ortodoxă, albume de artă religioasă, anuare ale instituțiilor bise
ricești, volume de poezie religioasă, ghiduri pentru pelerini, pliante
de prezentare etc.
b. Departamentul Carte de cult, care diortosește textele cărților de
cult60', editează, sub egida Editurii Institutului Biblic și dc Misiune
Ortodoxa, cărțile dc cult și cele dc muzică bisericească, și, în cola
borare cu Cancelaria Sfântului Sinod, pregătește anual proiectul
de text al Calendarului bisericesc^, precum și proiectele de text
Editura Institutului Biblic și dc Misiune Ortodoxă a fost înființată în anul 1920 pentru
a publica texte biblice, liturgice și patristice.
Editura Basilica a fost înființată la inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în
anul 2008 pentru a publica studii dc teologic contemporană, dc artă bisericească, precum și
texte cu tematică socială și interdisciplinară.
Editura Trinitas a fost înființată la Iași în anul 1992, iar din anul 2009 funcționează la
București și publică texte cu caracter jurnalistic, interviuri difuzate la Radio Trinitas, Trinitas
l T, volume care reunesc articole publicate în Ziarul Lumina.
u Cf. hot. PCNB nr. 872 din 28 ianuarie 2011.
Metodologia și etapele întocmirii Calendarului bisericesc au fost aprobate prin hot. sin.
nr· 7996 din 2015.
(sinaxar, tropar, condac) necesare pentru canonizarea de noi sfinți.

c. Departamentul Carte patristica, care, cu acordul Comisiei Patristice
a Patriarhiei Române605, editează texte patristice sub egida Editurii
Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă.
d. Departamentul Carte pentru copii și tineret, care editează cărți
pentru copii și tineret, precum și revista Chemarea Credinței dedi
cată copiilor și familiei creștine.
e. Departamentul Carte omiletică și catehetică, care editează lucrări de
omiletică și catehetică.
f. Departamentul Corectură, care are responsabilitatea de a asigura
uniformitatea ortografică, ortoepică și de punctuație, conform
normelor în vigoare, a lucrărilor redactate în cadrul departamen
telor editoriale si
J
a revistelor centrale bisericești.
»
g. Departamentul Tehnoredactare, care are responsabilitatea tehnore

dactării lucrărilor publicate la editurile Patriarhiei Române.
h. Departamentul IT, care are responsabilitatea de a asigura întreg
suportul informatic necesar activității Sectorului Editurile
Patriarhiei Române, inclusiv dezvoltarea și întreținerea site-urilor
web ale acestuia.
(5) Revistele centrale bisericești:
a. Revista Biserica Ortodoxă Română este buletinul oficial al Patriarhiei
Române606, care are responsabilitatea de a informa clerul și credin
605 Colecția „Părinți și Scriitori Bisericești" (PSB') a fost inițiată de vrednicul de pomeni
re Patriarh JuSTIN MoiSESCU (1977-1986) și reprezintă una dintre cele mai cuprinzătoare
colecții de texte patristice a Bisericii Ortodoxe Române. Reînființarea Comisiei PSB a avut loc
în ședința Sfântului Sinod din 23 ianuarie 2008, la inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh
Daniel, având ca obiectiv central continuarea vechii colecții, urmând să editeze în continuare
cele mai importante texte redactate de Sfinții Părinți și scriitorii creștini de-a lungul timpului
(cf. hot. sin. nr. 1118 din 5-7 martie 2008). Ulterior, titlul Comisiei PSB a fost modificat în
„Comisia Patristică”, dat fiind faptul că editarea Colecției PSB este numai unul dintre aspectele
activității specifice acestei Comisii Patriarhale. Actualmente Comisia Patristică este alcătuită
dintr-un număr de 15 membri, având un președinte în persoana Preafericitului Părinte Patriarh
Daniel, un vicepreședinte, un secretar și membri aleși dintre specialiștii reputați în teologie,
filologie clasică, patrologie, istoric ctc. Din Comisia Patristică fac parte și membrii Departa
mentului „Carte Patristică” a Editurilor Patriarhiei Române.
606 Revista Biserica Ortodoxă Română este prima publicație central bisericească a Orto
doxiei românești, fiind înființată în 6 noiembrie 1873, la inițiativa mitropolitului primat al
cioșii ortodocși români cu privire la activitatea Sfântului Sinod al

