dosar +
mai-iunie 2021 | Articulații și oase
Melatonina şi creşterea
masei musculare
Capacitatea de îmbunătăţire a
masei musculare în urma unui aport
suplimentar de melatonină este
susţinută şi de un studiu făcut în 2017
pe un grup de 24 de sportivi, cărora
le-au fost administrare suplimente cu
melatonină, 100 mg/zi. Participanţii la
studiu şi-au mărit intensitatea efortului
fizic din timpul antrenamentelor, iar
în urma testelor s-a putut observa
că sportivii care îşi administraseră
suplimente cu melatonină au avut o
creştere a capacităţii antioxidante
pentru protecţia masei musculare,
comparativ cu sportivii din grupul
placebo.
Alte beneficii ale melatoninei
În urma mai multor studii s-a demonstrat
că melatonina ar avea mai multe
beneficii precum:
 anti-îmbătrânire;
 prezervarea funcţiei cognitive;
 scăderea inflamaţiei;
28
 ameliorarea durerilor de cap din
migrene;
 adjuvant al sistemului imunitar;
 managementul tulburărilor de somn.
Când şi cum trebuie luate
suplimente cu melatonină?
În primul rând aceste suplimente
trebuie administrate la recomandarea
unui medic sau unui farmacist. În
al doilea rând Institutul Naţional
de Sănătate recomandă aportul
suplimentar de melatonină pentru:
 persoanele cu insomnii;
 persoane care călătoresc în zone cu
diferenţă de fus orar;
 persoane care lucrează în schimburi.
Doza recomandată este între 0,3
mg şi 5 mg. O doză mai mare poate
duce la dereglarea ritmuluii circadian
normal zi-noapte! De asemenea este
recomandată administrarea pe termen
scurt, în acest moment fiind necesare
mai multe studii pentru determinarea
siguranţei şi eficienţei administrării pe
termen lung.
Imunitate | mai-iunie 2021
Cheagurile
de sânge:
ce trebuie
să ştiţi
Tromboza reprezintă o
problemă de sănătate serioasă
şi, totodată, foarte frecventă.
Formarea unui cheag (tromb)
în interiorul sistemului circulator
şi migrarea lui în zone vitale stă la
originea unui deces din patru. Cu toate
acestea, afecţiunea continuă să fie
subestimată, deşi avem posibilitatea de
a-i preveni dezvoltarea şi complicaţiile.
Dr. Gabriela Drăgoi | Medic specialist chirurgie vasculară |
Spitalul de Boli Cardiovasculare Angiomedica
T
romboza este o afecţiune cu potenţial periculos, ce nu trebuie ignorată.
În funcţie de localizare şi de caracteristici, ea poate fi clasificată în
tromboză venoasă, arterială sau cerebrală. Dintre acestea, trombozele
venoase sunt cel mai des întâlnite. Vorbim la plural, întrucât sunt de mai
multe tipuri:
 tromboza venoasă superficială
În aceste cazuri, cheagurile de sânge se formează la nivelul varicelor membrelor
inferioare. Acestea pot determina inflamaţie şi dureri locale, iar la unii pacienţi pot
cauza secundar trombozarea venelor profunde.
29
dosar +
 tromboza venoasă profundă
Este cea mai întâlnită formă de
tromboză şi presupune formarea
cheagului de sânge în vena femurală
a piciorului. Poate provoca apariţia
embolismului pulmonar.
 tromboza venoasă portală
Apare la nivelul venei porte hepatice şi
poate provoca hipertensiunea portală,
care afectează circulaţia sângelui spre
ficat.
 tromboza venoasă renală
Aşa cum sugerează şi denumirea,
aceasta apare la nivelul venei renale
şi determină scăderea capacităţii de
drenaj a rinichilor.
 tromboza venoasă jugulară
Este o formă rară de tromboză, ce
apare la nivelul venelor jugulare.
 sindromul Budd-Chiari
Reprezintă o formă de tromboză ce
implică obstrucţia venelor hepatice şi
circulaţia sângelui din ficat.
 tromboza sinusurilor venoase
cerebrale
Duce la declanşarea unui accident
vascular cerebral, din cauza formării
Imunitate | mai-iunie 2021
Tromboza
venoasă apare cu
predilecţie la venele de
la nivelul coapselor, gambelor
sau pelvisului, dar se poate
instala în orice zonă a corpului.
Cheagurile de sânge formate
pot circula prin vene, ajungând
şi la organele importante, cu
risc de a provoca decesul
pacientului într-un timp
scurt.
unui cheag în canalele venoase ale
creierului.
Cauze şi factori de risc
Există o serie de cauze ce pot duce
la apariţia trombozei venoase. Una
dintre cele mai cunoscute este
hipercoagulabilitatea. Vorbim despre
coagularea excesivă a sângelui, ca
urmare a unei moşteniri genetice, a
unei boli asociate, cum ar fi neoplaziile,
la pacienţii fumători etc. O altă cauză
comună este şi circulaţia anormală
a sângelui, cauzată de stilul de viaţă
sedentar sau de insuficienţa cardiacă.