Bisericii Ortodoxe Române, de a populariza cultura teologică prin
studii și articole de specialitate, de a prezenta datoriile și necesitățile
clerului, de a publica pastorale și predici, și de a comunica informații
cu privire la diaspora ortodoxă românească și la celelalte Biserici
Ortodoxe autocefale, precum și la alte comunități eterodoxe;
b. Revista Ortodoxia^ este un periodic ortodox, cu apariție trimes
trială, care publică studii și articole teologice în întâmpinarea nevo
ilor misionare, pastorale și duhovnicești ale clericilor și credincio
șilor ortodocși români;
c. Revista Studii Teologice?'' este revista facultăților de teologic orto
doxă, cu apariție trimestrială, care publică studii și articole teologice
ale cadrelor didactice ale facultăților de teologic ortodoxă;
d. Revista Chemarea Credinței este un periodic ortodox, redactat ca
un material catehctic complementar manualelor de Religie, ca un
ajutor didactic, menit să înlesnească creșterea spirituală a copiilor în
credința și viața Bisericii.
art. ¡37 - (1-0.5503 cm) Fiecare editură este coordonată de un director
num-0.5503 emit potrivit art. 87 alin. 3 dintre cei care sunt specializați
în activitatea editorială.
(2) Fiecare departament editorial este coordonat de un redactor-șef numit
potrivit art. 87 alin. 3 dintre cei care sunt specializați în activitatea
redacțională.
României, NlFON Rusailă (1789-1875). Publicarea ei a fost aprobată de către regele Carol
1 (1866-1914) prin Decretul nr. 1125 din 27 mai 1874. Denumirea actuală a revistei, de Bu
letin oficial al Patriarhiei Române, a fost adoptată în anul 1949 prin decizia Sfântului Sinod
al Bisericii Ortodoxe Române.
1'Revista Ortodoxia a fost înființată în anul 1949 de patriarhulJustinian Marina (1948-
1977) cu scopul de a răspunde la nevoile misionare, apologetice, și spirituale ale vremurilor de
după cel dc-al Doilea Război Mondial.
t ,f Revista Studii Teologice a fost înființată în anul 1929, la inițiativa profesorilor de la
Facultatea de Teologic Ortodoxă din București, ca revistă a facultăților de teologie ortodoxă
din România.
2. Sectorul Tipografiile Patriarhiei Române
art. 138 - (1) Sectorul Tipografiile Patriarhiei Române are atribuția de a

susține
5 activitatea culturală
* si misionară a Bisericii Ortodoxe Române
prin tipărirea cu preponderență a lucrărilor tematice, dar și a lucrărilor
externe atunci când timpul permite acest lucru.
(2) Sectorul Tipografiile Patriarhiei Române are următoarele componente:
a. Tipografia Cărților Bisericești,
b. Imprimeria Pharos a Patriarhiei Române.
(3) Fiecare componentă a Sectorului Tipografiile Patriarhiei Române este
organizată și funcționează potrivit propriului regulament aprobat de
Permanenta Consiliului National Bisericesc.
art. 139 - (1) Tipografia Cărților Bisericești are atribuția de tipărire a
cărților de cult, teologice, acatistelor, buletinelor oficiale ale Patriarhiei
Române, broșurilor, iconițelor, pastoralelor, precum și diverselor lucrări
necesare desfășurării
>
în bune condiții>
a activității
»
Patriarhiei Române.
(2) Tipografia Cărților Bisericești arc următoarele componente:
a. Biroul Tehnic, care preia comenzile de la edituri și clienți externi,
întocmește documentația necesară, face aprovizionarea cu materii
prime și materiale necesare execuției comenzilor și desfășurării în
bune condiții a activității generale, întocmește ofertele de preț, refe
ratele de necesitate, stabilește ordinea execuției lucrărilor, operează
comenzile în soft, întocmește lunar producția marfa realizată, etc.;
b. Departamentul Tehnoredactare, CTPși Tipar Digital, care realizează
montajele pre-press, listează plăci pentru offset, execută pe tipar
digital comenzile în tiraje mici și foarte mici, gestionează materi
alele care se consumă pe fază, operează în soft, asigură întreținerea
utilajelor, etc.;
c. Secția Offset, care preia plăcile semifabricate de la CTP, precum și
alte materii prime necesare din Depozitul de materiale (conform
fișei de antecalcul întocmită de Biroul Tehnic) și tipărește lucrările
conform BT, asigură gestionarea materialelor care se consumă pe
fază, operarea fazei în soft, întreținerea utilajelor, etc.;
d. Secția Legătorie, care preia colile tipărite din Secția Offset, precum
și alte materii prime necesare din Depozitul de materiale (conform
ai.1 Bisericii Ortodoxe Române 147
fișei de antecalcul întocmită de Biroul Tehnic) și finisează lucrările

conform cerințelor tehnice specificate, gestionează materialele care
se consumă pe fază, operează faza în soft, asigură întreținerea utila
jelor, etc.;
e. Secția Expediție, care preia produsele finite destinate clienților
externi, întocmește facturi, avize, documentația necesară expedierii
buletinelor oficiale ale Patriarhiei Române, precum și alte comenzi
de carte venite prin Departamentul l'anzări, efectuează expedierea
propriu-zisă a tuturor comenzilor, actualizează permanent evidența
abonamentelor, a semnalelor, ctc.;
f. Depozitul de materii prime și materiale, care preia în gestiune toate
materiile prime și materialele comandate conform referatelor de
necesitate, operează în soft, livrează către secții materiile prime pe
fiecare comandă în parte (conform fișei de antecalcul întocmită de
Biroul Tehnic), întocmește și verifică documentația de intrare-ieșire
din gestiune, ctc.;
g. Depozitul de materii finite, care preia în gestiune produsele
finite din Secția Legatorie, întocmește documentația necesară și
operează în soft, actualizează permanent gestiunea, preia comen
zile {Departamentul Desfacere}, facturează și expediază comenzi
(rețeaua proprie sau ramburs prin expediție), introduce noutățile în
librărie, organizează depozitul, etc;
h. Departamentul l'anzări, care gestionează livrarea de carte prin
centralizarea comenzilor, menține permanent legătura cu clienții
prin împărțirea lor pe zone și categorii, generează comenzile către
Depozitul de produsefinite, întocmește referate de retipărire pentru
produsele cu stoc în curs de epuizare, ține evidența plăților prin actu
alizarea permanent a fișei de partener, gestionează site-ul, participă
efectiv la livrarea comenzilor și la organizarea activității Depozitului
de produse finite atunci când este necesar, coordonează activitatea
librăriilor, a parcului auto, ține evidența lunară a vânzărilor, etc.;
i· Departamentul Contabilitate, care gestionează și coordonează
activitatea economico-financiară a Tipografiei Cărților Bisericești,
a Imprimeriei Pharos și Editurilor Patriarhiei Romane, și care
furnizează către Sectorul economic-financiar al Administrației