La fel sunt şi leziunile de la nivelul
pereţilor vaselor de sânge, care apar
în urma unor traumatisme, intervenţii
chirurgicale sau infecţii. Tot aici se
încadrează şi sarcina, deficienţa
unor substanţe din sânge, afecţiunile
maligne şi tratamentele ce conţin
citostatice.
În ceea ce priveşte factorii de risc, se
iau în considerare:
 varicele
 antecedentele familiale de tromboză
31
dosar +
 traumatismele de la nivelul coloanei
vertebrale
 fracturile pelvine
 terapia de substituţie hormonală
 transfuziile de sânge
 vârsta înaintată
Simptome
ce nu trebuie ignorate
Tromboza venoasă nu are simptome
specifice. Acestea pot varia de la o
persoană la alta, în funcţie de organism
şi de probleme de sănătate existente.
În general, boala se menifestă prin
dureri şi umflături în zona în care
apare cheagul de sânge, senzaţia de
căldură, în zona afectată, dureri în piept
sau respiraţie dificilă. De asemenea,
uneori pot exista şi modificări la nivelul
sănătăţii mintale.
Cum se pune diagnosticul
În cazul în care medicul suspectează
instalarea unei tromboze, acesta se
poate folosi de o serie de mijloace
32
Imunitate | mai-iunie 2021
pentru a stabili un diagnostic corect.
Este necesar ca acesta să ştie întregul
istoric medical al pacientului, după care
se poate efectua un consult. Printre
investigaţiile pe care medicul le poate
recomanda se numără:
 Testele de sânge, care au
capacitatea de a evidenţia nivelul de
coagulare a sângelui.
 Ultrasonografia, pentru verificarea
circulaţiei sângelui.
 Venografia, un examen radiologic
prin care se poate depista cheagul de
sânge.
 Testele imagistice, ce pot stabili tipul
de cheag care s-a format şi localizarea
acestuia (MRI, MRA, angiografia, CT).
Complicaţiile,
ameninţătoare de viaţă
În cazul în care tromboza nu este
depistată la timp, viaţa pacienţilor poate
fi în pericol din cauza complicaţiilor
care pot apărea. Dintre acestea,
hipoxia este cel mai des întâlnită şi se
dosar +
produce în urma obstrucţiei venelor.
Blocarea vaselor de sânge din cauza
cheagurilor opreşte drenarea sângelui
în anumite zone din organism şi duce
la hipertensiune venoasă. O altă
complicaţie este reprezentată de
desprinderea cheagurilor de sânge şi
libera circulaţie a acestora prin corp.
De cele mai multe ori, cheagurile
embolizează în plămâni, ceea ce
poate avea urmări grave. Tromboza
se poate complica în funcţie de tipul
şi de localizarea sa. Cea mai gravă
complicaţie dintre toate este de
departe accidentul vascular cerebral,
după care urmează atacul de cord şi
problemele respiratorii.
Ce se poate face
Tratamentul se stabileşte în funcţie de
tipul de tromboză cu care se confruntă
pacientul şi complicaţiile ce pot
apărea. Poate fi nevoie de un tratament
cu anticoagulante, medicamente pentru
34
Imunitate | mai-iunie 2021
subţierea sângelui sau cu medicamente
ce au capacitatea de a descompune
cheagurile de sânge. În anumite situaţii,
se recomandă tratamentul chirurgical,
care se poate realiza prin intermediul
cateterelor sau al stenturilor, pentru
menţinerea deschisă a vaselor de
sânge. Există şi pacienţi cărora nu li se
pot administra medicamente pentru
subţierea sângelui, iar în cazul lor este
necesară introducerea unui filtru în
vena cavă, care opreşte cheagurile de
sânge să ajungă la nivelul plămânilor.
Medicul mai poate recomanda
şi tratamente alternative pentru
tromboză, precum purtarea ciorapilor
compresivi sau tratamentele naturale,
brosura
ce presupun consumul unor suplimente
alimentare considerate benefice pentru
împiedicarea procesului de coagulare a
sângelui: extractele de turmeric, usturoi
sau vitamina E.
Vaccinarea şi tromboza
La momentul actual, planează o
îngrijorare publică privind vaccinarea
cu AstraZeneca. Experţii în tromboză,
hematologie şi adenovirus spun însă
că nu există o legătură între aceasta
şi apariţia trombozei. E posibil să fie
un efect advers foarte rar, ce poate
apărea doar la anumite persoane, care
sunt predispuse la apariţia trombozei.
Agenţia Europeană a Medicamentelor
(EMA) derulează o evaluare în
profunzime a serului AstraZeneca, dar
la primele teste s-a constatat că nu
există un risc specific de tromboză la
persoanele vaccinate cu acesta.