Patriarhale situațiile și documentele lunare sau anuale, etc.
art. 140 - (1) Imprimeria Pharos a Patriarhiei Române are atribuția de a
susține activitatea culturală și misionară a Bisericii Ortodoxe Române
prin tipărirea cotidianului Lumina, a săptămânalului Lumina de
Duminică, a suplimentelor Lumina Educației și Lumina Cărții, și a
lucrărilor externe, precum și prin realizarea diferitelor tipuri de cutii
pentru lumânări, vin și obiecte bisericești.
(2) Imprimeria Pharos a Patriarhiei Române are următoarele componente:
a. Biroul Tehnic, care preia comenzile dc la edituri și clienți externi,
întocmește documentația necesară, face aprovizionarea cu materii
prime și materiale necesare execuției comenzilor și desfășurării în
bune condiții a activității generale, întocmește ofertele de preț, refe
ratele dc necesitate, stabilește ordinea execuției lucrărilor, operează
comenzile în soft, întocmește lunar producția marfa realizată, etc.;
h. Departamentul Tehnoredactare, CTP, care realizează montajele
pre-press, listează plăci pentru oflsct, gestionează materialele ce se
consumă pe fază, asigură întreținerea utilajelor, etc.;
c. Depozitul de materii prime și materiale, care preia în gestiune toate
materiile prime și materialele comandate, conform referatelor de
necesitate, întocmește și verifică documentația dc intrarc-icșirc din
gestiune, etc;
d. Departamentul Vânzări, care gestionează livrarea ziarelor și a cuti
ilor prin centralizarea comenzilor, menține permanent legătura cu
clienții prin împărțirea lor pe zone și categorii, ține evidența plăților
prin actualizarea permanent a fișei dc partener, participă efectiv
la livrarea comenzilor și la organizarea activității atunci când este
necesar, a parcului auto, ține evidența lunară a vânzărilor, etc.;
e. Departamentul Contabilitate al Imprimeriei Pharos se află în cadrul
Tipografiei Cărților Bisericești.
3. Sectorul Atelierele Patriarhiei Române
art. 141 - Sectorul Atelierele Patriarhiei Romane are atribuția dc a realiza

obiecte de cult și alte produse necesare activităților bisericești și perso
nalului clerical și monahal, și cuprinde următoarele componente:
(1) Atelierele din București;

(2) Atelicrele de la A1ănăstirea Pasărea;
(3) Atelierele de la Mănăstirea Țigănești.
art. 142 - In cadrul Atelierelor din București funcționează următoarele
secții:
(1) Secția de debitare, în cadrul căreia se taie materialul de tablă (alamă,
argint, cupru) necesar realizării obiectelor de cult, la dimensiunile
necesare, și se debitează barele de metal din care se produce sârma, de
diferite dimensiuni, pentru realizarea obiectelor de cult;
(2) Secția de strunguri, în cadrul căreia se realizează diferite calapoade,
fuse, bucșe, etc., din metal sau lemn, necesare pentru realizarea pentru
obiectelor de cult;
(3)Secția drucbanc, în cadrul căreia se realizează majoritatea obiectelor de
cult confecționate din tablă (argint, alamă, cupru): sfinte vase, candele,
cădelnițe, sfeșnice, tiplote, etc. (având forma cilindrică sau sferică);
(fi) Secția prese, în cadrul căreia se confecționează cruci de carte, cruci de
binecuvântare, coperți de evanghelic, cununii, lingurițe, copii, etc.;
(5)Secția cizclură, în cadrul căreia se cizelează toate obiectele de cult care
sunt prevăzute cu cizclură (racle, evanghelii, sfinte vase, cădelnițe,
candele, sfeșnice, etc);
(6) Secția ajustară, în cadrul căreia se ajustează toate obiectele de cult,
pentru a le da forma finală;
(7)Secția gravură mecanică, în cadrul căreia se gravează mecanic diferite
obiecte și unde funcționează și secția de grafică, în cadrul căreia se
realizează digital noi modele de obiecte, matrițe și prototipuri pentru
turnătorie, care apoi sunt create la imprimanta 3d;
(fi) Secția filigran, în cadrul căreia se realizează obiecte de cult din argint
filigranat;
(9) Secția orfevrărie, în cadrul căreia se realizează obiecte de cult din metale
prețioase;
(10) Secția turnătorie, în cadrul căreia se toarnă metalul în cuptoare pentru
a crea diferite obiecte, care, ajung apoi la secția orfevrărie pentru
finisare;
(11) Secția ștaif, în cadrul căreia se lustruiesc cu perii și soluții speciale,

toate obiectele de cult realizate;
(12) Secția bai galvan o, în cadrul căreia se auresc, argintează, nichelează,
cuprează sau se curăță cu ultrasunete obiectele de cult;
(13) Secția depunere cupru, în cadrul căreia se realizează coperți de evan
ghelie și ferecături de icoane;
(14) Secția email la rece, în cadrul căreia se depune email pe diferite obiecte
de cult;
(1 5) Secția racle, în cadrul căreia se închid și se finisează raclele, după ce
este adusă tabla de la cizelură, ajusrură și șlaif, eventual aurire sau
nichelare/argintare.
(16) Secția tâmplâric, în cadrul căreia se realizează lucrări de tâmplăric
pentru confecționarea unor obiecte de cult;
(17) Secția sculptura, în cadrul căreia se sculptează obiectele de cult din
lemn;
(1 8) Secția pictura, în cadrul căreia se pictează icoane, cruci de altar, epita
furi, chipuri pentru icoane aplicate, etc.
art. 143 - în cadrul Atelierelor din București funcționează și următoarele
servicii:
(1) Serviciul comenzi, în cadrul căruia funcționează următoarele
departamente:
a. Departamentul preluare comenzi serie și comenzi speciale, care func
ționează în toate cele 3 ateliere ale Patriarhiei Române și are ca
responsabilitate primirea clienților și prezentarea obiectelor, prelu
area obiectelor și deschiderea comenzilor;
b. Departamentul proiectare, tehnic și normare, care funcționează în
toate cele 3 ateliere ale Patriarhiei Române și are ca responsabili
tate întocmirea fișei tehnologice sau a devizului lucrării, a desenului
lucrării, și stabilirea tehnologiei și a timpilor efectivi de lucru pentru
fiecare produs în parte;
c. Departamentul prețuri, care calculează prețurile produselor,
conform cu devizului sau fișei tehnologice, și le înaintează spre
aprobare conducerii instituției.
(2) Serviciul vânzări, în cadrul căruia funcționează următoarele
departamente:
a. Departamentul vânzări serie și vânzări speciale, care funcționează în

toate cele 3 ateliere ale Patriarhiei Române și arc ca responsabilitate
preluarea tuturor comenzilor, prezentarea obiectelor clienților care
vin în magazinele Atelierelor și de vânzarea efectivă a produselor;
b. Departamentul promovare și comunicare IT, care are ca responsabi
litate realizarea mijloacelor necesare promovării în spațiul virtual
a obiectelor de cult realizate, inclusiv prin actualizarea constantă a
site-ului propriu.
(3) Serviciul contabilitate, în cadrul căruia funcționează următoarele
departamente:
a. Departamentul gestiuni și control financiar preventiv, care are ca
responsabilitate contabilitatea, gestiunea, evidența financiară,
controlul financiar preventiv la toate cele 3 ateliere ale Patriarhiei
Române;
b. Departamentul financiar contabil, care are ca responsabilitate
evidența contabil-financiară, prelucrarea și virarea salariilor, repar
tizarea cheltuielilor și care are următoarele 2 birouri:
- Biroul facturare, care funcționează în toate cele 3 ateliere ale
Patriarhiei Române și se ocupă cu emiterea facturilor și a chitan
țelor la vânzarea obiectelor;
- Biroul casierie, care se ocupă cu plata în numerar a salariilor, cu
întocmirea registrului de casă și a monetarului, precum și cu ridi
carea și depunerea de numerar la bancă.
(4) Serviciul administrativ, care planifică și coordonează activitățile admi
nistrative în cadrul instituției și supraveghează utilizarea rațională a
resurselor și a efectuării cheltuielilor, și care are în componență urmă
toarele departamente: aprovizionare, întreținere, protecția muncii, parc
auto, serviciul de pază.
art. 144 - în cadrul Atelierelor de la Mănăstirea Pasărea funcționează
următoarele secții:
(1) Secția croitorie, în cadrul căreia se confecționează veșminte bisericești
și obiecte de cult;
X) Secția broderie mecanică, în cadrul căreia se brodează veșminte biseri
cești și obiecte de cult;
(f) Secția cizelură, în cadrul căreia se cizelează rablă pentru racle, icoane și
coperți de evanghelie, ere.;
(4) Secția email la cald, in cadrul căreia se realizează plăcute email pentru
cruci, coperți de evanghelie, diferite ornamente;
(5)Secția pictură, in cadrul căreia se pictează icoane, epitafuri, chipuri
pentru veșminte, etc.
art. 145 - In cadrul Atelierelor de la Mănăstirea Țigănești funcționează
următoarele secții: >
(]) Secția țesătorie, in cadrul căreia se confecționează materialele pentru
veșminte bisericești și obiecte de cult;
(ȚjSecția tricotaje, in cadrul căreia se tricotează diferite obiecte de îmbră
căminte pentru clerici și monahi;
(f) Secția broderie manuală, in cadrul căreia se brodează icoane pentru
veșm i n tel e b i seri cești;
Secția croitorie, în cadrul căreia se confecționează obiecte de îmbrăcă
minte pentru clerici și monahi.
VI. Dispoziții
5
privind
>
protecția datelor cu caracter
PERSONAL609
art. 146 - (1) Patriarhia Română aplică dispozițiile valabile în cazul cultelor
recunoscute privitoare la protejarea datelor cu caracter personal610.
(2) Prelucrarea acestor date se va face cu respectarea prevederilor
Regulamentului (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce
privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circu
lație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE, a legislației
naționale în domeniu și a specificului Bisericii Ortodoxe Române
reglementat prin Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii
Ortodoxe Române, regulamentele sale de aplicare și hotărârile Sfântului
Sinod611.
609 Textul acestui capitol a fost aprobat prin hot. sin. nr. 3748 din 24 mai 2018.
610 Cf. art. 79 alin. 1 din RIPR.
(3) în considerarea calității de cult recunoscut, Biserica Ortodoxă Română

intră in contact cu date personale ale membrilor săi, ale angajaților, ale
voluntarilor, precum și ale unor terți care interacționează cu activitatea
acesteia612613
.
art. 147 - (1) In cadrul activităților curente, prelucrarea datelor cu caracter
personal se va realiza cu respectarea următoarelor principii:
a) datele cu caracter personal trebuie prelucrate pentru scopuri deter
minate, explicite și legitime, prevăzute de lege sau decurgând din acti
vitatea de cult reglementată prin Statutul pentru organizarea și func
ționarea Bisericii Ortodoxe Române, regulamentele sale de aplicare,
hotărâri ale Sfântului Sinod615;
b) datele cu caracter personal solicitate trebuie să fie adecvate, rele
vante și necxcesive614;
c) datele cu caracter personal prelucrate trebuie să fie exacte și
actualizate*
d) datele cu caracter personal trebuie să fie păstrate pe o perioadă care
nu depășește perioada necesară prelucrării pentru scopul identificat,
cu respectarea legislației contabilității, muncii și privind arhivele,
precum și a normelor și reglementărilor bisericești616;
c) datele cu caracter personal trebuie să fie prelucrate într-un mod care
asigură securitatea adecvată a acestora617.
(2) Fiecare sector al Patriarhiei Române păstrează o evidență a activităților
de prelucrare desfășurate și va determina datele cu caracter personal pe
care le prelucrează în exercitarea atribuțiilor specifice, precum și postu
rile care implică prelucrarea de date cu caracter personal și va informa,
în acest sens, Permanența Consiliului Național Bisericesc618.

613 Cf. art. 80 alin. 1 lit. a din RIPR.
614 Cf. art. 80 alin. 1 lit. b din RIPR.
615 Cf. art. 80 alin. 1 lit. c din RIPR.
616 Cf. art. 80 alin. 1 lit. d din RIPR.
61 Cf. art. 80 alin. 1 lit. c din RIPR.
(3) Fisele postului pentru angajații care prelucrează date cu caracter

personal, precum și contractele de voluntariat și deciziile de confirmare
în cazul alegerilor în organismele bisericești vor include obligația de
confidențialitate cu privire la datele cu caracter personal despre care iau
cunoștință în exercitarea activității, precum și despre obligația de a lua
toate măsurile pentru siguranța acestora619.
art. 148 - (1) La nivelul compartimentului de resurse umane, datele
colectate necesare recrutării/angajării personalului vor fi utilizate
numai pentru evaluarea capacității candidatului de a ocupa postul
propus. Pe lângă datele de identificare, vor fi colectate doar datele refe
ritoare la calificarea și experiența candidatului620.
(2) Pentru protecția bunurilor și a persoanelor, instalarea sistemelor de
supraveghere video se va face doar prin intermediul firmelor autori
zate, care se vor ocupa de obținerea tuturor autorizărilor necesare atât
instalării, cât și exploatării unor astfel de sisteme de supraveghere621622
.
(3) Serviciul IT va lua toate măsurile necesare pentru securitatea infor
matică a mijloacelor electronice de stocare a informațiilor. Pe cât
este posibil, se recomandă sectoarelor existența doar în format fizic a
datelor personale, cu asigurarea confidențialității acestor date și a secu-
. w ·· ¿">2
> acestora .
ntatii
(4) Serviciul Bunuri va sprijini fiecare sector în vederea procurării obiec
telor de inventar necesare păstrării în condiții de siguranță a documen
telor care conțin date cu caracter personal623.
art. 149 “(1) Pentru asigurarea securității prelucrării datelor cu caracter
personal, vor fi implementate măsuri tehnice și organizatorice
adecvate624.
619 Cf. art. 80 alin. 3 din RJPR.

621 Cf.art.81 alin. 2 din A/PA.
155
(2) Dosarele de personal, precum și celelalte documente ale sectoarelor,

vor fi depozitate în spații securizate (sub cheie)625.
(3) De asemenea, pentru datele stocate în sistem digital, se va asigura secu
ritatea sistemului informatic împreună cu prestatorul de servicii IT626.
VII. Dispoziții tranzitorii și finale
art. ISO - (1) Acest Regulament intră în vigoare de la data aprobării de

către Sfântul Sinod.
(2) Toate dispozițiile contrare prezentului Regulament se abrogă.
625 Cf. art. 82 alin. 2 din RJPR·.


Regulamentul Organismelor Centrale Ale BOR (2019)

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Regulamentul Organismelor Centrale Ale BOR (2019)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

fj'~· //71/. Z2, '/2o2.

Arhiepiscopia Bum veștilor

EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC ȘI DE MISIUNE ORTODOXĂ

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

Prefață. Comuniune in credință și iresponsabilitate în lucrare

Regulamentul organismelor centrale

I. Dispoziții generale (art. 1-5)........................................................ 19

II. Organisme centrale deliberative (art. 6-60)....................... 23

B. Sinodul Permanent (arc. 42-49)................................................57

C. Adunarea Națională Bisericească (art. 50-60).........................61

III. Organisme centrale executive (art. 61-86)......................... 70

1. Atribuții (art. 63)....................................................................... 71

B. Consiliul Național Bisericesc (art. 73-78)............................. 84

1. Componență, prezidare, secretariat (art. 74)........................... 84

C. Permanența Consiliului Național Bisericesc (art. 79-86).... 89

IX’. Organisme Centrale Administrative (an. 87-133)............ 96

B. Administrația Patriarhala (art. 103-133).............................. 111

V. Instituții centrale bisericești

1. Sectorul Editurile Patriarhiei Române (art. 135-13 )............ 142

VI. dispoziții privind protecția datelor

I-Il Constantinopol Sinodul dc la Constantinopol I-II (861)

ROC1950 Regulamentul pentru determinarea atribuțiunilor

ROC2005 Regulamentul Organismelor Centrale (aprobat prin hot.

_______ sin. nr. 1957/5-6 iulie 2005)_____________

1) Unirea Principatelor (1859) și Marea Unire (1918) au deter­

la demnitatea de patriarh, în 25 februarie 1925 a fost promulgată Legea

2) In perioada comunistă (1945-1989), organizarea temeinică a

3) în prezent, organizarea Bisericii cultivă intens legătura dintre

legal sistemul cultelor recunoscute în România. Pe baza acestei legi, in 28

în ședința de lucru din 5 octombrie 2017, Sfântul Sinod a luat act

4) Note specifice ale Regulamentului aprobat de Sfântul Sinod

(Sfântul Sinod, Sinodul Permanent și Adunarea Naționala Bisericească),

ierarhica și iresponsabilitatea sinodală, apărarea învățăturii de credință și

Președintele Sfântului Sinod,

art. 1 - Biserica Ortodoxă Română este comunitatea creștinilor ortodocși,

* Proiect de text și note subliniate întocmite de arhidiacon George GriGORIȚĂ, consilier

art. 3 - (1) în Biserica Ortodoxă Română, la nivel central, funcționează

(3) Organismele centrale executive ale Bisericii Ortodoxe Române sunt:

Cf. arc. 9 par. 11 lit. A din Statut.

art. 4 - (1) Organismele centrale deliberative și executive ale Bisericii

e. aprobarea Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii

II. ORGANISxME centrale deliberative

1. Componență, convocare, prezidarc și secretariat

22 Cf. an. 14 alin. 1 lit. g din Statut.

patriarhali, episcopii-vicari și arhicrcii-vicari29 în funcțiune30.

în Biserica Ortodoxă Română, reactivarea instituției episcopului-vicar\a. arhiepiscopie și a

(4) Secretarul Sfântului Sinod este unul dintre cpiscopii-vicari patriarhali

33 Cf. art. 12 alin. 3 din Statut.

(4) Sfântul Sinod este autoritatea de cercetare și de judecată în primă și

art. 9 - Sfântul Sinod are următoarele atribuții:

(5) aprobă canonizarea sfinților și emite tomosul47 sinodal de

In limbajul bisericesc ortodox, cuvântul „tomos” definește documentul pentru proclamarea

(11) arc dreptul și îndatorirea de a se îngriji de păstorirea credincioșilor

55 Cf. can. 95 Cartagina și art. 14 alin. 1 lit. 1 din Statut.

teologice liceale) și universitar (departamente și facultăți de teologic

70 Cf. art. 14 alin. 1 lit. w din Statut.

culturală, educativă din Patriarhia Română, activând în eparhiile

art. 10 - (1) Pentru studierea, pregătirea și formularea propunerilor asupra

76 Cf. art. 14 alin. 1 lit. b1 din Statut.

(2) Comisiile sinodale sunt organisme auxiliare ale Sfântului Sinod și

85 Cf.art.41 din ROC2005.

(5) La ședințele comisiilor sinodale, cu acordul Președintelui Sfântului

92 Cf. an. 45 din ROC2005.

majoritatea pot prezenta plenului Sfântului Sinod o propunere sepa­

_ sin. nr. 1957/5-6 iulie 2005)_______

1) Unirea Principatelor (1859) și Marea Unire (1918) au deter

majoritatea pot prezenta plenului Sfântului Sinod o propunere sepa

r. pregătirea personalului de specialitate în domeniul restaurării, între

art. 23 - (1) în cadrul comisiilor sinodale, cu acordul prealabil al președin

art. 33 - (1) Potrivit atribuțiilor și competențelor sale canonice, statu

art. 44 - (1) Sinodul Permanent este autoritatea sinodală discipli